Aluminiul

Nume:
Indrumator stiintific:

Dupa fier, aluminiul este, de departe, cel mai utilizat metal din
lume. Acest lucru se datoreaza faptului ca aluminiul prezinta o
combinatie unica de proprietati atractive.
Aluminiul este un metal usor de culoare alb-albastruie, usor
fuzibil(se topeste usor) ,bun conducator de caldura (este intrecut doar
de Ag si Cu) si electricitate (Este intrecut doar de Ag, Au, Cu).
In aer, aluminiul este practic inoxidabil .Se acopera repede cu un strat
subtire de oxid care-i da luciu argintiu si-l apara de oxidare mai
adanca.Apa , benzina ,uleiurile, laptele,untul ,nu actioneaza asupra
aluminiului ,fiind optim pentru fabricarea vaselor de menaj .Are mare
afinitate pentru oxigen,adica se oxideaza usor la suprafata pe cale
electrochimica ,formand un strat protector.Prin procesul de eloxare se
poate colora chimic , obtinandu-se un aspect foarte placut.
Caracteristicile mecanice si in special rezistenta la rupere
(15daN/mm2) sunt slabe.Aluminiul se toarna bine si fiind maleabil si
ductibil (depasit doar de Au si Ag) se poate usor lamina.Se poate
prelucra prin aschiere.

Aliajele aluminiului
Aluminiul se intrebuinteaza foarte mult sub forma de aliaje aliaje
de aluminiu pentru turnatorie si aliaje de aluminiu laminabile.

Aliaje de aluminiu pentru turnatorie

~aliaje de aluminiusiliciu(denumite siluminuri):sunt cele mai
intrebuintate, prezentand proprietati foarte bune de turnare si
caracteristici mecanice satisfacatoare.Procentul de siliciu in aliaj
ajunge pana la 15%;
~aliaje aluminiu cupru :prezinta proprietati mecanice superioare ;
~aliaje aluminiu-magneziu:sunt aliajele cele mai usoare si mai
rezistente ,se prelucreaza prin aschiere si se lustruiesc foarte frumos.

Aliaje de aluminiu laminabile

Cel mai cunoscut aliaj din aceasta grupa este duraluminiul.Este un
aliaj complex, continand :aluminiu , cupru, magneziu ,siliciu si
fier.Este foarte usor ,dur cu o rezistenta buna la tractiune.Se
intrebuinteaza mai mult sub forma de semifabricate : table ,bare,
sarme, tevi.
Cel mai abundent element metalic din scoara terestr i al treilea
element chimic ca rspndire. Nu se gsete n stare nativ, fiind

ntlnit doar n combinaii sub form de minereuri, dintre care cei mai
importani sunt:
silicatii si silicoaluminatii (SiO2*Al2O3*Fe2O3*H2O argila,
K[AlSi3O8] feldspatul, Na[AlSi3O3], albita, mica, etc.),
oxidul de aluminiu:Al2O3. n funcie de impurittile continute, oxidul
de aluminiu poart urmatoarele denumiri corindon (incolor) ,
topaz)galben,rubin(rosu), safir(albastru),ametist(violet), smarald
(verde) mirghelul(negru).
oxizi micti: MgAl2O4 spinel, BeAl2O4 crisoberil.
Bauxita constituie minereul din care se extrage peste 95% din
producia mondial de aluminiu. Dup coninutul lor n aluminiu i
fier, bauxitele pot fi albe(foarte bogate n Al2O3, 60-70%), roii
(bogate n Fe2O3, 20-25% i mai srace n Al2O3, 40-60%) i cenuii
(mai srace n Fe2O3 i Al2O3 dect cele roii, dar mai bogate n
SiO2). Cele mai mari zcminte de bauxit se afl n Frana.
Aluminiul poate fi obtinut din Al2O3 sau din AlCl3 prin reducere cu
metale. Reducerea nu se poate face cu carbon, deoarece s-ar forma
Al4C3.
AlCl3 + 3Na - Al + 3NaCl
Industrial, aluminiul poate fi obtinut prin prelucrarea bauxitei, care
poate avea loc in 2 faze:
Prepararea aluminei (Al2O3), proces prin care se separa alumina de
celelalte impuritati, precum Fe2O3, SiO2, TiO2, etc. Aceasta
preparare are loc prin procedeul Bayer, bauxita fiind calcinata la
temperatura de 700 C intr-un cuptor rotativ, in scopul deshidratarii si
distrugerii materiilor organice. Are loc un proces de macinare fina si
apoi o incalzire sub agitare cu o solutie de NaOH concentrata in
autoclave aflate sub presiune de 5 atmosfere si temperaturi de 160180C, timp de cateva ore. Oxidul de aluminiu trece in solutie sub
forma aluminatului de sodiu, Na[Al(OH)4].
Amestecul se filtreaza, solutia de aluminat de sodiu fiind separata de
noroaiele-rosii, bogate in Fe2O3 si aluminosilicatul de sodiu insolubil
format ca produs secundar, conform reactiilor:
SiO2+2NaOH = Na2SiO3+H2O
2NaAlO2 + 2Na2SiO3 + 2H2O = 3Na2O*Al2O3*2SiO2*2H2O

Proprietati fizice
- metal de culoare gri-argintiu - densitate mica 2,7 g/cm cub - bun
conductor electric si termic - putere de reflexie mare - formeaza aliajeduraluminiu - temperatura de topire 660 grade celsiu - este maleabil este ductil.

Proprietati chimice
- valenta III
- ionizarea pozitiva
- reactioneaza-nemetale
- substante compuse
-acizi
-saruri
-oxizi metalici
- reacia cu nemetale:
2Al + 3Cl2 = 2AlCl3,
aluminiu clor clorura de aluminiu
4Al + 3O2 = 2Al2O3,
aluminiu oxigen oxid de aluminiu
- reacia cu acizii:
2Al + 6HCl = 2AlCl3 + 3H2,
aluminiu acid clorhidric clorura de aluminiu hidrogen
- reacia cu sruri:
2Al + Fe2O3 = Al2O3 + 2Fe,
aluminiu oxid de fier - oxid de aluminiu fier
prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu oxizii
nemetalici
se obine oxidul de aluminiu.

Fabricare
Exista doua cai de producere a aluminiului utilizat n practica
industrial:
- Aluminiul primar - este aluminiul obinut pe cale direct din bauxit
- Aluminiul secundar -este aluminiul obinut din recuperarea
deeurilor

Recuperarea deeurilor de aluminiu este o surs important de materie

prim pentru metalurgia secundar a aluminiului.
Recuperarea are loc prin topirea deeurilor sortate, folosind cuptoare
de diferite tipuri. Aluminiul se mai poate obine dup reacia:
Al2O3+Fe=Fe2O3+Al
Consumul de energie pentru obinerea aluminiului recuperat este mai
redus dect pentru producerea aluminiului primar, motiv pentru care
procedeul este considerat mai favorabil mediului. Consumul de
energie la recuperare se situeaz n intervalul 500 kJ/to pn la 2.000
kJ/to, funcie de tehnologia de ardere i de proces utilizat.
Este foarte folosit n industrie datorit rezistenei sale la oxidare,
proprietilor mecanice bune i densitatii sale mici. Aluminiul este
folosit n industria aerospaial, n construcii, acolo unde este necesar
un material uor i rezistent. Datorit proprietilor electrice bune,
aluminiul este folosit i ca material conductori.
In natura nu se afla in stare libera, ci numai sub forma de combinatii
chimice ca oxizi sau silico aluminati. Cel mai utilizat minereu pentru
fabricarea aluminiului este bauxita, in care aluminiul se gaseste, in
special, sub forma de hidroxid. Aceasta a fost descoperita pentru
prima data in localitatea Les Baux (Franta), de unde i se trage si
numele si unde se gaseste in cantitate foarte mare. De asemenea
rezerve importante de bauxita se afla in U.S.A., Rusia, Australia,
Brazilia, India, etc. Aluminiul este un metal alb-argintiu si care poseda
o mare plasticitate. Cristalizeaza in sistemul cubic cu fete centrate fara
a mai avea si alte forme alotropice. Din punct de vedere al
proprietatilor fizice se remarca in primul rand faptul ca este un metal
usor, avand o greutate specifica, la 200 C, de 2,7 kg/dm3. Datorita
acestei proprietati este intrebuintat, cantitati mari, ca metal sau sub
forma de aliaj in industria aeronautica si navala.
Dintre proprietatile fizice deosebite pe care le mai are aluminiul
trebuie mentionate buna conductibilitate termica si electrica. La
temperatura de 200 C, rezistivitatea electrica are o valoare de 0,027
mm2/m, iar conductibilitatea termica de 2,176 J/cm.s.0 C. datorita
acestor calitati aluminiul este folosit in industria electrotehnica sub
forma de sarma, inlocuind conductorii electrici din cupru care sunt
mai scumpi.

Este un metal maleabil si ductil, ale carui proprietati mecanice

sunt influentate de impuritatile pe care le contine, precum si de
procedeul de prelucrare la care a fost supus. Ca urmare, poate fi tras
sub forma de sarma sau laminat in foite subtiri (0,005 mm grosime),
utilizate la ambalarea produselor alimentare, farmaceutice si in alte
scopuri. Fiind un metal cu proprietati diferite are numeroase utilizari
in foarte multe domenii. Ca urmare, productia mondiala de aluminiu,
in anul 1970, a atins 10.000.000 tone pe an. Printre tarile producatoare
de aluminiu se numara si Romania a carei productie de aluminiu
depaseste in prezent 200.000 tone pe an. Productia de aluminiu la noi
in tara a inceput in anul 1965 la Intreprinderea de aluminiu Slatina.
Cea mai mare parte din productia de aluminiu se obtine prin
electroliza aluminei topite. Deoarece bauxita, pe langa Al2O3; contine
numeroase impuritati (SiO2; Fe2O3; TiO2; CaO; etc.) in prima faza
sunt necesare o serie de operatii pentru obtinerea aluminei pure. Daca
bauxita are un continut mai mic de 8% SiO2 obtinerea aluminei pure
se face dupa procedeul Bayer, aplicat si in tara noastra. Potrivit acestui
procedeu bauxita macinata este descompusa cu ajotorul unei solutii
concentrate de hidroxid de sodiu, la o temperatura de 180-2000 C si la
o presiune de 18-30 at., dupa reactia:
Al2O3 *H2O+2 NaOH=2 NaAlO2+ 2 H2O
In continuare, produsul rezultat din reactie este trecut intr-un
bazin cu apa unde aluminatul de sodiu se dilueaza si trece in solutie,
iar rezidurile raman pe fundul bazinului sub forma unui mal, numit
namol rosu. Dupa decantare si filtrare, solutia de aluminat de sodiu se
dilueaza cu apa, operatie care se face intr-un recipient, obtinandu-se
descompunerea aluminatului de sodiu, potrivit reactiei:
2AlO2Na + 4H2O= 2 NaOH+2Al(OH)3.
Alumina hidratata rezultata din reactie precipita, iar hidroxidul de
sodiu ramane in solutie. Dupa filtrare, alumina hidratata se calcineaza
urmand a fi dizolvata in criolit topit si supusa electrolizei, care
reprezinta o alta etapa importanta din metalurgia aluminului.
Aluminiul are multe intrebuintari de aceea astazi industria
aerospatiala este de neconceput fara aluminiu si aliajele sale. Si in
mijloacele de transport terestre (automobile, vagoane de cale ferata,
etc.) aluminiul isi aduce o importanta contributie. De asemenea,
vastele retele electrice cu ajutorul carora energia electrica este

transportata la mari distante nu s-ar fi putut realiza numai pe baza de

cupru, fara aportul aluminiului.

Rezistenta la coroziune
Aluminiul reactioneaza cu oxigenul din aer pentru a forma un strat
extrem de subtire de oxizi, cu grosime de doar cteva sute de microni
(1 micron este a mia parte dintr-un milimetru). Acest strat este dens si
confera o exceptionala protectie la coroziune.Daca este deteriorat,
stratul se repara automat.
Eloxarea mareste grosimea stratului de oxizi si, astfel, ntareste
protectia naturala la coroziune(Cnd aluminiul este utilizat n exterior,
se utilizeaza grosimi de 15 pna la 25 m, n functie de riscul de
coroziune sau abraziune al profilului.
Aluminiul este extrem de durabil n medii neutre si slab acide. n
medii foarte acide sau alcaline, coroziunea este rapida.
Greutate mica, rezistenta nalta, maleabilitate superioara, usurinta
n prelucrarea mecanica, rezistenta excelenta la coroziune si
conductivitate electrica si termica sunt cteva dintre cele mai
importante proprietati ale aluminiului. De asemenea, aluminiul este
reciclat n mare masura. Reciclarea sa aduce mediului nconjurator
beneficii vitale. Reciclarea aluminiului, n loc de extragerea sa din
minereu, consuma numai 5 % din energia necesara obtinerii sale din
minereu si reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 95 %.
Acest lucru l face unul dintre cele mai la ndemna metale, pentru
care disponibilitatea ca materie prima poate fi considerata ca fiind
nelimitata. Un procent de aproximativ 8 % din scoarta Pamntului este
formata din aluminiu, sub forma de diverse minerale. Bauxita este un
astfel de mineral, care are un continut foarte mare de aluminiu.
Mineralele de aluminiu se formeaza cnd diferite tipuri de roci
sunt erodate si dizolvate. Acest proces, care are loc n mod continuu,
duce la o mbogatire naturala a compusilor de aluminiu.

Caracteristici termice
-temperatura de topire: 658,7C

-temperatura latenta de topire este de 93,96 cal/g.

-tensiunea superficiala a aluminiului topit intre 700 si 820C este de
520 dyne/cm.
-viscozitatea aluminiului topit este de 0,02890 poise la 700C si de
0,01392 poise la 800C.
-temperatura de fierbere la presiunea normala este de 2056C, iar
caldura latenta de vaporizare este de 2305 cal/g.
-tensiunea de vapori a aluminiului este in functie de temperatura:
0,00062 mg Hg la 660C (topit), iar la 1030C este de 1 mg Hg.
-conductibilitatea termica la 20C este de 0,52 cal/cmsC.
-difuzibilitatea termica, adica proprietatea de egalizare a temperaturii
in regim variabil, sau rapiditatea de incalzire, este cu putin inferioara
aceleia a cuprului, dar cu mult superioara fata de a alamei si de 5-6 ori
mai mare decat aceea a fontei sau a otelului.
Se constata ca aluminiul este metalul cel mai ieftin la calitati termice
egale.
Aluminiul pur permite, la o conductibilitate termica egala, o micsorare
a greutatii de 30% fata de cupru si de 90% fata de fonta si otel, ceea ce
compenseaza diferentele de pret.

Conductibilitatea electrica
Una dintre proprietatile cele mai importante ale aluminiului este
conductibilitatea sa electrica. Aluminiul, din acest punct de vedere,
urmeaza imediat dupa cupru, ordinea metalelor bune conducatoare de
electricitate fiind urmatoarea: argint, aur, cupru, aluminiu, fier. Cu cat
aluminiu este mai curat, cu atat conductibilitatea este mai buna, mici
cantitati de impuritati fiind de natura sa influenteze mult
conductibilitatea electrica.

Bibliografie

-V.Aldea, Chimie anorganic, Editura Medical, Bucureti, 1999;

-I.Grecu, Chimie anorganic, Editura Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1964;
-Christoph Schmitz, "Handbook of aluminium recycling";
-M. Dinu, Metale de nalt puritate, Editura Tehnic, Bucureti, 1988.