De la gandit, vorbit, respirat, chiar si iubit - toate actiunile pe care le interprindem se datoreaza

creierului. Este cel mai complex si necunoscut organ al corpului omenesc.

Anume fascinatia pentru el m-a determinat sa scriu teza la acest subiect. In prima parte voi vorbi
despre cele mai frecvente mituri, tratate drept adevaruri stiintifice. Apoi, va voi povesti despre
stranietati si experimente facute pe creier. In a 3a parte, voi vorbi despre lucrurile ce urmeaza a
fi elucidate si sunt inca un mister pentru stiinta.

Folosim doar 10% din creier?

Este unul dintre cele mai raspandite mituri. A luat nastere la sfarsitul secolului XIX, din dorinta
unor oameni de a face bani. Legenda de baza spune ca un jurnalist l-a intrebat pe Albert Einsten
care este secretul inteligentei sale, si acesta ar fi raspuns ca poate folosi mai mult de 10% ale
creierului. Aceasta este insa o legenda neconfirmata.
Ulterior, acest mit a fost folosit de catre autori de carti de dezvoltare persoanala, de magieni,
chair si de regizorii filmelor de la hollywood - toate pentru a face bani.
Stiinta a demonstrat ca prin insasi gestul de a strange degetele in pumn - folosim mai mult de
10% din elementele creierului. In parcurs de 24 de ori, folosim chiar 100% din creierul nostru.
O afirmatie mai aproape de adevar este aceea ca intelegem doar 10% din capacitatea creierului.
Muzica lui Mozart
Un alt mit cunoscut este acela ca muzica lui Mozart ne-ar face mai inteligenti. Acest mit isi trage
radacinile de la un studiu vechi, in care studentilor li s-a dat sa asculte muzica lui Mozart inainte
de un examen si acestia l-au scris mai bine decat cei care n-au ascultat muzica. Recent, s-a
demonstrat ca orice muzica ritmata inainte de un test contribuie la un rezultat mai bun.
Companii precum "baby Einstein" fac multi bani pe acest mit, promitandu-le parintilor ca vor
avea copii mai destepti daca le cumpara produsele.

Lupta dintre cele doua emisfere - creativitate versus logica

Cel mai cunoscut mit este acel conform caruia o emisfera ar raspunde de logica, iar cealata de
creativitate, iar fiecare dintre noi are o emisfera dominanta. Aceasta insa este o exagerare. Este
adevarat ca emisfera stanga, de ex, raspunde de limbaj, iar emisfera dreapta - de procesarea
emotiilor. Totusi, majoritatea functiilor sunt comune.
Nu exista emisfera dominanta, nu este una mai creativa sau mai logica decat cealalta.

Acum voi vorbi despre niste experimente si ciudatenii ale creierului.

Atacul cerebral
Un atac cerebral apare atunci cand neuronii raman fara oxigen. Sunt rare situatii cand este
afectata partea dreapta a creierului, insa se intampla lucruri foarte ciudate. Pacientii ce sufera de
aceasta afectiune par sa-si piarda jumatate de viata. Ei pot sa manance numai macarea din
partea dreapta a farfuriei, sa se rada numai pe partea dreapta, sa raspunda numai
interlocutorului din pareta dreapta. Pentru ei, partea stanga pur si simplu nu exista.
Va voi demonstra aceasta printr-un experiment. Imaginati-va ca intrati pe poarta de la scoala
noastra. In partea dreapta, vedeti terenul de sport, iar in partea stanga, terenul de joaca. Acesti
oameni, insa, nu sunt constienti de existenta terenului de joaca. Ca sa-l vada, ei trebuie sa se
intoarca invers, ca si cum am iesi din scoala.
Poate nu e foarte socant, insa ne face sa ne gandim cat de usor poate fi fragmentata gandirea
noastra si cat de fragili suntem.

Sectionarea creierului
Cele doua emisfere comunica intre ele prin Corpul Callosum. Pacientilor bolnavi de epilepsie li sa taiat aceasta sectiune. La inceput, totul parea in regula. Insa mai tarziu, ei au observat ca
partea stanag a corpului, de care raspunde emisfera dreapta si partea dreapta, de care raspunde
emisfera stanga, se certau intre ele, daca putem spune asa. De ex, daca persoana vroia sa apuce
cu mana stanga - o fusa, mana dreapta apuca o pereche de pantaloni.
Din lipsa de timp, nu va pot povesti un experiment foarte interesant facut pe acesti oameni, dar
ideea lui este ca emisferele gandesc ca doua entitati diferite atunci cand nu comunica intre ele,
dar din moment ce emisfera stanga raspunde de limbaj, ea interpreteaza emisfera dreapta prin
prisma ei. Un exemplu echivalent al experimentului ar putea fi cand nu am facut temele pentru
acasa, dar motivul care gasim sa i-l spunem profesorului este ca am uitat caietul acasa. Doar ca
noi mintim constient, pe cand in cazul acestui experiment, oamenii minteau inconstient. Pe multi
oameni i-a facut sa se gandeasca asta, pentru ca noi credem ca luam deciziile noastre in mod
logic, dar daca noi dam numai pretexte pentru alte motive subconstinente.

Ce mistere urmeaza a fi elucidate?

In pofida avansarii stiintei, creierul ramane un organ foarte misterios.

Noi inca n-am raspuns la intrebarea ce este constiinta, sau cu alte auvinte, cine sunt eu?
Raspunsuri de genul: Eu sunt creierul meu sau Eu sunt corpul meu nu sunt satisfacatoare,
intrucat eu am sentimentul ca exist. Stiintific, nu este nevoie de cineva care sa fie detinatorul
creierului sau corpului. Sa fie, oare, o iluzie, sau e ceva ce stiinta urmeaza sa descopere?
Cat dintre personalitatea noastra depinde de creier? Ne nastem cu o personalitate, sau ea se
schimba pe parcurs, in functie de mediul extern? Aceasta personalitate tine doar de gene, sau
are si ceva individual?
Cum stocam si accesam memoria?
Ca un hard drive al computerului, memoria este inregistrata fizic in creierul nostru. Totusi nu
stiim cum se intamla acest proces, de ce unele memorii de sterg, de ce nu le putem accesa pe
altele atunci cand vrem de exemplu cand uitam informatia in timpul unui examen, dar pe urma
ne-o amintim. In general memoria e un lucru foarte sensibil, pentr uca oamenii de stiinta au
reusim recent chiar sa introduca memorii false.