ANALIZELE

MEDICALEO NECESITATE
PARTEA II

RECOLTAREA EXUDATULUI NAZOFARINGIAN, ideal este sa se recolteze

dimineata inainte de a consuma alimente

sau lichide.Nu este recomandat nici
macar periajul dentar inainte de recoltare,
majoritatea pastelor de dinti continand
substante antibacteriene care distrug
flora microbiana faringiana,denaturand
rezultatul exudatului faringian,care va fi
fals negativ.Se poate recolta exudatul

faringian la 3-4 ore de la ultima masa sau

periaj dentar.
-exudatul faringian se recolteaza inaintea
instituirii tratamentului antibiotic sau
antimicotic ori la minimum o saptamana
de la terminarea acestuia, deoarece
antibioticele inhiba cresterea si dezvoltarea bacteriana chiar daca nu se gasesc
in spectrul de sensibilitate al germenilor
existenti.

De retinut!

Timpul scurs de la recoltare la

insamantare sa nu depaseasca 5-6 ore
Inainte de recoltare se inspecteaza reg de
unde urmeaza sa se recolteze
De evitat imbibarea tamponului cu saliva si
atingerea dintilor

RECOLTAREA PROBELOR DE SPUTA se

face de catre pacient acasa dimineata, in

prealabil acesteia efectuandu-se periajul
dentar si eventual o gargara cu apa de
gura. Proba se recolteaza prin tuse spontana si profunda,urmata de expectorarea
unui produs mucopurulent.
Nu se recolteaza sputa daca pacientul
se afla sub tratament antibacterian sau
antimicotic.

Colectarea se face in recipiente sterile

din plastic cu gura larga, care se inchide
apoi ermetic.
In maxim o ora de la recoltare,proba se
transporta la laborator, fara refrigerare.

RECOLTAREA PROBELOR DE SPERMA

este efectuata de pacient acasa:

-se evita contactul sexual cu 3-4 zile
inainte,consumul de bauturi excitante
(alcool,cola,cafea);
-se recolteaza prin masturbare

-se aduce proba in laborator in maxim 30

minute de la recoltare, mentinandu-se la
temperatura corpului.
RECOLTAREA SECRETIILOR GENITALE se
face la indicatia medicului,scopurile recoltarii fiind multiple:
-efectuarea frotiurilor colorate pentru
studierea florei microbiene locale;
-efectuarea culturilor pentru bacterii si
fungi- evidentierea infectiilor;

-depistarea direct din secretii a unor

agenti patogeni (Clamydia trachomatis,
Mycoplasma hominis,Ureaplasma urealyticum, Neisseria gonorhoeae,streptococul de grup B, Trichomonas vaginalis,
Candida sp. etc.)
-efectuarea frotiurilor de citologie Babes
Papanicolau.
La femei, recoltarea secretiilor provenite
din zona genitala presupune incetarea

RECOLTAREA ALTOR SECRETII

(purulente, otice,conjunctivale,etc.) se
face de obicei de personalul
specializat,pacientul respectand o
pregatire prealabila recoltarii.

Recoltare din vezicule, pustule,

ulceratii
Se curata si se dezinfecteaza S v,p,u
Se sterilizeaza ansa prin incalzire la rosu
si se asteapta sa se raceasca
Se recolteaza o port de puroi, de sub
crusta sau marg ulceratiilor
Mat recoltat se trece pe o lama de sticla
sterila
Se efect frotiu

Recoltare din papule, noduli, alte

lez inflam
Se dezinf teg cu tinct de iod
Se punct reg cu un ac steril montat la
seringa
Se plimba acul in mai multe dir pana se
obtine serozitate la aspirare
Se spala seringa cu ser fiziologic sau
mediu de cultura
Se introduce lichidul intr-o eprubeta sterila
si se inchide cu dopul dupa flambare

Recoltarea puroiului din abcese,

flegmoane, colectii
Abc, fleg deschis: se recolt aseptic cu o
pipeta Pasteur, flambata si racita sau cu o
ansa de platina
Abc, fleg inchis: recoltarea se face cu
seringa prin pct, transportul la laborator se
face in cel mult 2 h, ex
direct(citobacteriologic) se face pe lama
colorata May Grunwald-Giemsa

EKG ramane cea mai valoroasa

examinare paraclinica in investigarea
bolilor cardiovasculare,superioara prin
disponibilitate si prin diversitatea si bogatia
informatiilor oferite.
Ecg este o investigatie necesara atunci
cand medicului I se cere sa confirme
starea de sanatate a unui adult sau
varstnic.
Notiunile ECG elementare, impreuna cu
realizarea tehnica fara erori a traseului, pot
fi de mare ajutor in conditiile unei urgente
cardiace sau in investigarea unei boli
cardiace cronice.

CUM SE APLICA ELECTROZII

Aplicarea electrozilor la incheieturile mainilor si glezne respecta regula

semaforului:rosu-galben-verde-negru, incepand cu mana dreapta si
mergand in sensul acelor de ceasornic la mana stanga, piciorul stang
si apoi piciorul drept.

Electrozii precordiali:-V1 spatiul IV ic, pe marginea drt. a sternului

- V2 spatiul IV ic. pe marginea stanga a sternului
-V3 exact la jumatatea distantei intre V2 si V4
- V4 spatiul V ic, pe linia medio-claviculara
-V5 pe aceeasi orizontala cu V4, pe linia axilara
anterioara
-V6 pe aceeasi orizontala cu V4 pe linia axilara
medie

O atentie deosebita trebuie acordata

pacientului:este important ca acesta sa fie
linistit, sa nu se miste si sa nu tremure, sa
nu poarte aparate electronice susceptibile
de a interfera cu campul electric al inimii.
ECG uzuala este alcatuita de 12 derivatii
care poarta denumirea de derivatii
standard.
Electrozii aplicati la incheieturile mainilor si
glezne de unde denumirea de derivatii
periferice pentru cele 6 derivatii:Di, DII,
DIII, aVL, aVF, aVR.

Traseele electrocardiografice obtinute de la

ceilalti 6 electrozi, aplicati precordial, se numesc
derivatii precordiale si sunt marcate cu V1-V6.
Derivatiile extreme drepte V1R-V6R reprezinta
imaginea in oglinda a derivatiilor precordiale la
nivelul hemitoracelui drept.
Derivatiile extreme stangi sau derivatiile
posterioare V7-V9 sunt inregistrate la nivelul
fetei postero-laterale a hemitoracelui stang, pe
aceeasi orizontala cu V4-V6, iar derivatiile
precordiale inalte se obtin amplasand electrozii
precordiali cu un spatiu mai sus decat uzual.

Examinarea echografica
E o ex neinvaziva prin inregistrarea
reflectarii undelor sonore indreptate spre
tesuturi
Utilizeaza unde de inalta frecv pt ex poz,
formei, unor structuri anat
Se bazeaza pe reflectarea diferita a
undelor sonore in f de structura tesuturilor
Contactul dintre transductor si piele se
asig prin aplicarea unui gel

avantaje
Procedura e neinvaziva
Necesita pregatire min din partea pac
Utilizata in obstetrica- ex e sigura pt
gravida si prod de conceptie
Se poate repeta fara ef cumulative
Rata acuratetii atinge 98,8% in special la
pers slabe
Ex nu e influentata de functia organului

dezavantaje
Exam trebuie sa aiba competenta si exper
Structurile ce contin aer nu pot fi exam cu
us
La copii, obezi, pac necooperanti e nevoie
de o preg speciala
Dif de exam la pac operati la care se
impune prot plagii (gelul va fi aplicat pe
pielea intacta) , cicatricele pot modif
rezultatul

Pregatirea boln

Intrucat imag ecografica poate fi deranjata de

interpunerea gazelordin tubul digestiv, in seara
preced ex se va adm absorbante
gazoase:carbune med, espumisan, motilium
Inaintea ex cu 8 ore e bine ca boln sa ramana
nemancat
Pt ex organelor din micul bazin va avea vez
urinara plina; asist va adm lichide(1l) cu o ora in
ex si va supraveghea boln sa nu urineze

Tip de ex echografice
Abdominala
Ecocardiografia transtoracica

transesofagiana- permite
viz cordului din poz retrocardiaca, elim
interferentele US cu alte structuri
Doppler arteriovenoasa- eval
permeabilitatea vaselor, directia si fluxul
sang

Pelvina-eval org genitale; identifica sarcina

simpla, multipla, malf cong, anom plac; e
utilizata pre peri si neonatal
De prostata si rect
Tiroidiana
Ex ecog Duplex al a carotide- studiaza circ
in a carotide, amplit puls carotidian, vit de
circ si dir flux sanguin
Mamara- deceleaza form tu; face dg dif
intre form chistice si solide