Difteriovariola

Scurt istoric

Variolele sau febrele eruptive sunt boli infectocontagioase de tip evolutiv acut si comuna omului
si diverselor specii de animale si pasari
domestice, caracterizate clinic prin febra de
intensitate variabila si eruptii papulo-veziculoase
pe piele si mucoase.
La sfarsitul secolului al VIII-lea, Edward
Jenner (1749-1823) a observat ca mulgatorii
care se infectau de la vacile cu leziuni variolice
pe uger si faceau leziuni nodulare pe maini ( boala
mulgatorilor), deveneau refractari la variola
umana care atunci constituia o mare calamitate.
Acesta a avut ideea sa inoculeze oamenii cu limfa
recoltata din pusturile variolice de pe ugerul
vacilor, limfa care a numit-o vaccina. Astfel in
1796 a fost practicata prima vaccinare
antivariolica la om.
Leziuni variolice au fost gasite in tesuturile
mumiilor Egiptene. In Europa, boala a fost
introdusa in sec IV, in perioada marilor migrari
de popoare din Asia si s-a extins in timpul
cruciadelor (1096-1270). In America a fost
introdusa in abia in sec al XVI-lea, omorand 30%
din populatia de bastinasi

Edward Jenner- Microbiologist 1749-1823

Taxonomie
FAMILIA: Poxviridae
GENUL: Avipoxvirus Specia: Fowlpox virus -> galinacee

Turkeypox virus -> curcani

Sparrowpox virus -> vrabii
Pigeonpox virus -> Porumbei
Cannarypox virus -> Canari

Turkeypox

Pigeonpox

Fowlpox

Cannarypox

Etiologia difteriovariolei

La pasari, boala este produsa de un virus din grupa Pox Virus, subgrupa
variolelor aviare. In cadrul subgrupei au fost individualizate cinci tipuri de
virus: galinar, columbar, de curca, de vrabie si de canar, fiecare fiind propriu
respectivei specii.
In conditiile mediului extern, in cruste uscate, ferit de razele solare directe,
virusul ramane virulent pana la 6 ani ( I.Bies, 1965), caracter important in
conditiile reaparitiei bolii

Surse de infectie

Constituite de catre: pasari bolnave sau trecute prin boala, cadavrele lor,
materialul virulent inglobat in cruste care mentin contagiul multi ani, apa,
hrana, asternutul, adapostul. Alti vectori pot fi reprezentati si de insectele
hematofage.
Boala ataca mai ales puii, daca se mentine timpul rece si umed
(primavara/toamna/iarna). Gravitatea evolutiei este in functie de rezistenta
organismului. In efectivele cu stare buna de intretinere(hranire rationala,
administrarea de vitA si saruri minerale, stare buna de adapostire si igiena),
boala imbraca evolutie clinica usoara de forma cutanata, fara pierderi. La
pasarile slabite, afectate de alte boli sau care traiesc in conditii slabe de
intretinere, pierdera prin mortalitate atinge procente ridicate

Patogeneza
A fost primul virus cultimavt pe membrana
corioalantoida a oului cu embrion in varsta
de 11 zile. S-au descoperit prin aceasta,
datorita patogenitatii ridicate cele 5
tipuri de virus:
Virusul fowlpox ataca in primul rand
gainilie, curcile, bibilicile, paunii si fazanii;
Virusul Pigeonpox inoculat la gaina produce
leziuni tipice locale de variola si o
imunizeaza fata de virusul Fowlpox; nu
este patogen pentru canar
Turkeypox poate imbolnavi gaina. La
porumbel produce produce leziuni locale si
il imunizeaza
Cannarypox afecteaza canarii si vrabiile
Virusul difterovariolei ca si celelalte virusuri
variolice, este un virus filtrabil, vizibil la
microscop sub forma de incluzii in celulele
epiteliale, incluzii denumite corpusculuii
lui Bollinger

Dupa patrunderea in organism, virusul

se replica la poarta de intrare si
determina aparitia nodulilor. In unele
cazuri, virusul patrunde in sange si
produce generalizarea, gasindu-se si in
diferite organe.
Nodulul variolic cutanat are aspectul
unui papilm dur de marimea unui bob
de linte care se produce prin
hiperplazia puternica a celulelor
epiteliale si cornificarea ectoplasmei
celulelor hiperplaziate
Nodulul cutanat e lipsit de stadiu de
veziculo- pustula. In schimb, la nivelul
mucoaselor dupa faza de papula se
produce degenerarea balonizanta a
celulelor hiperplaziate rezultand
vezicule mici care se infecteaza cu
flora banala, rezultand inflamatia
fibrino-necrotica sub forma de focare

Tabloul clinic

Perioada de incubatie este cuprinsa intre 3-10 zile, uneori 15 zile.

Clinic variola aviara evolueaza acut si subacut

Forma acuta: rar intalnita, apare in special la tineretul aviar carentat vitaminic. Se manifesta
prin horiplumatie, inapetenta, febra, dispnee, abatere. Se termina prin exitus in 5-8 zile
Forma subacuta: este mai frecventa. In functie de sediul eruptiei se intalnesc localizari
cutanate, difteroide, mixte

Localizarea cutanat (forma cutanat, variolic,

epitelioma contagioas, exantemul variolic) se caracterizeaz prin apariia de noduli pe creast,
brbie, urechiue, cioc, pleoape, crupion i uneori generalizat.
La curci, nodulii apar n regiunea gtului, cuprind carunculii i mrgelele. Uneori conflueaz,
deformnd
regiunea.
Evoluia complet a nodulilor dureaz 67 zile, ns din cauza apariiei lor succesive, boala se
prelungete 34 i chiar mai multe sptmni. Starea general nu este modificat, ns cnd
erupia este masiv, psrile sunt abtute, nu se hrnesc i slbesc.

Localizarea pe mucoase (forma difteroid, pseudomembranoas,

enantemul variolic) este mai frecvent la galinaceele crescute n condiii
intensive. Se manifest prin apariia pe mucoasa digestiv i
respiratorie a erupiei variolice sub forma unor plci rotunde, ovale sau
neregulate, de culoare roienchis ce se necrozeaz rapid, se
ngroa, formnd false membrane de culoare cenuieglbuie (culoarea
glbenuului de ou rscopt), aderente de mucoas i care
determin deformarea regiunii. Dup ndeprtarea lor, prin raclaj,mucoasa
rmne ulcerat i sngernd
Leziunile pot interesa mucoasa bucal, nazal, ocular, faringian,laringian i
traheal Cea mai frecvent traheal. i mai caracteristic este
localizarea bucofaringian, n care leziunile cuprind mucoasa buccelor,
mandibulei i limbii, comisurile ciocului, palatul i fanta palatin.
Cu ct leziunile sunt mai vechi, cu att ulceraia mucoasei este mai
profund, interesnd chiar esutul muscular, cartilajele i osul. Starea
general a psrii se menine mult timp modificat.
Cnd leziunile difteroide cuprind laringele i traheea se formeaz dopuri i
moartea se produce prin asfixie.
Procesul inflamator specific ce poate extinde i la mucoasa nazal, a
sinusurilor i la mucoasa conjunctival, determinnd tulburri clinice
variate.
Localizarea mixt (forma mixt) se caracterizeaz prin evoluia simultan,
pe acelai individ, att a erupiei cutanate ct i adepozitelor
pseudomembranoase pe mucoase.

Diagnosticul
Forma cutanata sau mixta: pe
baza leziunilor, cu diagnostic
diferentiat fata de tuberculoza(
la localizare pe pleoape)
Forma difteroida: diagnostic
diferential fata de
micoplasmoza, coriza
infectioasa,
trichomonoza,candidoza,
aspergiloza si avitaminoza A. Se
recurge la la examene de
laborator: izolarea virusului,
inocularea experimentala etc

Combaterea
La apariia bolii ntrun efectiv, se vor aplica urmtoarele msuri :
izolarea imediat a psrilor bolnave sau suspecte,
sacrificarea psrilor cu forme incurabile
distrugerea cadavrelor i a tuturor materiilor virulente,
executarea dezinfeciilor
mbuntireacondiiilor de igien ,evitarea supraaglomerrii.
Psrile cu localizri accesibile interveniei se trateaz: ndeprtarea zilnic a
depozitelor pseudomembranoase i badijonarea locului cu soluie 12% de
albastru de metilen sau cu glicerina iodat 10%.
Psrile sntoase din efectivele contaminate se trateaz preventiv cu
cloramfenicol n hran, timp de 3 zile, dup care se vaccineaz de necesitate,
cu vaccin AVIPOXGAL sau vaccin Digal.
Dac, cu toate msurile luate boala evolueaz grav ntregul efectiv se poate
sacrifica de necesitate.
Boala se consider stins i msurile sanitarveterinare se ridic dup 21 de
zile de la ultimul caz de moarte, sacrificare sau vindecare i dup trecerea a
minimum 14 zile de la vaccinarea antivariolic de necesitate.

Bibliografie
Bolile porumbeilor :Igor Severeanu, Filea
Ioan Ivana
Elemente de virusologie: Constantin Stirbu,
Danut Turcu ( Brumar 2000)
Porumbelul- C. Stirbu, D. Militaru ( Omega
Print 2005)