TIPURI DE LASERE

1. Laserul cu gaz. Funcie de natura chimic a mediului activ, laserii cu gaz se impart
in trei categorii:
- Laserii atomici au ca mediu activ gaze in stare atomic provenite din substane
monoatomice sau poliatomice prin disociere (laserul cu heliu-neon, cu oxigen, cu
azot). Aceti laseri emit linii situate in infrarou i vizibil.
- Laserii ionici ii bazeaz funcionarea pe tranziiile electronice dintre nivelele ionice
ale substanelor ionizate (laserul cu argon ionizat, cu hologeni, cu azot, etc.). Aceti
laseri emit linii in principal in vizibil i ultraviolet.
- Laserii moleculari au ca mediu activ un gaz in stare molecular sau vapori: Liniile
emise de aceti laseri se gsesc in majoritate in infrarou dar sunt cunoscute i in
vizibil. Liniile emise de aceti laseri se gsesc, in majoritate, in infrarou dar sunt
cunoscute i in vizibil.
Primul laser cu gaz a fost laserul cu Heliu-Neon, funcionand la lungimea de
und de 1152,27 nm (Infra-rou apropiat).

 Excitarea unui laser cu gaz

Dou tehnici principale de excitare sunt utilizate pentru
laserii cu gaz:
Descrcarea electric,
Pompajul optic.
Excitarea laserului cu gaz prin descrcare
electric
Aplicand inalt tensiune pe electrozii de la capetele
tubului ce conine gazul, se produce o descrcare
electric prin gaz.
Electronii emii de catod, accelerai ctre anod se
ciocnesc cu moleculele gazului de-a lungul drumului.
In timpul ciocnirilor, energia cinetic a electronilor este
transferat moleculelor gazului, i il excit (aceast
metod identic de transfer de energie este utilizat
inlmpile de fluorescen convenionale).

Excitarea laserilor cu gaz prin pompaj optic

Excitarea mediului activ laser prin pompaj optic necesit ca spectrul de

absorbiea mediului s fie similar cu spectrul de emisie a sursei de pompaj, in

felul acesta va absorbi o cantitate mare de radiaie.
Sursele convenionale utilizate pentru pompajul optic au spectrul de emisie
ingust; in felul acesta numai o parte mic de lumin este utilizat in procesul
de excitaie.
Deoarece atomii gazului absorb numai o mic parte a spectrului, pompajul
optic nu este, in general, o metod eficient pentru laserii cu gaz.
Spectrul de absorbie al solidelor este mai larg decat spectrul de absorbie al
gazelor, astfel eficiena pompajului laserilor cu corp solid cu surse optice
convenionale este superioar celor cu gaz. Astfel laserii cu gaz sunt, in
special, excitai prin descrcare electric.
Cand dorim s excitm un laser cu gaz prin pompaj optic, avem nevoie s
utilizm o surs optic cu limea benzii foarte ingust, care corespunde liniei
spectrale inguste de absorbie a gazului. O surs bun pentru pompajul optic
al laserului cu gaz este alt laser. Aceast metod este utilizat pentru
pompajul laserilor cu gaz in infra-rou indeprtat precum laserul cu CO2.

 Clasele laserilor cu gaz

Convenional, laserii cu gaz se impart in 3

grupe:
I. Atomici Mediul activ laser este compus din
gaz atomic neutru precum Heliu-Neon i
vapori de cupru.
II. Ionici Mediul activ laser este compus din gaz
ionic precum argonul ionic sau Heliu-Cadmiu.
III. Moleculari Mediul activ laser este compus
din gaz molecular precum dioxidul de carbon
(CO ), Azot (N ), Laser cu excimeri, Laseri chimici
(HF, ), Laseri in infraroul indeprtat (FIR).
2

 I. Laserii cu gaz neutru (atomic)

Mediul activ in aceti laseri este gaz nobil in stare neutr sau vapori
metalici.
Caracteristicile laserului:
Gazul activ este utilizat in amestec cu alte gaze. Extra gazul (gazele) ajut la
creterea eficienei de excitare.
Catigul maxim se obine cu un tub cu diametru foarte mic.
Laserii cu gaz, in general, funcioneaz in und continu.

3.1. Laserul cu Heliu-Neon (He-Ne)

Laserul cu Heliu-Neon era cel mai utilizat laser pan cand a fost depit de diode.

 Laserul cu
He-Ne are dou nivele laser inferioare, in felul
acesta toate lungimile de und pot fi emise
ca tranziii intre aceste nivele.
Cele mai importante lungimi de und sunt:
l = 632,8 nm, l = 1152 nm, l = 3391,3 nm, l =
543,5 nm. Heliul produce dou efecte particulare:
1. Excitarea direct a gazului de Neon este
ineficient, dar excitarea direct a gazului atomic
de Heliu este foarte eficient.
2. O stare excitat a atomului de Heliu (nivelul de
energie E ) are un nivel de energie care este
similar cu energia unei stri excitate a atomului de
Neon (de asemenea nivelul de energie E ).

 Procesul de excitare a atomilor de Neon este un proces cu

dou etape:
Inalta tensiune aplicat provoac accelerarea electronilor de
la catod spre anod. Aceti electroni ciocnesc atomii de He i
le transfer energie cinetic.
Atomii de He excitai se ciocnesc cu atomii de Ne, i ii
transfer energia de excitare.
Astfel gazul de Heliu nu particip in procesul laser, dar crete
eficiena excitrii in aa fel incat eficiena laser crete cu un factor
de aproximativ 200 (!).
Cele mai multe aplicaii a laserului cu He-Ne utilizeaz
lungimea de und roie,
deoarece aceasta este o linie puternic i este in regiunea
vizibil a spectrului
atomul de neon din starea E5 poate emite de asemenea radiaia
3391.3 nm. strat special pe oglinzile laser cu
reflectivitate selectiv numai pentru radiaia roie.

 Structura laserului cu He-Ne

Laserul cu He-Ne conine trei componente
principale:
Tubul de plasm.
Cavitatea optic.
Sursa de putere.
Amestecul de gaz contine Heliu 85 90%Heliu i 10 - 15% Neon, in proporie
de la 1:6 la 1:10.
Presiunea gazului este de 0,01 atmosfere

Laserul cu vapori metalici:

a. Laseri cu vapori metalici neutrii, care includ:

1. Laserul cu vapori de cupru (CVL)
2. Laserul cu vapori de aur (GVL)
b. Laserii cu vapori metalici ionizai, care includ:
Laserul cu Helui-Cadmiu (He-Cd).
Aplicaiile laserilor cu vapori de cupru:
1. Surse de pompaj pentru laserii cu colorant, pentru pulsuri scurte.
2. Iluminarea obiectelor in fotografierea la vitez ridicat.
Ieirea laserului cu vapori de cupru este o radiaie laser in domeniul vizibil cu pulsuri foarte
scurte, la o frecven a pulsurilor foarte mare. Deci, aceast radiaie poate fi utilizat
ca o surs de iluminare pentru fotografierea flash la viteze mari.
Un exemplu este fotografiereagloanelor de puc cu viteze de 300 - 15.000 m/s.
Terapia foto-dinamic (PDT). Distrugerea selectiv a celulelor canceroase prin
iradierea laser la o lungime de und specific, dup injectarea unui medicament
special pacientului.
5. Imbogirea uraniului (U235). Pentru fotoionizarea selectiv a U235 in vaporizarea
uraniului natural. Cantitatea de U235 din uraniul natural este foarte mic, i foarte
dificil de separat.Utilizand laserii cu vapori de cupru, este posibil ionizarea selectiv
numai a U235, i colectarea materialului ionizat pe discuri incrcate electric.

 Laserul cu vapori de aur este similar cu

laserul cu vapori de cupru ca structur, i
principii de funcionare. Principalele aplicaii
ale laserilor cu vapori de aur sunt in
tratamentele experimentale de cancer prin
terapie foto-dinamic (PDT).

 Laserul cu argon
A fost iventat in 1964 de William Bridges i
Hughes. Laserul cu argon ionizat conine un
tub umplut cu argon (gaz) ce se transform in
plasm intr-o stare excitat (plasma este o
stare a materiei in care electronii sunt
separai de atomi i molecule, care conine
electroni liberi i ioni). Cele mai importante
dou tranziii laser au lungimile de und in
vizibil: Albastru 488 nm si Verde 514,5 nm,
dar si UV: 351,1 nm i 363,8 nm.
Laserii cu gaz ionizat sunt laseri numai in vizibil ce
produc multe culori cu puteri comparative mari
(mai mari de caiva wai).

 Aplicaiile laserului cu argon ionizat:

1. Surs pentru pompajul optic al laserului cu colorant.
2. Distractiv show cu lumin laser, discoteci, i
afiaje laser.
3. Chirurgie general pentru aplicaii ce utilizeaz
absorbia la lungimi de und specifice.
4. Oftalmologic in desprinderile de retin.
5. Medicina juridic pentru determinri de
fluorescen.
6. Holografie Deoarece au putere mare in spectrul
vizibil

III. Laserii cu gaz molecular

Toi laserii descrii anterior se bazeaz pe tranziiile

electronice dintre diferite nivelele de energie principale.
Intr-o molecul, nivelele de energie principale sunt
subdivizate in nivele de energie vibraionale. Fiecare nivel de
energie vibraional poate fi subdivizat in nivele deenergie
rotaionale:
1. Nivelele de energie vibraionale nivele de energie
asociate fiecror oscilaii de atomi din molecul.
2. Nivelele de energie rotaionale nivelele de energie
asociate rotaiei moleculei.
Din aceste nivele de energie sunt subdivizate nivelele de
energie principale, diferena dintre dou nivele de energie
vibraionale intre care se produc efect laser, este mult mai
mic decat diferena dintre nivelele de energie principale
electronice. Astfel, lungimile de und asociate acestor tranziii
de energie dintre aceste nivele sunt mari, i uzual sunt in
spectrul de infrarou (IR).

3.3. Laserul cu dioxid de carbon (CO2)

Efectul laser in molecula de CO2 a fost demonstrat prima oar de C. Patel
in 1964.
El a trimis un puls de descrcare electric printr-un gaz pur de CO2 intr-un
tub laser, i a obinut la ieire un puls mic laser. CO2 este un gaz in care se
produce efect laser, dar pentru a imbunti eficiena laserului trebuie
adugate alte gaze in tubul laser.
Laserul standard cu CO2 include in mediul activ un amestec de CO2 cu N2
i He.
Proporiile optime a celor trei gaze in acest amestec depinde de sistemul
laser i de mecanismul de excitare. In general, pentru un laser in und
continu proporiile sunt: CO2:N2:He 1:1:8. CO2 este o molecul
liniar, i cei trei atomi sunt situai pe o linie dreapt cu atomul de Carbon
in mijloc.
Tipuri de laseri cu CO2: Laseri cu curgere de gaz de CO2, Laserul cu CO2
etanat (nchis); Laserul cu CO2 cu ghid de und n interior; Laserii cu CO2
cu curgere de gaz transversalLaserii din natur !

Proprietile laserului cu CO2

Putere de ieire ridicat. Laserii comerciali cu

CO2 produc peste 10.000 Wai continuu.
Spectrul de ieire este in domeniul spectral
Infrarou (IR): 9 - 11 m m.
Eficien foarte ridicat (peste 30%).
Pot funciona continuu sau in impulsuri.
Puterea medie de ieire este de 75 W/m pentru
curgere lent de gaz, i peste cateva sute
de W/m pentru curgere rapid de gaz.
Funcionare foarte simpl, i gazele nu sunt
toxice.

3.4. Laserul cu excimeri

Un excimer este o molecul care are o stare legat
(existent) numai intr-o stare excitat. In starea
fundamental aceast molecul nu poate exista, i atomii
sunt separai. Aceast molecul este compus dintr-un atom
de gaz nobil: Argon, Kripton sau Xenon, i un atom de
halogen: Flor, Clor, Brom sau Iod. In starea fundamental
aceast molecul nu poate exista, i atomii sunt separai.
Starea excitat exist pentru o durat foarte scurt, mai mic
ce 10 nanosecunde.
excimer=excitat dimer
Atomii creaz o stare legat numai dup ce crete foarte
mult energia lor de intrare intr-o stare excitat ionizat nivelul laser superior

Diagrama nivelelor de energie ale unui laser cu excimeri

Numai in interiorul ariei marcate din interiorul gropii de potenial ale

strii excitate poate exista stare legat, i aceasta are loc pentru o
distan specific dintre atomi.
Funcionarea laserului cu excimeri
Compoziia amestecului de gaz din interiorul tubului unui laser cu
excimeri este:
Foarte puin halogen (0,1 - 0,2% )
Puin gaz nobil (Argon, Kripton sau Xenon).
Aproximativ 90% Neon sau Heliu

Excitarea laserului cu excimeri

Excitarea laserului cu excimeri este realizat prin trecerea unui puls electric
puternic prin amestecul de gaz. Excitarea trebuie s fie realizat intr-un
timp foarte scurt i cu o putere foarte mare, plecand de la aproximativ 100
KW/ cm i poate ajunge la caiva Megawai pe cm . Electronii in gaz sunt
accelerai datorit potenialului inalt, i energia lor cinetic este transferat
moleculelor de gaz prin ciocniri. Moleculele de gaz nobil i de halogen sunt
rupte i formeaz complexul legat excitat. Rata de pompaj este de ordinul a
1GW de putere per litrul de gaz.
Timpul de via a strii excitate este de ordinul a 10 ns. Deci pulsul laser
este limitat la 10 nanosecunde.
Deoarece gazele din interiorul laserului cu excimeri sunt foarte toxice,
laserul trebuie s fie etanat inainte de reumplerea cu gaz. Laserul este
utilizat la cateva milioane de pulsuri i apoi este necesar reumplerea cu
gaz.
Proprietile laserilor cu excimeri:
Laserii cu excimeri emit in domeniul spectral Ultra-Violet (UV).
Radiaia este emis numai in pulsuri scurte.
Durata fiecrui puls este de la picosecunde pan la micro-secunde.
Presiunea gazului din interiorul tubului laser este ridicat: 1- 5 atm.
Eficiena laserilor cu excimeri comerciali este mai mare de cateva procente
3

Aplicaiile laserului cu excimeri:

Laserii cu excimeri pot emite radiaie Ultra-Violet (UV) cu
puteri mai mari de ordinul a 100 Wai. Deoarece lungimile de
und emise sunt foarte scurte, fiecare foton emis individual
transport o cantitate mare de energie, care este suficient s
rup legturile din molecule in materialul ce absoarbe radiaia.
Aplicaii speciale:
Fotolitografiere - Procesarea materialelor la un grad foarte inalt de
acuratee (de ordinul fraciunilor de microni !).
Tierea esuturilor biologice fr s afecteze imprejur.
Corectarea defectelor de vedere Tierea foarte delicat a
straturilor pentru orice suprafa a corneei, astfel se elimin
necesitatea folosirii ochelarilor.
Marcarea produselor deoarece lungimea de und a
radiaiei laserului cu excimeri este absorbit de orice material,

2. Laseri cu mediu activ solid

2.1. Laserul cu rubin

Maiman, in 1960, a creat un aparat ce folosea rubinul pentru a produce

efectul laser in spectrul vizibil

Barele de rubin mici au un diametru in jur de 6 mm, i lungimea in jur de

7 cm.
Barele de rubin mari au un diametru in jur de 20 mm, i 20 cm in
lungime.

 Rubinul este un cristal sintetic de Oxid de Aluminiu

(Al2O3), i este foarte familiar in viaa cotidian ca o
piatr preioas pentru bijuterii.
Structura chimic a rubinului este Al2O3 (care este
denumit Safir), cu impuriti de aproximativ 0,05%
(greutate) de ioni de Crom (Cr+3).Ionul activ este
Cr+3, care inlocuiete atomul de Al din cristal. Ionul
impuritate de Cr+3 este responsabil pentru nivelele
de energie care particip in procesul laser

 Radiaiile cu lungimi de und de 550 nm sunt absobite de o

populaie de ioni de Cr 3+ aflat intr-un cristal de corindon (care
conine Cr203 i Al203 in raport de mas1:2000), apoi se face o
tranziie rapid, fr modificri de temperatur, spre un nivel
inferior metastabil de 5 milisecunde.
Dac energia de pompare depaete o anumit valoare, se poate
face o inversie a populaiilor, care s treac de la o stare neutr la
acest nivel metastabil.
Performanele laserului cresc mult dac se afl in interiorul unui
rezonator optic. Primul laser optic, construit de Maiman in 1960,
era un laser cu pulsaie, din motive de disipare a cldurii i a
necesitii unei energii mari de pompare. Nelson i Boyle au creat
in 1962 primul laser continuu cu rubin, inlocuind sursa (o
lamp-bli) cu o lamp cu arc.
lasere optice care in loc de Cr aveau alte metale rare ca Nd,
Pr, Tm, Ho, Er, Yb, Gd i chiar U, iar in locul cristalului de
corindon s-a incercat folosirea unei combinaii de Ytriu
Aluminiu-Granat, CaF2, sau sticl.

 Laserul cu rubin este alctuit, in principal, dintr-un cristal

cilindric de rubin, dou oglinzi paralele, argintate sau aurite i
un tub de descrcare, in form de spiral, umplut cu un gaz
nobil i conectat la un condensator de mare capacitate.
Tubul de descrcare, in form de spiral, umplut cu neon,
xenon sau amestecuri de neon i cripton este conectat la
nuncondensator i funcioneaz asemenea blitz-urilor de la
aparatele fotografice. Tubul dedescrcare emite intr-un timp
foarte scurt, de ordinul miimilor de secund, o lumina obinuit,
dar intens, care provoac inversiunea populaiilor in cristalul
de rubin. In desfurarea acestui proces o importan deosebit
o au impuritile de crom inglobate in cristalul de rubin. Ionii de
crom au trei nivele energetice pe. In stare normal, ionii de
crom au energia E1 corespunztoare nivelului inferior. Laserul
cu rubin, laserul cu patru nivele i laserul cu sticl dopat cu
neodim lucreaz in general in impulsuri de ordinul
milisecundelor eliberand energii cuprinse intre0,1 i 100 J.

Diagrama nivelelor de energie pentru laserul cu rubin

Ionii de crom absorb lumina cu lungimile de und in jurul valorii de 545nm
(500600 nm). Ca rezultat ionii sunt transferai pe nivelul de energie excitat E3
De pe acest nivel de energie ionii sunt atrai in jos pe nivelul de energie
metastabil E2 printr-o tranziie ne-radiativ. Energia eliberat in aceast tranziie
neradiativ este transferat vibraiei cristalului i schimbat in cldur care
trebuie scoas afar din sistem.
Timpul de via pe nivelul metastabil (E2) este in jur de 5 ms
Deoarece ochiul este transparent la acest lungime de und, aceast radiaie
este periculoas pentru ochi.

Laserul semiconductor
Sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonciuni intre
semiconductoare cu propieti electrice diferite. GaAs este cel mai
comun semiconductor folosit. Aceste tipuri de laser, ofer cea mai mare
putere la ieire in impulsuri de lumin i sunt folosite in studiul
fenomenelor fizice de durat scurt. Gama de frecven a luminii
laserului trece de la infrarou la violet. La aplicarea unei tensiuni electrice
pe o jonciunep-n, are loc injecia de purttori in jonciune,
recombinarea electronilor cu golurile fcandu-se cu emisie de fotoni.
Mediile active cele mai folosite pentru laserii cusemiconductori sunt:
GaAs, GaAlAs, GaP, InSb. Liniile emise de diferiii laseri cu semiconductori
se intind intre 0,3-3 micrometri.
Semiconductori

 Semiconductorii sunt o clas de materiale larg folosit in electronic

datorit posibilitii controlului proprietilor electrice. Rezistivitatea
electric a unui semiconductor scade odat cu creterea temperaturii iar
valoarea ei poate fi modificat in limite foarte largi (10-2 108 W cm).
Intr-un semiconductor foarte pur, conductibilitatea electric este dat de
electronii proprii, numit i conductibilitate intrinsec, iar in cazul
materialelor impurificate avem de-a face cu o conductibilitate extrinsec.
Conductibilitatea intrinsec poate fi explicat pe scurt astfel. La 0 K,
electronii sunt aezai in legaturile covalente formate intre atomii
semiconductorului intrinsec. Odata cu creterea temperaturii unii electroni
se rup din legturi fiind liberi s circule in tot volumu cristalului. Se
produce un fenomen de ionizare, iar in locul electronului plecat rmane un
gol. Imediat el se ocup cu un alt electron lturat, golul se deplaseaz o
poziie. Dac aplicm un camp electric in semiconductor, electronii liberi se
vor mica in sens invers campului, dar i golurile vor forma un curent
pozitiv de acelai sens cu campul. Cel mai interesant fenomen il reprezint
modificarea spectaculoas a rezistivitii electrice a semiconductorilor prin
impurificare.

Astfel, dac din 105 atomi de siliciu unul este inlocuit cu un atom de bor,
rezistivitatea siliciului scade, la temperatura camerei, de 1000 de ori.
Impurificarea reprezint o problem specific i fundamental a fizicii i
tehnologiei semiconductorilor. Dac impurificm germaniul (grupa IV-a, patru
electron de valen) cu un element din grupa a V-a (cinci electroni de valen)
vom obine un amestec cu un electron de valen liber. Aceast impuritate
constituie un donor. Semiconductorul astfel impurificat este de tip n, iar nivelul
su de energie este mai aproape de zona de conducie. Dac impurificarea este
facut cu atomi din grupa a 3-a (trei electroni de valen), acesta se va integra
in reeaua cristalin cu doar trei legaturi covalente, rmanand, deci, un gol
capabil de a captura electroni in jurul atomului trivalent. Din aceast cauz
atomii acestui tip de impuriti au primit numele de acceptori. Intr-un
semiconductor astfel impurificat vor predomina sarcinile pozitive, de unde
numele de semiconductor de tip p. Jonctiunile p n sunt ansambluri formate
prin alipirea unui semiconductor de tip p cu unul de tip n . Zona de separare,
interfaa, are mrimi de ordinul 10-4 nm. La suprafaa semiconductorului n
apare un surplus de electroni iar la suprafaa semiconductorului p un surplus de
goluri. Astfel apare tendina de compensare a acestora prin difuzia electronilor
de la un semiconductor la celalalt.

Laserul cu semiconductori este, de fapt, un sandwich format din 3 straturi de

semiconductori la care se adaug elementele sistemului de excitare. La acest
tip de laser energia necesar excitrii sistemului de atomi din mediul activ cat
i factorul declanator sunt date de curentul electric care se aplic, conform
figurii. Randamentul unei astfel de diode este in jurul a 30% dar amplificarea este
destul de mare. Curentul necesar trebuie s aib o densitate de cateva mii de
amperi pe centimetru dar avand in vedere c o diod laser are mrimi foarte
mici, curentul necesar este adesea sub 100mA.

 Cat privete stratul activ, lungimea lui nu depete 1 mm, iar grosimea sa
este, in funcie de model, de la 200 pan la 10 nm. In general grosimea
stratului activ variaz intre 200 i 100 nm.
Emisia laser se face in dou direcii. Acest fenomen este tratat in mod
diferit in funcie de necesiti.
Diodele laser sunt foarte sensibile la cureni i de aceea controlul strict
asupra acest
Diodele laser sunt poate, cele mai fragile dispozitive de emisie laser ora
aceasta. O diod, dei minuscul, poate dezvolta puteri ale luminii de pan
la 3-5 mW.

Bibliografie
Gabriela Punescu , LASERUL I APLICAIILE LUI, 2010, ISBN 978-9730-08215-9.
Dumitras, Dan, Biofotonica, Bazele fizice ale aplicatiilor laserelor in medicina si
biologie, ALL EDIC ALL , 1999.