ESER 2011-2012

Curs nr.1.
INTRODUCERE IN ENERGIILE REGENERABILE
(NECONVENTIONALE, ALTERNATIVE, VERZI)
1.1.

DEFINITII. TIPURI DE SURSE DE ENERGIE REGENERABILA

Energia neregenerabila este produsa in mod traditional prin arderea combustibililor fosili, care
sunt resurse naturale sub forma de hidrocarburi, crbune, petrol sau gaze naturale rezultate din
rmiele fosilizate ale plantelor si animalelor moarte. De asemenea, tot in aceasta categorie intra si
energia nucleara, obtinuta in reactoare nucleare in urma proceselor de fisiune si fuziune a
combustibililor nucleari (uraniu si plutoniu pentru fisiune, respectiv tritiu pentru fuziune).
Atributul neregenerabila asociat acestui tip de energie provine din faptul ca atat
combustibilii fosili cat si cei nucleari sunt folositi intr-un singur ciclu de productie. In plus, primul tip
este poluant si in curs de epuizare in prezent si al doilea este periculos pentru omenire (vezi Cernobal,
Fukushima etc), ambele avand astfel un impact negativ asupra mediului.
***
In contrast cu energia neregenerabila, ENERGIE REGENERABILA (numita uneori si
energie neconventionala, energie alternativa sau energie verde), se refera la surse netradiionale de
producere si stocare a energiei care fie se regenereaza natural (de la sine) in scurt timp (pot fi folosite in
mai multe cicluri de productie), fie sunt surse practic inepuizabile de energie, diminuandu-se astfel
mult impactul negativ asupra mediul nconjurtor. Tabelul 1.1 contine diferite definitii mai mult sau
mai putin complete ale energiei regenerabile, preluate de la diverse surse de informatie consacrate.
TABELUL 1.1. Definitii ale energiei regenerabile
SURSA DE
INFORMARE

DEFINITIA ENERGIEI ALTERNATIVE

energia obinut prin metode ce nu folosesc resurse naturale sau care nu

afecteaz negativ mediul nconjurtor
energie derivat din surse ce nu folosesc resurse naturale sau care nu
Princeton WordNet
afecteaz negativ mediul nconjurtor
Responding to Climate energie derivat din surse netradiionale (energie solar, energie eolian,
Change 2007
energie hidraulic)
Greenopia
Energie derivat din surse ca energia solar sau energia eolian
Oxford Dictionary

Termenul de energie regenerabil se refer la forme de energie produse prin transfer energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Mai precis, oamenii capteaza prin diverse procedee
energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale.
Astfel, sursele actuale de energie regenerabila includ:
energia eolian (energia produsa de vant)
energia solar (energia produsa de Soare)
energia apei, subclasificata la randul ei in:
o energia hidraulic (energia apelor curgtoare)
o energia mareelor (energia produsa de fluxul si refluxul mrilor i oceanelor) si energia
valurilor
o energia potentiala osmotica (numita si energia gradientului de salinitate)
C1-1-ESER

energia geotermic (uzual exprimat - energie ctigat din cldura de adncime a Pmntului)
energie de biomas (biodiesel, biogaz, bioetanol)
Toate aceste forme de energie sunt valorificabile tehnologic, putnd servi la generarea
curentului electric, producerea de ap calde, etc. Actualmente ele sunt n mod inegal valorificate, dar
exist o tendin cert i concret care arat c se investete insistent n aceast relativ nou ramur
energetic.

1.2. GENERALITATI PRIVIND SURSELE DE ENERGIE REGENERABILA ACTUALE

1.2.1. ENERGIA EOLIANA
A. Cum se produce?
Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eoliene. Vnturile
se formeaz deorece Soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz micri de aer. Aceast
nclzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite
micri ale aerului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care
sunt capabile de a genera electricitate (fig.1.1). Majoritatea turbinelor produc energie peste 25 % din
timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice. Unele turbine eoliene sunt
capabile de a produce pn la 5 MW de energie electric, dei acestea necesit o vitez constant a
vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe or. n puine zone ale Pmntului exist vnturi
avnd viteze constante de aceast valoare, dei vnturi mai puternice se pot gsi la altitudine mai mare
i n zonele oceanice.

Fig. 1.1. Camp de turbine eoliene

Fig.1.2. Puterea eolian instalat 1997-2010

(Sursa: World Wind Energy Association)

B. Evolutia productiei de energie eoliana in perioada 1997-2010

Energia eolian este folosit extensiv n ziua de astzi, i turbine noi de vnt se construiesc n
toat lumea, energia eolian fiind sursa de energie cu cea mai rapid cretere n ultimii ani (fig.1.2).
Dei este nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor, producia energiei
eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 1999 i 2006, ajungndu-se ca, n unele ri, ponderea
energiei eoliene n consumul total de energie s fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%),
Germania (6%). La sfritul anului 2006, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de
73 904 MW, acestea producnd ceva mai mult de 1 % din necesarul mondial de energie electric. Se
crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci ori mai mult energie
dect este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar necesita 12,7 % din suprafa Pmntul
(excluznd oceanele) s fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6
turbine mari de vnt pe fiecare kilometru ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbuntirea
randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate.
C1-2-ESER

C. Avantaje
Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic global.
Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar prin modul
particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor.
Energia eolian n special este printre formele de energie regenerabil care se preteaz
aplicaiilor la scar redus.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de
ser, datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici unui fel de
deeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele
eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici
dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare
externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici. n 2004 preul energiei eoliene
ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 1980, iar previziunile sunt de continuare a scderii
acestora deoarece se pun n funciuni tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai
muli megawai.
Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu,
unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei, n
cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei normale de
funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.
D. Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstana datorit variaiei
vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe Pmnt ofer
posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului.
La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de mare
de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns, preul de
producie pe unitate de energie electric a sczut drastic, ajungnd, prin mbuntirea
parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 euroceni pe kilowatt or
Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic, au o apariie neplcut - i de asemenea
produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase).
De asemenea, se afirm c turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd
psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora
sunt c turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe
psri pe an dect turbinele i c alte surse de energie (precum generarea de electricitate
folosind crbunele) sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc
la efectul de ser.
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului
depete limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis, ntotdeauna exist
posibilitatea ca ea s fie depit.
Necesita service datorita uzurii.
E. Energia eoliana in Romania
Firma portughez Martifier, al treilea cel mai mare investitor n energie eolian la nivel
mondial, a terminat construcia unui parc eolian de 69 MW la Cernavod n mai 2011. Energia generata
poate alimenta 70 000 de gospodrii i a costat 200 milioane de dolari. La aceast dat n Dobrogea
sunt construite deja parcuri eoliene care nsumeaz 600MW.
C1-3-ESER

1.2.2. ENERGIA SOLARA

A. Cum se produce?
Energia solar este energia emis de Soare pe ntreg domeniul radiaiei sale electromagnetice
i st la baza celor mai multe forme de energie de pe Pmnt: energia hidraulic, energia eolian,
energia combustibililor etc.
B. Utilizari
Energia solar poate fi folosit s:
genereze electricitate prin intermediul conversiei energie solara-energie electrica folosind celule
solare (fotovoltaice) si centrale fotovoltaice (heliocentrale)
genereze caldura (nclzeasc cldiri), direct sau prin pompe de cldur si nclzeasc cldiri
precum i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice (adica cu stocare
termica)
Panourile solare produc energie electric 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore)
Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electric si n acelasi timp nmagazineaz
energie n baterii pentru a fi folosit noaptea.
Dupa cum se poate observa, instalaiile solare sunt de dou tipuri: termice i fotovoltaice.
Instalaiile fotovoltaice produc energie electric fr costuri de combustibil. Panourile solare
fotovoltaice produc energie electric luata in calcul de 4 h/zi (calculul se face pe minim: orele de
lumin iarna). Ziua, timp de 4 ore, (iarna 1,5 ore) aceste panouri solare produc energie electric care
poate fi stocat n acumulatori, pentru a fi folosit de-a lungul nopii, la casele izolate, fr legatur la
reeaua electric naional.

b) camp (parc) de panouri solare

fotovoltaice
a) panou solar fotovoltaic

(aerial view of 11 MW PS10 solar tower plant at

Sanlcar la Mayor, Spain Reproduced from
Concentrating Solar Power from research to
implementation. European Communities, 2007)

c) camp (parc) de panouri solare

termice parabolice
(50 MW parabolic trough plant with thermal
storage at Andasol, Spain - Reproduced from
Concentrating Solar Power from research
to implementation. European
Communities, 2007)

Fig.1.3. Panouri solare

C. Avantaje
energia solar este rennoibil
energia solara este usor de produs
instalatiile solare fotovoltaice produc energie electrica GRATIS
instalatiile solare termice ajuta la economisirea gazului in proportie de 75% pe an
C1-4-ESER

o cas ce are la dispozitie ambele tipuri de instalatii solare (cu panouri fotovoltaice si termice
n vid) este considerat "FARA FACTURI" deoarece energia acumulat ziua n baterii este
trimis n retea)
Instalatiile solare functioneaz chiar si atunci cnd cerul este nnorat
Instalatiile solare sunt rezistente la grindin (n cazul celor mai bune panouri)

D. Dezavantaje
problema principal este c soarele nu ofer energie constant n nici un loc de pe Pmnt
datorit rotatiei Pmntului n jurul axei sale, si deci a alternantei zi-noapte, motiv pentru care
lumina solar nu poate fi folosit la generarea electricittii dect pentru un timp limitat n
fiecare zi
panourile necesit spaiu de instalare orientat convenabil, iar fr un sistem de stocare (care, la
rndul su, necesit investiii i ntreinere) energia generat este disponibil doar n miezul
zilei, cand consumul e mic
O alt limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezint existenta zilelor noroase, cnd
potentialul de captare al energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui, limitnd
aplicatiile acestei forme de energie rennoibil
Comparativ cu puterea furnizat i durata de via, investiia necesar n panourile fotovoltaice
este mare

1.2.3. ENERGIA APEI

1.2.3.1. Energia hidraulic
A. Ce este?
Energia hidraulica reprezinta energia produsa de apele curgatoare si se bazeaza pe capacitatea
unui sistem fizic (in cazul de fata apa) de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dat n alt
stare (prin curgere). Datorit circuitului apei n natur ntretinut de energia Soarelui, este considerat o
form de energie regenerabil.
Energia hidraulic este de fapt o energie mecanic, format din energia potential a apei dat
de diferenta de nivel ntre lacul de acumulare si central, respectiv din energia cinetic a apei n
miscare. Exploatarea acestei energii se face curent n hidrocentrale, care transform energia potential
a apei n energie cinetic, pe care apoi o capteaz cu ajutorul unor turbine hidraulice care actioneaz
generatoare electrice care o transform n energie electric.
n zilele de azi utilizarea curent a energiei hidraulice se face pentru producerea curentului
electric, care este produs n acest caz cu costuri relativ reduse, iar energia produs poate fi utilizat
relativ departe de surse.

C1-5-ESER

Fig.1.4. Barajul Hoover

B. Hidrocentrale, microcentrale, picocentrale
Hidrocentralele utilizeaz amenajri ale rurilor sub form de baraje, n scopul producerii
energiei electrice. Potentialul unei exploatri hidroelectrice depinde att de cdere, ct si de
debitul de ap disponibil. Cu ct cderea si debitul disponibile sunt mai mari, cu att se poate
obtine mai mult energie electric. Energia hidraulic este captat cu turbine.

Fig.1.5. Hidrocentrala de la Porile de Fier

Fig.1.6. Microcentral la Jagniatkow, Jelenia Gra,

Polonia

Potentialul hidroenergetic al Romniei era amenajat n 1994 n proportie de cca. 40 %. Centrale

hidroelectrice aveau o putere instalat de 5,8 GW, reprezentnd circa 40% din puterea instalat
n Romnia. Productia efectiv a hidrocentralelor a fost n 1994 de aproape 13 TWh,
reprezentnd circa 24 % din totalul energiei electrice produse. Actual puterea instalat
depseste 6 GW iar productia este de cca. 20 TWh pe an. Cota de energie electric produs pe
baz de energie hidraulic este de cca. 22 - 33 %.

C1-6-ESER

Microcentrala hidraulic este o hidrocentral cu puterea instalat de 5 - 100 kW, iar o

picocentral hidraulic are o putere instalat de 1 - 5 kW. O microcentral poate alimenta o
mic asezare iar o picocentral doar un grup de cteva case,.
Deoarece consumul de curent electric are variatii mari, pentru stabilizarea functionrii se pot
folosi baterii de acumulatori, care se ncarc n momentele de consum redus si asigur
consumul n perioadele de vrf. Datorit faptului c curentul de joas tensiune produs de
generatorul microcentralei nu poate fi transportat convenabil la distant, acumulatorii trebuie
plasati lng turbin. Este nevoie de toate componentele unei hidrocentrale clasice - mai putin
barajul - adic sistemul de captare, conductele de aductiune, turbina, generatorul, acumulatori,
regulatoare, invertoare care ridic tensiunea la 230 V, ca urmare costul unei asemenea
amenajri nu este mic si solutia este recomandabil doar pentru zone izolate, care nu dispun de
linii electrice.
Microcentralele se pot instala pe ruri relativ mici, dar, datorit fluctuatiilor sezoniere de debit
ale rurilor, n lipsa barajului debitul rului trebuie s fie considerabil mai mare dect cel
prelevat pentru hidrocentral. Pentru o putere de 1 kW trebuie pentru o cdere de 100 m un
debit de 1 l/s. n practic, datorit randamentelor de transformare, este nevoie de un debit
aproape dublu, randamentul uzual fiind putin peste 50 %.

1.2.3.2. Energia mareelor si a valurilor

Energia mareelor este energia produsa de fluxul si refluxul mrilor i oceanelor ce se
recupereaza in centralele mareomotrice: in zonele cu maree, acestea se petrec de dou ori pe zi,
producnd ridicarea, respectiv scderea nivelului apei.
Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor:
o Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei
o Centrale cu baraj, care exploateaz energia potential a apei, obtinut prin ridicarea
nivelului ca urmare a mareei.
Deoarece mareea n Marea Neagr este de doar ctiva centimetri, Romnia nu are potential
pentru astfel de centrale.
Pentru recuperarea energiei valurilor se pot folosi scheme similare cu cele de la centralele
mareomotrice cu baraj, ns, datorit perioadei scurte a valurilor aceste scheme sunt putin
eficiente.
Un obiect care pluteste pe valuri execut o miscare cu o traiectorie eliptic. Cea mai simpl
form de valorificare a acestei miscri pentru recuperarea energiei valurilor sunt pontoanele
articulate. O constructie modern este cea de tip Pelamis format din mai multi cilindri
articulati, care, sub actiunea valurilor au miscri relative care actioneaz niste pistoane.
Pistoanele pompeaz ulei sub presiune prin motoare hidraulice care actioneaz generatoare
electrice.

C1-7-ESER

b) Centrale cu baraj, care exploateaz energia

potential a apei
(Pelamis la Peniche, Portugalia)
Fig.1.7. Tipuri de instalaii de recuperare a energiei mareelor si valurilor

a) Centrale fr baraj, care utilizeaz energia

cinetic a apei

1.2.3.3. Energia potentiala osmotica

A. Ce sunt osmoza directa si osmoza inversa?
Osmoza este un fenomen fizic ce rezult din tendina de egalizare a concentraiilor a dou
soluii de concentraii diferite separate de o membran semipermeabil (perete separator semipermeabil
al caror microorificii au un diametru foarte mic, de aproximativ 0,0001 microni).
Osmoza directa (numita si osmoza naturala) este procesul natural de egalizare a concentraiilor
celor doua solutii, prin trecerea moleculelor de ap din soluia de concentraie mai mic n soluia de
concentraie mai mare prin membrana semipermeabil. Dac asupra membranei semipermeabile
(numit membran osmotic) se aplic o presiune ce depete o anumit valoare (prag de presiune
osmotic), trecerea moleculelor de ap se face n sens invers de cum se produce natural la osmoza
directa, fenomenul fiind numit osmoza inversa. Astfel, se obine o soluie din ce n ce mai slab
concentrat, ajungndu-se la obinerea de molecule de ap fr nici o alt impuritate fizico-chimic n
preajm. Se poate obine in final ap pur de cea mai buna calitate, acest procedeu concurnd in
prezent cu procedeul de distilare pentru obinerea aceluiai grad foarte nalt de puritate dar cu un
consum de energie neglijabil.

Fig.1.8. Ilustrarea fenomenelor de osmozelor naturala si osmoza inversa

C1-8-ESER

B. Ce este energia potentiala osmotica si cum se obtine?

Energia potenial osmotic (numita si energia gradientului de salinitate) este energia
disponibil din diferena de concentraie de sare ntre apa de mare i apa de ru. Este o energie
regenerabil.
Dou metode practice pentru acest lucru sunt electrodializa invers (ED - Electrodializa este
un proces de dializ produs sub actiunea unei diferente de potential electric, n care electrozii sunt
atasati de o parte si de alta a unei membrane. Electrodializa este folosit la purificarea apei, la
impregnarea stofelor, la tbcirea pieilor etc.) si osmoza ntrziat de presiune (OP). Ambele procese
se bazeaz pe osmoza cu membrane ion-specifice. Produsul rezidual cheie este apa salmastr, care
reprezinta un amestec de apa sarata (de mare) si de apa dulce in diferite proportii. Cele doua procedee
de obtinere a energiei osmotice au fost confirmate n conditii de laborator. Acestea sunt dezvoltate n
utilizarea comercial n Trile de Jos (ED) si Norvegia (OP). Costul membranei a fost un obstacol.
Membrane noi, ieftine, pe baza unui material plastic din polietilen modificat electric, au fcut
potrivite procedeele pentru uz comercial potential. Alte metode au fost propuse si sunt n prezent n
curs de dezvoltare. Printre ele, o metod bazat pe tehnologia condensatorilor dublu strat electric si o
metod bazat pe diferenta de presiune de vapori.
Principiul de functionare al unei uzine osmotice este acela ca apa dulce circula de-a lungul
membranei, ceea ce creeaza presiune asupra apei sarate, care la randul ei pune in functiune o turbina ce
transforma presiunea in electricitate. n lume, prima uzin osmotic prototip cu o putere instalat de 4
kW fost deschis de Statkraft la 24 noiembrie 2009 n Tofte, Norvegia. Aceast uzin foloseste o
membrana poliimidic si este capabil s produc 1W / m de membran, avand ca scop initial
producerea de electricitate suficient pentru a lumina si nclzi un mic oras pe termen de cinci ani, prin
osmoz. Aceast putere se obtine la 10 l pe secund de ap care curge prin membran la o presiune de
10 bar. Att cresterea presiunii, precum si debitul de ap ar permite s creasc puterea obtinut,
obiectivul vizat in 2015 este de 25 de megawati - la fel ca unei ferme eoliene de mici dimensiuni.
C. Potentialul Romaniei privind energia potentiala osmotica
Marea Neagr reprezint cel mai mare bazin de ap salmastr al lumii, cu biotopuri variate si cu
o faun ce a fost supus unor transformri continue, datorate puternicelor influente exercitate de apele
dulci si de Marea Mediteran. Apele Mrii Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare
variabilitate a salinitii totale n corelatie cu suprafata, adncimea si sezonul, o puternic variabilitate
ionic, nu numai fat de Mediterana, dar si de diferitele sale prti. Salinitatea apei n Marea Neagr este
de S=1 18 , n timp ce n Marea Mediteran S=37 . Aproape toate lacurile litorale ale Romniei
contin, n prezent, ap salmastr, cu exceptia lacului Techirghiol.

1.2.4. ENERGIA GEOTERMICA

A. Ce este?
Energia geotermic este o form de energie obtinut din cldura aflat n interiorul
Pamntului. Apa fierbinte si aburii, captati n zonele cu activitate vulcanic si tectonic, sunt utilizati
pentru nclzirea locuintelor si pentru producerea electricittii. Este o form de energie regenerabil.
B. Tipuri de centrale geotermice
Exista trei tipuri de centrale geotermale care sunt folosite la aceasta data pe glob pentru
transformarea puterea apei geotermala in electricitate: uscat; flash si binar, depinzand dupa
starea fluidului: vapori sau lichid, sau dupa temperatura acestuia.
centralele uscate au fost primele tipuri de centrale construite, ele utilizeaza abur din izvorul
geotermal.
C1-9-ESER

centralele flash sunt cele mai raspandite centrale de azi. Ele folosesc apa la temperaturi de
182 C, injectand-o la presiuni inalte in echipamentul de la suprafata.
centralele cu ciclu binar difera fata de primele doua, prin faptul ca apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine in contact cu turbina, respectiv cu generatorul electric. Apa folosita
atinge temperaturi de pana la 200 C.

1.2.5. ENERGIA DE BIOMASA

A. Ce este biomasa?
In conformitate cu Hotrrea Guvernului nr. 1844 din 2005 privind promovarea utilizrii
biocarburantilor si a altor carburanti regenerabili pentru transport, prin definitie biomasa este partea
biodegradabil a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultur, inclusiv substantele vegetale si
animale.
Biomasa reprezint resursa regenerabil cea mai abundent de pe planet. Aceasta include
absolut toat materia organic produs prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este
prima form de energie utilizat de om, odat cu descoperirea focului.
B. Tipuri de biocarburanti
Energia nglobat n biomas se elibereaz prin metode variate, care ns, n cele din urm, se
reduc la procesul chimic de ardere.
Formele de valorificare energetic a biomasei (cu obtinere de biocarburanti) sunt:
Arderea direct cu generare de energie termic.
Arderea prin piroliz, cu generare de singaz (CO + H2).
Fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - n cazul fermentrii
produsilor zaharati, apoi arderea directa a biogazului sau dupa amestecul cu benzina a
bioetanolului acesta putand fi utilizat n motoarele cu combustie intern.
Transformarea chimic a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de
esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) si glicerol. n etapa urmtoare, biodieselul purificat se
poate arde n motoarele diesel.
Degradarea enzimatic a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi
degradat enzimatic la monomerii si, derivati glucidici, care pot fi ulterior fermentati la etanol.

1.3. LEGISLATIA PRIVIND ENERGIA REGENERABILA

Investitiile anuale la nivel mondial n energia regenerabil au avut urmatorul ritm de crestere:
- 39 miliarde de dolari n anul 2005
- 55 miliarde de dolari n anul 2006
- 100 miliarde dolari in anul 2007.
1.3.1. Energia regenerabil n cadrul legislaiei europene privind schimbrile climatice (01.04.2008)
Pornind de la realitatea ca Soarele, vntul i cldura geotermal sunt surse de energie care nu
risc s fie epuizate n viitorul apropiat i nu emit gaze cu efect de ser, Comisia European a propus
un pachet de legi n care solicita ca pn n anul 2020 energia regenerabil s reprezinte 20% din
consumul total de energie din UE. Raportorul Parlamentului European pentru energia regenerabil
spune c UE se ndreapt n direcia bun, dar c exist nc puncte slabe. Dumnealui este mpotriva
biocombustibililor.
C1-10-ESER

n martie 2007, Consiliul European a adoptat un plan energetic, de dezvoltare industrial i

abordare a schimbrilor climatice, n care propunea creterea eficienei energetice cu 20%, reducerea
emisiilor de gaze cu efect de ser cu 20%, folosirea surselor de energie regenerabil n procent de
20% din totalul de energie pn n 2020 i folosirea combustibililor biologici n procent de 10% din
totalul de combustibili. De asemenea, statele Uniunii Europene trebuie s amestece treptat
combustibilul traditional utilizat n transport cu biocombustibil, astfel nct, pn n 2010, biodieselul
s reprezinte 5,75% din motorina de pe piat, urmnd ca n 2020 ponderea s creasc la 20%.
n ianuarie 2008, Comisia European a propus o directiv privind energia regenerabil,
electricitatea, sistemele de nclzire i rcire i combustibilii biologici. Textul Comisiei propune ca
statele membre s prezinte planuri de aciune naionale, care s monitorizeze progresul fiecruia ctre
obiectivele individuale, reguli legate de garania originii energiei n sursele regenerabile i un sistem
de durabilitate a combustibililor biologici.
Uniunea European folosete energia regenerabil n proporie de 8,5% din totalul de energie
(procentul variaz n statele membre de la 0% - Malta - pn la 39% - Suedia). Procentul vizat de 20%
ar scdea emisiile de CO2 cu 600-900 de milioane de tone pe an i ar reduce consumul de combustibil
fosil cu 200-300 de milioane de tone pe an, conform Comisiei Europene. n acelai timp, acesta ar duce
la crearea a un milion de locuri de munc.
In particular, cercetri tiinifice recente au demonstrat echilibrul nefast de CO2 al culturilor de
sfecl de zahr i gru utilizate pentru producerea de combustibili biologici. Biomasa din Europa poate
fi folosit mult mai bine n sistemele de nclzire i de producere a energiei electrice. Spre deosebire de
combustibilii biologici, folosirea biomasei n locul crbunelui pentru generarea de energie i cldur
emite de trei sau patru ori mai puin CO2.
1.3.2. Hotararea Guvernului Romaniei HG 1535/2003 privind aprobarea strategiei de valorificare a
surselor regenerabile de energie
HG 1535/2003 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.8 de miercuri 7 ianuarie
2004, paginile 6-45 (vezi documentul MOF8-HG1535.pdf)
1.3.3. Politica S.C. Enel Energie Muntenia S.A. privind energiile regenerabile
A.Pagina de web www.enel.ro
Politica Enel este prezenta pe pagina de web www.enel.ro, la rubrica Protejarea mediului
inconjurator, apoi Energii regenerabile, mesajul fiind urmatorul:
Energii regenerabile
Pentru Enel dezvoltarea de energie solar, geotermal i hidroelectric este esenial pentru
consolidarea sistemului de producie, pentru securitatea furnizrii de energie i pentru
protejarea mediului.

i aceasta pentru ca soarele, vntul, apa i cldura Pmntului sunt surse inepuizabile de energie, care nu au
impact negativ asupra mediului. Din acest motiv am creat Enel Green Power, compania Grupului Enel dedicat dezvoltrii i
administrrii energiei provenite din surse regenerabile. Este prima companie italian cu prezen internaional n acest
domeniu i prima din Europa n funcie de capacitate. Cu circa 4,300 MW de capacitate instalat i peste 17 miliarde kWh,
acoper nevoia de electricitate pentru aproximativ 6.500.000 de consumatori i evit emisia n atmosfera a 13 milioane tone
de CO2 anual. Datorit Enel Green Power, suntem lideri pe piaa global de energie regenerabil, cu peste 4.700 MW
capacitate instalat n ntreaga lume.

C1-11-ESER

n ciuda progresului de pn acum, vrem s asigurm o cretere continu a surselor curate, n acord cu obiectivele
europene. De aceea, considerm c este esenial s investim n cercetare i inovaie iar n acest sens am dezvoltat un plan
n vederea creterii capacitaii instalate cu 1.700 MW de energie regenerabil n lume, pentru o investiie de 3,3 miliarde euro
n proiecte inovatoare.
Enel Green Power este prezent la nivel global, astfel:

Italia
2.513 MW putere instalat, din care 331 MW energie eolian, 671 MW energie geotermal, 4 MW energie solar i
fotovoltaic, 1.507 MW hidroelectricitate.

Spania
374 MW putere instalat, din care 322 MW energie eolian, 26 MW hidroelectric i 26 MW electricitate n cogenerare.

America de Nord
573 MW putere instalat, din care 231 MW energie eoliana, 7 MW energie geotermal, 314 MW hidroelectricitate i 21
MW energie din biomas.

America Latin
664 MW putere instalat, din care 24 MW energie eolian i 640 MW hidroelectricitate.
Circa 100 MW de energie eolian au fost instalai n Frana i Grecia, n timp ce n Romania i Bulgaria sunt dezvoltate
proiecte importante. Ct privete Romnia, proiectele eoliene ale Enel Green Power Romnia din regiunea Dobrogea se afl
n stadii avansate n prezent, iar o parte din acestea va deveni operaional n 2010.

***
Comunication
ENEL GREEN POWER STARTS UP AN ADDITIONAL 40 MW OF WIND POWER IN ROMANIA
06/30/2011
The new Salbatica I plant enters into operation, raising EGPs installed wind power capacity in Romania to 104 MW
Rome, June 30th, 2011 Enel Green Power added another 40 MW to its network thanks to the Salbatica I wind farm,
which has a total installed capacity of 70 MW. The initial 30 MW were connected to the grid in December last year.
The Salbatica wind farm was built near Tulcea (North Dobrogea) in Romania and consists of thirty-five 2 MW wind turbines.
The estimated annual output of the entire plant is around 200 million kWh, enough to meet the needs of 66 thousand
households and avoid the emission of about 140 thousand metric tons of CO2 per year.
Salbatica joins the Agighiol field, the first of EGPs wind farms in Romania which came into operation last December. With a
total installed capacity of 104 MW, the two plants will generate over 290 million kWh per year, enough to meet the needs of
some 97 thousand households and avoid the emission of more that 200 thousand metric tons of CO2.
We keep expanding our presence in Romania at a rapid pace, starting from the opening of the first plant in Agighiol just a
few months ago, commented Francesco Starace, CEO of Enel Green Power. Among renewable technologies, wind
energy is certainly the most promising one for generating electricity in this country. Enel Green Power will continue
to invest in Romania, focusing primarily on this resource, while evaluating other technologies.

B. Informatii distribuite prin facturile Enel

C1-12-ESER

C1-13-ESER