Acest tip de mediu caracterizeaza

zona ecuatoriala a planetei ,extinzandu-se

de o parte si de alta a ecuatorului, pana la
cinci grade latitudine nordica si sudica
.Acest mediu depaseste si spre N si spre S
fasia longitudinala mentionata .
In cazul acestui mediu , elementul
determinat al caracteristicilor sale il
reprezinta un fenomen de
natura climatica foarte important si
cunoscut :existenta in lungul ecuatoriului
a unei zone de convergenta intertropicala.

Temperaturile, anuale sunt cuprinse obisnuit ntre 20 si 28C

Amplitidinile termice anuale se cifreaza de regula ntre 22 si 25C n
regiunile tropicale aride cu altitudini mai mari diferentele scad pna la
10C iar n cele aflate sub influenta curentilor oceanici reci, pana 5C Spre
deosebire de regiunile desertice joase, cu temperaturi extrem de ridicate
si precipitatii nensemnate, n cele cu relief nalt (Muntii Ahaggar si
Tibesti din Sahara, Muntii Hijas din Arabia Saudita, Muntii Ymenului,
Muntii Macdonnel si Musgrave din Desertul Australiei etc.), temperaturile
scad, iar cantitatiile de precipitatii cresc apreciabil (la Windhoek, de pilda,
ele sunt de 375 mm pe an).

.
Ct despre precipitatii, acestea nu sunt ntmplatoare ca n deserturile
tropicale, ci au o distributie sezoniera bine conturata. La periferiile
dinspre regiunile subtropicale ale yonelor cu climat semiarid,
precipitatiile sunt aduse n timpul iernii de ciclonii latitudinilor medii
care naiteaza spre tropice. La periferiile dinspre ecuator, dimpotriva,
ploile cad vara si sunt determinate de activitatea frontului tropical.
Perioadelor ploioase li se asociaza scaderi usoare ale temperaturii
aerului

PADUREA TROPICALA
Padurile tropicale de asemenea joaca un rol important in clima,
absorband DIOXIDUL DE CARBON ele absorb mai mult dioxid de
carbon decat orice ecosistem de pe Terra. Pentru a clasifica o
padure ca fiind tropicala trebuie ca regiunea in care se afla
padurea respectiva sa aiba o temperatura medie ridicata si
precipitatii bogate. Padurile care implinesc aceste conditii se
gasesc spre ecuator in AMERICA CENTRALA si de sud, Asia,
Africa si Australia. O alta caracteristica a padurii tropicale este
aceea ca si coroanele copacilor sa comunice. In sudul Americii
Centrale se afla o mare padure de acest tip ce acopera 3,5 de
milioane kilometri patrati si se intinde din bazinul Amazonului
pana in tarile vecine. O alta padure principala in Asia se afla
in insula Noua Guinee si se intinde pana in nordul
Australiei. In Africa, cele mai multe din padurile tropicale
sunt adunate spre coasta Atlanticului si a bazinului raului
Congo.

In padurile tropicale temperatura medie anuala

ajunge la 25 grade C, iar cea minima lunara la 18 grade C,
aceste paduri nu se intalnesc unde temperatura este
aproape de 0 grade, aceasta padure continand plante si
animale care nu sunt adaptate la inghet. Temperatura intro padure tropicala nu depinde numai de distanta de la
ecuator ci si de altitudine.

In padurea tropicala nu se intalneste un anotimp

secetos asa ca precipitatiile lunare sunt pe undeva la 100
mm. Daca intradevar ele au o perioada de seceta, acestea
sunt scurte si imprevizibile.

Solul padurii tropicale este sarac in substante

hranitoare care pot fi consumate de plante. Aceste
substante au fost spalate de pe sol de precipitatiile
bogate, arborii absorb decat substantele care ii ajuta sa
intretina tesutul viu.
Ecosistemele padurilor tropicale contin mai multe
plante si animale decat oricare ecositem de pe Terra. Desi
zonele padurilor tropicale s-au micsorat si s-au obisnuit cu
schimbarile climatice in cateva milioane de ani, padurile
tropicale sunt unele din cele mai vechi ecosisteme de pe
Pamant. Ca rezultat, acestea servesc ca locuinta pentru
milioane de diferite specii, unele se intalnesc doar in aceste
paduri.
Desi contin numeroase specii,padurile tropicale
sunt uniforme in toate zonele. Majoritatea copacilor au
trunchiuri inalte, si au crengi ce pornesc aproape de la
coroana. Plantele padurii tropicale au multe caracteristici
fizice care apartin unui anumit habitat.

Padurea tropicala

Sub denumirea de padure tropicala se

intelege vegetatia care creste in zonele
cu clima tropicala umeda

Caracteristic acestei paduri este o vegetatie

foarte deasa aproape de nepatruns, cu o clima
calda si umeda, dupa atolul de corali urmeaza
din punct de vedere a densitatii florei si faunei,
padurea tropicala. Regiunile padurilor tropicale
cu o vegetatie verde tot timpul anului, alcatuiesc
un sistem ecologic adaptat la clima calda cu o
temperatura medie anuala de 25 grade Celsius,
cu oscilatii de temperatura medie anuala de 0,5 0,6 grade Celsius si o cantitate de precipitatii de
2.500 mm.

PITONUL DIN ZONA TROPICALA

PADURI TROPICALE

Vegetaia
Copacii n pdurea tropical cresc sub form de etaje, astfel se pot
aminti ase etaje de vegetaie care nu se pot delimita clar, - pe sol sunt
plantele ierboase, tufiuri, arbuti. Solul are un strat subire de humus cu o
capacitate redus de hran, de aceea un rol important joac n asigurare cu
hran Mykorrhiza
Numai 5 % din hran sunt absorbite din sol de ctre plante, o parte din
sursa de hran cade ca materii n descompunere pe frunzi, sau pe sol, prin
lipsa anotimpurilor exist tot timpul anului frunze czute care sunt supuse
imediat unor procese de descompunere aceste substane n descompunere
sunt imediat absorbite de plante.
Furnicile i termitele joac un rol important n aceste procese complexe de
simbioz, i de transformare a biomasei vegetale n protein animal,

Mediul ecuatorial se desfasoara intre 5 grade sud

si10 grade nord La el se adauga si climatul musonic umed ,
precum si cel cu alizee.
Precipitatiile depasesc 2000 mm/an ,temperatura medie
anuala este de 24-26 grade C ,diminetiile sunt in mod obijnuit
senine, dupa-amieziile apar fumuri ,iar noaptea temperatura
scade cu pana la 10grade C.
Solurile sunt acide si sarace din cauza levigarii si a
descompunerii rapide a materiei .Tipul lor este cel latertic
(feralitic) avand la suprafata multa silice ,iar in orizontal B
exista multi oxizi de fier , ceea ce impune o culoare Brun Rosiatica . In partiilejoase apar soluri mlastinoase si
negricioase .
Vegetatia este luxurianta , are cea mai mare bogatie de specii
(cam 40 de speci pe hectar) , prezentandu-se etajat si
inalta(15-50 m)Arbori: palmieri , ficusi , arborele de cacao , de
cauciuc ,mahon etc., mai jos sunt arbusti liante si ferigi.In
sectoarele umede de taram ,delte,in lungul unor fluvi cresc
padurile de mangrove . Padurile ecuatoriale sunt
numite selvas in Brazilia si bosanes in
America Centrala

Fauna este deasemenea foarte variata :maimutele,pasari ,reptile

mari , si marginale ,cateva speci de erbivore (elefant indian) si de
carnivore (jaguar ,puma).

Broasca de sticla
Broasca "de sticla" este un exemplar cel putin special, regasit doar in padurile tropicale din America de Sud si
Centrala. Este lesne de inteles de unde si-a capatat numele: trupul sau este translucid, astfel ca, fara a te stradui
prea tare, ii poti zari cu usurinta organele interne.
Familia din care face parte broasca de sticla, denumita Centrolenidae, include peste 150 de specii similare de
amfibieni cu infatisare incredibila.

Jaguarul
Tot in padurile tropicale din America de Sud si Centrala isi duce traiul si un pradator de
temut: jaguarul. De altfel, acest animal superb cu blana patata este cea mai mare felina de pe
teritoriul Americilor si a treia la nivel mondial, dupa tigru si leu.
Trebuie spus, de asemenea, ca, spre deosebire de majoritatea felinelor, jaguarul nu se teme deloc de
apa, fiind perfect adaptat ecosistemului in care isi duce existenta.

Okapi
Okapi este un animal cu totul si cu totul special, care pare sa fie rezultatul incrucisarii unei antilope cu
o zebra. In realitate insa, acest rumegator inedit nu este inrudit cu niciunul dintre aceste animale, ci
cu... girafa!

Okapi poate fi intalnit in padurile tropicale ale Americii Centrale unde isi umple timpul plimbandu-se
agale si rumegand frunze, ierburi, muguri, ferigi si fructe. Pentru a se hrani si apuca asa cum se
cuvine bunatatile, Okapi se foloseste de limba sa albastra, extrem de lunga si de agila. Tot limba ii
serveste si pentru a-si curata ochii si urechile...

Marmoseta
Familia marmosetelor, aceste
maimutele micute si dragalase, native in
padurile tropicale ale Americii de Sud, include
22 de specii distincte. Cele mai micute
maimutici din lume, marmosetele nu depasesc
lungimea de 20 cm.
Poate cel mai interesant aspect corelat
marmosetelor este faptul ca, aproape
intotdeauna, nasc gemeni! Iar puii sunt intr-atat
de mici, incat incap cu usurinta in palma micuta - a unui om.

Ursul cocotierilor
Poate nu stiai, insa padurile tropicale adapostesc si ursi! Este vorba despre specia Helarctos
malayanus, denumita ursul cocotierilor sau ursul soare, cea mai mica la nivel mondial, care isi face
veacul in padurile din sud-estul Asiei.
Adaptat perfect vietii in jungla, ursul cocotierilor traieste aproape numai in copaci. Insa nu este
singura specie de urs care a invatat sa supravietuiasca junglei: lui i se alatura Tremarctos ornatus,
ursul cu ochelari, nativ in padurile tropicale din America de Sud.

Mormntul unei regine necunoscute, descoperit n Egipt

Arheologii cehi au descoperit n Egipt mormntul unei regine care pn acum era necunoscut, "Khant Kaous III",
soia unui faraon din cea de-a V-a dinastie, care a domnit n urm cu 4.500 de ani.

Mormntul reginei a fost descoperit la sud-vest de Cairo, n situl arheologic Abou Sir.
"Pentru prima dat, am descoperit numele acestei regine, care era pn acum necunoscut nainte
de a gsi mormntul ei", declar ministrul Mamdouh al-Damaty.
Aceast descoperire "ne va permite s ne lmurim n legtur cu anumite aspecte necunoscute din a
V-a dinastie, care alturi de a IV-a dinastie, au fost martorii construciei primelor piramide",
precizeaz oficialul egiptean.
Arheologii cehi au descoperit n acel sit unelte din viaa cotidian, 24 din calcar i alte patru din
aram, precum i inscripii murale realizate de muncitorii care au construit monumentul funerar,
inclusiv numele i titlurile deinute de regin.

Grecii sunt liberi s i aleag destinul, dar trebuie s i respecte angajamentele

Preedintele francez Franois Hollande spune c grecii, chemai la alegeri parlamentare la sfritul lunii,
sunt "liberi s i aleag destinul" dac doresc ieirea din zona euro. Pe de alt parte avertizeaz c viitorul lor
Guvern va trebui s "respecte angajamentele" rii n cadrul Uniunii Europene.

"Grecii sunt liberi s i aleag destinul dar, n acelai timp, exist angajamente pe care i
le-au asumat. Totul va trebui, evident, respectat", a declarat Hollande la postul de radio France Inter.
La alegerile legislative din 25 ianuarie este posibil victorie a stngii radicale Syriza, care dorete
ieirea din zona euro i suspendarea angajamentelor de plat fa de UE.
Cancelarul german Angela Merkel a generat contoverse, duminic, n Germania, inclusiv n cadrul
majoritii sale politice, dup dezvluirile din pres potrivit crora ar fi pregtit s lase Grecia s ias
din zona euro n cazul prelurii puterii de ctre stnga radical n aceast ar.
n teorie, niciun mecanism nu prevede ieirea unei ri din zona euro. Dar, potrivit Berlinului, n
cazul n care Grecia nu i va mai ndeplini angajamente, BCE ar putea restrnge posibilitile de
refinanare a bncilor greceti pn la punctul de a obliga Atena s reintroduc drahma.