Sunteți pe pagina 1din 12
533 a cz sn STANDARD DE STAT ‘ EDITIE OI : ROMANIA E OFICIALA STAS 10144/3-91 stakzt Thiesiene | STAs 101441 Cee ea ELEMENTE GEOMETRICE STANDARDIZARE ese! a (Clstcaren attneried Prescripfit de prolectare — streets Rues Yana GEOMETRICAL ELEMENTS RLEMENTS GEOMETRIQUES TEOMETPHYECKHE STEMEHTH Design specifications spéci fications en vue de rearacwnco Tiétabliaenent dew projets “228 8 1 GENERALITATI = a 1.1 Oblect : Prezentul standard stabileste prescripjile de proiectare a elementelor geometrice ale strazilor. 1.2 Domentu de aplicare Prevederile standardului se aplic8 la ~ proiectarea strazilor noi ~ proiectarea strdzilor existente care se modernizeazB; ~ proiectarea sistematizai rejelei stradale din localtajie urbane gi rurale Prevederile standardului nu se aplic i = autostrazi urbane gi drumuri exprese in localtai; - plete civice si piete agroalimentare, accese la stadioane, expozii sau trguri: = drumuri nationale, judejene si comunale situate n afara perimetruli locator = drumuri din incinte industiale g1 de exploatare, daca acestea sintinterzise circulail publice. 1.2 Standarde conexe STAS 863-85 Lucrari de drumurl. ELEMENTE GEOMETRICE ALE TRASEELOR. Prescripjil de proiectare STAS 4032/1-80 — Lucrdri de drumuri. TERMINOLOGHE STAS 4032/2-73 Tenia traficului rutier. TERMINOLOGIE STAS 7348-86 Lucrari de drumur, ECHIVALAREA VEHICULELOR PENTRU DETERMINAREA CAPACITATH DE CIRCULATIE STAS 10144/1-90 Strazi. PROFILURI TRANSVERSALE. Prescripjii de prolectare STAS 10144/2-91 Strazi. TROTUARE, ALEI DE PIETONI Si PISTE DE CICLISTI. Prescripti de provectare Elaborate ‘Aprobat di ; MINISTERUL LUCRARILOR Pustice, | INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Data intdrilin vigour: TRANSPORTURILOR SIAMENAJARI | St. Jean Louls Calderon v.13 BUCURESTI as TERITORIALE URBANPROLECT Telex 11312 1S R _! Nerespedtroa Sandardelor de Sa ene uma eonform gl, Repredwowrea MGTIE Univers tarea Tehnica Lagt BIBLIOTECA STAS 10149/3-91 22. STAS 10144/4-83 AMENAJAREA INTERSECTILOR DE STRAZI. Clasificare gi prescriptt de proiectare STAS 10144/5-89 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A STRAZILOR STAS 10144/6-89 CALCULUL CAPACITATII DE CIRCULATIE A INTERSECTILOR DE STRAZI 1.4 Prevederl generale 4.4.1 Proiectarea’elementelor geometrice ale strazilor trebuio s€ se fundamenteze pe studiul de eirculatle al localitatii, care se intocmeste pentru o perioada de perspectiva de minimum 15 ati 1.42 Structura refelei stradale si elementele geomotrice ale strazilor trebule s4 asigure: = legiituri ct mai directe i luenteintre principalele zone de or ~ racordari la accesole in curtile $i zonel cculturale limitrofe; 1 gi dastinatie ale traf cinate, parcaje, dotari comerciale $i social Alu = fezervarea spatilor pentru amplasarea retelotor tehnico-ediltare supraterane sisubtorae a diteritelor dotari urbanistice stradalo (chioscuri,refugi, banci ete.) precum sia lverilor pentru dinjarea si siguranja circulajiel (indicatoare de circulatie, semaliare, bor Parapete, refugi, peroane pentru pietoni ete). 4.4.3 Pentru sirazi cu caracter mixt, respectiv cu circulatie preciominant pietonuila gi seridene varosabila, trebuie asigurate elemente geomotiice corespunzatoare vitezel de haza de 25 kvl 31 sunnalizari rutiere. Amenajarile necesare circulatial pietonilor, a ciclistiior si handicapatilor locamotori sin provavene in STAS 10144/2.91 1.4.4 In cazul tinilor de tramval integrate in partea carosabila,thuenja gi capactiatea de cuculate 50 stablese conform prevederior STAS 10144/5-68, 2 PARAMETRI DE PROIECTARE 21 Parametril gi condi principale de proiectare a elementelor geometrice ale strazilor si ~ viteza de bazai (de proiectare); ~ intensitatea circulatiei; ~ rolul functional in cadrul retelel stradale si categoria strazi: = crasterea sigurantel, fluentei si confortului circulatiei, procum si reducerea noxelor circulatiei (zgomot, vicierea aerului etc.); = conditii locale:topogratice, geotehnice, hidrologice, ocuparea terenulul, reducerea exproprierilor si a demolailor = condijii de ineadrare urbanistic’, 22 Ininjetesul prezentului standard strazile se clasitica in patru categorl, in functie de numarci benzilor de circulate ale pati carosabile: ~ categoria |, cu gase benzi de circulatie; ~ categoria Il, cu patru benzi de circulatie; ~ categoria Ill, cu dou benzi de circulal ~ eategoria IV, cu o banda de circulatie, Rolul functional si categoria strazil se stabilesc in cadrul studiulul de circulatie a localitatl,n care se precizeaz’: = refeaua principala de circulatie, compusa din strézile de categoria I gi Il, care asigura 23: : STAS 1014473.91 legaturile interzonale, transportul in comun, traneportul greu tehnologlc, penetratile st {ranzitul prin locatate;n rejeaus principal ce orcuatie 8 includ gl straai de categoria Lil th cazul fn care aceetea protau une dintre functiunile enumerate Mal sus: = Fefeava socundara de circulatie, compust din sire de categoria II gl IV, care axigura accesete 9 legiturte locate, - de dott a in paroaje, stat da ‘hn comun, stat de {efeaue de cet «cheval, compu cn aro, tal de ranapot hi come, sat 2.3 __Refoaua de ciroulatie a locality trebute projectatd astfelInclt sii se aeigure restizerea nual 8 relatitor admisibtte intra diterRele oategori! de stréai (respect trafic), care'se pot Intersecta conform tabetutul 1. aes [cxsaaarave eee i : m © = a a i = Seamed # see ae as oe ea per ‘OBSERVATIE - Se admit relat direct (ntereeof) Ire stds! do categoria Ig IIIn eacurile In coe arkcie de categoria II! fac parte din rjequs prineipald de clroulale contarm pe. 22 2.4 Viteza de bazi se stabilegte in raport cu catogoria str, intensitatea medie a circulatiel gi Cconditile locale. Viteza de basi in functie de categoria strlak, conform tabelutul 2. Categorie atrda Vena de bed kh 1 in 20.60 nm 0.50 Vv <3 LOBSERVATIE -In condi de tren aceldentet,viara de baal ts paste reduce pe haza unui caleultehnice-2c0- omic, pe secteare de maximum 20% din hinglwen Weaauhi, pind la 35 krvhin eaasl cotegeral | Ga er! 9] 28 km tn oat entagerior H 91 2.5 _ Fiuenta circulatiel 26 exprimd prin corespendanya inire viera modie de circulatie gi viteza de baz. Structura rejelel de cirouletie, impround ou earacteneticiie strAzHor, a intorsectilor si a organiza traficulul trebule 8 asigure 0 fuanfa ridioatd a tralieului, rospectiv o vitezA medie de circulatie ok mal apraplets de viteza de bark. Fiuenja recomandabill a cirouletiel este dath in tabeiut 3, corespondenta oriontativa ince viteza medio de circulate 9i vieza de bazd find axprimeta att in valor absokte (dlomeli! pe 0F8), ol pi prin Intermediul costicientulul de Auer (raponul calor doud vieze). Tonoul2 Tapes Vaasa de bask Plusnjarecomandabi cn =] « 0 oo ‘Vieza made de erculete | hove de vit de tae | a 2 = fn In ara orale da Ve de wa = “we a « (Cooficlantul do Ruenh | hore da vi de tao as, 083 990 058 Tr lara oraor de Vd do ale 083 020 a7 03 STAS 10144/3.91 2.6 _Intensitatea circulajiei se exprima, dupa caz, prin: ~ intensitatea orarai de calcul, determinata conform STAS 7348-86; ~ Intensitatea medie zilnica anuala, determinata conform STAS 7348-86; ~ intensitatea circulatiei pietonilor sia biciclistilor, determinata conform STAS 10144/2.91. 27 Caracterizarea intensitatil circulatiei, pentru 0 banda de circulalie cu latimea de 3,50 m, functie de numarul de vehicule etalon cit si de numarul de vehicule fizice, se face conform tabelului 4 Tabet a Intorsttoa made znd envald Intent orark do calcul _Vehleule etalon ‘ohieute tice Vehicule tion | Venice zee Fonte intenst > 4000 > 400 Intent a 361.600 2a 400 - 161.360 105..210 Fart reduss <200 <™ ‘oBsenvari 1 on orespunde unor coticany most de 2 Pentru fatiml de bent de clrcuaji ma micl de 3:50 m, intensiile cracteritice ale afc se sede cerospunzstor coreciior dec in STAS 10144/5.69, 3 ELEMENTE GEOMETRICE IN PLAN. 3.1 Traseul strazilor refelei principale de circulajie se recomanda sa se proiecteze asttel incit sa fie respectate urmatoarele condi ~ unghiurile dintre aliniamentele succesive s& fie de minim 100...120°; ~ fazele curbelor de racordare sa fie egale sau mai mari dectt razele recomandabile cuprinse intabelul 6; ~ lungimea aliniamentelor trebuie s& nu depageasca de 40 or latimea strazii masurata intre fronturile constructor; ~ distanfele minime intre intersect sie conform tabelulu 5. Toboils Intersesi ou rea de trate compete |nterect cu eli dette numal reap Categoria art stnge-seepta m Detar minim nerasc m nae 1 200 200 WW 500 100.150 im 200) ___ Ww ub 100 50 OBSERVATIE ~ In cazul in care atructura roel! exitonte de ara nu asigurddletanjole inte inoreecilstablite ‘ntabolul 8, capacitatea de ctculaie se coduce conform pravederilo STAS 101 44/580, 3.2 Daca lungimea aliniamentelor este prea redusa sau daca sistematizarea urbana necesita 0 dostasurare progresiva a fronturilor construite, traseul strazii poate fi alc’tult din inlantuiri de arce de clotoida sau arce circulare avind raza mai mare sau cel putin egala cu raza recomandabila, oo STAS 10144/3.91 3.3 Traseul strazilor refelel secundare de circulatie trebule corelat cu amplasarea cladirilor si Poate fi proiectat in aliniament, in curb’, cu forme poligonale racordate sau prin inlantuiri de curbe succesive, 3.4 Razele caracteristice ale curbelor, R, sint: ~ raza recomandabild, permite mentinerea in curba a profiluii transversal din aliniament; ~ raza curenta, necesita convertirea profiulu transversal in curba; ~ raza minima, necesita suprainaharea profiulul transversal in curb, pind la panta de 6%. Valorie razelor caracteristice ale curbelor in plan, in functie de vteza de baza, pentru sectoarele cu dectivitii de maximum 2%, conform tabelutu 6 Tabotuls ze caracteristice | Amenojarea protiutl anevorea! | 20 | 2 wo | 6 Raza recomandabité | vo menfinotformadin ainament | 75 | 100 | 150 | 200 | 50 | «00 | 600 Raza curert profilconvertteupantezsx | 40 | 70 | 10 | 120 | 170 | 270 | ago Raza mining prottauprainanateupentaes | 20 [ 2s | os | so | e | oo | 190 1a do 2%. Valor raze minime, in functio de fate In abou 7. OBSERVATIE ~ Valorie razel minime sInt date ponttu deotvt taza de Baza gi declvtate (pena declivitii de O%..7%), 3.5 _Incazulterenului aceidentat, traseul strazii se poate dispune in serpentine proiectat# conform STAS 863-85. Strazile de categoria I cu 6 benzi de circulajie nu se proiecteaza in serpentine, iar azele curbelor se proiecteaza, de regula, cel putin egale cu raza recomandabila, 3.6 —_Razele minime ale curbetor cu profil transversal suprainaljat cu panta de 6% si cu deciivitati pind la 7% so dau in tabelul 7. Topol? Vtza de bazk kh aoe remus | 7 Ps? 2 2 « : _ +8 2 28 « 7 109, +8 2 0 50 75 105 +4 a 30 a % 110 +3 2 2 a % 15 +2 2s % ss % 120 4 2 = © * 128 patie 2 3% oo 0 125 a 25 % 2 0 125 2 2 % 2 ~ 130 3 = » oo 3% 10 | | 2 36 a a 135, I 30 o o 100) “0 = 0 o o 100 140 = s 7 - = STAS 1014873.91, 37 ‘OBSEAVATH: {1 Rampele sintnotate cu somnul plus, iar pantele cu semnul minus, 2 In cazul effor unidirectional Unlaivetion 28 Incnzul artre!: + su out apart Aliniamentele succesive care formeaza unghiuri mai mici de 177°, trebuie racordate cu cure; daca unghiul dintre aliniamente depaseste 177° ((rinturi) se pot racorda numai bordurile de incadrare laterala a pari carosabile. Racordarea aliniamentelor se realizeaz8, dupa caz, astle!: = cu arce circulare de razé mai mare sau egal cu raza recomandabils: = cu arce circulare si racordari progresive cu arce de clotoida, In cazul arcelor ciculare de razA mai mic& dectt raza recomandabila; = cu arce de clotoida (fara arc de cere), in cazul terenurilor accidentate, al punctelor de trecere obligate, sau dac& oferd o rezolvare estetica a trasaului (confort optic) tc, 39 3.10 cu urmatoarele procizari 3.8 Racordarea bordurilor parfil carosabile la intersectil se face in functie de categoria st Azilor i caracterul traficulul, de requla cu arca circulare (sau numal cu arce de clotoida cind se doiestn o tratare estetica) avind razete

S-ar putea să vă placă și