Sunteți pe pagina 1din 5

1.

In cazul in care ghidul este terminat pe o reactanta pura (inclusiv valoarea


zero sau infinit), adica si in cazul scurtcircuitului si al golului, amplitudinea
undei inverse este egala cu amplitudinea undei directe, astfel incat
minimele distributiei sunt nule, iar maximele sunt egale cu dublul
amplitudinii undei directe.
In cazul in care ghidul este terminat adaptat, in ghid nu exista decat
unda directa, astfel incat amplitudinea undei stationare este egala cu cea a
undei directe in orice punct al liniei. Acest lucru este posibil datorita
proprietatii sarcinii adaptate, care absoarbe unda directa, si nu o mai
reflecta.
2. Msurarea lungimii de und n ghid se bazeaz pe propagarea undelor
electromagnetice in ghiduri uniforme care are loc numai daca frecvena
depete o anumit valoare numit frecven critic sau de tiere.

3. Pentru o precizie de msurare bun trebuie ca ondulaia distribuiei s fie


ct mai pronunat. Situaia optim ( -> ; -> 1 ) apare n cazul unei
sarcini care produce reflexie total, de exemplu scurtcircuitul ( fix sau
mobil ). Se poate si in cazul golului.
4. Pentru determinarea directa a frecventei am folosit undametrele de
rezonanta (cu transmisie, cu reflexie, cu absorbie). De exemplu la
undametru cu transmisie, la rezonanta semnalul detectat este maxim, adica
frecventa proprie de rezonanta este egala cu frecventa de lucru.
5. Nu, deoarece lungimea de unda in ghid se masoara pe baza proprietatilor
undelor stationare, si anume pe faptul c distana dintre dou minime (sau
maxime) consecutive este

6. Vezi 5.
7. Da, deoarece pentru masurarea lungimii de unda cu o precizie de msurare
bun trebuie ca ondulaia distribuiei s fie ct mai pronunat.

Situaia optim ( -> ; -> 1 ) la scurtcircuit. Deci precizia masurarii


lungimii de unda depinde de , care este folosit pentru caracterizarea
aspectului distribuiei (mrimea ondulaiilor) i poate lua valori cuprinse
ntre 1 i infinit.
Valoarea 1 corespunde situaiei n care n ghid nu exist dect und
direct, astfel nct distribuia amplitudinii de oscilaie n lungul ghidului
este constant. Este cazul ghidului terminat adaptat.
Valoarea infinit se obine n situaiile n care ghidul este terminat pe
o reactan pur (inclusiv de valoare zero sau infinit). n aceste cazuri,
amplitudinea undei inverse este egal cu amplitudinea undei directe, astfel
nct minimele distribuiei sunt nule, iar maximele sunt egale cu dublul
amplitudinii undei directe.
8. O metoda de determinare precisa pozitiei unui minim al distributiei
amplitudinii in cazul unui ghid terminat in scurtcircuit este metoda
deplasarii scurtcircuitului. Se monteaz la captul liniei de msur un
scurtcircuit mobil. Se deplaseaz scurtcircuitul i se noteaz poziiile pentru
care apar minime ale semnalului, cu sonda fixat ntr-o poziie oarecare. Se
calculeaz distana dintre dou minime consecutive, din care rezult .
Metoda deplasrii scurtcircuitului evit o anumit eroare sistematic
existent n metoda deplasrii sondei. Eroarea provine din modificarea
lungimii de und n poriunea de ghid cu fant, cauzat de prezena fantei
de msur.
9. O terminatie a ghidului care permite modificarea raportului de unda
stationara este o sarcina compusa dintr-un surub mobil si o terminatie
adaptata. Cu cat surubul are o inaltime h, in interiorul liniei, mai mare
rezulta un raport de unda stationara mai mare, deoarece sarcina adaptata
nu absoarbe toata unda inversa, ci o parte se reflecta din surub.
10.Metoda direct pentru msurarea raportului de und staionar se bazeaz
pe folosirea relaiei de definiie :

Valorile amplitudinii cmpului electromagnetic (componenta


) n
punctele de maxim i minim ale distribuiei se determin cu ajutorul unei
linii de msur.
n mod frecvent semnalul cules de sonda liniei de msur este mic,
astfel nct indicaiile
si
ale aparatului conectat la detector sunt
proporionale cu ptratul amplitudinii cmpului electric n ghid n punctele
corespunztoare. n aceste condiii, raportul de und staionar se
determin cu relaia:

Dac semnalul cules de sond nu este suficient de mic poate fi


depit zona ptratic de detecie, situaie n care folosirea relaiei de mai
sus conduce la erori n determinarea lui .
11.Raportul de unda stationara nu se poate determina pe baza dublarii
minimului in conditiile in care nivelul de zgomot depaseste nivelul dublu al
minimului amplitudinii (2m).
12.Msurarea coeficientului de reflexie i a impedanei normate n domeniul
microundelor se face prin procedee specifice, bazate pe folosirea liniei de
msur.
Pentru un ghid dat i pentru o frecven dat a generatorului,
distribuia amplitudinii oscilaiilor care se stabilesc n ghid depinde numai
de impedana de sarcin normat. Aceasta determin valorile (relative) ale
maximelor i minimelor (aspectul distribuiei) i poziiile acestora.

Aspectul distribuiei este descris cantitativ cu ajutorul raportului de


und staionar iar poziiile minimelor, , se msoar fa de captul
dinspre sarcin al liniei de msur, considerat plan de referin pentru
definirea impedanelor, (T).
Deoarece distribuia este periodic este suficient s se msoare
poziia unui singur minim. Din considerente practice (sonda nu poate fi
deplasat pn la captul liniei de msur), n loc s se determine
deplasarea a primului minim al distribuiei fa de planul de referin (T),
se msoar deplasarea unui minim oarecare fa de un plan de referin
echivalent, (T).
Se numete plan de referin echivalent un plan situat la un multiplu
ntreg de semilungimi de und fa de planul de referin.
Orice minim al distribuiei obinute terminnd linia de msur n
scurtcircuit poate fi considerat un plan de referin echivalent.
Linia de msur permite msurarea parametrilor specifici distribuiei,
i . Cu ajutorul lor se determin coeficientul de reflexie i impedana
normat a sarcinii care a determinat aceast distribuie (2 metode :
analitica si grafica).
n metoda analitica se stabilete o legtur analitic ntre mrimile
msurate i i impedana necunoscut (conectat ca sarcin), prin
intermediul coeficientului de reflexie al tensiunii :

Modulul coeficientului de reflexie se calculeaz n funcie de raportul


de und staionar :

,iar faza coeficientului de reflexie se determin din deplasarea ( = z0 zm )


minimelor distribuiei :


13.Se numete plan de referin echivalent un plan situat la un multiplu ntreg
de semilungimi de und fa de planul de referin (planul sarcinii).
14.Orice minim al distribuiei obinute terminnd linia de msur n
scurtcircuit poate fi considerat un plan de referin echivalent.
15.Daca in procedura de determinare a coeficientului de reflexie cu ajutorul
liniei de masura, se ia in locul minimului din stanga planului echivalent
planului sarcinii, minimul din dreapta, nu se schimba nimic, deoarece
distribuia este periodica, astfel incat este suficient s se msoare poziia
unui singur minim.
16.Banda unui circuit de adaptare se defineste ca fiind intervalul de frecvente
in care circuitul de adaptare mentine adaptarea la acelasi nivel.
17.Banda circuitului de adaptare cu un tronson inversor scade odata cu
cresterea raportului rezistentelor terminale.
18.Lungimile d i l necesare pentru adaptarea unei sarcini date ZS pot fi
determinate fie analitic, fie grafic, folosind diagrama Smith.
19.Adaptarea este i aici exact numai la frecvena nominal, frecven la care
au fost calculate lungimile d i l ale tronsoanelor.