Alfabetul in Germana si reguli de pronuntie

Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale

acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie
inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul latin, la care se adauga
vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei 's', care seamn cu litera greceasc beta . In
concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi , , , ( diacriticele limbii germane ). Mai jos
veti gasi toate literele din alfabetul german impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in
parantezele de tip acolada.
Alfabetul German:
A a {a}
{e}
B b {be}
C c ,eD d {de}
E e {e}
F f {ef}
G g {ghi}
H h {ha}
I i {i}
J j {iot}
( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )
K k {ka}
L l {el}
M m {em}
N n {en}
O o {o}
{o - lung}
P p {pe}

Q q {ku}
R r {er}
S s {es}( la inceputul cuv se pronunta ' ' )
{s}( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ' )
T t {te}
U u {u}
{iu}
V v {fau}( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )
W w {vi}
X x {iks}
Y y {iepsilon}( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )
Z z ,etIn interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am realizat
aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din limba germana
care o sa fie de mare folos pentru incepatori.
Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :
- u se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta *+
- eu se pronunta [oi]
n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele
proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .
Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie finala *p+, *t+, *c+, *f+ Ex: ab *ap+ , Bad *bat+, Tag
[tac], Indikativ [indikatif] .Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a
marca scurtimea vocalei premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este vorba de
o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....
La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta *k+ Ex: Chor,
Charakter,
Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim foarte clar.
Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor *l+, *m+, *n+, *r+ Ex:
Mittel, fragen
Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar un 'r' foarte
scurt Ex: Mutter, Kinder, ....
Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti
genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

Sa incepem cu regulile de pronuntie:

u= se citeste oi (ex: Huser = Hoizr)
w = se citeste v (was = vas)
st (la inceputul cuvantului) = se citeste t(Stunde = tunde)
ie = se citeste I lung (die = di)
ei = se citeste ai (ein = ain)
e final = se citeste normal (eine = aine)
z = se citeste (zwei = vai)
v = se citeste f (vier = fir)
= se citeste iu (ber = iubr)
er la sfarsitul cuvantului = se citeste r (ber = iubr)
s inaintea unei vocale = se citeste z (sechs = zecs)
chs = se citeste cs (vezi ex. precedent)
dt final = se citeste t (Stadt = tat)
en la sfarsitul cuvantului = se citeste n (sieben = zibn)
ig la sfarsitul cuvantului = se citeste ih (niedrig = nidrih)
eu = se citeste oi (neun = noin)
h la mijlocul si la sfarsitul cuvantului = nu se citeste; el arata ca vocala dinaintea lui este lunga (zehn =
en)
tsch = se citeste ci (Deutsch = Doici)
ts final = se citeste (rechts = reh)
ss = se citeste s (weiss = vais)

h la inceputul cuvintelor = se citeste normal (hier = hir)

k= se citeste c (klein = clain)
ks = se citeste cs (links = lincs)
aa, ee, oo = se citesc ca a, e si o lungi si nu ca dubla consoana
ge = se citeste ghe (gelb = ghelb)
j = se citeste I (ja = ia)
= se citeste s (gro = gros)
Alte reguli
1. De fiecare data cand intalnim la mijlocul cuvintelor consoana dubla, inseamna ca vocala dinaintea
acesteia se citeste scurt. De ex: dritte se citeste drite, cu i citit rapid.
2. Accentul cade, in general pe prima silaba.
3. Substantivele se scriu cu litera mare. Ex: der Mann, das Fenster, die Liebe
4. Toate adjectivele si verbele substantivizate se scriu cu litere mari. Ex: der Alte, die Kranke, das Essen
5. Unele substantive obtinute prin derivare din alte parti de vorbire se scriu cu majuscule. Ex: etwas
Neues, die Meinigen etc
6. Pronumele personal de politete se scrie cu litere mari. Ex: Haben Sie einen Bogen Papier?
7. se intrebuinteaza dupa o vocala lunga si intotdeauna inainte de t sau la sfarsitul unei silabe , daca
in radacina a fost ss sau . Ex: essen, mssen, wiessen; insa: it, mu wei.
8. Doi s (ss) se scriu de regula intre doua vocale din care prima este scurta. Ex: verlassen, Flsse,
Niederlassung.
9. In cuvintele de origine straina, v se pronunta tot v. Ex: Viktor, Vesuv, bravo, Vitrine, etc.
10. b, d, g la sfarsitul cuvintelor silabelor- se pronunta: p, t, respective k. Ex: Lob(lop), Wand (vant),
Tag(tak).

Conversatie (Konversation)
Formule de prezentare (Vorstellungsformeln)
Imi dati voie sa ma prezint?
Darf ich mich vorstellen?
Imi permiteti sa va prezint?
Darf ich Ihnen vorstellen?
Incantat de cunostinta.
Ich freue mich Sie kennen zu lernen!
Expresii (Redewendungen)
Ce mai faceti?
Wie geht es Ihnen?
Bine, multumesc.
Danke, gut!
Ce doriti?
Was wnschen Sie?
Scuzati-ma
Entschuldigung
Va rog.
Bitte.
Multumesc.
Danke.
N-aveti pentru ce.
Keine Ursache.
Pot intra?
Darf ich eintreten?

Deranjez?
Intrati!
Apropiati-va!
Luati loc, va rog!
As putea sa va rog ceva?
Desigur!
Pot sa va servesc cu ceva?
De accord. Cu placere.
Ma intelegeti?
Nu inteleg.
Vorbiti germana?
franceza?
italiana?
spaniola?
engleza?
Vorbiti mai tare/mai rar.
Explicati-mi ce inseamna
Cum se spune asta?
Cum se pronunta acest cuvant?
Cum?
Ati putea sa-mi traduceti asta?
Va rog sa notati asta!
Spuneti va rog pe litere!

Stre ich?
Kommen Sie bitte herein!
Treten Sie bitte nher!
Nehmen Sie bitte Platz!
Drfte ich Sie um etwas bitten?
Jawohl!
Darf ich Ihnen etwas anbieten?
Einverstanden. Gern.
Verstehen Sie mich?
Ich verstehe nicht.
Sprechen Sie Deutsch?
Franzsisch?
Italienisch?
Spanisch?
Englisch?
Sprechen Sie bitte lauter./langsamer.
Erklren Sie mir bitte, was bedeutet
Wie sagt man das auf?
Wie spricht man dieses Wort aus?
Wie bitte?
Knnten Sie mir das bitte bersetzen?
Screiben Sie das bitte auf!
Buchstabieren Sie das bitte!

Substantivul
Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste fiinte, lucruri, notiuni abstracte.
ex: der Tisch (masa), der Stuhl (scaunul), der Vater (tatal), die Mutter (mama), das Leben (viata).
In limba germana, toate substantivele se scriu cu litera mare si au un anumit gen.
Substantivele isi schimba forma dupa gen, numar si caz si de aceea sunt considerate parti de vorbire
flexibile.
Substantivul nu poate forma singur o propozitie.
Clasificarea substantivelor dupa forma:
a) substantive simple
b) substantive compuse
c) substantive derivate
a) Substantivele simple sunt acele substantive care nu au fost supuse niciunui procedeu de formare de
cuvinte noi.
ex: das Haus, das Zimmer, die Wand, der Film, der Garten.

b) Substantivele compuse sunt substantive formate prin procedeul compunerii. Ultimul substantiv din
cazul unui substantiv se numeste cuvant de baza, Grundwort si el da genul intregului substantiv
compus si stabileste si forma de plural.
Exemple:
der Haushund = caine de casa
die Zimmerplanze = planta de camera
das Badezimmer = baie
das Schlafzimmer = dormitor
der Rotwein = vin rosu
der Vorstadt = periferia orasului
Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul
der Schdel (der edl) = craniu
der Stirn (der tirn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schlfen (di lefn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (nur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) =
spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) =
nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) = masea;
die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba
Partile corpului (Krperteile)
der Hals (der hals) = gat
der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat

der Oberarm (der ober.arm) = brat

der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

Organele interne (Innere Organe)

der Magen (der maghen) = stomac
die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das her) = inima
die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv
Exercitiu (bung) :

Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe
adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)