Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT 1
Proiectarea unui generator de semnal
sinusoidal pentru domeniul de audiofrecventa
Coordonator proiect
Student
Proiectul are in vedere proiectarea unui generator de semnal sinusoidal pentru domeniul
de audiofrecventa, N=2.
Cuprinsul proiectului:
Capitolul 1.Oscilatorul
a. Va fi realizat cu ajutorul unui AO (amplificator operaional) i va avea o frecven
cuprins ntre fmin = 20Hz i fmax = 27KHz;
b.Tensiunea de ieire are o amplitudine minim de Vmin =2 mV i o amplitudine maxim
Vmax = 4 V;
c. Impedana de sarcin a oscilatotrului este pur rezistiv, RL = 40 ;
Capitolul 2.Reelele de reacie ( filtre )
a. Se va realiza o prezentare i o comparaie ntre reeaua Wien i alte tipuri de reele de
reacie, trasand caracteristica funciilor de transfer n urma rezolvrii analitice;
b. Se va adopta pentru oscilator una din aceste reele.
Capitolul 3.Bufferul (etajul separator)
a.Va fi realizat cu posibilitatea de reglaj n trepte(brut) i fin a amplitudinii semnalului
de ieire. Se poate folosi o reea de tip atenuator calibrat;
b. Dac este necesar se va proiecta i un etaj trazistorizat de adaptare la rezistena de
sarcin;
Capitolul 4.Sursa de alimentare
a. Sursa stabilizat pentru alimentarea ntregului montaj (transformator, redresor, filtru,
stabilizator );
b. Stabilizatorul va fi proiectat obligatoriu cu tranzistoare;
c. Se pot prezenta i stabilizatoare integrate, dar calculele se fac pentru o schema cu
tranzistoare;
d. Tensiunile de alimentare pot fi unipolare sau bipolare i vor avea o valoare
VCC =9 V , VEE= -9V;
Obligatoriu: schema bloc general, schema de detaliu general (schema electronic de detaliu
general), lista de materiale i componente electronice;
Capitolul 5.Material grafic
a.Schema bloc generala;
b.Schema electronica de detaliu generala;
c, Lista de materiale si componente;
Capitolul 6.Concluzii
Capitolul 7.Bibliografie
CAP.1 OSCILATORUL
Generalitati
Oscilatorul armonic e un circuit electronic care genereaza un semnal de forma sinusoidala
u(t)=Usint.u(t) care apare la bornele rezistentei de sarcina RS.Oscilatorul este format dintr-un
Amplificator Operaional cu reacie negativ cu reglare automata a amplitudinii si o retea de
reacie pozitiv de tip Wien, care cauzeaza aparitia oscilatiilor.
1.1 Amplificatorul operational
Amplificatoarele operaionale moderne, precum modelul popular 741, (folosit si in cadrul
acestui proiect) sunt circuite integrate de o nalt performan i ieftine pe de alt parte.
Impedanele lor de intrare sunt foarte mari, curenii pe la bornele acestora se situeaz n jurul
valorii de 0,5 mA pentru modelul 741. Impedana de ieire este de obicei foarte mic,
aproximativ 75 pentru modelul 741,.
Cu un cuplaj direct ntre etajele interne cu tranzistori ale AO, acestea pot amplifica
semnale de c.c., precum i de c.a. Costurile de timp i de bani pentru proiectarea unui circuitu
amplificator utiliznd componente discrete se ridic mult peste costului unui amplificator
operaional. Din aceste motive, AO au scos aproape complet din uz amplificatoarele de semnal
folosind tranzistori discrei.
Relatia de baza a amplificatorului operational este:
Uies= A(Uin+-Uin-)
Uies
Uin+
UinA
In cadrul acestui proiect am folosit ca si retea de reactie pozitiva o retea de tip Wien
pentru generarea oscilatiilor, despre care voi prezenta detalii in capitolul 2.
1
2 R1 R2 C1C 2
Pentru simplitate, se va alege C1=C2 si R1=R2, ceea ce face ca relatia de oscilatie sa devina fosc=
. Datorita faptului ca frecventa de oscilatie este cuprinsa intre 20Hz 27KHz, am ales sa impart
intregul domeniu in 4 benzi de frecventa, dupa cum urmeaza:
Banda 1: 20Hz-200Hz
Banda 2: 200Hz-2KHz
Banda 3: 2KHz-20KHz
Banda 4: 20KHz-27KHz
Am folosit un comutator pentru a separa primele 3 benzi de cea de-a 4-a, datorita faptului
ca primele 3 benzi au o variatie decadica.
C
1uF
100nF
10nF
1nF
Rvar-max
800
7.2k
6k
2k
Reacia negativ este realizat folosind un divizor de tensiune format din R16 i R15+rd
unde rd este rezistena canalului tranzistorului TEC-J, care aa cum am expus mai sus este
dependent de tensiunea VGS n anumite
1000
condiii.
Vom folosi un tranzistor BF256 cu
rd
VT=2V, IDSS=10mA.
Dac VGS=KVo , (K subunitar)
()
atunci rd este o funcie cresctoare de Vo.
Tensiunea VGS se obine din
tensiunea sinusoidal de la ieire, folosind un
redresor monoalternan (realizat cu dioda D12
de tip 1N4148) cu filtru capacitiv (R16, C18),
500
astfel nct pentru foR16C18>>1 rezult
VGS=KVo.
1
Dac alegem K
rezult
10
200
VGS=0,4V i rd=125. Amplitudinea tensiunii
dren-surs se determin cu expresia:
rd
V
VDS
o i innd cont
rd R 15 3
100
c VDS<0,4V rezult R15=330, iar din
0,8
1,2
1,6
2
0,4
condiia R16=2(R15+rd) rezult R16=910.
Alegem R18=10K i din condiia
Caracteristica rd - VGS pentru BF256
filtrului capacitiv f0R18C18>>1 rezult
C18=470F. Poteniometrul R18 are dublu rol
n acest circuit, fcnd parte din filtrul capacitiv i n acelai timp din el se realizeaz reglajul
tensiunii gril-surs a tranzistorului pentru ca rezistoarele R15 i R16 s aib valori
standardizate.
Imediat dup alimentarea cu tensiune continu a oscilatorului V0=0V i rd=rd0=100,
ceea ce nseamn c amplificarea este mai mare de 3, ceea ce nseamn ca oscilatorul
ndeplinete condiia pentru apariia oscilaiilor. Dup ce tensiunea de la ieire ajunge la 4V,
rezistena canalului tranzistorului crete la 125 i este ndeplinit condiia lui Barkhausen, ceea
ce nseamn c semnalul nu va mai crete n tensiune. Dac ar crete semnalul de ieire la
V0=6V, atunci VGS=0,6V i din formula dependenei rezistenei canalului de tensiunea grilsurs, rd= 143 i amplificarea scade la 2,92 ceea ce nseamn c amplitudinea oscilaiilor scade
pn se revine la 4V.
VGS (V)
Uies
Uin
2k j 2k
V2
unde
V1
1
1
1
2 2k j 2 2k
k
k
i 0
0
CR
La frecvena caracteristic 0 funcia de transfer devine:
k(2k 1)
0 2
2k k 1
Se disting 3 cazuri n funcie de valorile pe care le ia parametrul k:
k<0,5 funcia de transfer este real si negativ la frecvena de lucru,
circuitul comportndu-se ca un filtru trece band
k=0,5 funcia de transfer este 0, deci apare o rejecie complet a
semnalului
k>0,5 funcia de transfer este real si pozitiv, circuitul se comport ca
un filtru oprete banda
1
In cazul retelei dublu T, frecventa utila este: f =
.
2RC
2.1.3 Reteaua dublu-gama
Schema reelei dublu gamma este:
V1
V V1
10
1
V2
j C 2
1
1
V
1 j C 2 R 2
R2
j C 2
1
V
Z
) astfel
unde Z R 1 (R 2
1
j C 2
V1
Z
j C1
1
R 1 (R 2
)
j C 2
R 1 (1 j C 2 R 2 )
Z
, deci
1
1 j C 2 (R 1 R 2 )
R1 R 2
j C 2
j C1 Z
j C1R 1 (1 j C 2 R 2 )
V
V1 1 j C1 Z 1 j C 2 (R1 R 2 ) j C1R 1 (1 j C 2 R 2 )
1
deci
expresia
.
C2 C2R 2
1
1
j( C 2 R 2
)
C1 C1 R 1
C1 R 1
Modulul
funciei
de
transfer
este
dat
de
relaia:
1
Fw
.
C2 C2R 2 2
1
2
(1
) ( C 2 R 2
)
C1 C1R 1
C1R 1
Maximul funciei se obine cnd a doua parantez se anuleaz de sub radical se
1
1
anuleaz, adic pentru 0
, de unde f 0
.
R 1R 2 C1C 2
2 R 1R 2 C1C 2
n cazul particular R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
()
,
0
RC
1
,
f0
2RC
1
0
3
0
()
90
0
90
11
2.1.4Reteaua Wien
Reteaua Wien este cel mai folosit circuit de reactie pozitiva din oscilatoarele RC.
Comportarea in frecventa a circuitului poate fi intuita tinand cont ca la frecvente joase
condensatorul C1 reprezinta o intrerupere , iar la frecvente inalte C2 scurcircuiteaza la
masa semnalul de la iesire. Astfel la frecvente extreme circitul are caracteristica de
transfer nula in sensul ca la aceste frecvente circuitulnu lasa sa treaca nimic.
Fw
1
1
R2
1
V1
R1
R2
R2
j C1
j C 2
j C1 1 j C 2 R 2
1
Fw
modulul acesteia fiind:
R1 C2
1
j R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1
1
care prezint un maxim de
Fw
2
2
R
C
1
1 1 2 R 1C 2
R 2 C1
R 2 C1
1
valoare
1
pentru 0
R 1 C1
R1 R2 C1C 2
R 2 C2
n cazul particular n care R1 = R2 = R i C1 = C2 = C relaiile devin:
1
1
1
, f0
Fw 0 , 0
3
RC
2 RC
R1
i
R2
In practica se aleg cele doua rezistente respectiv cele doua condensatoare de valori egale astfel
incat R1=R2=R iar C1=C2=C . In acest caz se obtine pentru caracteristica de transfer a
amplificatorului , la frecventa f0= 0/2 , valoarea 1/3 adica atenuarea minima a retelei Wien este
de 3 ori. Rezulta ca , pentru a indeplini conditia lui Barkhausen , care este in cazul nostru: FW( )
Av =1 trebuie realizat un amplificator cu amplificarea Av=3.
De o importan deosebit sunt i aspectele legate de impedanele de intrare i ieire ale
reelei Wien , care trebuie s satisfac anumite relaii mpreun cu impedanele de intrare ,
respectiv de ieire ale amplificatorului . Aceste relaii sunt legate de condiiile de idealitate n
care a fost dedus analitic caracteristica de transfer a reelei . n aceste condiii de idealitate ,
impedana de ieire a amplificatorului (considerat ca generatorul care atac reeaua) a fost
considerat nul , iar impedana de intrare la borna neinversoare a amplificatorului (considerat
ca sarcin a reelei Wien) a fost considerat infinit de mare (reeaua n gol). Cum aceste valori nu
pot fi obinute practic , se va cuta ca rezistentele de intrare , respectiv ieire ale amplificatorului
s satisfac condiiile de idealitate prin inegalitile:
Ramplificatoriesire<< RWienintrare
Ramplificatorintrare>>RWieniesire
Se calculeaz analitic impedanele de intrare ale reelei Wien la w0:
RWienintrare=3R
RWieniesire=
3R
2
13
Rr 50
U (1mV ,4V )
I m in
U m in 10 3
0.02mA
Rr
50
I m ax
U m ax 4
80mA
Rr
50
Atenuatorul trebuie s permit reglarea amplitudinii ntre 1mV i valoarea maxim a semnalului
de la oscilator, 4V. Pentru aceasta am mprit gama n 4 benzi astfel:
14
Banda I: 2mV...20mV
Banda II: 20mV200mV
Banda III: 200mV2V
Banda IV: 2V4V
R
U1 unde U1 este tensiunea minima de la ieirea atenuatorului;
RP
15
Aleg sa folosesc o rezistenta variabila pentru a putea acoperi plaja de valori ce se doreste a fi
obtinuta.
1.2 103
60.05k
0.02 103
1.2 4
R p m in
0.065 103 65
80 103
R p (65,60.05k)
R p m ax
T1 BC109
-
T2 BC107
Aleg pentru separator un etaj de amplificare cu tranzistor bipolar in conexiunea colector comun
(repetor pe emitor), cu amplificare 1.
I B1 I B 2 0.37mA
Schema bufferului va fi:
16
Din aceste date numerice rezult c circuitul ndeplinete condiiile de regim dinamic
cerute etajelor de ieire. Fr a modifica forma i mrimea semnalului aplicat la intrare etajul
realizeaz o transformare de rezisten care i permite s fie atacat n tensiune i respectiv s se
comporte la bornele sarcinii ca un generator de tensiune
Schema etajului separator va fi urmatoarea:
17
R0
1
1
1
0.675
g m 40I c 40 37.025
Ri F ( RE || RL ) 6M
18
4.1.Proiectarea transformatorului
Generaliti
Miez feromagnetic, din tole de tabl siliciosa (format E+I, U+I, I), din benzi (cu
coloane, n manta, toroidale);
Sistem de strangere a miezului magnetic i de fixare a transformatorului de asiul
aparatului electronic.
Tipul de tol de obicei se utilizeaz tole STAS de tip E+I economice denumite
astfel ntruct dintr-o band de tabl silicioas de lime adecvat se obin prin
tanare, concomitent, dou tole E i dou tole I, fr a se pierde din suprafaa util a
materialului. Dimensiunile tolei economice se precizeaz prin litera E, urmat de
a[mm], care reprezint dimensiunea de baz (parametrul) tolei. Astfel, exist
urmtoarele tipuri de tol STAS economic: E5; E6,4; E8; E10; E12,5; E14; E16;
E18; E20; E25; E32. Grosimea tolei este i ea standardizat la valorile g1=0,35mm i
respectiv, g2=0,5mm.
Aria ferestrei tolei AF[cm2] reprezint suprafaa destinat introducerii nfurrilor.
Valoarea acesteia este:
AF[cm2] = 0,03a2[mm]
Seciunea n fier SFe[cm2] reprezint aria seciunii miezului magnetic situat n
interiorul carcasei bobinate. Mrimea sa este:
SFe[cm2] = 0,02a[mm]b[mm],
unde b[mm] reprezint grosimea pachetului de tole
Factorul de umplere a ferestrei tolei definit ca raportul dintre aria total, ocupat
de nfurri n fereastra tolei, At[cm2] i aria ferestrei, AF[cm2], conform relaiei:
AF [cm 2 ]
0,03 a 2 [mm]
unde A1[cm2] reprezint aria ocupat de nfurarea primar;
A2[cm2] reprezint aria ocupat de nfurarea sau nfurrile secundare;
At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] aria total ocupat de nfurri.
Observaie: pentru ca un transformator de reea s se poat realiza uor n producia
de serie, valoarea optim pentru factorul de umplere este 0 = 0,7 dar, n general se
poate accepta o valoare n intervalul [0,64 , 0,76]. Un factor de umplere prea mare
duce la dificulti n faza de lamelare, la introducerea tolelor iar un factor de umplere
mic este neeconomic, transformatorul fiind supradimensionat.
Proiectarea propriu-zisa
Pentru a cacula parametrii transformatorului , tinem cont ca pe cele doua ramuri curentul de varf nu
depasaete 100 mA. Proiectam transformatorul la o putere de 100mA 2 3=0.6W.
Sectiunea miezului de tole este Sf 10 3
P
unde f este frecventa retelei 10Hz.
f
20
1
,unde B este inductia maxima in miez si care se considera 0.61.2 T
4.44 fBS f
pentru B=0.6 , cazul cel mai nefavorabil , nv=154 spire pe volt (in primar se vor lua cu circa 10% mai
multe).
I sec undar 8V
=3.63mA. Alegem diametrul conductorului din infasurarea
220V
Marimea
Primar
Secundar
Tensiunea:
Nr.de spire
220V
37180 spire
5.65V
870 spire
Curentul:
3.63mA
Puterea
Diametrul conductorului
Marimea lui a
Suprafata sectiunii miezului
100mA
0.6W
0.6 110%=0.66W
0.08mm
0.7mm
16mm
2.44mm2
4.2. Redresorul :
Redresorul are rolul transformarii tensiunii alternative intr-o tensiune pulsatorie unipolara.
Acestea pot de de mono alternanta sau dubla alternanta. Aceste pulsuri au o componeta continua
destul de mica.
Filtrul este format din capacitati de ordin mari, condensatoare electrolitice, ce au rolul de filtrare
pulsatorie de tensiune, in scaderea ondulatiei si in cresterea componentei continue.
21
Schema propusa
22
4.3. Stabilizatoarele
Stabilizatoarele sunt circuite electronice care se conecteaz ntre sursa de alimentare nestabilizat i
consumator, avnd rolul de a menine constant tensiunea sau curentul consumatorului, n raport cu
variaiile :tensiunii de intrare ale rezistenei sarcinii (a curentului de sarcin),ale temperaturii ambiante i
a altor factori perturbatori.
Vo
. 100 (%) pentru Tdat;
Vo
Stabilizarea n raport cu tensiunea de intrare:
Vo
. 100 (%) pentru vI dat;
Vo
Stabilizarea n raport cu rezistena de sarcin:
Vo
. 100 (%) pentru Iodat;
Vo
Unde :
Vo
. 100 (%) este variaia relativ a tensiunii de ieire msurat n procente
Vo
50 m )
la cuplarea sau decuplarea stabilizatorului s nu apar supracureni sau supratensiuni care ar periclita
circuitele alimantate.
Deoarece nici un circuit electronic nu poate funciona fr alimentare a fost creat o mare diversitate de
circuite integrate special destinate construirii stabilizatoarelor de tensiune.
Exist:
stabilizatoare integrate de uz general (de exemplu: A 723)
stabilizatoare integrate de tensiune fix cu 3 terminale (de exemplu :LM78xx,LM79xx)
stabilizatoare integrate de tensiune ajustabil cu 3 terminale ( de exemplu :LM337,LM317)
stabilizatoare integrate duale cu urmrire ( de exemplu:MC1468,ROB1468 LM326)
24
Capitolul 5
5.1 Schema bloc generala
25
26
Hz
b) Pentru frecventa de 200 Hz
27
28
29
Tipul piesei
2N2222A-MBR
Tranzistor
UA741
Amplificator
operational
R (800 )
CONDENSATOR
MPTS 1uF
CONDENSATOR
POLIESTER 100nF
COND. POLIESTER
10nF
CONDENSATOR
POLIESTER 1 nF
1N5344B-MBR
1N5822-MBR
Potentiometru 7.2k
NDS0605_NL
Rezistenta
Condensator
Date tehnice
Si-N Tip: de semnal mic Tensiune: 40 V
Curent 0.8 A
Putere: 0.5 W
Frecventa max. 300 MHz
Tip capsula: TO-18
Datele se pot regasi pe siteul
http://www.datasheetcatalog.com
/datasheets_pdf/U/A/7/4/UA741.shtml
1W 820R*
1uF/63V
Condensator
100nF/100V
Condensator
10nF/1600V
Condensatorr
1nF/100V
DIODA ZENER
DIODA SCHOTTY
Potentiometru
Tranzistor Tec-J
8V2 5W
40V 3A/80Ap Uf<0.525V
7.2k / 10W
VT=2V,IDSS=10mA
30
Cap.6 Concluzii
Utilizand amplificatorul operational, oscilatorul este mai stabil, aceasta fiind si una dintre
caracteristicile puntii Wien.
Pentru frecvente mai mari de 20 kHz, amplitudinea oscilatiei scade datorita
operationalului care nu poate furniza tensiuni mari de iesire la frecvente mari.
Sursa cu stabilizare parametrica asigura un curent constant.
Reglarea in trepte a amplificatorului poate fi calibrata in functie de necesitatile de
utilizare a acestui oscilator.
Variatia rezistentei puntii Wien permite obtinerea frecventelor dorite din gama de lucru.
Rezistenta variabila din bucla de reactie a oscilatorului asigura stabilitatea oscilatiior.
Circuitul stabilizator cu dioda Zener furnizeaza practic o tensiune stabilizata fixa (ce nu
se poate modifica din exterior) avand valoarea tensiunii de pe dioda Zener si prezinta un
coeficient de stabilizare de ordinul catorva zeci. Fiind un stabilizator cu element de reglare de tip
paralel , este neeconomic pentru sarcina de curent variabil in domeniu larg (consuma curent mare
indiferent de valoarea nominala a curentului de sarcina) si se utilizeaza numai la curent de
sarcina redus (cel putin cateva sute de mA).
Aa cum se poate vedea i din lista de componente montajul este uor de realizat practic
i la un pre mic.
31
Cap 7. Bibliografie
-
http://electronicsbus.com/eia-e6-e12-e24-e48-e96-e192-resistors-capacitors-eia-standard-values/
http://www.pc-control.co.uk/resistor-eia.htm
http://scs.etc.tuiasi.ro/scslabs/SimboliceDCE/Oscilator.pdf
http://www.etc.ugal.ro/sepure/files/didactic/labs/L7.pdf
32