v investiti Oaria Pitesti 216 \Verrficarea capacttatlor de inmagazinare si pompare ape pluviale Mel 5 SOCOTEC. BREVIAR DE CALCUL PRIVIND VERIFICAREA CAPACITATILOR DE INMAGAZINARE SI POMPARE APE PLUVIALE DIN INCINTA OBIECTIVULUI DE INVESTITII OARJA PITESTI. IPOTEZE DE CALCUL - CORELATE CU SITUATIA EXISTENTA SUPRAFETE : ‘Suprafata construita hala S.=64,000mp=6,4 ha ‘Suprafata drumuri si platforme —_§.=20.000mp=2,0 ha ‘Suprafata spatii verzi S.=7.800mp=7,8 ha TOTAL S = 162.000 mp = 16,2 ha - _FRECVENTA PLOII DE CALCUL, INTENSITATEA PLOII DE CALCUL, TIMPUL DE CONCENTRARE, DURATA PLO! MAXIME 5 Au fost stabilite conform STAS 9470, diagrama pentru zona 7 . (zona de amplasare OARJA PITESTI corespunde zonei 7). Durata de ploaie a fost stabilita de la § minute pana la 360 minute conform STAS 1846-2/2007 capitol A1.1. si conform diagrama de calcul STAS 9470 pentru zona 7 5 7 =tcs+ — aferenta unei ramuri si unui bazin de v - durata ploii de calcul pentru sectiunea de calcul retentie. - lungimea maxima a traseului retelei de canalizare - tes=valoarea timpului de concentrare superficiala tos=5=12 minute). ~ viteza medie a apei in reteaua de canalizare L 350m test =10min+ > _ v 1,2m/sx60secunde 50m 10minute, (conform STAS 1846, 1,1 mis, =10min+4,8min = 15,0minwe = Durata ploii de calcul =15,0 minute ~ este in conformitate cu prevederile STAS 1846-2 Pentru instalatiile exterioare (orasenesti) cu suprafete <10Km’, precizate in STAS 1846-2, timpul de colectare de pe intreaga suprafata, pentru a forma debitul maxim pluvial, este mult mai mare. datorita timpului necesar pentru colectarea superficiala si de parcurgerea retelei pana la punctul de control. STAS-ul 1846-2, a limitat timpul minimm la 15 minute In aceste conditii de limitare a duratei ploii de calcul de 15 minute, intensitatile de ploaie conform STAS-ul 1846-2 coboara sub 180V/s/ha (pentru f=1/3), intensitatile coresounzatoare fiind mult mai mici fata de intensitatile interioare calculate conform STAS 1795-87. Pentru obiectivul de investiti analizat, OARJA PITESTI, reteaua exterioara de canalizare pluviala, fiind plasata alaturat suprafetelor construite, va fi influentata de intensitatile retelei interioare de canalizare pluviala mult mai repede, Calculul canalizarii pluviale necesita in aceste conditii, elemente de siguranta suplimentare. comparativ cu calculul canalizarii pentru retele orasenesti cu suprafete pana la 10Km*. = Calculul debitelor pluviale prezentat in Tabelul 1 este mai limitativ respectand rezultatele statisticil intensitatilor de ploaie cuprinse in STAS-ul 9470-73. Au fost analizate separat ploile de calcul de 5, 10, 15, 20, 25, 30, 40, 50, 60, 75, 90, 100+240+360minute, corelat cu intensitatile respective de ploaie. Volumul de apa colectat prezentat in tabelul 1 este produs de intensitatea fixa caracteristica timpului de ploaie ales pe perioada de timp proprie ploii respective. Perioadele de ploaie analizate sunt prezentate in Tabelul 1. Conform STAS 1846/2, art. 4.3.1.2, debitul maxim produs de ploaia de calcul Qa = MXSXDXi SOCOTEC INTEREATIONAL ROMANIA SL. C.F. ROdeREaz8- NR = 420560959 ~ con ISA -ROSLERDE ASV SSEENASD a BRD Coben 'SEDU SOCIAL STRADA CONSTANTIN ARKCESGU, NR 67--SECTOR | BUCURESTI Ta 00 O01 SDT SS Pasar aes a SeaObiectiv investiti Oarja Pitesti 416 Verificarea capacitatilor de inmagazinare si pompare ape pluviale Refuleaza apa prin pompare la bazinul de retentie <3. Teoretic bazinul de retentie « 2 » preia apele pluviale de pe -Yhala S.~3,2 ha; - % drumuri S~1,0ha; - spatii verzi S= 0 ha Bazinul de retentie * Veo= 1241 me Bazinul este amplasat la 0 cota superioara bazinelor de retentie « 1 si 2 ». Din bazinul de retentie « 3 » apa primita de la bazinele de retentie « 1 si 2 » este evacuata in paraul Neajlov prin pompare Q pompat = 20 /s La debitele maxime si la nivelul maxim al apei din bazinul 3 — apa poate fi evacuta prin preaplin la naraul Neajlovel Verificarea capacitatilor de inmagazinare si pompare Ipoteze de calcul £=1/3 ~ obiectiv de clasa II de importanta conform STAS 4273 | mediu = 200 Vs ha t= 15 minute Volum existent de inmagazinare Veasini+ Vretse = 504 me + 173 me = 677 me - Nu s-a luat in caleul volumul de inmagazinare al retelelor de canalizare (V=173 mc). Voacino* Veetee = 504 me + 173 me = 677 me — Nu s-a luat in calcul volumul de inmagazinare al retelelor de canalizare (V=173me). ‘Suprafete luate in calcul S-hala=3,2ha -S=09 S cumui = 1,0ha -@=0,85 Bha -9=0,15 Sepa vara (suprafata a fost redusa ca urmare a propunerilor de amenajare a spatillor verzi adiacente constructiei de catre SC BLIZZARD SA.) TOTAL =5,0 ha Q maxpiwai= 0,0001xS x 1 x B, = 0,0001 x 5,0 ha x 200 I's ha x 0,77 ha = 770 lis Sx o, (3.2 ha x 0,9) + (1,0 ha x 0,86) + (0,8hax0,18) 38Sha Sha Dmediu = zs, Sha Suprafata redusa = 3,85 ha SocoTEC TERNATON ROMANS CE. ROWOuD® Ne Re Kaas RA ROSSRDEEVHOHEDHSO ORO DotObiectiv investitii Oarja Pitesti 616 Verificarea capacitatilor de inmagazinare si pompare ape pluviale = Aceleasi conditiirebuie sa le indeplineasca si eventuala extindere a bazinelor de retentie. ABEL CENTRALIZATOR CU VARIANTE SI CAPACITATE DE ACUMULARE SI POMPARE Nr. | Debit VOLUM ACUMULARE Momentul depasini | Momentul 7 Crt_| pompat_[Necesar/bazin | Deficitreabazin | C@Pacitatexistente | defictului maxim | Usibazin (me) (me) minute minute 4 70 1109 {353 15 60 2 170 901 91 30 30 [3 180 901 Oe - = Din Tabelul 1 si din Tabelul centralizator rezulta In situatia mentinerii debitului pompat Q=70 I/s/bazin, capacitatea bazinelor de retentie “1” si "2 este asigurata pentru o durata a ploii de 15minute. Dupa 15 minute apare inundarea zonelor depresionare, daca nu se realizeaza volume de 353me/bazin pentru acumulare suplimentara, sau sa se creasca debitul pompat. In situatia suplimentarii debitului pompat, Q total rouai=170l/s/bazin capacitatea bazinelor de retentie “1” si "2" este asigurata pentru o durata a ploil de 30minute, Dupa 30minute apare inundarea zonelor depresionare daca nu se realizeaza volume de acumulare suplimentata Vacunswsinenasa=9 1Melbazin sau Sa creasca debitul pompat. In situatia suplimentanii a debituluinpompat Q totaljonsa=190l/s/bazin, capacitatea bazinelor de retentie 1 si2 este asigurata fara a se necesita marirea capacitatilor de stocare. Varianta este optima pentru reducerea inundatillor, atingerea capacitatii de pompare Qlotalponps=190V/s/bazin (70V/sbazin (existent) + 1201/sbazin (propus). Acest debit pompat permite mentinerea conductelor, actuale de refulare la bazinul de retentie 3 ou 2Dnx250mm, Pompele suplimentare vor avea aceeasi inaltime de pompare cu pompele existente. IMPORTANT Toate aceste solutil tehnice vor fi analizate de catre proiectant si de catre verificatorul de proiect, care vor prezenta si confirma solutia agreata. Intocmit, Aprobat, Ing. Constantin LU! Dir. lon SCHMIDT SOCOTEC INTERNATIONAL ROMANIA SRL. G1F_ROSSEEEES— WRC. JCDIESO 08 cont AN: ROSIBROEAISSV SHED) f BO Doabans ‘Seow SOCUL" StRaDAMENDELEEV hi 37 =ETAIS APT SECTOR TBUGURERT “ie a0 25319132 Pacsoee SSISDaun Todruren | _ OWWY.373.530 | 0731377 656. danakte 2000@ gmail. TG Analiza oportunitatilor de echipare suplimentara cu echipament de pompare a bazinelor de retentie 1 si 2, investitie Hala, Oarja Raportul a fost intocmit pentru analiza oportunitatilor de echipare suplimentara cu pompe, pentru bazinele 1 si 2, investitie Hala Oarja. Acest raport nu cuprinde analiza functionarii bazinului de retentic 3. In acest sens, au fost studiate posibilitatile de marire a capacitatii de pompare a acestor bazine, considerand mai multe metode de analiza a situatiel; in acest sens, comparand capacitatile celor doua bazine de retentie 1 si 2, se observa, prin calcul, ca ele sunt similare. De aceea, analiza a fost realizata pentru unul din bazine, concluziile extrapolandu-se si pentru cel de al doilea. In vederea realizarii acestui studiu, se vor analiza toti parametrii care pot influenta calculele privind stabilirea marimii debitelor de ape meteorice si a bazinelor de retentie pentru ape meteorice. Se mentioncaza ca prezentul document este un raport de analiza a variantelor tehnice privind subiectul mai sus mentionat, si nu este un raport de expertiza. Se vor analiza: 1. modul de stabilire a frecventei de calcul a ploii; modul de stabilire a clasei de importanta pentru obiectivul analizat; modul de determinare a duratei ploii de calcul; stabilirea intensitatii de calcul a ploii stabilirea debitului de calcul pentru apele meteorice; variante de determinare a volumului pentru bazinul de retentie 1 si a capacitatilor de pompare, conform standardelor in vigoare, precum si considerand alte metode alternative (au fost adoptate 6 metode, cu analizarea variantelor). aAyReN In final, au fost prezentate concluzii generale. 1, Stabilirea freeventei de caleul Modalitati de determinare a frecventei de calcul. Conform SR 1846-2/2007, freeventa de calcul este adoptata din standardul European SR. EN 752-4. ‘Tabolul 4 ~ Freevento rocomandate pontru proiectare (a se vedea SR EN 752-4) Freavenfa proviauta Froevania provizatl pentru ploi* ‘Amplasament pent inundare (pan ia "n” ani) (Han ani) {la tan Zone rurale Tanda 70 ani i laZ ani Zone rezisentiale 7 pang ia 20 ani ‘Orage, zone comerdale 4 la2ani cu control asupra inundatilor 4 panda 30 ani 4 laSani = f8 control asupra inundatior = 1a int Mewou/pasaje subterane. "pa ia 60 and * pentru aceasta frecvenia, nu tebule s4 se produea punerea sub presiuna a rejele! Se observa ca frecventa recomandata pentru o zona industriala (se asimileaza) este de % (tipul de cladire industriala Hala poate fi asimilat, ca tipologie de constructie, cu.o zona12 Carscterizarea ¢onstyucfiilor gi instalafilor hidrotebnice en o amumith elas de im- ‘portanpl es'e prezentath fm tabelul 1. (hse imparts Corneteintn constraetiior CGonstrvstiide soportanté excep: | Construct fen Sttaotne Consvuet crotenie eeieoravarere poe hve onsruel important edt| Conse dross eto avartere ru are urn Contras geampetanl ssi) Sera ebicelive soda conomee 2. Indica criteriile de incadrare in clasele de importanta, conform art. 1.3, unde este introdus un criteriu nou, espectiv CATEGORIA CONSTRUCTIHLO! 1.2 tnoadratea in elaso de important a construcillor st instalaillor hidrotchniee protee- {ato pontra diferite folosinge se face conform pot, 3y in Eunetie de: : ‘ ioe stabi pe back de exten so- — eategrin contrutie seu insalickBidotshnice atabiieh yo Seeoemontoe,contoum et 35 — durata de explontare profectaté, conform pot. 3; — roll fnefional al! constructiet sau insialatiei in eadrul amenajarii hidrotebnice Tinvearo foe parte, conform pote Si respectiv capitolul 2, care detaliaza modul de stabilire a categoriei constructiilor: 2 STABILIREA OATEGORIER CONSTRUCTHLOR $t INSTALATILOR HIDROTEHNICE 24.” Pe bask de criterii social-economice, construchille % instalajille hidrotehnice se impart fn patmu categoni, namerotate do ln. ln 4 in ordinea descrescinds w importanfo! lor, cantor pet. 2.2... 2.16. Pentru cazul cladirilor industrial, STAS 4273 specifica, in art. 2.9, urmatoarele categorii: in acc ua cee ks ney se fie de importanfa in permpectivas a aosambl i a oer ae ee a i blulat industeial. In caval Inceietor de apsrare te la 'm considarare importanja oblectivelor in zona inandabils, erteaiens cee Taven 8 errata | Fou ameoien birtehnee | Cxteertaconteveiet, ‘ rat tonal (oars tnauetor | simentve ap tow Ie peste San mi a. =o apkrare 20 ook _ssimentare ea sp | same a ‘pirate Sema + vet pet. 225 Este o problema legata de stabilirea importantei investitiei. Avand in vedere ca este vorba de un depozit unic in estul Europei, proiectantul poate considera o incadrare, pentru 4Freevenia ploii de eaten, f Jn funepe de elasa de inportnalt a folosinte, este in tabelul 2, 2 : ™ 7 sacaa Tabata 2 social (eles peace, 2 | Ee 39...15, i tn.n2it In consecinta, pentru o clasa de importanta II, rezulta, pentru unitati economice, o frecventa de 1/2- 1/3. In versiunea STAS 1846-83, apare forma detaliata a tabelului care indica frecventele de caleul, respectiv: Frecventa de calcul a ploii— din STAS 1846-83 Spal de dade Feo fee a mi aa ai : | asa es a ‘hte dere ve ith 115 | acapars © putea pn sce prtoli de pavundie 4 spe | | Fteorco ch etry fa wold teens fratello Ospontate iii monurertaesa are itr indueate unde ape de pe ecoperis I ee rescicee womem, | vs | atten mirc | vr | Dolor palate oo ctu ete) dara ten provera phe man Gl hatte ude apa de pe | “Cattitsccrcunrte wnce aoa dope | seopetest argues pane iteie | 15 | acopenaut putea paunde inierer orn | v1 pun ces a pte candice | Sst ppm ra i perc do onpt nel Ger uate unde apa dep | Ste icustat nde apa de po : acoperout ar putea patunde n fer 1s} scopetaur poste patunde an pen ccscdel ay provera pagibe | Belt | | tinge # matsralse Sopostae j ilar soca-cuttrte unde apa de ge | mst mari poi te te acopeton ar putn panda niror va | a sun stuto in copes a | fem ouster ar prove | Eeogromerte et ae, sl co | Spockca, betas} \ ee j Cu toate ca acest tabel nu mai este prezent in forma actuala a SR 1846-2/2007, el a fost inclus in Enciplopedia de Instalatii 2010, ca reprezentand un instrument de lucru util pentru proiectanti. In acest tabel, este justificata, in plus, utilizatea introducerii unei freevente de calcul de 1/3 pentru o cladire industriala, Coneluzii privind stabilirea freeventei de ealeul a ploi conform SR 1846-2/2007, valoarea minima recomandata a frecventei de calcul este de 172. + proiectantul poate sa utilizeze o freeventa superioara de 1/3, considerand toate argumentele mentionate anterior. + se precizeaza ca nu se poate specifica o freventa de calcul diferita pentru diferite elemente componente ale retelelor de canalizare, ea este specificata unic pentru tot ansamblul de retele exterioare de canalizare.= __ Durata ploii de calcul =15,0 minute ~ este in conformitate cu prevederile STAS 1846-2. In continuare, in lipsa calculelor detaliate ale proiectantului, se cor estimare a vitezei apei prin colectoare: ‘idera diferite variante = testa tes = 410° min 360. m Be 54 mimin 6.481481. min t= 16.48148_min 410° min 360 m i] 60 mimin 5.833333333 min fe _15.83333333 _min 10. min 360 m ae 66 mimin 5.30303 min 415.30303_min t= tostliva tes 40° min 350 m a BR ie 72 mimin We 4.861111 min 44.86114_min Se observa ca timpul de calcul al ploii poate fi considerat in jurul valorii de 15 min, reprezentand si valoarea minima admisa de SR 1846-2/2007 pentu zone de ses. Concluzii privind stabilirea duratei ploii de calcul: = _ stabilirea timpului de calcul al ploii se determina prin calcul, si nu se adopta valori minime, conform precizarii proiectantului. - adoptarea unei pante de montare a conductelor la valori minime conduce la valori mai ridieate ale timpului de calcul al ploii; ~ ar fi utila o verificare, la fata locului, a pantelor reale EXECUTATE de amplasare a colectoarelor, care au o influenta imediata a capacitatii de evacuare a retelei, utilizand echipamente adeevate (camere video specializate — exista astfel de cchipamente — laboratoare mobile in proprietatea APANOV A). - Este necesara realizarea unui calcul care sa aiba ca si efect incadrarea corecta a obicctivului in zona PODIS sau SES, consecintele fiind imediate in obtinerea uneiIn final, pentru timpul de calcul al ploii in gama de valori 14-16 min (vezi calculele anterioare), se poate adopta o valoare medie de 15 minute. Asociate frecventei de caleul unice pe obiectiv de 1/3 (argumentata anterior), rezulta o intensitate de calcul a ploii de I= 200 Is ha. ncluzii privind intensitatea ploii de calcul: = metodologia de determinare a intensitatii de calcul a ploii a fost detaliata; valorile obtinute pentru I [1/s,ha] reprezinta valori medii pentru ploaia de calcul - Utilizarea, in argumentatia proiectantului, a valorilor din SR 1846 — fig 1, nu este corecta, ea corespunzand suprafetelor urbane cu valor mari, $>10 km2., conform citatului de mai jos, extras din SR1846. AA2 Utiizarea analize! spao - temporale a plollor maxime anwale pentry. determinarea ‘tatulul medtu de precipita pentru bazine urbane cu suprafete mari (S> 40 kin’) Ca principiu, se utiizeaza valorileprelucrate statistic de Ia stalia motecrologied coa mai apropiaté de localitatea respectiva : Valoarea stralui mediu precipita se poate estima gi cu metodologia prezentals tn continuara Se pleacd de la analiza spatio — temporal a ploilor maniime.anuale cu durata de 24 h;ploile maxime Zilnice se adopta,conform zondri din figura A.1, cu ajutoral valorilor prezentate in tabelul A2. Pentru ficcare zond, uilizand datele din fabolul A2 so dolermind indlimea ploll cu durald de 24 b. Pent valor cutente ale suprafejci $e poate recurge la inlerpolare linia. 5. Debitul de calcul pentru ape meteorice Cu ajutorul parametrilor de calcul stabiliti anterior, poate fi determinat debitul de ape meteorice necesar evaluarii volumelor de retentie. Formula de calcul pentru debitul de ape meteorice, conform art 4.3.1.2 din SR 1846- 2/2007, este urmatoarea: 43.4.2 Dobited maxim Qyuyx produs de ploala de calcul cu probabiitalea de depagire pi% se calculoaza cu telaia: Quoc =M-S-D-igg (US) 1) Incare Sesto suprafaja bazinulul de canalizare de pe care se colectear apa care treca prin sacfiunes de ‘caloul, tn hay iyg esto intensiotea madio-a plod cu probabiltatea de depsste p% (nota prin? tn STAS 9470 gi ‘@xpfmad in Vs.na; valoarea se adopta din curbele IDF conform STAS 8470, tunel de freoverta Piai de. calcu sf tinpul do concentrare; i,q 66 mai poate determina conform reglementiriar tetnice in vigoare (e se vedea biblografia“Instrutisni pentru calcul delolor maxime Tn Bazine ‘micr) ‘m este coeficientul de reducere a debitull, datorat ofectulul de acumulare a apel meteorice in rejeaua de canalizare Intre momentul Incoperi ploll §1 momentul in care se realzeazé cebitul maxim in secfiunea de catcul; debitl ajunge la valoarea maxima dup umplerea colectoarelor $1 stebiliea unui cegim permanent de cagere pand In seciiunea de celeul, adimensional, pot fi adoptate valorile umatoare: m= 0.8 fa timp de ploaie < 40 min; ‘a timp de ploaie > 40 min; = 1.01n cazurijustificate mm se poate determina gi Th cursul urna proces de calbrare cu un model hidraulSe va face o analiza pentru prima zona (aferenta unui baizn de retentie, respectiv zona 1); avand in vedere ca suprafetele sunt comparabile. concluziile pentru zona 2 (bazin 2) sunt similare. 6. Calculul Bazinelor de retenti Pentru calculul bazinelor de retentie, exista mai multe variante de rezolvare, conform SR 1846-2/2007. Conform acestui standard, necesitatea bazinelor de retentie este mentionata in capitolul 4.4: 4.4 Bazine de retentie Solita cu bazine de retente In rejeaua de canalizare se adopt cand: + dobitul de evscuat, in zo0a cu ploain do var, daptgeste capacitatea de transport a refelel de canalizare sau a mediulul receplor. Se reduce pericolul de inundare prin relinerea ‘temporaria unui volum do apd si evacuvarea pe o dural mai mare de tim, Dimensionarea bazinetor de retentie se face conform prevedeiilr din anexa 8 Pentru calcul, se considera modalitatile de deteminare a volumului bazinului de retentie specificate de SR 1846-2/2007. In SR 1846-2/2007 este mentionata anexa B, care acopera mai multe situatii, respectiv: 8.1 Determinarea volumelor bazinelor de retenfie pentru bazine de canalizare urbane ‘cu suprafete mici ($< 10 km’) 8.1.1 Bazin de retentie pentru apele poluate B.1.2 Bazin de retentie pentru reducetea varfului de debit cand durata ploll este egala cu timpul de concentrare ( B.1.3 Bazine de retentie cu efect combinat B.1.4 Bazine de retentie cand durata ploii este mai mare ca timpul de concentrate (f, > t.) B.2 Determinarea volumulyi bazinului de retentie pentru bazine de canalizare urbane do dimensiuni mari (S > 10 km’) METODA 1 5.1.1 Bazin de rotentie pontru apele poluate Volumul bazinului de retentie (a se vedea figura 8.1) se determin din condita de timp de ratinere gi functio de hidrograful plod de calcul {= t). 4 Vow esto volumut bazinulk de retenfe, in m esta timpul de rotontie: se recamand minim 20 min; {este timpul de concentrare (durata plof de caleul) in seetiune, in minute: Qn este debitul maxim a plo de calcu in eectiune, in Ve: ky este cosficiontul de transformare a unitiilor de masurd; are valorea 0,06. Utilizand aceasta formula, obtinem valori cu titlu informativ, avand in vedere ca situatia analizata nu se incadreaza perfect in conditiile B.1.1. In orice caz, valorile pot fi utilizate in analiza, avand in vedere similitudinile de functionare,Volum de apa refata bain Figore 8.25 Scher cle! pnts dlorninven vu Dass de eee cy Formula de calcul utilizata este: (B2] Quae in care: nnax_€ste debitul maxim care poate fi evacuat fri aparitia apei pe strada sau debitul ‘maxim suportat de mediu receptor; in m’/s T, este durata totala a hidrografului de debit; in secunde @ este raport supraunitar dintre durata ramurii descendente si durata ramurii ascendente a hidrografului debitului in sectiunea de calcul; valori uzuale: 2...3 (valori specificate de autori, in documentul initial; in standard au aparut valori intre 1-3) In final, putem adopta urmatoarele relatii: durata totala a ploii, Tt = te + alpha x tc; alpha se considera in intervalul 1-3 to = durata de calcul a ploii ‘Qmax = debitul de calcul al ploii qmax = debitul pompat. Calculele au fost detaliate in anexa acestui raport. In final, se concluzioneaza urmatoarele variante de dotare, in functie de valoarea coeficientului de revenire al intensitatii de ploaie, alpha: Coneluzii metoda 2 Pompe alpha Tt Vretentie —_Vdeficit suplim o min [mo {me} [us] Var 2.4 4 32.96 478.58 oO 0 Var 2.2 2 49.44 TAT.87 213.87 70.00 Var. 2.3, 25 57.69 837.51 333.51 100.00 Var 2.4 3 65.93, 967.15 453.45 115.00 Calculul detaliat al acestei metode este inclus in anexa. Se observa ca aplicand aceasta metoda, se obtin valori pentru debitul pompat suplimentar cuprinse in intervalul 70-115 Is. Ve)CONCLUZII METODA 3 ‘alpha Tt Vietenie __ Vaeficit Pompe suplim a min Ime] [me] (us) Var 3.1 2 7444 996.93 492.93 410.00 Var3.2 25 82.69 1116.58 612.68 125.00 Var 3.3 3 90.93 1236.22 732.22 135.00 Se observa ca aplicand aceasta metoda, se obtin valori pentru debitul pompat SUPLIMENTAR cuprinse in intervalul 110 - 135 /s. METODA 4 Cea de a patra metoda abordata se bazeaza pe un rationament foarte simplu, care are la baza o relatie de bilant intre debitele de ploaie acumulate dear pe durata ploii de calcul, considerand intensitatea de calcul a ploii determinata petru obiectivul analizat. Se considera cele 2 situatii: + Metoda aproximativa 4.1 cu debit redus cu coeficientul de inmagazinare © Metoda aproximativa 4.2 cu considerarea volumului conductelor Meloda aproximativa 4.1 cu debit redus cu coeficientul de inmagazinare Qmax= 616 Tretentie= 20 min= 1200 Vretentie= 739.2 504 235.2 196 70 Us me me me Us Us Us. Metoda aproximativa 4.2 cu considerarea volumului conductelor Qmax= 770 ‘Tretentie= 20 min = 1200 V retentie 924 V existent 504 V conducte = 173 Vexces 247 Qpompat= 205.83333 existent = 70 Qdiferenta = _135.83333, Us me me me me is Us Us. CONCLUZII METODA 4 Debitele pompate suplimentare sunt in gama 126 ~ 135 l/s.utilizeaza intensitati de calcul cu valori diminuate, care pot afecta tabloul general al valorilor de debite pompate. METODA6 In vederea obtinerii a cat mai multe variante de studiu, se propune utilizarea curbelor de tip IDF; operatiile de cumulare a volumelor de apa se face utilizand, ca date de intrare, intensitati egale pe intervale dt, care impart durata totala a ploii de calcul; operatiile de cumulare volume captate, retinute in bazin si evacuate se fac utilizand acesti pasi de timp. Cconcwyzil meTOOAG op pamper rete popes | ae | Volum escapes Fuistca | pompat | cetense |v | “tetee Solute Sua suiphmentar | Extent | nesses | confuse | Santa) sts) te, [ima Tiel To [aaa | aaa ] aro — as. a5 [se [290 210 70 | 703.46 | 604 00 3876 Sclsia | So consere col inrogaz [0 oases. ta [000 | a979.10 70 005 3} 0.90 | 40836 250 588,90] 00 [sea Seltis 12 | se consis cot rragey-m | 280 S010 | e060 | 940] Calculul detaliat al acestei metode este inclus in anexa Se observa ca aplicand aceasta metoda, se obtin valori pentru debitul pompat suplimentar cuprinse in intervalul 278 - 340 Us. Se observa faptul ca aceste valori sunt mult superioare celor prezentate de SR 1846-2/2007, ceea ce poate determina la excluderea considerarii, in aceasta analiza, a debitelor pompate. Coneluzii finale legate de valorile de pompare, metodele 1-6 Rezultatele pot fi sintetizate in modul urmator: Motodade | Bazade calcul | Valori debite | Comentariu calcul Boompat aplicata suplimentar/ bazin, fata de capacitatea de pompare existenta (Qp=70 W/s) Metoda 7 ‘SR 1846-22007, | - Nu este 0 metoda suficient de bine sectiune B.1.1 aplicata, se refera la deversare in canalizare existenta, valorile obtinute nu sunt relavante; metoda de calcul utiizeaza o valoare minima pentru timpul de ratentie de 20 min Metoda2 | SR1846-2/2007, | 70-7155 | Meloda surprinde ramurile ascendente st sectiune B.1.2 descendente ale ploCONCLUZII GENERALE Raportul a fost intocmit pentru analiza oportunitatilor de echipare suplimentara cu pompe, pentru bazinele 1 si 2, investitie Hala Oarja. Acest raport nu cuprinde analiza functionarii bazinului de retentie 3. In acest sens, au fost studiate posibilitatile de marire a capacitatii de pompare a acestor bazine, considerand mai multe metode de analiza a situatiei; in acest sens, comparand capacitatile celor doua bazine de retentie 1 si 2, se observa, prin calcul, ca ele sunt similare. De aceea, analiza a fost realizata pentru unul din bazine, concluziile extrapolandu-se si pentru cel de al doilea. Se mentioneaza ca prezentul document este un raport de analiza a variantelor tehnice privind subiectul mai sus mentionat, si nu este un raport de expertiza. In primul rand, au fost verificate valorile initiale de calcul pentru parametrii decisivi in determinarea valorii debitului de ape meteorice. Analiza acestor parametrii a determinat coneluzii suplimentare, Toate aceste concluzii si recomandari au fost organizate dupa cum urmeaza. Concluzii privind stabilirea frecventei de calcul a ploii: - conform SR 1846-2/2007, valoarea minima recomandata a frecventei de calcul este de 12. - proiectantul poate sa utiizeze o frecventa superioara valorii 1/3, considerand toate argumentele dezvoltate in raport - se precizeaza ca nu se poate specifica o frecventa de calcul diferita pentru diferite elemente componente ale retelelor de canalizare, ea este specificata unic pentru tot ansamblul de retele exterioare de canalizare. - valoarea adoptata de proiectant de 2/1 nu este corecta pentru acest tip de obiectiv, in consecinta acest fapt afecteaza caloulele ulterioare ale acestuia, nefiind bazate pe o ipoteza corecta de calcul Concluzii privind stabilirea duratei ploii de calcul ~ _ stabilirea timpului de calcul al ploii se determina prin calcul, si nu se adopta valori minime, conform precizarii proiectantului - adoptarea unei pante de montare a conductelor la valori minime conduce la valori mai ridicate ale timpului de calcul al pl ~ ar fi utila 0 verificare, la fata locului, a pantelor reale EXECUTATE de amplasare a colectoarelor, care au o influenta imediata a capacitatii de evacuare a retelei, utilizand echipamente adecvate (camere video specializate - exista astfel de echipamente — laboratoare mobile in proprietatea APA NOVA BUCURESTI). - este necesara realizarea unui calcul care sa aiba ca si efect incadrarea corecta a obiectivului in zona PODIS sau SES, consecintele fiind imediate in obtinerea unei valori corespunzatoare a duratei de calcul. Pentru realizarea acestui calcul se vor folosi ridicari topografice ale zonei, si se vor calcula pantele terenului aflat in incinta OARJA. Concluzii privind stabilirea intensitatii de calcul a ploii - _metodologia de determinare a intensitatii de calcul a ploii a fost detaliata in raport; valorile obtinute pentru | [V/s,ha] reprezinta valori medii pentru ploaia de calcul 4Nu este primul caz in care documentatia privind calculul bazinelor de retentie ofera o plaja atat de larga pentru valorile cumulate, si implicit, ca si consecinta, pentru valorile debitelor pompelor propuse suplimentar. In literatura de specialitate sunt prezentate diferite metode germane (Annen si Londong), normative elvetiene, rusesti (SNIP G6) etc care ofera deseori, pentru acelasi caz, valori numerice de la simplu la triplu privind bazinele de retentie, si in consecinta, si pentru capacitatile de pompare. Sunt necesare date suplimentare, care sa disceama oportunitatea folosirii unei metode sau a alteia, avand in vedere ca fiecare din metode reprezinta doar metode de mediere, fara a putea sa ilustreze cu exactitate tabloul exact al problemei Este optiunea proiectantului in a alege valoarea si solutia finala, in functie de tabloul complet al investitie’, recomandarea autorului acestui raport, avand in vedere datele puse la dispozitic, este aceea de a utiliza valorile de mijloc, si anume cele cuprinse in intervalul 110 — 135 V/s. eventual chiar valoarea medie, respectiv 120-125 V/s, ca fiind debitul pompat suplimentar. Adopiarea ce valori inferioare pentru pompele suplimentare este posibila prin completarea cu masuri complementare ca de exemplu: - limitarea posivilitatilor de migrare a apelor meteorice de pe suprafetele colaterale incintei, pentru eliminarea debitelor meteorice suplimentare; - extinderea bazinului de retentie utilizand valorile detaliate in raport, pentru fiecare din cazurile analizate. Se mentioneaza ca anexa acestui raport face parte integranta din acesta, si este necesara pentru intelegerea datelor de calcul obtinute. Contf.dr.ing Daniela TEODORESCU Verificator MTCT Is (A-F) Expert MTCT Is (A-F) 4 septembrie 2010e=eyde st=eyde - Zaeyde - T=eqdje - Hojd reysuoyu je amueaer op juyue!orya09 nuad “nzeo ayNUY JwUU eIePISUOD Ne-g yedwod tmigap = xeutb ord pe topes ap anigap = xewd) word v jnoyeo ap eremp = 91 €-T Infeatorur ut vrapisuoo os eude 1 x eydye + 94 =, ‘Hojd v epeIOr ere = 1, Nvjaz ejareoyeusin edope woynd ‘Teury uy (€- [ anur uopea ynaede ne prepueys ur sjenmur myewNoOp UT ‘INMpaKpUEAS AONE ap asea!oods Juns gz apLsoyEA) EZ !opeNZN LOTPA {[nojwo op vaunioos uy Mga mynyexBospIy v ayuepusose teMurEI wEMp 18 squapUadsap TuMUTeS ereMp axIUIp senunesdns odes aso apunoes ui Sigep op mynyexSompmy v epeIO} wep aso NY, jiu uy Sroydooa1 tupaw ap yeyiodns wxeur jnuigap nes epeNs ad rode erjyrede Brey yenowAo y aqeod ammo wiIxeUL aUIgap a1so *D ‘amo Uf 1 HO: z am b-™) + s :oys9 ByeZTTN jnoqe9 9p ejNULIO E-1 IN[earoNT UT erapIstiod 9s m avo UI ‘OL XD +01 =11 “‘Ho|d & e[eIO} ByEMp “[eUL UE eIApISUOD eA DS - 91x D no WOU “) P| UTTKELE IENSUOYU voROTwA vy ap “eNTUOAS ap dumy um Buipxeur es vamovea vy oBtmnfe jnoqeo ap vopesua}UT ozo ur dumm op nyearanut ap wyeuazoudal‘o} Rope ap Ho|d eyeMp —- ‘Apoodsos ‘anuouoduroo z wip weuuo} ‘arwoyd nayuad jeyoy dumn un anoadses ‘Inoqeo najted duan 9p eyeanp wie 0 wiapistod [noqeo op [apourysooy soydeoe. jypaus uy yensene Inymigap quod “elezyeueo 9p jojafal e ounsaid qns Juoo nzuad nes so¥zBI!s wepuNU eoveRAG und BareyA® RujUsd aponeud 9s alluaje: ap jnuizes, (7 =4) a1enusaues op Induip no gjeBe 0359 91d eeIMp puyD yqep ep inyieA BaloonpaL nqUad oj\uayed op UIzeR 21'S -anoadsa1 “L00Z/2-9b81 US WIP !o[Lo op [njepour yAMod reur Jao wapisuod as YezIfeU [NZD NULL tVdOLAN VXANV“S/1 02 9p wreyuoUmdns vdwod o no ezeondeAd as axed ‘OU p1Z ap sHUDION ap UMIOA ap HoLJap UN EISIXA — arznjouOD eran oorese ‘oor ele oorrOs TLE wer Lyte eeroze ool igvelz o0'v0s Le LbL by'eb os'ze- 19°962 oo'00b ivelz o0'v08 ISL vey ehes- oo'z92 0006 seize oo'vos LB LbL wer Ly ee eezez o008 sge1z oa'ros 18 Lhd ver 09 Lg 102 ooroz agelz oo'v0s 1B Lb vey igse oorest 0909 were o0'ros JLbL wey es's9 eeert oo'os elt oo'vos IP LLL vv'sy (ou) {sal fow) (ou) fou] [uw] enuojs jenoeren yeduiody = S00xa, juoysixe —ousjou zeq A ML woyed enuayas q dns aduiod annjos ezyeuy 3m FOS =TERSA ‘OW 6508 Z1L_=1A z seudie UW perry ey = Sn obs Sedwodo eu sh OL syeduiody) si 919 =xeWD UW Brisy OL =o uw eres, =a ovel us Up ZF@ eA, T=eydye ngued ope -S/I SLL 9p vimqueumt|dns eduiod 0 no wzvanovAd os oreo ‘OUT E¢h ap aNUa}AL ap WNIOA op yoYop un BySINXe — oxzN]DU0D, ee easy, ‘0's Sresy oo rs oT 1s6 e659 roel Li'ser coor shesr o0'v0s S136 e659 ogus os'see oo'00r sresy o0'r0s si us6 e6's9 316 on'sse 00°06 sresy 00'v0s sr us6 e659 Loeb rrore ooo siegr. o0'ves shus6 e6'S9 L9Lt esau oor sresy 000s sius6 e6's9 ze's1z ee Lez 0009 siesr o0'r0s 31186 £6'99 sesse 80-16) 000s svesy 0 vos 1256 659 [ow] Is) [ow] [ow] [ow] {uw} enuaye: yenoenen yeduiody «sax A quajsixe —aquayeszeq A uw youeq enuayos A udns 2W_vOs EAUBISIKEA ‘OW SyS1786 =LN e =eydle uw essze'so =I SA vs Jedwod) =D Sh OL eduiody 919 =xewD uw eyler's =9 uw splersL \ 9pgL US up Zen, g=eydie nguad nopeyOli oo0zs ‘oo 0s 6 cor 000s 5 966 WL ovzel- ee'9z9 oo'orh e6'z6y oo'0s £6'966 bop eLue 29085 oo'0e! e6'z6r oo'v0s £6'966 yy, Ler oo'9es ooo e6zer 00 vos e6'966 wed 09" celery o0'0HF cover o0'vos £6'966 rel lov igeory 00°00) e6z6y oo'v0s 26°96 rye og'seb couse oo'08 e6'zer oo'vas £61966 wel eevee onre9z 00°09 e6 zer 00'¢0S 26°96 vee [ow] [sal [ow] fowl] fowl] fu] squoys ——_yenoeaan yeduiodd = se0xe. A quaysixe —aljuayal uw wouea enuejiA = Zea ujdns adwiod agnios ezjeuy ow OS = TWSSKSA ow 9726966 =A ‘ou 2990'6/2 = ZA uw eiseise =o1-d) uw oz ed, 3 6S8B ZL =A z =eudle UI ybrbr'er =L Si obo =jedwodg ~xewD Sh OL sleduiody, sn 919 =xewID uw spigroL uw epler'sL =a yEsen LOOT/T-9F8I US UIP “p'I'g PouNNODS Wp [no[Eo op wUEEMA vIOpIsUOD ag € VadOLAMor te sve onez ez0g soe 9981 eu's6z 68°70P ‘anueyor wouea BL ESL os'9ez 22602 v6'L89 29989 9s'srs yor eeuze fou} yendenon, ‘OO OFT ooser oo'oes oo'szt coro o0'001 00'08 o0'09 {sal yeduiody ujdns adwiod we eel wz zed zzer zed zzes zzzee zezen zzzeL [ow] s99%8 \ OO POS o0'pos 00'vas o0'bos 00'r0s 00'v0s 00'v0s 00's [ow] quaisxo ieya1 A zeoezt zz'gezh ze'gezh zz'gezh zz'gezt ze'9ezt ze9ezt zz'ezh fowl] anuayar zeqn 606 6°06 £606 2606 2606 6°06 £606 26°06 fu) ML agnjos ezieuy Sooo ow Lez'sezt =A ow 199062 = 2A uu g1geig'@ =O1-d1 um sz sd, Du SPST ISS =IN £ seudie uw eesze'so AL SI obs syedwod -xeUD sn OL sieduiod sn 919 =xew uu gpigroL = uw epLeroL =a vlanu SH eeeee ser = eUeIEIPO sn OL = 1UsIsxe D Si eeeee'soz = yedwod D ow Lye = 580x0 ow ELL = sjonpuoo uw yOs = WsIsKe A Wl $26 = amuaies A, S OzL =uwoz = enusiel 1 Sn Old =xewD Jo}3}onpUCD injnuunjon eaiBsepisuoo no 2'y enlewixoide epo|ony Sh 9th = BMOIOND Sh OL =yeIsKED Sh 96, = Jedwod D Tez = S00Ke A Sw pos = 1UaISK= A zeez = enueres a 3 002) Suz = aqueyeL | sh 99 =xewD eueulzeBeuu! ap inuarayaco no snpau gap no |p enjewixoude epoveyn, + VGOLANers os'ezt og'e89 euiKeW LoleA ve ee 96609 S05 SEF Lb 089 zsh 0 zst vOOss! _o0ste Lez vty 903 gi6 edb gov9z oot 0 oszt s'est 00081 bool gs'erz- 70S yy09z eh prety 8001 0 8001 vrLyhL —ODyPL eve yy zOL- 90S es1op et os'pss ese o 98 gs'ocet 00801 ove gez nog gzes elt 9902 gas 0 985, geez. . o0re oer ze 0s, zhees EL ze bLe os 0 08 zrsezb —00zz 196 8g 0s z9s edb sec oer 0 oer SSL 009 se'91 syes —y0s, syzes ELL sysoL gue 0 eLe SyerlL ors 1e'6z Szl'vel vos szl'eeo edb sete sie 0 sie SzlozlL —00sh veer get v0, sess ELL ose esz 0 zz eeol 009 e809 gzst vos soso est soze oz 0 oz seco —000e Lye zszt vos zezo_ ext zz08 891 0 891 z0l6 00% ses 626 vg eto eet ele 92h 0 ez 6°08 08! igut soz vos goes Lt eon sor 0 So) $008 00s} uve ele vs zzey et 999 8 0 +8 eee oz zee: a 405 ise eb oe €9 0 £9 £69 008 eevee: gel v0 yeee edb vals zy 0 ey vss 009 Lobb gige- 405 set eLb ssze vz 0 ve sore o0e THe] ZT] (sHezl Tetel sdoxiilios | doxtr ies te oF 6 @ Z 9 $ v € z r idnso OL 0 OL {sil [ow] [ow] [ow] [ow] foul] =fsiil [sill sd, [sal do fou] [s} rejord arewuouudns anusje qusisxe epuayes aronpuoo-yeinwnoe tans yeduiod eduiod — winoyewa edwog = yoyo anuajal © -zeq A A PA — ts eqUeysIxe yigep idquarsixe N edwod —esequauiins — yedwoda ydsndoid yd winjon yedwiod wnjoa teo1 TeqnIoSeer 062 oss suIEKeU HOIeA veel SO68SL G09 ‘eevell ELL BETO c6sz ‘BOT zsh woos! o0otz betL vZiel- 90s ye0e- elt yore lz, 006 ose gest coat Lee 9g'e98- 0s gs'esy eu gegoez- 8zdb ozs 8001 be'LypL —OOrrL eres veto 40S vpeel- eLb gsve —96zh ors gse ss'oeet 00801 og9r- vies vos gz eub g'sez 00h Oep ges geezl core e6'9e- ge'sez- 708 zveez et zbly yo. o9e vos zvsiZt ooze ee or ar) z9z el sep ozs ove oer Soll 0009 zoe ssigi- vos sre ELL Sr'sey ava oz, ale SyepLL oor e1'02- s1g'06- 0s stvely eb SzL'98s Org sez sie szvoztt o0gy 90'0- zo 0s eos eLL goo zer ogy zz se0LL one £80 st 0s s90s ell $619 09. ost oz s'6e0l —_o00€ ue zs 40s zeos = elt zzeo gaz, oz 891 Zo/s ove. eee 62 ¥0s eis eu era oz 08 get 61008 oer seve: ser ¥0g gogr elt gezo Osh SL sob grog 00st 189° sie vos web tlh woes pL 09 +8 zeee oz zzzor- ze 0s zy eu gas 80 sy 89 e69 006 eevee gel 0s veoe et v%er aL oe a vv33 009 19 4eeh- gs9oe- 0s. uel eu gore 9 SL i Save ove TeFis] Ho) TF Tel Ssdoxities | doxrioa te or 6 8 Zz 9 o ¥ e z v idnsp OL 0g OZ {sal [ow] [ow] fou] [oul] [ow] silieodo = =[silsdo —=[s/l] dp [ow] [s] ‘oiejuoumdns eueje! quarsixe enuaje: eyonpuoo ye|nwinse dns yeduiod — eduiod yd uno a eduiod oye apuaiey eq A n ePA IS eUOISIxo yigep quarsixe 9A ‘ eduiod yeduuod, adsndoid 4d uinjon yeduiod winjon [ero e.enniosLI 19 9651 eS6Br wero «See a 0758 Ove gig'e9r) zs'ezal seeeoo See im oozer oze ze0'r9z1 vorossh zseso70 gee 6 ooarz ose 896121 gest e000 SBE zz ooogs oe zsV Esty by ber eoosoo Se % ovr ove, 8yP'7301, 9s'oeel sceeo'0 Ge ze ogo ogi 8e've0! greezh zezh'o see or ore opt s60'0z01 zrsit eolro see ov ooze ozt $26 ea vsi0 cae os 008 oo} ou 918 Srerbt +691'0 see s¢ ors 06 67006 Szb'9zib zo0z'0 see sg cosy se vo'198 88011 yoo see 08 cose 09 o1e8 S'6e01 zLuz0 see 06 008 os Shoe zoe veze'o see sob ove, or zu0ek 6006 voov'0 see oeL cog) or ore $808 zero see Or) os) % 9e'L69 zeeL ez6r'0 see ogL ozs oz vss £69 9190 see o0z, 006 3. zsery vrs z6eL0 see ove, 009 or Zee grove #260 see o0e ove s o8 Ox{ghI0 jjooxtelioox[z|ioo w joo x felloo Z 8 $ ¥ t z r [ow] [ow] spout feu) eusal Is] [uw] s'o= wns, uno Tuuxs 1 7 z ‘oreurzeBewu 3198109 jour wins} 3909 no snpo ‘snpas'wino, 's6 ove7 zoe ZEOrS awipeeu UojeA eeeleve see CeE- OS —sseSCR 0 Boe Ss OIZ ore zsh wen vez _OOote 20g ze'veol- vos «= zeuRs: 0 ze‘oss- 008t ors ose sg6Lz, 0008. zevs- Sre'06L- pos Ssare9gz- 0 8982 PPL Zep 800 zsLest oorrh bb ee zss'ls = p0S Ss eaggL- «0 zes'Sl- 0801 vee 952 8pv'7901 0080 0B 9e- zreoe- 0S aTPGL OO gers, ove zz, 88g es're0l 00r8 zee: vos'eoz- y0S = 801008 «0 960008 oz rd 0s 960'020l 00zz oo 0e- ogi vos (bee 0 vee 009 ost oer 926 009 geez: yet 0S be OO suvle —ovs zor gue gLyl6 — 00rS Osh bes ws = 6USr «SO sy ost ser sie 6006 00ar ors vo'ez ms wOl@™s 0 volts ose 801 est 7088 0098 ove gue ms ges oles ove 08 oz gee —_o00€ over ove wos = sy9es 0 grees ove, tL 891 QF 9LL — oore ovoz zL98 ms tvs SO zors OBL +5 9zh zL0z2 —008h ost ze 7S 86h 0 967 ost sy SOL g9r9 00s. oz uz- wore: wos «Ely 0 gelly Ozh ee +8 9e'16 00zL o'r gree: v3 yay 0 var 08 lz £9 vss 006 osooz- gvozi- «pos, egeee «0 wees 09 8 a zerr _ 009 corse _g'9sz- wos tive 0 were, of 6 Wz, wuz ove TeHel TzFIsT SH] iv}+Tel ‘sdox(tlios | dpxttioo i oF 6 8 Z 3 $ a € z t Tansp OL Oe OL {sil [ow] [ow] [ow] [ow] [ow] els] sisilsdo — =[sildp [owl] fs] rejo1do 1 enuayes 2 enueier ajonpuos —yeinuinoe dns yeduiod — edwiodyd uno ? ewoundns — youed =—uaysixe eq A N OPA IS eIUR}SIxo gop queysixe Jaw, eduiog 2 eduiod —ouequeuiyjdns yeduiody uoyo adsndoid 3d uinjoq ‘ yedwod UIN]On 12101, ‘9 enNIOSIz 09°6- sede zL98h OWJXEW HO}EA C18 b6- 262r02- 0S 26ers 0 LOErSl- — B08Z 967L ThSh EO PITL §009LZ v2 06- ze'yegl- v0 ZeOz- 0. zeozbl- = Ovez 080L 9c) e96LzZ+ = 0008 26 '¥8- S8ezzl- 0S sreele 0 Breele ZLB 798 2001 ZSLESbb = OOvbL bbl: zsc'ere- = vOS zsg6ee- 0 eSS6ee- = POPE 89 ose Sry 7901 0080l 08'go- zi bgs- ‘0S ebeg- 0 ahls- 7Z60b 0S es se redl 00”8 zees- ‘v06'6LP- = -vOS 960'PS 0 9608 986 cer 0S 960001 00z2 000s" oge- 0S vyh 0 vel OBL 09e 14 vz6 0009 6 es ve 162 0S OL Zhe 0 9LZ1Z OL vee ele 9L'bL6 00%S O08 be Vesi- v0S oSLE oO BSE ges Ole Sle 6006 o0sP Ogee 96'h8- 70S O'6LY oO OEY 8or oe cSt 0288 0098 08'0z- vz v0S oly oO oLby 06 08) Ole ores 000e 09 9L- ye'6e- v0S 91 PoP oO 91 poy ze veh eoL 9b ode 00%2 096- sede ‘v0S 72 987 oO cL98y VET 80 9zh ZL02L 008L os ve- was ‘v0S eisp 0 elsp S6L 06 ‘SOL 899 ost ous yous 0S eesty 0 se'sey 9h zu +8 eles oz. 00'r2- 9°99" 70S vley 0 vley 2th oS €9 yyss 008 08 0ez- 8y'8el- 0S eg'S9e 0 zg'S9e BL 9f ey es ebb 009 00'988- 9g9z- 0S eee oO ZRet 6e eh x4 TLle 00€ TeF Tel (ZFIs1 is TzT irT+lel sdoxthios | dox{s105 tb oF G 8 Zz 9 2 + € z L rdnso OL 08 OL {sal [ow] [ow] [ow] =[sill eixd =fsil sd -lsil] do fou] Is] anusjed = ejonpuoo = jejnwinoe idnsis yedwiod yiqap edwod win 1 enuajas zea A A ePA eyu9}s!xe eduiod auequounidns yd jueysixe WA nN jd sndoud yedwod qd winjon, yedwiody, winjoa e301 B eNNIOSer0er ‘95 66r see Dozer € 8 00ras——«OphL+| Orr y8L60% 98°90 see oogiz se Wb oozer ozs oz v0'068e 6102 see cose sh 6 ooghz o9¢ ose besose =e vez see cose soz we coos 008 ooe wee —voeee see cose ve @ oorrl ove ove, ve'sove = 98 97 see ove 6 ze ogo og: ogi eeeeez = ze ga} sere 021 9e or cove ov ov eeorsz 99.861 gee ozs ev ev ooze oz cet syezsz SB OLL see 008 8% os ‘009 01 oor Sues'2vez SzLe'Le see 008 gzs $s oors 08 08. Siegeerz 6 L0z see 008 og so cose SL sh SzOl 26+ —Szv'L91 see 09 gz 08 ose 09 09 SZL8SL/L —SE'S6L see 009 $8 06 oo0e os 0s. sigsosst —szz'sez see 009 S16 0b cove ov ov SUs'yiyL —SzLL'SEL see ove gate oe} cost oe oe Seeszh Sze’ see ooe sel ort ost. sz sz Lsgor SveLL see ooe ost 09) oz oz oz. e228 eL0z see 008 og) o0z 006 sh sr Lez9 bpsz see og ozz, ove, aos on OL see soe see oe uz ove og, $ s RECESS] = EE v eee Zi b foul] (ow feu‘sy] feu'snl tui ze) ap BeInpiod paul) 1 3 } dun “3e}99109 9 ‘ep eveinp ge? S.ez\|EUES ap eneejed UI SuUdno Injnunjon eexevepIsUCO no - | EUeUeA 9 VGOLAN6682 SyzrOr Sy OSL ouupxew Hore wee Teel ys evar eb Teel —_«S60zF 8r08 80S erosy —_ 00ree 18'03- so'uzee- vos goreziz- eu go's6l- ey0g ve0e ve0e veL60r onzey sue yore, = v0s voreso ELL vores = e0e zist zist vos. ong wwe be'sor —v0s tezie edt leseo. —ozez oszt ose be'sose 0008) oe'or wos ¥05 L201 ELL wusth hoz 800 8001 LeeLee OOrrL as'se leglg vos beozer edb beceht igh 992 ese Legos oogor SELLE ee'ses v5 ee6shL ELL i a 885 ees es'eesz 00re sgzeL se'sss 90S eeesrh et SeZe9, B01 0s v0s ge'0reZ onze veoh SrzlOL vos Sv9ist eZL sveeoL ove oer oer Syezsz 0009 sees) SLESTLE OS ges'eLrL ezt SLES 6S! 992 ele ee Bes'Lrez rs e0'S8b szeozes 403 BEO'SEEL ELL Sl€g'60SL OE sue sie BES'6ELZ. OOP Lve1z szsil62 70s e916 ELL sesvesrl pos zz, zt c91'2261 009 2eoee szie'9 40s els'zelL ezt Szie'sseL Oy ov id E18'SL/L 008 66ezz Su8sZes 70S 88S'LyOL ELL sues viZL ee 891 991 egs'0ssi oor €6'692 sue'ser 40S 919686 ELL sus zalL zat 9 gel Sig'7iyl 008L 16 Lye Selle vos segue LL seerol lz So Sob Se'esz 00st es'002 Lore 40s vel eLb rue 891 +8 v8 sgob det bese abl 0s ses edb gigs 9 £9 £9 Bue 006 e8'822- eLe- 405 roe = edt ees +8 ew ew zezo 008 LV L381 sor pos se96 edb se'eoz_ ab bz Wz, serie oe Tele] THe | | (shel Tester sdoxtihio> | doxiri0o uw oF 6 Pee. 5 9 $ v t z V idns ae OL ox tsa) [ow] [ow] [ow] [ow] i elsilsdp —=[syl do. fowl] {s] 2303 euejuoundns quorsixe enuoyes cyonpuoo genuine jane” yedwod — edwodyd wna 1 edutog aquoje: —zeq,A N 2PA IS Byuoysixe yaep qwersixe 0A A eduiod — azejuouiydns yeduioda, jdsndoid yd winjon yeduiod winjon je. ZENSue 62) yt See auixeu LOIeA zeeee Treo vOS z0os6l- eLh Tleeel z61ve Trier e708 Troer __00ree Le.002- gos. pos = gu'LdIe edt 90'e662- 960z1 z206 zoe ve'L60y —o0zeY svel- 9eveez YS ——«SE'OREZ- ELL S6usiz- ev09 sesr zis voosse —091z SELL OLLIZ 0S —— 60'LOI- ELE eo'rerl- ov0s ose ost besos 0081 0166 ergevi y0S = ELLE ELL eLesi- — ze0r reoe 2001 weesze —O0rr Zev eoseo- 70S = LBI-eLE sgl. re08 89%z 92 LeS00€ 00801 zee \O06l- POS = BELE LL seer ze #944 20s ee'geez —00¥8 wer ozs- OS ee he eevza 9102, zsh 0S eeorez — 00zL vL87 SyzlL yOS = SOLD EL srers 089) aszt oer Sy'ezsz 0009 geez sleg'est pos Szegz99 edt sles'ses zigh web ele SLES Lpez O0%S e0'sy Sle'Z0Z 0S —-SLEV'OOL ELL s1eg'618 0921 v6 sie SLeo'6e1z Ose LU6L Szo'Lez y0S - SzOVI8L ELL Sz9L'v96 e001 981 zz Sz9V'216l G09e 198 SzI'8S~ POS —-SZLB'ZOL ELL szigses ore eg oz Szie's1Lt 00k e6ee Sues'Loz 0S — SBg'SOL ELL sieges Zo vos 891 SL9S0SS1 O0rz e66zt Sigeez 0S = SUBUEL ELL Si8016 vos ele 9b se'vly) 008) 1601 sels 40S = s6'g99 ELL sees Or sie SOL s6eszl 0st ssiog Le ws = rose Ler, ee zoe v8 e980: oz egos: zis 0G egy UL geza az 68 £9 gue 006 es'ese- glee = vos zee - cub Lec aah gt ey “sea 09 Li L6b1- Sherr 0S ers eat seuzz v8 £9 4 seiie oe TeF Tal [_ Ger TsETe] ToHTel sdoxitlies | doxtiTie Ww ov Oralucne zE 3 $ v € z r Tans 082 O OL {sil [ow] [ou] [ow] [owl] =[s/] 120345 [sj] sd =[sil do fou) Is] ‘euequowijdns yuaysixe enud}ed oyInpuOD _yeInwNDe tdns yeduiod eduiod wna 1 eduiog anusre —zeq A n eA Is eyUDISIKO uigep ydquaisixe —youlA A edwodid — exequoumdns — yedwiody sndoidyedwod 4d uinjon WNjoA [eIO, eanjog6 20 ero 38008 owipxeu Yolen wee zoezre- POS @eeLoe ELb Tess verse 91862 708 er0sy O0veE Leoee- bezvl- ros bugsel- eLb bivigel- Lb eegrl a reL60r 00zer szLez- 96Zr9s- OS ge'gels- Edi ge'sesr- gcse oven zsh 0'068€ 00917 ae Lye- 6oLsry pos e0'Lves- EL eo'rdle- Bez ozi9 oz besose 00081 ou'6zz- exuoee- 0s eLe08z- edb ex/0ese- 08s seer s00L Welze —O0vHL evel e96602- ros eoSes|- edb egzzrl- Szby 298 982 lesooe 00801 zoel lozezi- » vos voede- Lh vosos- —yhbe sez 888 esses 00r8 zevel- 19886 0s Ley eh ole zsez evbe 0s eeorvez onze oz Lol ss'u03- 08 sgeol- edb sve9 sve voz ozr svezsz 9009 g1001- eavers- pos szar6e- eLb guesee, plzz, gee) ele geScbez O0rS L678 egezee- 0S Sled IZ) eLb Sleg'r62 S¥BL oes sue geg6elz 0097 ezos- seg'oeL- 0s szoveze e241 Sze196y 9LbL veel zz e91-2261 0098 ever seriel- 0S Seize edb Szl8'SrS Oezh ozo oz e1g'S22b 000€ Loar ELV OLL- 0s suesese EL) gies'o0s p86 gig 291 ggsiosst ore 00" Szl0- 0S SLs'e0S edb Sus'9L9 Be zig 9h Sis'viyl 008 e0'ze- soree- 0s seal ed seer9 S19 ois 0b Se'eszt o0sh ev'eo- eee 40S Lote edb zees 28h soy +8 Lsg0b oz. ee'9el- Zeal- 0s cee - edb se0s 89e s0€ £9 sul 006 eg'g6r- e66z- 0s rvoz edt Lite’... ye 02 ww zezo 009 Lb dear sveer _y0s sect eat sees; ezh zo Wz, seiie oe (eFlal THT [sHaI TelsTeT sdoxtrioo dox{ri0> oF aod ee | Zz 9 g i v € z v idnso OW ove oz [sil (ow) [ow] [ow] fowl] [si eioxdo =[sill sd [sil do [ow] [s] ‘ouequouijdns queisixe enuajes ejonpuos yeinwnoe [dns iseyuas~e —yeduiod yigop ~—=sedsod wna 3 ‘eduiod anueia: —zeq Aq N PA eduiod 3d exeuowndns — ydqueysixe—JOWA A sndoidyeduiod = 4d winjon yedwuoda, win}on 1e}0L, 9 eNNIOSerele rez ereesr ewxew UojeA vee er e0le P08 srr 0 ‘orvoee —_8r08 0 8709 aa) es grg'6re- 70S zsevse 0 zsersz zoe 0 a zse'eeze 00zer £05 ze0'9601 40s zeo'008: 0 zevo0sr zsh o zis zeozile . ona1z sez szLoztt v0s acyl 0 selves, — o9zh 0 osz ezz'yeez 00081 sez 9199011 70S gigors, 0 g190r9 001 0 8001 gi9'8lez —O0vrL 6°90) srzrrl vs Barcel 0 syzers, 9S 0 981 SyzPOr~ 00801 se 0rL Zer6LtL v0 zer'eao 0 Zereso: eas. ° 985 zerLéez — 00v8 seesy v9z'vObL ¥0S v9z'gosk 0 voze09 © 0S 0 0s pez Ziiz —o0zL eves gs'e60l 70s gs'e09; 0 9s'e091 —ozr ° oer gs'ezoz 0009 syst s0'966 0s 2000s, 0 s0'00s1 ade ° ele go'eze 00s 88°61 1268 0S lege 0 Loge, Sie 0 sie LeveL 0097 9e'8ze elze 0S evszeL 0 evezer zg, 0 zsz eLLLSL 0098 go'sez sg'90z vos sgorzt 0 soot oz, 0 oz so0zvl —000¢ e987 ye9s 90S Wytol 0 tyt0k 894 o 891 Lvovel ore geese 610s vos e500: 0 6'5001 oz 0 eh eters one yy'see gress v0g 91206 0 91206 So: 0 sol 91-2001 00S) ogeez gs'0ez = v0S esas 0 os'res +8 0 ¥8 9s'898 © 00z! Zost yeSeL 90S ees 0 wero £9 0 £9 vez0L 008 ov'ed- volr vs seme 0 eeosr tp 0 a. se'eey 009 orgie zs'suz-__v0s sree 0 sreze Lz o be Srerz Ove | teed g00m Gag Tle) sdoxtvios | doxtilios bb oF 6 8 z 9 g Tange: z = jase aE = [sail [ow] [ow] bul fowl] [ou] sisildo fou) Is} 1ej0xd0_ onuajes juesixe enuajed —ayonpuoo _yejnuinoe idns ediod = unojown wouea —enuers — zea n A ®PA Is Basix ad quaysixe A eduod — euequoutlidns — yeduioda idsndoid 4d winjon yeduod UINjOA [EOL Leaniose8L 065s awiyxew WoreA PETER 708 ST varel ‘orvavel eceee OBeLT P09 Pe ere COPE 8L902- 0S gpo'sgeg 8yO'S8e8 Y99L1 ores veoe zsereize oozer scerl- 0s 8966112 eoe'eZ2 ze8s ozey zsh Zeo'zhLe ooglz yLlel- 0s zz'si6L zuz's161 098 o0ge ose sz2'788z 00081 svezi- 0s v9e'eszt pee'eoz, ease osez 8001 919°8192 OOPPL so've- 0s ese bis zsLhis 9167 osiz 992 8yz'v0vz 008OL zs'6s- 705 zee G zere —eaee osor 899 z6r'bL22 00r8 eg'or- 70s vezeoL 0 ¥9Z'891 | vveL ovpL 0s yaeZhLe O0zL Lol 0s sseorp 0 gseor —Ozar ozs oer 9s'€z0z 0009 soot 0s eo0zy 0 ever ash 0801 ale 08/81 © 00rS zl 0s 196r 0 Leger Siz 008 sue HALLE 00Sp oz'ez 0s ez's09 0 erg09 26 oz zz, SL LES 0098 sose 0s slg 0 solo ale 009 az sg'ozr: o00€ ge'9e 0s wes 0 lytes abo o8y 891 Ly Ove 00% ees 0s esr 0 esr9 gah oge gel elelt ope v's9 0s 209 0 9rz09 sob ooe sor 912001 0081 ovee 0s errs 0 ostrs pe ove, v8 9s'998ogzL exer v0s yeesy 0 yeosy eve og £9 yeZ0L 008 oveze- vos segre 0 gece zaL Ozh ww g6'6y 009, ovebil- 0S ey8a1 0 ayer 18 09 vz ererz —00e |_ Urol [sl(z]_ | [pl+fel sdox[L}ioo | dox{tlioo co é a = | 5 v € z L tdnso Ole 00 OZ (sl [ow] [ow] [ow] [ow] ={sj] dD =[sj] sds} fowl] [s} azejuowndns queysixe onuoye! oyonpuos jejnwinoe idns yedwod — edwod yd no + adutiog anusjr — zeq A ®PA IS eUEHSIxo age quaysixe — jouin, A eduod — ovejuouinjins yedwoda idsndod jd. winjon yedwiod injon x0, 6 enniosse corey [ore] 0687s euxeW HOIEA EDGE zHOese FOE wourse. 0 Toolset” phe SORT 809 eevee O0vE eLode- gZ6S11- 0S esLtl 0 SBLLI- ZLbbL sbbbl 208 zae'edze o0zey sepia L6:L29%- 0S ieezly 0 Jeezy 982 ves zsh zeorzlie 0912 ve02- eevee: 0S degre 0 Lespie- 0809 ouey osz ScL'vesz 00081 sresi- se'60L2- 409 sesoze 0 se'soze- bey g1ge 8004 g1g'81ez o0rPL soesi- SLLLLI- 905 sve 0 sLeiZi- alge ze8z 9g2 syz'vOre 0080) zover te'9r01- 70s 808 Zrs- a goers pez geez 886 zerizzz cove eo gex'eoe 90S geu'esz- 0 gex'esz: Zhe 80st 0s veezbiZ ooze vei: yer — 708 gcer 0 gsiel —oboz, esi oer es'ezoz 0009 ssos- Lever 705 069 0 £069 60a beri ee e0'8281 O0r9 z9'99- 6L'662- 705 weve 0 tevoz ‘4091 SZeLL sie LebbZL ose Loe Weel 905 ee 0 eeile 90h +36 zz ez2ls1 0098 svez- se'ee 0s segly 0 so'sly $001 sez ole sgozrl 008 y'92- ese 405 woe 0 lysey —v08 9e9 sol yore cove seth eye (405 geze 0 ee) uy ei SELL dog v0 990 vos go's 0 govos "20s suee Sol 92001 00st ove pyle 405 gs'oa7 0 gs'9ar 20h ele +8 gs'e98 00zh eLpLi gz'eol- 409 2007 0 vL00y = S'h0e syeez £9 ve'z0L 06 or'eve- vo'90z- 09 geez 0 96162 Lz est ee 96'86r 009 ov'est- zo'sse- 0s eserl 0 Beer, S00 sel wz eyeve ove |_ lehIe) trol | [sz] (r)+fel sdox{1]109 doxitioo co oF 6 One| aeeh 9 5 a t z r rans see 392 OL [sil fowl] [ow] fou] foul] [ow] [si] 1eioxd =lsnl sd (sil do [ow] fs] oiejuouydns apuejer juaisixe enuaje1 eyonpuoo jeinwnoe |dnsiseuajsixe yedwiodyiqap —eduiod- «Sno. ? Sduiod —ysyeq—ohueren -—-zeq a, N PA edwod yd arejuawmdns — jdjuaysx@ youn ‘ sndoidyeduiod — ydwinjon——geduiod, WINIOA TE}. TE BaNIOSLe eee | evere ie ore: 000 | vets | OL (082 | Wr ZeBeWulseco BlepIsuCD es: | CH eNTIOS egele | esere egeh ogre | 000 08s | (0 $8¢___| W"ZeHewuIye00 BiepIsucs es |} ENNIS esac | eseve 888% oss. | 000 | ossss | oz Osz__ | W "zebeWul ja0 elepisucc'es OF eNn|OS eee | es ere eed, dstyr | 000. | 06Sro | OL (00z___| Wi "zeBewul sooo elepisuco es | “GENNIOS, eelele (| teeve | exes | oseey | 000 | 9Seo0r| OL OO} | W'ZeBewUlye0o elepisucoes Gey eeeue |S teers | eee | erec | ovo | eres: | oz 0 WzeBeuulje0o elepisuoa eS | ZeNnIoS eeeee | e607 100" evo | ooros | eecos | OL Ove BINPUCIA BIBPISUOD eS | 9 ENNIO 86 686 86.607, ees | eez0r | oov0s | setio | oz O87 ‘BIONPUOS/ BISPISUOD BS g PANIC eeeee | eoeor | eeezt | orzec | O0v0S | oVleZ | OL o1z BIOAPUOOA BIBPISUGT SS |p BANOS eee | eoeor | esesr | svzes | oops | Sy960I | OL Orb BINPUSTA BIBPISUOT SS | —E AMIOG ee eee €6 607 £6692, Ssyzior | doF0s | SrOLSL OL OL ‘BIONPUCO/ BIAp/SudS aS zeaneS_ | teeee | eeeor | eseee | pOV0L) | o0v0s | pOSOZe | OL Q Sionpucsn elepisuos ss |_| eNnIOS Tsal Ts Tsai buy] bul Poul] Ts) eunzor (endoid inojed, Tequsjar | Sjonpuos | ieseseu | quaysixe: ‘B)eldsep eunDS: Sans sewueuiidns | + ave)sixe) | und yeynzes | yoyep) ‘A | snusye | eduiod yeduiod | yeduiod | “sequouuydns | yedooeou unjon, dd weed | (aiyigeq | yedwod | “equeja: yediuod do teiaygsa | wnjon, ‘9 VOLW IiZNTONOOCONCLUZII GENERALE Raportul a fost intocmit pentru analiza oportunitatilor de echipare suplimentara cu pompe, pentru bazinele 1 si 2, investitie Hala Oarja. Acest raport nu cuprinde analiza functionarii bazinului de retentie 3. In acest sens, au fost studiate posibilitatile de marire a capacitatii de pompare a acestor bazine, considerand mai multe metode de analiza a situatiei; in acest sens, comparand capacitatile celor doua bazine de retentie 1 si 2, se observa, prin calcul, ca ele sunt similare. De aceea, analiza a fost realizata pentru unul din bazine, concluzile extrapolandu-se si pentru cel de al doilea. Se mentioneaza ca prezéntul document este un raport de analiza a variantelor tehnice privind subiectul mai sus mentionat, si nu este un raport de expertiza In primul rand, au. fost verificate valorile initiale de calcul pentru parametrii decisivi in determinarea valorii debitului de ape meteorice. Analiza acestor parametrii a determinat coneluzii suplimentare. Toate aceste concluzii si recomandari au fost organizate dupa cum urmeaza, Concluzii privind stabilirea frecventei de calcul a plo’ - conform SR 1846-2/2007, valoarea minima recomandata a frecventei de calcul este de 1/2. - _ proiectantul poate sa utiizeze o frecventa superioara valorii 1/3, considerand toate argumentele dezvoltate in raport. - se precizeaza ca nu se poate specifica o frecventa de calcul diferita pentru diferite elemente componente ale retelelor de canalizare, ea este specificata unic pentru tot ansamblul de retele exterioare de canalizare - _valoarea adoptata de proiectant de 2/1 nu este corecta pentru acest tip de obiectiv, in consecinta acest fapt afecteaza calculele ulterioare ale acestuia, nefiind bazate pe 0 ipoteza corecta de calcul. Concluzii privind stabilirea duratei ploii de calcul: - _ stabilirea timpului de calcul al ploii se determina prin calcul, si nu se adopta valori minime, conform precizarii proiectantului. -. adoptarea unei pante de montare a conductelor Ia valori minime conduce la valori mai ridicate ale timpului de calcul al ploii - ar fiutila 0 verificare, la fata locului, a pantelor reale EXECUTATE de amplasare a colectoarelor, care au o influenta imediata a capacitatii de evacuare a retelei, utilizand echipamente adecvate (camere video specializate — exista astfel de echipamente - laboratoare mobile in proprietatea APA NOVA BUCURESTI) - este necesara realizarea unui calcul care sa aiba ca si efect incadrarea corecta a obiectivului in zona PODIS sau SES, consecintele fiind imediate in obtinerea unei valori corespunzatoare a duratei de calcul. Pentru realizarea acestui calcul se vor folosi ridicari topografice ale zonei, si se vor calcula pantele terenului aflat in incinta OARJA Concluzii privind stabilirea intensitatii de calcul a ploi - _ metodologia de determinare a intensitatii de calcul a ploii a fost detaliata in raport; valorile obtinute pentru | [Vs,ha] reprezinta valori medii pentru ploaia de calcul,- _utilizarea, in argumentatia proiectantului, a valorilor din SR 1846 — fig 1, nu este corecta, ea corespunzand suprafetelor urbane cu valor mari, S>10 km2., conform SR 1846; acest aspect a fost detaliat in raport. - Valorile pentru intensitatea de calcul sunt strans legate de aprecierea duratei ploii de calcul; pentru obtinerea acestor valori este necesar un calcul care sa verifice panta generala a terenului, astfel incat aceasta valoare sa fie corect incadrata, in categoria PODIS sau SES. - Obtinerea, de la INMH a datelor privind intensitatea si durata ploii care au creat probleme la unitatea OARJA, si analizarea efectiva a acestei situatil Concluzii finale legate de valorile de pompare Analiza a fost realizata pentru unul din bazine, concluzille extrapolandu-se si pentru cel de al doilea. A fost considerata ipoteza de calcul a unui bazin de retentie cu V = 504 me, cu 0 capacitate de pompare existenta de 70 V/s. Au fost analizate posibilitatile de marire a capacitatii de pompare/bazin, suplimentar fata de situatia existenta, Rezultatele pot fi sintetizate in modul urmator: Meiodade | Baza de calcul _| Valoridebite | Comentariu cafeul Boompat aplicata ‘suplimentar/ bazin, fata de capacitatea de pompare coxistonta sf ___| (Qp=70 Ws) | Metoda | SR 1846-27207, | - Nu este 0 metoda suficient de bine sectiune B.1.1 aplicata, se refera la deversare in ‘analizare existenta, valorile obtinute nu sunt relevante; metoda de calcul utiizeaza o valoare minima pentru timpul de retentie de 20 min, Metoda 2 ‘SR 1846-2/2007, 70-115 Vs Metoda surprinde ramurile ascendente si sectiune 8.1.2 __| descendente ale pioit | Metoda 3 ‘SR 1846-2/2007, 110 — 135 Metoda surprinde ramurile ascendente si sectiune B.1.4 descendente ale ploil,inclusiv o perioada de mentinere a intensitati plo; din pacate, este necesara presupunerea unui parametru tp, insuficient definit de standard. Metoda4 | Ecuatiedebilant | 125-1351 | Metoda este elementara, nu surprinde volume toate aspectele ploii, insa este acoperitoare; Se remarca faptul ca utilizand un timp de retentie in jurul lui t= 15 min, se obtin valorile de echipare suplimentara din raportul SOCOTEC (debite suplimentare de pompare 50-70 V's); cand se considera timpul de retentie de 20 min (asa cum a fost considerat in prezentul studiu) Gebitele ajung in intervalul 125-135 Vs. Metoda 5 Analiza curbe IDF | 50-60 Us Valori reduse, mai mici decat cele abordata in | cu valori mediate rezultate din SR 1846-2/2007 raportul pe durata ploii de SOCOTEC._| calcul Metoda 6 Analiza curbe IDF | 270-340Us _ | Valoriridicate, superioare decat celor cu valori mediate rezultate din SR 1846-2/2007 pe durata pasului | de timp,Nu este primul caz in care documentatia privind calculul bazinelor de retentie ofera-o plaja atat de larga pentru valorile cumulate, si implicit, ca si consecinta, pentru valorile debitelor pompelor propuse suplimentar. In literatura de specialitate sunt prezentate diferite metode germane (Annen si Londong), normative elvetiene, rusesti (SNIP G6) elc care ofera deseori, pentru acelasi caz, valori numerice de la simplu la triplu privind bazinele de retentie, si in consecinta, si pentru capacitatile de pompare. Sunt necesare date suplimentare, care sa disceama oportunitatea folosirii unei metode sau a alteia, avand in vedere ca fiecare din metode reprezinta doar metode de mediere, fara a putea sa ilustreze cu exactitate tabloul exact al probleme Este optiunea proiectantului in a alege valoarea si solutia finala, in functie de tabloul complet al investitiei; recomandarea autorului acestui raport, avand in vedere datele puse la dispozitie, este aceea de a utiliza valorile de mijloc, si anume cele cuprinse in intervalul 110 — 135 Vs, eventual chiar valoarea medie, respectiv 120-125 l/s, ca fiind debitul pompat suplimentar. Adoptarea de valor’ inferioare pentru pompele suplimentare este posibila prin completarea cu masuri complementare ca de exemplu: ~ _limitarea posibiltatilor de migrare a apelor meteorice de pe suprafetele colaterale incintei, pentru eliminarea debitelor meteorice suplimentare; - extinderea bazinului de retentie utiizand valorile detaliate in raport, pentru fiecare din cazurile analizate 4 ‘Se mentioneaza ca anexa acestui raport face parte integranta din acesta, si este necesara peniru intelegerea datelor de calcul obtinute. Conf.dr.ing Daniela TEODORESCU Verificator MTCT Is (A-F) Expert MTCT Is (A-F) 4 septembrie 2010