Sunteți pe pagina 1din 3

Rationamente definire si caracterizare

Rationamentele (inferentele) sunt forme logice si operatii logice mai complexe decat termenii si
propozitiile.
Termenul rationament se foloseste in logica traditionala.
In logica moderna se foloseste termenul de inferenta, iar in logica contemporana se foloseste
sinonimul tehnica de argumentare.
Definitie:
Rationamentul este operatia logica prin intermediul careia, din propozitii date numite premise este
derivate o alta propozitie numita concluzie.
Structura rationamentelor:
Premisa: Unii S nu sunt P.
Concluzia: Unii P nu sunt S.
sau:
Premisele: Daca A, atunci B.
A este adevarat.
Concluzia: B este adevarat.

sau:
Premisele: Sau A, sau B.
A este adevarat.
Concluzie: B este fals.
Nu orice insiruire de propozitii constituie un rationament.
Exista 4 conditii care trebuie indeplinite pentru ca mai multe propozitii sa formeze un
rationament:
1. Unele propozitii sa fie date (premisele, care pot fi adevarate sau false).
2. Din premise sa rezulte o propozitie noua, numita concluzie.
3. Premisele trebuie sa constituie un temei suficient sau necesar pentru derivarea concluziei (nu
mai este necesar un alt argument, o alta propozitie pentru derivarea conluziei).
4. Concluzia trebuie sa fie consecinta suficienta sau necesara a premiselor, adica concluzia
trebuie sa rezulte din premisele date.
De retinut!
Toate rationamentele se bazeaza pe Principiul ratiunii suficiente. Legatura dintre premise si
concluzie se face pe baza elementelor comune pe care acestea le contin.

Tipuri de rationamente
Sunt mai multe criterii dupa care pot fi clasificate rationamentele.
1

1. Dupa modul de derivare al concluziilor, se impart in:


a) inferente deductive: din premise este derivata o concluzie la fel sau mai putin generala decat
premisele din care a fost obtinuta; concluzia urmeaza cu necesitate din premise; (aceasta nu spune mai
mult decat premisele din care a fost obtinuta).

b) inferente inductive (nedeductive): concluzia este mai generala decat premisele din care a fost
obtinuta. Chiar daca premisele sunt adevarate, concluzia ramane doar probabila.
P1:Portocala este fruct.
P2:Marul este fruct.
P3:Para este fruct.
P4:Portocala, marul, para au vitamine.
C: Toate fructele au vitamine.
2. Dupa numarul premiselor din care se obtine concluzia, inferentele deductive pot fi:
a) imediate
b) mediate
Spunem ca o inferenta deductiva este imediata daca si numai daca concluzia este derivata direct
dintr-o singura premisa, fara niciun pas intermediar.
i-mediata
O inferenta deductiva este mediata daca si numai daca concluzia este derivata din mai multe
premise, iar nu din una singura.
3. In functie de corectitudinea logica, inferentele deductive pot fi:
a) valide (cand din premise adevarate se obtine o concluzie adevarata)
b) nevalide (premisele pot fi adevarate, dar concluzia este falsa).

4. Dupa felul premniselor inferentele mediate pot fi:


a) ipotetico-categorice
b) disjunctive-categorice
5. Dupa nr. cazurilor examinate, inferentele inductive pot fi:
a) inductie complete
b) b) inductie incomplete
6. in functie de gradul de probabilitate al concluziei inferentele inductive pot fi:
a) tari (numai daca premisele sunt adevarate si conluzia are mare probabilitate sa fie adevarata)
b) b) slabe (numai daca premisele sunt adevarate si concluzia re mica probabilitate sa fie
adevarata).