Sunteți pe pagina 1din 13

Student: Serb Dan

Grupa: 2444/2

6.1. Generaliti
Deplasarea autovehiculelor pe orice tip de drum sau teren este nsoit
n permanen de ocuri i vibraii. Acestea se manifest att la nivelul
maselor suspendate ct i la masele nesuspendate ale autovehiculelor.
ocurile i vibraiile autovehiculelor determin reducerea
considerabil a vitezelor medii de circulaie, creterea consumului de
combustibil necesar nvingerii rezistenelor suplimentare n elementelor
suspensiei i n pneuri, toate acestea reducnd eficiena transportului cu aceste
mijloace.

6.2. Clasificarea vibraiilor autovehiculelor

Dup cauze, ocurile i vibraiile autovehiculelor se clasific astfel:


ocuri i vibraii cauzate de denivelrile i neregularitile suprafeei
drumului sau terenului, de rafalele de vnt, de frnarea autovehiculelor.
ocuri i vibraii provocate de motor, transmisie, direcie i sistemul pneuroat-drum.
La autovehicul se studiaz:
Vibraii libere, care pot fi amortizate sau neamortizate, n vederea
determinrii pulsaiilor proprii, precum si determinarea influenei maselor
suspendate i nesuspendate asupra comfortabilitii i a regimului de
deplasare.
Vibraii forate sau ntreinute care solicit permanent autovehiculul n
timpul deplasrii.

n timpul deplasrii, la autovehicule pot fi ntlnite urmtoarele tipuri


de vibraii:
a) Vibratiile sasiului si caroseriei, considerate ca un corp rigid asezat pe
suspensie elastica formata din arcuri, sau arcuri si pneuri au caracter de
vibratii libere provocate de neregularitatile drumului si actioneaza sub forma
de socuri.

b) Vibratiile de torsiune si incovoiere ale pieselor motorului si transmisiei se


studiaza pe modele dinamice echivalente cu un numar mai mare sau mai mic
de grade de libertate.
c) Vibratiile motorului, ambreiajului si cutiei de viteze in ansamblu fata de
cadrul autovehiculului, in mod obisnuit fiind montate elastic fata de cadru.
.

d) Vibratiile scaunelor conducatorilor auto si pasagerilor, care determina in cea


mai mare parte confortabilitatea autovehiculelor si apar ca urmare a insumarii
factorilor perturbatori exteriori si interiori care actioneaza asupra
autovehiculului.

e)Vibraii de nalt frecven a cadrului i caroseriei datorate neregularitilor


suprafeei drumului sau terenului i ca rezultat al nsumrii factorilor
perturbatori.

6.3. Efectele vibraiilor asupra omului i criterii de apreciere


ale acestora
Vibraiile mecanice pot fi transmise omului n trei feluri:
Asupra ntregului corp, prin toat suprafaa sa, cnd se afl sub efectul

undelor sonore din aer.


Asupra ntregului corp, prin suprafaa de contact cu mediul nconjurtor.
Asupra unor pri ale corpului, de exemplu asupra minilor aflate n contact

cu volanul sau asupra picioarelor.

Vibraiile au o aciune difereniat asupra diferitelor organe ale corpului


omenesc, n funcie de parametrii mecanici ai vibraiei. n general vibraiile
se evalueaz prin mrimile cinematice: acceleraii, viteze, deplasri i prin
frecvene.

Factorii perturbatori care acioneaz asupra autovehiculelor


6.4 Factori perturbatori exteriori
Factorul perbutator cu aciune continu, determinat de profilul
suprafeei drumului sau terenului, are de obicei un caracter aleator.
ocurile i oscilaiile la care sunt supuse automobilele provin att din
surse exterioare ct i interioare.
Micarea vibratorie ntr-un punct al unui sistem elastic poate fi
rspunsul la o excitaie aplicat sistemului, caracteriticile micrii depinznd
de proprietile dinamice ale acestuia. Excitaia poate fi dinamic, exprimat
prin aciunea denivelrilor drumului asupra roilor automobilului de vibraii.

Msurrile de vibraii pot fi clasificate n trei mari categorii:


msurarea rspunsurilor, msurarea excitaiilor i msurarea simultan a
excitaiei i rspunsului. Msurarea rspunsului presupune nregistrarea i
analiza evoluiei n timp a vibraiilor produse la autovehicule, n timpul
deplasrii acestora. Comparnd valorile msurate cu anumite nivele limit
admisibile stabilite prin standarde i norme, se poate aprecia efectul lor
asupra omului i asupra organelor componente ale automobilului. Msurarea
excitaiilor are drept scop identificarea surselor perturbatoare i a legii de
variaie a acestora.

Fig. 1 Profilul sinusoidal al suprafeei drumului: a-n funcie de timp;b-n


funcie de spaiu

Fig. 2 Reprezentarea profilului drumului printr-o funcie periodic oarecare:

a - graficul funciei periodice; b spectrul discret al amplitudinilor.

Fig. 3 Reprezentarea profilului drumului printr-o funcie neperiodic: a-

graficul funciei neperiodice; b spectrul continuu al amplitudinilor.

6.4 Factori perturbatori interiori


Motorul cu ardere intern montat pe autovehicul reprezint o surs

important de vibraii, ca urmare a variaiei periodice a forelor i


momentelor care acioneaz asupra organelor componente. Factorul
perturbator al motorului l reprezint momentul de torsiune, care acioneaz
asupra arborelui cotit.
La deplasarea autovehiculelor pe suprafee perfect plane, apar vibraii ca
urmare a rotirii roilor. Apar ca urmare a: neuniformitii formei pneului,
btilor pe vertical a roilor i pneurilor i a dezechilibrului.

Studiul vibrailor mecanice ale autovehiculului pe modele


dinamice i matematice
6.5.1 Model dinamic cu un singur grad de libertate
Cel mai simplu model dinamic al unui autovehicul const dintr-o
mas m rezemat elastic pe un arc elicoidal, cu constanta elastic k liniar.
Prin m se ia n considerare ntreaga masa a autovehiculului, iar prin k se are
n vedere constanta elastic a suspensiei si a pneurilor.
Sub actiunea unui impuls vertical, masa m este scoas din echilibru i
va oscila n jurul poziiei de echilibru static.

Fig.5 Model dinamic cu un singur grad de libertate

6.5.2 Model dinamic cu 2 grade de libertate


Model dinamic cu 2 grade de libertate cu micri verticale i
unghiulare de tangaj. Vibraiile unghiulare de tangaj influeneaz n mare
msur confortabilitatea autovehiculelor, mai ales cnd sunt combinate i cu
vibraiile verticale. Studiul acestor oscilaii poate fi realizat pe modele
dinamice de diverse complexiti.

Fig. 6 Model dinamic cu 2 grade de libertate

Bibliografie:
1.Untaru M., Ionescu E., S.A-Dinamica Autovehiculelor, 1988