Sunteți pe pagina 1din 23

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Nava este un cargou de marfuri generale, avand urmatoarele


caracteristici:
- Lungimea maxima: Lmax = 130,86 m;
- Lungimea intre perpendiculare: Lpp = 121,00 m;
- Latimea: B = 17,70 m;
- Inaltimea de constructie la puntea principala: D = 10,20 m;
- Deadweight la marca de bord liber: 8570 t.;
- Pescajul: T = 8,08 m;
- Motor principal:
o Fabricant: ICM Resita Licenta MAN;
o Tipul: K6 SZ 52 105 Cle;
o Puterea: (MCR) 6150 CP;
o Turatia: 157 rot/min;
- Viteza (la 0,9 MCR si T = 8,08 m): 15 Nd;
- Volumul magaziilor:
o Vrac: 10.058 m
o Generale: 9.900 m
- Numar containere:
o In magazii: 170 buc (20 tip IC) sau
80 buc (40 tip IA) si
10 buc (20 tip IC);
o Pe capace: 46 buc (20 tip IC goale) sau
23 buc (40 tip IA goale).
- Echipaj: 37 + 1 pilot + practicanti;
- Clasa navei: REGISTRUL NAVAL ROMAN
RNR
CM

M
O

G 20

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Navele maritime de dimensiuni mari (cu lungime > 70 m) sunt prevazute


in partea lor inferioara cu o platforma care, impreuna cu fundul inchide un
spatiu denumit dublul fund. Aceasta platforma, numita puntea dublului fund este
rezistenta si etansa extinzandu-se pe toata lungimea navei sau numai pe o parte
din aceasta. Dublul-fund are rol de siguranta; el este folosit insa in scopul
depozitarii rezervelor de apa, de ulei si de combustibil lichid, precum si pentru
balastarea navei, atunci cand aceasta trebuie sa navigheze fara marfa.
Invelisul puntii dublului fund este constituit ca si celelalte punti metalice
din siruri de table dispuse in sens longitudinal. Sirurile laterale de tabla prin care
puntea dublului fund se imbina de gurne sau de sirurile inferioare de table ale
bordajelor poarta numele de marginalele dublului fund. Marginalele dublului
fund pot fi inclinate sau orizontale.
Osatura corpului navei se compune din randuri de grinzi incrucisate.
Unele grinzi sunt asezate transversal si formeaza osatura transcersala, iar altele
sunt asezate de-a lungul, formand osatura longitudinala.
Grinzile osaturii transversale sunt alcatuite din intariturile care rigidizeaza
invelisul fundului denumit varange, intariturile invelisului bordajelor coaste si
intariturile puntii traverse. Coastele, de regula se pun in sectiunile transversale
unde exista varange si traverse.
Constructia coastei-varanga-traversa imbinate intre ele formeaza un cadru
transversal. Imbinarea elementelor unui cadru transversal se face prin gusee,
adica bucati de tabla de anumite forme si dimensiuni in general triunghiulare
care se sudeaza si se nituiesc atat de varanga cat si de coasta, respectiv de
traversa si coasta. Guseul care imbina varanga de coasta poarta numele de guseu
de gurna. Guseele care imbina coastele cu traversa poarta denumirea de guseele
traversei sau bratoli. Pe lungimea navei cadrele transversale se asaza la o
anumita distanta care poate fi aceeasi sau poate diferi. Aceasta distanta poarta
numele de distanta intercostala.
2

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

In structura corpului navei pot exista (in zonele supuse la solicitari


deosebite) si cadre transversale cu traverse si cu coaste avand sectiuni rezistente
mult mai mari decat acelea pe care le au traversele si coastele cadrelor
obisnuite; astfel de cadre se numesc cadre intarite, iar coastele si traversele care
intra in compunerea acestor cadre se numesc coaste intarite si traverse intarite.
In dreptul gurilor de magazie sunt traverse de cap si semitraverse.
La navele de transportat marfuri, puntile au deschideri dreptunghiulare
prin care se incarca si se descarca marfurile; aceste deschideri se numesc guri de
magazie. Gurile de magazie sunt inconjurate pe perimetrul lor cu o constructie
verticala din tabla rigidizata cu osatura. Aceasta constructie se numeste rama
gurii de magazie sau bocaport. Rama gurii de magazie se compune din rama
longitudinala si rama transversala.
Materialele folosite in constructia navei sunt preponderent metalice
aliaje feroase si neferoase. S-au utilizat si materiale nemetalice, mai ales pentru
lucrari de amenajari si dotari. Toate materialele corespund, din punct de vedere
calitativ conditiilor prevazute de standardele in vigoare.
Materialele folosite la executarea pieselor supuse supravegherii
Registrului Naval Roman respecta prescriptiile acestuia. In aceasta categorie
intra otelurile pentru constructia corpului, pentru caldari si recipiente sub
presiune, pentru tevi, pentru lanturi, nituri, piesele forjate sau turnate, aliajele de
Cu sau de Al maleabile si turnata, materialele plastice si de origine organica,
lemnul masiv, etc.
Toate laminatele de otel folosite la constructia corpului respecta conditiile
impuse de normele R.N.R. privind compozitia chimica, carcteristicile mecanice
tratamentele termice, prelevarea probelor, volumul de incercari, etc.
Aceste prescriptii sunt impuse atat de tehnologia de constructie, cat si de
solicitarile complexe ale elementelor de constructie in timpul exploatarii,
respectiv de necesitatea asigurarii durabilitatii constructiei si a vietii celor care
exploateaza nava.
3

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Astfel, otelurile trebuie sa aiba proprietati bune de sudabilitate, rezistenta


mare la coroziune, dat fiind mediul in care sunt exploatate navele, rezistenta
mecanica ridicata.

Prevenirea si combaterea incendiilor


Prezentarea instalatiei de stins incendiu cu apa
Prevenirea si combaterea incendiilor la bordul navelor ocupa un loc
hotarator in sfera preocuparilor privind siguranta navigatiei, evitarea avariilor si
a pierderilor de bunuri materiale si de vieti omenesti.
Incendiile la bordul navelor se combat diferit fata de incendiile terestre.
Aceasta diferentiere este determinata si de tipul navei si de conditiile de
exploatare ale acesteia, de exemplu: in cazul navelor de pasageri incendiile se
combat mai greu (datorita panicii care se creeaza), in cazul navelor acostate in
porturi, echipajul vaasului este sprijinit de catre pompierii portului. In functie de
tipul incendiului modul de combatere a lui este intotdeauna altul.
In general conditiile de combatere se desfasoara astfel:
- prin explorare (identificarea cailor de acces rapide si usor practicabile,
identificarea focarului de incendiu);
- prin montarea furtunurilor si punerea in functiune a instalatiei fixe de
stingere;
- prin atacarea focarului de incendiu;
- protejarea locurilor si compartimentelor invecinate;
- asigurarea ventilatiei;
- evacuarea apei;
- descarcarea si supravegherea navei.
In functie de natura materialelor combustibile, pentru stingerea
incendiilor se pot utiliza diferite mijloace, cu conditia ca acestea sa nu

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

contribuie la propagarea incendiilor, la aparitia exploziilor sau sa nu provoace


accidente.

Acestea sunt:
- apa;
- diferite saruri;
- aburul;
- spuma chimica si spuma aeromecanica;
- bioxidul de carbon;
- tetraclorura de carbon;
- prafurile stingatoare.
Apa poate fi folosita sub diferite forme si anume:
- in jeturi compacte ce se obtin cu ajutorul tevilor de refulare alimentate
de la hidrantii de incendiu sau de la pompele mobile de incendiu. Apa
sub forma de jeturi compacte se utilizeaza la stingerea incendiilor
produse de: materiale combustibile solide (lemn, tesatura, hartie) sau
lichide combustibile insolubile in apa (petrol, titei, ulei etc.);
- in picaturi dispersate ca ploaia care se realizeaza fie cu tevi speciale
alimentate de la hidranti sau de la pompe mobile de incendiu, fie cu
ajutorul unor instalatii fixe. Se utilizeaza la stingerea materialelor
combustibile solide (in special la cele fibroase);
- pulverizata sub forma de ceata se poate realiza cu tevi pulverizatoare
mobile racordate la hidranti sau la pompele mobile de incendiu,
precum si cu pulverizatoare fixe.
Sub aceasta forma se utilizeaza la stingerea incendiilor produse de:
materiale combustibile solide cand exista posibilitatea de apropiere de zonele de
apa; lichide insolubile in apa cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

mare de 60C; gaze ce se scurg de la presiuni reduse prin orificii sau


neetanseitati; instalatii electrice cu anumite restrictii.

Instalatia de stins incendiu cu apa


Aceasta instalatie are la baza principiul racirii suprafetei focarului. La
evaporarea apei cantitatea de caldura necesara vaporizarii este de 2620 KJ/KG.
Un prim efect este scaderea temperaturii focarului intrucat aceasta caldura este
preluata de la focar. Un al doilea efect consta in izolarea de oxigenul din aer de
catre vaporii de apa degajati. Stingerea incendiului cu apa este cel mai ieftin
procedeu, dar utilizarea lui este limitata la anumite incendii. (nu se utilizeaza la
incendiile aparute la instalatiile electrice). Instalatiile de stins incendiu cu apa se
compun din :
- pompe autoamorsabile ;
- valvula de inchidere ;
- tubulatura (magistrala si ramificatii) ;
- hidranti ;
- furtune ;
- tevi de refulare de mana (cioc de barza) ;
Pompele de incendiu se amplaseaza in C.M. numarul pompelor de
incendiu (electropompe) presiunea la locul de amplasare al unui hidrant sunt
prescrise de regulile de registru.
Astfel conform 3.2.1.1 la fiecare nava, cu exceptia navelor cu echipajul
mai mic de 3 persoane unde instalatiile fixe de stins incendiu cu apa pot lipsi, se
vor prevedea pompe de incendiu, magistrale, hidranti si furtunuri de incendiu
conform prescriptiilor R.N.R.

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Numarul pompelor de incendiu stationare si presiunea minima la locul de


amplasare al oricarui hidrant, cand se debiteaza cantitatea de apa determinata
conform formulei 3.2.1.5 nu trebuie sa fie mai mici decat cele indicate in tabelul
3.2.1.1 ; lungimea furtunurilor trebuie sa corespunda prescriptiilor de la 5.1.4,
iar diametrul ajutajelor tevilor de refulare prescriptiilor de la 5.1.5.
(3.2.1.5)
Q=km, [m/h] in care :

m 1,68 L ( B H ) 25

Unde :
L lungimea navei [m];
B latimea maxima a navei [m];
H inaltimea bordului pana la puntea peretilor in sectiune maestra. [m] ;
K coeficient egal cu :
0,016 pentru navele de pasageri cu indice de compartimentare R
egal cu 0,5 si mai mult;
0,012 pentru navele de pasageri cu indice de compartimentare R
mai mic de 0,5 ;
0,008 pentru toate celelalte nave ;
R indice de compartimentarenecesar determinat conform indicatiilor de
la 2.3 din partea A-V Compartimentare.

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Tabelul 3.2.1.1
Nave de pasageri
Tonajul brut al
navei

Celelalte nave

Presiunea

Numarul de

Presiunea

Numarul de

minima la

pompe (fara a

minima la

pompe

hidranti.

socoti pompa de

hidranti.

(bar)

avarie, daca

(bar)
2,0

- Pana la 300

2,0

exista)
1

- De la 300 pana

2,8

2,6

la 1000
- De la 1000

2,8

2,6

pana la 4000
- 4000 si mai

3,2

2,8

mult

Lungimea furtunurilor este data de 5.1.4 :


5.1.4 Furtunurile de incendiu trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte :
.1 lungimea furtunurilor va fi de 15 20 m pentru hidrantii instalati pe
puntile deschise si de 10 15 m pentru hidrantii instalati in incaperile
navei, precum si pe puntile deschise ale navelor cu tonajul brut sub 500 ;
.2 vor fi executate din materiale aprobate, rezistente la actiunea
microoorganismelor (mucegai) ;
.3

furtunurile de incendiu asamblate cu tevile de refulare trebuie sa fie

amplasate in imediata apropiere a hidrantilor si pastrate pe tambure sau in


cutii. Pentru a proteja furtunurile situate pe puntile deschise contra
stropirilor, ele vor fi pastrate in dulapuri, prevazute cu aerisire, sau in
nise. Dulapurile si nisele vor avea inscriptii executate cu vopsea rosie
Furtun de incendiu ;

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Tevile de refulare de mana sunt realizate conform prescriptiilor de la


5.1.5.
5.1.5 Tevile de refulare de mana vor fi prevazute cu ajutaje ale
caror diametre de iesire vor fi de 12, 16 sau 19 mm, sau cat mai aproape
posibil de aceste dimensiuni.
In incaperile de locuit si de serviciu nu este necesar sa se
foloseasca ajutaje cu diametrul mai mare de 12 mm.
In incaperile de masini si pe puntile deschise, ajutajele trebuie sa
asigure debitul de calcul al apei prin doua jeturi de la o pompa stationara
cu debitul cel mai mic si cu presiunea minima la fiecare hidrant de
incendiu, indicata in tabelul 3.2.1.1, insa nu este neceesara folosirea
ajutajelor cu diametrul de peste 19 mm.
Tevile de refulare trebuie sa fie combinate (jet compact si pulverizat),
avand incorporat un dispozitiv de inchidere.
Instalatia de stins incendiu cu apa este formata din pompele de incendiu
independente cu care sunt dotate atat navele nepropulsate cat si cele propulsate.
Acestea trebuie sa asigure in orice loc al navei un jet vertical, complet, cu o
inaltime de cel putin 1 m deasupra celei mai inalte structuri sau cabine.
Toate gurile de incendiu pe nava trebuie sa fie numerotate, vopsite in
culoare si dotate cu racorduri standardizate.
Langa fiecare gura de incendiu se vor monta furtunurile respective, cu
racordurile si teava de refulare (cioc de barza) in cutii sau nise, deschise in
permanenta.
De exemplu pentru o nava cu un deplasament mai mare de 4000 tdw sunt
necesare 2 pompe, iar presiunea la hidrant este 2,8 bar. In afara de electropompe
se prevede o motopompa de avarie. Aceasta pompa este antrenata de un motor
Diesel si se amplaseaza intr-o incapere separata de CM. Motopompa de avarie
este capabila sa asigure apa la doi hidranti atunci cand nu mai exista nici o sursa
de energie pe nava. Debitul motopompei de avarie este 40% din debitul
9

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

electropompelor. Conform regulilor debitul minim al pompelor de incendiu este


25m/h la presiunea prescrisa. Daca nava are doua pompe de incendiu ele pot fi
folosite si pentru alte nevoi ale navei. Una dintre ele insa fiind gata de a intra in
actiune in orice moment.
Tubulatura - Diametrul magistralei si a ramificatiilor instalatiei de stins
incendiu trebuie astfel calculata incat sa distribuie apa la debitul cerut cand cele
doua pompe functioneaza simultan. Tubulatura care trece prin incaperi
neincalzite trebuie sa fie izolata de valvule.
Hidrantii sunt prevazuti cu valvula de inchidere si racord standard cu
cuplare rapida. Pozitia hidrantilor si numarul lor se alege astfel incat sa
alimenteze cu doua jeturi de apa orice punct al unei incaperi sau magazii de
marfuri goala. Regulile de registru recomanda o distanta maxima intre hidranti
la interior de 20m si 40m la exterior.
Furtunele de incendiu sunt confectionate din cauciuc si protejate la
exterior cu o panza. Au lungimea de 1520 m pentru puntile deschise si de 10 m
pentru hidrantii de interior (in incaperile navei). Furtunurile se prevad cu tevi de
refulare de mana cu diametrul de 12-16-19 mm capabile sa asigure formarea
atat a unui jet compact cat si a jetului combinat.

10

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

2
5

4
8

Schema instalatiei de stins incendiu cu apa.


1. motopompa de avarie;
2. valvula cu retinere care face legatura intre electropompe si motopompa de
avarie;
3. electropompa;
4. electropompa;

11

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

5. hidrant;
6. magistrala;
7. racord international. Prezenta acestui racord este reglementata de
SOLAS;
8. legaturile la stuturile care spala lantul de ancora;
9. ramificatie inelara;
Cerinte impuse la montarea tubulaturii la nave:
La proiectarea si montarea instalatiilor cu tubulaturi trebuie sa se tina
cont de o serie de cerinte si sa se respecte regulile Registrului Naval.
1) Tevile trebuie sa fie dispuse dupa posibilitati, paralel una cu
cealalta;
2) Amplasarea armaturilor si a imbinarilor demontabile trebuie sa
se faca in locuri in care sa se asigure accesul in vederea
montarii si deservirii lor;
3) Dispozitivele de fixare trebuie sa realizeze prinderea sigura a
tubulaturii de elementele constructive ale navei, sa se evite
vibratiile si trebuie sa fie dispuse in locurile cu solicitari
maxime pentru tubulaturi;
4) In cazul imbinarilor cu flanse se va urmari strangerea uniforma
a garniturilor astfel incat sa nu se obtureze sectiunea vie a
conductelor;
5) Asigurarea coaxialitatii capetelor tevii care se imbina;
6) Decalajul intre axele capetelor tevilor care se imbina nu va fi
mai mare de 3 mm la tevile drepte, si mai mare de 4 mm la
tevile cu coturi;
7) Distanta intre tevile izolate si corpul navei nu trebuie sa fie mai
mica de 10 mm iar distanta de la tevile prin care circula abur la
cablurile electrice va fi mai mare de 100 mm;
12

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

8) Tevile amplasate in zonele exterioare si neincalzite se vor izola


impotriva inghetului iar conductele prin care circula fluidele cu
temperaturi ridicate se vor izola in vederea reducerii pierderilor
de caldura si pentru protejarea personalului;
9) Pentru o mai mare durata de exploatare a instalatiilor navale cu
tubulaturi, acestea se vor proteja impotriva coroziunii si
eroziunii prin acoperiri metalice si prin piturare cu vopsea;
10)

Pentru a executa si a urmari cu usurinta instalatiile in

exploatare se marcheaza si se inscriptioneaza tubulatura,


armaturile, etc.

Tehnologia de realizare a instalatiilor cu tubulaturi la nave


Tehnologia de executie a tubulaturilor navale se poate realiza in
urmatoarele variante:
1. varianta clasica de sablonare la nava;
2. metoda sabloanelor etalon;
3. metoda tronsoanelor etalon;
4. metoda fotoschitelor si a tabelelor de cote;
5. metoda schitelor cotate;
6. machetarea;
7. realizarea integrala pe calculator a configuratiei instalatiei cu
tubulaturi.

13

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Varianta clasica de sablonare la nava


Instalatiile navale cu tubulaturi se realizeaza pe baza planurilor de
amenajare si saturare. Cea mai mare parte a tronsoanelor drepte se realizeaza si
se monteaza conform acestor planuri. Problema delicata consta in realizarea
legaturilor intre tubulatura si echipamente, intre tubulaturile amplasate in
diverse plane. Pentru aceste elemente se realizeaza sablonarea la nava.
Succesiunea operatiilor va fi:
1. sablonarea la nava;
2. realizarea provizorie in atelier a tronsonului de tubulatura, ceea ce
presupune:
- debitarea;
- curbarea;
- prindera in puncte de sudura a flanselor;
3. ajustarea la nava;
4. sudarea definitiva in atelier, presarea tronsoanelor de tubulatura si
pasivizarea;
5. montarea la nava;
6. probarea, presarea la nava.
Metoda sabloanelor etalon
Aceasta metoda se aplica navelor in serie. La nava prototip se executa
sabloane etalon dintr-o sarma mai groasa de 10 mm. Aceste sabloane se
pastreaza pentru toate navele din serie.
Avantajul acestei metode este ca tronsoanele se pot realiza intr-o singura
faza anterioara constructiei corpului navei, ceea ce duce la scurtarea ciclului de
fabricatie. Tronsoanele se vor realiza in atelier fara a mai fi necesara o deplasare
la nava. Dezavantajul metodei consta in faptul ca ele necesita depozitarea si

14

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

marcarea corespunzatoare a acestor sabloane iar procentul nepotrivirilor este


destul de mare.
Metoda tronsoanelor etalon
Aceasta metoda se aplica navelor in serie. La nava prototip se realizeaza
dupa tehnologia clasica, tronsoanele in dublu exemplar: unul se va monta la
nava prototip, iar celalalt va ramane ca model. Procentul nepotrivirilor este mai
scazut dar se pune problema depozitarii acestor tronsoane.
Metoda fotoschitelor si a tabelelor de cote
Aceasta metoda a aparut cand s-a pus problema pastrarii formelor
tubulaturii fara a mai fi necesara pastrarea si depozitarea sabloanelor si a
tronsoanelor etalon.
Prin metoda fotoschitelor a fotoproiectiilor, practic tubulatura este
fotografiata la scara si proiectata in mai multe plane de proiectie, iar metoda se
aplica si este rentabila acolo unde exista ateliere de trasaj optic.
Metoda tabelelor de cote este o metoda de descriere analitica, cand
practic intreg traseul de tubulatura este descris analitic.
Se masoara coordonatele initiale si finale, precum si coordonatele
intermediare. Aceste date se inscriu in tabele.
Metoda schitelor cotate
Aceasta metoda presupune realizarea unui plan de ansamblu a instalatiei
precum si a planului de executie pentru elementele componente.
Se parcurg urmatoarele etape:
1.

se reprezinta la scara compartimentul la nivelul caruia vrem sa


realizam tubulatura, in proiectie orizontala;

2.

pe acest plan se reprezinta toate elementele de saturare ale


structurii;

3.

se reprezinta conturul si in mod special punctele de cuplare a


tubulaturii cu agregatele (pompe, masini, consumatori);

4.

se studiaza schemele de functionare ale instalatiei respective;


15

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

5.

pentru fiecare instalatie se vor stabili trasee pentru tubulaturi


respectand conditiile de la sablonare;

6.

se vor evita zonele aglomerate; Daca apar astfel de zone in


proiectia orizontala se vor face reprezentari in alte planuri de
proiectie in care sa se poata evidentia traseul de tubulatura;

7.

dupa corelarea traseelor se trece la amplasarea armaturilor


conform desenelor instalatiei si conform conditiilor de
manevrare rapida;

8.

se trece la impartirea tubulaturii pe tronsoane indicand locul de


montare al flanselor tinand cont de lungimea STAS a tevilor, de
lungimea maxima ce permite demontarea si intretinerea;

9.

se face marcarea fiecarui tronson in parte prin stabilirea unui


cod pe baza caruia se atribuie instalatia respectiva unui grup de
cifre care reprezinta ordinea tronsonului in instalatie incepand
de la un anumit capat;

10.

se verifica daca fiecare tronson din planul general poate fi


stabilit din punct de vedere dimensional din planul de
ansamblu. Daca nu, se fac proiectii ajutatoare;

11.

se trece la realizarea desenelor de executie a tubulaturii, pentru


fiecare tronson in parte.

Machetarea
Consta in reprezentarea spatiala a CM la scara. Pe machete traseele de
tubulatura sunt materializate prin sarma sau tuburi de plastic.
Etapele machetarii sunt:
1. se executa macheta compartimentului (scara 1:5, 1:10);
2. se elaboreaza desene de asamblare, montaj a tubulaturii dupa macheta
cu indicarea coordonatelor traseelor;
3. se elaboreaza fise tehnologice pentru executarea tevilor, plan de
indoire a tronsonului, iar planurile de asmblare-montaj vor include
16

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

dispunerea tubulaturii, coordonatele tevilor raportate la elementele de


corp ale navei, racordurile cu armaturile.
Tehnologii de montare ale instalatiei
Tubulatura instalatiei de stis incendiu cu apa este realizata din tevi de
otel.Tehnologia de montare a tronsoanelor de tubulatura se va face prin metoda
clasica de sablonare la nava.
Pentru sablonare urmam mai multe operatii:
1. Sablonarea la nava
2. Realizarea provizorie a tronsonului de tubulatura
3. Ajustarea la nava
4.Sudareadefinitiva in atelier
5.Montarea la nava
6.Probarea si presarea la nava
1.Sablonarea la nava Se realizeaza 1a nava cu sarma maleabila de 8-10
mm . Sablonul rea1izat reprezinta axa viitorului tronson de tubulatura.Tronsonul
are 10 m si prezinta un cot. Pentru a putea rea1iza sablonarea este necesar sa fie
realizate operatiile de montaj a mecanismelor in compartimentul de masini.
Penru a putea realiza sablonarea trebuie sa se indeplineasca o serie de
conditii:
- Sa se asigure distanta minima intre agregate;
- Sa se asigure functionarea instalatiilor;
- Sa se asigure posibilitatea montarii si demontarii;
- Sa se asigure posibilitatea accesului pentru intretinere si manevra a
armaturilor;
- Sa se asigure distanta intre traseele de tubulatura, intre acestea si corpul navei.
2. Realizarea provizorie a tronsonului de tubulatura in atelier.

17

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

Presupune realizarea tronsonului prin intermediul a trei operatii


principale:
a) debitare b) sudare c) curbare (indoire )
Debitarea - Tevile din otel sunt livrate la lungimi de 6 m si diametru de
60mm. Pentru realizarea tronsonului se va debita mecanic un tronson de 4 m
lungime. Debitarea mecanica se face cu fierastraie si discuri abrazive.
Realizarea tronsonului de tubulatura de 10 m se va face prin sudare cu arc
electric cap la cap a doua tronsoane de tubulatura : unul de 4 m si unul de 6 m.
Curbarea - Obtinerea cotului se va face prin metoda de indoire la rece. Se
realizeaza pe bancuri de indoit cu actionare electrica, hidraulica. La indoirea
unei tevi materialul acesteia este supus unei stari complexe de tensiuni. Pe
partea exterioara apar eforturi de intindere, peretele tevii se subtiaza iar la partea
inferioara apar eforturi de compresiune.
3.Ajustarea la nava - Consta intr-un premontaj al tubulaturii indoite si executata
dupa sablonare.
Operatiile ce sunt efectuate la ajustare:
. se duce tubulatura la nava ;
. se imbina capetele tronsoanelor in puncte de sudura ;
. se introduc armaturile pe traseu ;
. la premontaj se tine cont de grosimea garniturilor ;
4.Realizarea definitiva in atelier a tronsonului de tubulatura
Presupune:
. sudarea definitiva a flanselor de tubulatura. Se tine cont de grosimea
peretilor.
. presarea tronsonului de tubulatura, operatie prin care se verifica etanseitatea
tubulaturii prin:

18

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

- presare cu aer - se masoara pierderile de presiune sau se urmaresc etanseitatile


cu ajutorul spumei de sapun;
- presare cu apa - se verifica daca exista scurgeri de apa.
Protectia tubulaturii se poate face prill acoperiri metalice sau prin piturare cu
vopsea.
5. Montarea definitiva la nava - Se realizeaza la nava si presupune
montarea definitiva a tronsonului, realizarea imbinarilor si montarea garniturilor
de etansare.
In aceasta etapa se realizeza fixarea tronsonului de tubulatura de
elementele structurale ale navei.
Fixarea se face cu dame de prindere tip bratara in scopul preluarii
greutatii tronsoanelor pentru evitarea deformatiilor ~i vibratiilor.
6.Probarea si presarea la nava - Probarea la nava se realizeaza prin
punerea in functiune a instalatiei
Tehnologia de montare a pompei
Pompa se monteaza pe laine metalice in plan orizontal.
Etapele tehnologice de montare a pompei sunt:
1. Montarea postamentului la nava
2. Pregatirea agregatului pentru montarea la nava
3. Prelucrarea suprafetelor de contact
4. Determinarea grosimii lainelor
5. Montarea pe postament a agregatului si strangerea suruburilor
l. Montarea postamentului la nava. Se executa in atelier forma si
dimensiunile precizate in desenul de executie al postamentului.
La montarea postamentelor la nava se admit urmatoarele abateri:
19

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

.abaterea de la pozitia postamentului fata de planul diametral este de: 10 mm


.abaterea de la pozitia postamentului fata de linia osaturii de referinta este de:
10mm
.abaterea pe inaltime fata de cota din desen este de: 10mm
.abaterea de la planeitatea suprafetei placii de baza a postamentului este
de: 4 mm
Pompa instalatiei de stis incendiu cu apa se fixeaza pe postament cu laina
metalica de egalizare.
2. Pregatirea agregatului pentru montarea la nava.
In aceasta etapa se urmareste :
.verificarea suprafetelor de asezare a placii de baza a agregatului
.eliminarea eventualelor deformatii care apar in urma manipularii si
transportului. Cablurile de sarcina si transport, dispozitivele de prindere pentru
ridicare se vor prinde de echipamente numai in locurile indicate in cartea
tehnica a agregatului.
. se executa sabloane din carton sau din tabla dupa placile de baza ale
agregatelor in vederea trasarii postamentelor la nava.
3. Prelucrarea suprafetelor de contact Aceasta etapa presupune:
. trasarea locului de asezare pe postament a lainelor sau a echipamentului
conform cotelor sau sablonului placii de baza a agregatului
. trasarea gaurilor pentru suruburi si gaurirea postamentelor.
. prelucrarea prin polizare a postamentelor pana la rugozitatea ceruta pe
plan .
. verificarea planeitatii suprafetelor de asezare a lainelor pe postament. Se
poate face prin doua metode:
a)verificarea cu liniarul-distanta intre punctele de contact este de maxim
30 mm, liniarul trebuie sa atinga suprafata in cel rutin trei puncte indiferent de
pouitia de asezare a liniarului.

20

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

b )verificarea la pata de vopsea-numarul petelor de contact va fi de minim


35 puncte pe o suprafata de 25x25mm uniform distribuite asigurandu-se o
suprafata totala de contact de minim 70%.
Postamentele se prelucreaza manual prin polizare sau mecanic cu ajutorul
unor freze speciale.
4. Determinarea grosimii lainelor Se aduce agregatul la nava, se
deplaseaza pompa la locul de montare, se ridica, se aseaza pe postament si se
centreaza la cotele din plan. Ridicarea pe verticala se face cu suruburi de reglare
sau cu distantiere din tabla in scopul determinarii grosimii lainelor.
Dupa asezarea pomei la cotele indicate in plan se masoara spatiul intre
placa de baza a pompei si plaea de baza a postamentului.
Placa de baza a pompei este dreptunghiulara, si se vor folosi patru laine.
Pentru a determina cu mare precizie grosimea lainei este necesara
masurarea distantei dintre talpa agregatului si postament Pentru aceasta se
folosesc lainele etalon care scot negativul spatiului dintre talpa agregatului si
postament Lainele etalon soot prevazute cu patru palpatoare care se pot ridica si
cobora cu ajutorul unor suruburi micrometriee actionate din exterior.
Se ia o bucata din materialul din care urmeaza sa se execute laina, se
aseaza pe masina de rectificat si se prelucreza suprafata care va veni in contact
cu postamentul. Pe masina de prelucrare se monteaza laina etalon cu
dispozitivele micrometrice in pozitia corespunzatoare masuratorilor de la nava.
Se pune laina metalica cu suprafata prelucrata anterior pe dispozitivele
micrometrice ale lainei etalon si prill prelucrari succesive se inlatura partea
superioara a lainei fixe pana cand in dreptul unui dispozitiv micrometric se
ajunge la laina etalon. Suprafata prelucrata va fi suprafata care face contact cu
talpa agregatului.

21

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

5. Montarea pe postament a ae:ree:atului si strangerea surubului Se


urmaresc etapele:
.se ridica echipamentul cu ajutorul unor palane. Se aseaza lainele pe
postament
. se centreaza agregatul si lainele . Se aseaza agregatul pe laine
.se verifica cu sonda spion contactul intre suprafete. Se traseaza lainele
dupa gaurile din placa de baza a pompei
.se extrage fiecare laina si se gaureste . Se tesesc gaurile , se introduc pe
pozitie lainele si se verifica din nou contactul intre suprafete. Se monteaza
suruburile si se strang provizoriu
.se prind lainele in puncte de sudura . Se demonteaza suruburile, se
deplaseaza pompa de pe postament pe contur inchis, se curata zgura, se vopsesc
cordoanele de sudura conform specificatiilor.
.se monteaza agregatul pe laina. Se monteaza elementele de fixare
respectiv suruburi, piulite
.se prezinta lucrarea la registru si client si se strang suruburile in ordinea
si cu momentul indicat in plan.Strangerea suruburilor se face cu chei mecanice
fixe sau inelare.
.dupa strangerea suruburilor se verifica cu sonda contactul intre
suprafetele de asezare ale pompei si postamentului a suruburilor si piulitelor.

22

Tehnologia de montaj a instalatiilor navale - Instalatia de stins incendiu cu apa la un cargou

S.D.V. uri folosite :


1. Masina de debitat
2. Masina de indoit
3. Masina de rectificat
4. Liniar
5. Aparat de sudura
6. Freze
7. Dipozitive de polizare
8. Micrometru
9. Chei mecanice fixe sau inelare
10. Sonda spion
11.Dispozitive de ridicare
12.Laine etalon
13.Dispozitiv de gaurire

23