Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
5
-
DCD 2/2014 nu are valoarea de lege, prin urmare nici de lege pen mai fav, deci nu se incadreaza in
aceasta situatie de exceptie.
- Considerarea DCD si RIL ca incluse in sfera legii penale ar echivala cu o incalcare a principiului
separarii puterilor in stat prin preluarea de catre autoritatea judecatoreasca a competentelor puterii
legislative cu consecinta verificarii constitutionalitatii respectivelor hot de catre CC
- prin DCC 265 obiectul verificarii conformitatii cu L fundamentalanu a fost o hot ICCJ, ci un text de
lege a carui interpretare a dobandit valente neconstitutionale
- deciziile ICCJ in interpretarea si aplicarea unitara a L sunt obligatorii doar pt instante vs DCC
opozabile erga omnes
- o asemenea interpretare nu ridica probleme din perspectiva art. 7 CEDO care consacra, in general,
principiul legalitatii incriminarii si a pedepsei si interzice, in particular, aplicarea retroactiva a dr pen at
cand aceasta aplicare opereaza in defav acuzatului
- CEDO a statuat cu val de principiu ca notiunea de lege in lumina CEDO inglobeaza dreptul de
origine atat legislativa, cat si jurisprudentialam, dar DCD 2 nu se subsumeaza acestei notiuni intrucat o
singura hot, fie si data in realiz comp sale de interpretare si aplicare unitara a legii, nu echivaleaza in
acceptiunea CEDO cu o lege, concept care presupune existenta unei orientari jurisprudentiale constante,
formata pe parcursul unei perioade mari de timp (in cazul de fata este vorba despre 20 de zile)
- hot inst de contencios constitutional DCC 265 nu a infirmat o jurisprudenta constanta care, asa cum s-a
aratat, nu se cristalizase inca la acest moment
- de altfel, sfera de aplicare a art. 7 CEDO nu cuprinde si prescriptia rasp pen (chiar daca in dreptul
intern aceasta reprezinta o institutie de drept penal substantial) intrucat CEDO a calificat in jurispr sa
constanta prescriptia ca fiind o institutie de procedura penala care nu se circumscrie ariei de actiune a pr
legalitatii incriminarii si legalit pedepsei consacrate prin acest art.
In situatia intrarii in vigoare a unei noi legi, ce aduce modif atat cu privire la pedepse, cat si cu privire la
circumst atenuante, circumst ca parte din institutia sanctiunii unei infractiuni nu pot fi privite si analizate
distinct fata de institutia pedepsei.
Inlaturarea circumstantelor atenuante nu aduce atingere principiului neagravarii situatiei in propria cale
de atac, atunci cand in concret, pt aceeasi fapta, se stabileste o sanct mai usoara.
CONSIDERENTE: neagravarea situatiei in propria cale de atac nu poate aduce atingere legalitatii
sanctiunii si incriminarii. Pedeapsa decurge din norma care incrimineaza fapta. Unitatea dintre incrim si
ped exclude posibilitatea, in cazul legilor succ, sa se combine incrim dintr-o L cu pedeapsa dintr-o alta
L. Aceeasi unitate impiedica si combinarea disp pr la cirumstante agravante/atenuante, acestea
participand in egala masura la configurarea cadrului legal unitar pe baza caruia se stabileste incrim si de
individualizeaza pedeapsa.
CONSIDERENTE:
Scopul reglementarii art. 6 NCP este de a oferi suport legal unei pedepse def in rap cu noua L, care este
mai fav, pe timpul exe acestei pedepse si pana la incetarea oricaror efecte ale condamnarii ce vor
interveni prin reabilitare si, totodata, de a asigura egalitatea de tratament juridic si legalitatea in
aplicarea pedepselor.
Principiul legalitatii pedepselor impune ca pedeapsa aplicata in baza L vechi sa aiba sustinere si in L
noua, nefiind admisa exe unei pedepse mai mari decat cea aplicabila potrivit L noi mai fav.
Prin garatarea principiului legalitatii se face o individualizare legala a pedepsei, inlaturandu-se partea
din pedeapsa care depaseste max aplicabil sub L noua fara a se face o noua individualizare.
Tentativa este o forma a infractiunii imperfecta, autonoma, pedepsita cand L prevede in mod expres,
fiind o cauza legala generala de modif a pedepsei, iar efectele sale trebuie avute in vedere la stab L mai
fav.
La stabilirea L pen mai fav in baza art.6 se are in vedere un criteriu unic: compararea pedepsei aplicate
in baza legii vechi cu max pedepsei prev de L noua, modif sanctiunii limitandu-se la reducerea ei la max
prev de L noua, fara a repune in discutie criteriile de stabilire si indiv a pedepsei.
- in interpretarea max special prev de L noua se aplica art. 187 NCP care defineste expresia
pedeapsa prevazuta de L, deoarece nu exista o alta dispozitie legala care sa confere o alta interpretare
max special din art 6
Art. 187 : prin pedeapsa prev de L se intelege pedeapsa prev in textul care incrimineaza fapta
savarsita in forma consumata, fara luarea in considerare a cauzelor de reducere/majorare a pedepsei
natura acesteia nu corespunde sub aspectul denumirii sau regimului cu ped din Lro
durata pedepsei aplicate depaseste maximul special (pt aceeasi inf) sau
maximul general
Maximul special din legea noua sa fie mai mic decat max special din Lveche, nu
conteaza daca minimul special este mai mic daca max este acelasi
Dispozitiv:
Disp art. 6 sunt aplicabile si cu privire la hot de condamnare pron de un alt stat fata de cetatenii romani,
daca aceasta a fost recunoscuta in precedura reglementata de L pr cooperarea jud internat in materie pen
(nr. 302/2004) .
Apoi reducerea acestui maxim cu inca o treime ca urmare a judecarii cauzei in fond prin
aplicarea disp art. 320^1 VCP
=> Decizia: In aplicarea art. 6 NCP at cand se compara pedeapsa aplicata cu max special prev de L
noua, nu se va lua in considerare cauza speciala de reducere a pedepsei prev de art 320^1 VCPP,
retinuta condamnatului si valorificata in pedeapsa concreta
- autorii ex critica defapt lipsa reglementarii in NCP a aplicarii facultative a legii penale mai favorabile
in cazul pedepselor def, institutie care exista in VCP la art. 15 al(1) ; Cnd dup rmnerea definitiv a
hotrrii de condamnare i pn la executarea complet a pedepsei nchisorii a intervenit o lege care
prevede o pedeaps mai uoar, iar sanciunea aplicat este mai mic dect maximul special prevzut de
legea nou, inndu-se seama de infraciunea svrit, de persoana condamnatului, de conduita acestuia
dup pronunarea hotrrii sau n timpul executrii pedepsei i de timpul ct a executat din pedeaps, se
poate dispune fie meninerea, fie reducerea pedepsei. Pedeapsa aplicat nu poate fi cobort sub limita
ce ar rezulta din reducerea acestei pedepse proporional cu micorarea maximului special prevzut
pentru infraciunea svrit.
- Avocatul Poporului arata ca solutia legislativa criticata este justificata de necesitatea asigurarii unui
echilibru intre principiile de rand constitutional vizand separatia puterilor in stat, legalitatea pedepsei si
neretroactivitatea legii, cu ex legii penale si contraventionale mai favorabile. Principiul constitutional al
separatiei puterilor in stat impune o restrangere minima adusa de catre puterea legiuitoare autoritatii de
lucru judecat, restrangerea fiind justificata doar in considerarea altor principii de natura constitutionala
cel al legalitatii pedepsei si al aplicarii legii pen mai fav
- Curtea constata ca defapt autorii ex critica incalcarea principiului retroactivitatii legii pen mai fav,
indentificand simultan, ca lege pen mai fav, atat disp NCP, cat si disp art. 15 alin (1) VCP
- legiuitorul a limitat aplicarea legii mai fav in cazul hot fef numai la acele cazuri in care sant aplicata
depaseste max special prev de L noua pt inf sav, avand in vedere importanta principiilor autoritatii de
lucru judecat, al securitatii juridice si cel al separatiei puterilor in stat
- disp criticate nu contravin principiului aplicarii retroactive a L pen mai fav, art 15 alin (2) Const, art 7
CEDO
- referitor la incalcarea prev const ale art 16 cons, autorii ex deduc neconst textului criticat dintr-un
pretins tratament discriminatoriu aplicat pers condamnate def, det de renuntarea la aplicarea facultativa a
legii pen mai fav in cazul hot def.
- principiul legalitatii: Curte Const -> sitatiile in care se afla anumite categorii de pers trebuie sa difere
in esenta pt a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament sa se bazeze
pe un criteriu obiectiv si rational; CEDO-> orice diferenta de tratament, facuta de stat intre indivizii
aflati in situatii analoage, trebuie sa isi gaseasca o justif obiectiva si rezonabila.
- o categorie cei a caror pedeapsa depaseste max special prev de L noua, a caror pedeapsa se
reduce
- o categorie cei a caror pedeapsa nu depaseste max a caror pedeapsa nu se reduce
cele 2 categ se afla in situatii j diferite, astfel incat tratamentul j diferit este pe deplin justif
si nu poate fi retinuta incalcarea principiului egalitatii
! exceptia este respinsa ca neintemeiata, deoarece autorii acesteia se rezuma la a reda textul din Const,
fara a arata, in mod concret, in ce contra contrarietate dintre aceste prevederi constitutionale si textul de
10
lege criticat. CC nu se poate substitui autorului ex in formularea unor critici de neconst, cu atat mai mult
cu cat prev constitutionale invocate nu sustin prin ele insele neconstitutionalitatea textelor criticate.
DCD 18/2014
OBIECTUL SESIZARII: daca in aplicarea art. 21 alin. (1), (3) din Legea de punere in aplicare pedeapsa
inchisorii executabila mai mare de 5 ani aplicata pentru infractiuni savarsite in timpul minoritatii se
inlocuieste cu a) masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o durata efala cu durata
pedepsei inchisorii ori b) masura educativa a internaii intr-un centru de detentie pe o durata determinata
de 5 ani
DECIZIE:
In aplicarea L pen mai fav dupa jud def a cauzei, potrivit art.6 cu referire la art. 21 alin (1), (2) si (3) din
L de punere in aplicare (187/2012) pedeapsa inchisorii executabila/pedeapsa in cazul pluralit de inf
executabila aplicata pt inf comise in timpul minoritatii
- daca cuantumul acesteia este pana in 15 ani se va inlocui cu masura educativa a internarii intr-un
centru de detentie pe o perioada egala cu durata pedepsei inchisorii
- daca cuantumul acesteia este mai mare de 15 ani insa nu depaseste 20 de ani se va inlocui cu
masura educativa a internarii intr-un centru de detentie pe o perioada de 15 ani.
DCD 4/2014
- art 22 L punele in aplicare NCP masura suspendarii exe pedepselor aplicata in baza VCP pt inf
comise in timpul minoritatii se mintine si dupa intrarea in vigoare a NCP
- daca in termenul de incercare al susp exe pedepsei pt inf sav in timpul minoritatii condamnatul a sav
din nou o inf,
- inst revoca susp si inlocuieste pedeapsa inchisorii cu masura educativa a internarii intr-un
centru educativ, pe o perioada egala cu durata pedepsei suspendate, dar nu mai mult de 3 ani.
APOI:
- dupa care daca noua inf a fost comisa in timpul minoritatii se stab a masura educativa, iar apoi se
aplica masura edicativa cea mai grea
- daca noua inf a fost comisa dupa majorat, se aplica o sanctiune rezultanta potrivit art 129 alin (2) NCP
adica : daca pedeapsa inchisorii majorata cu cel putin din durata mas educative
(daca este pedeapsa este amenda at se aplica masura educativa privativa de lib a carei durata se
majoreaza cu cel mult 6 luni, fara dapasi maximul prev de lege)
OBIECTUL SESIZARII: Daca art. 22 alin (4) lit b) din legea de punere in aplicare a NCP cu referire la
art 129 alin (2) lit. b se aplica faptelor definitiv judecate la data de 1 feb 2014
11
DECIZIE: Prevederile art. 22 alin (4) lit. b) din L de punere in aplicare a NCP cu referire la art 129 alin
(2) lit. b NU sunt aplicabile faptelor defitiv judecate dupa data de 1 feb 2014.
[ adica nu se va admite o contestatie la executare prin care se solicita aplicarea acestor dispozitii, in
scopul de a beneficia de o reducere de pedeapsa bazata pe art. 6, asa cum s-a cerut in speta]
DCD 16/iun 2014 respinsa deoarece a primit rezolvare prin DCD 4/2014
DCC 508/2014 impacarea art. 159 alin (3) NCP
- in motivarea ex de constitutionalitate prevederile art 159 alin (3) NCP sunt neconstitutionale in cond
in care acestea inlatura aplicarea legii penale mai favorabile in stituatiile tranzitorii in care
pt sav unor inf pt care impacarea partilor nu inlatura rasp pen potrivit VCP dar pt care
impacarea inlatura rasp pen potrivit NCP
Curtea retine ca disp art 159 alin (3) NCP sunt constitutionale numai in masura in care, pana la
incetarea situatiilor tranzitorii, in virtutea principiului constitutional al aplicarii legii penale mai
favorabile, impacarea poate interveni si in cauzele incepute inainte datei intrarii in vigoarea a NCP si in
care a fost depasit momentul citirii actului de sesizare a inst
In situatiile tranzitorii aratate, impacarea partilor poate interveni pana la primul termen de
judecata stabilit ulterior datei publicarii deciziei -> 19.11.2014
OBIECTUL SESIZARII: daca in art 367 NCP este inclus doar art 7 L, iar art 8 din L si art 323 VCP
sunt dezincriminate sau sunt incluse toate trei art in art 367 NCP
DECIZIE si motivare:
- art 7 dar si art 8 din L si art 323 VCP sunt incluse in art 367 NCP
- art 4 NCP legea de dezincriminare ne se aplica in situatia in care fapta este incriminata de L
noua/alta L in vigoare chiar sub o alta denumire
!!! doar in situatia in care, in concret, nu este indeplinita conditia privind nr de 3 persoane prev de art
367 alin (6) NCP, devine incident art 3 alin (1) din L de punere in aplicare a NCP conform caruia disp
art 4 NCP (referitoare la legea de dezincriminare) sunt aplicabile si in situatiile in care o fapta det,
comisa sub imperiul L vechi nu mai constituie infr potrivit L noi, datorita modif elem constituitive ale
inf potrivit L noi, datorita modif elem constituitive ale inf (inclusiv a f de vinovatie) ceruta de L noua pt
existenta inf.
13
PROCEDURA
OUG 82/2014 M. Of. 15 dec 2014 - controlul judiciar/controlul jud pe cautiune
- in cursul UP - se poate dispune de catre procuror/JDL pe o durata de cel mult 60 de zile
- poate fi prelungit de procuror fiecare prelungire nu poate depasi 60 de zile
(daca se mentin temeiurile/au aparut temeiuri noi)
- poate fi prelungit de procuror chiar daca JDL a dispus masura
- impotriva ord procurorului de prelungire se poate face plangere la JDL
- durata totala max un an- predeapsa prev de L este inchisoarea, cel mult 5 ani/amenda
doi ani pedeapsa prev de L este inchisoarea mai mare de 5 ani
- in cursul precedurii de CP
- durata care nu poate depasi 60 de zile
- verifica periodic, din oficiu nu mai tarziu de 60 de zile- daca se mentin temeiurile
/au aparut temeiuri noi
- in cursul judecatii
- se poate lua pe o durata de max 60 de zile
- inst verifica periodic, din oficiu, dar nu mai tarziu de 60 de zile- daca se mentin temeiurile
/au aparut temeiuri noi
- durata totala nu poate depasi un termen rezonabil si,
in toate cazurile nu poate depasi 5 ani de la momentul trimiterii in judecata.
1) existenta unei cauze aflate in curs de judecata ( pendinte) in ultimul grad de jurisdictie pe rolul Tr,
CA, un complet ICCJ
2) problema sa nu fost dezlegata pe ICCJ prin mecanismele care asigura interpretarea si aplicarea
unitara a L sau sa nu faca in prezent ob unui RIL
14
3) interpretarea data de inst suprema sa aiba consecinte j asupra modului de rezolvare a fondului cauzei
cond pertinentei
-> dezlegarea rap j penal (nascut ca urmare a incalcarii rel sociale proteguite de norma de incriminare),
inclusiv sub aspectul consecintelor de natura civila, adica solutia data actiunii penale si/sau civile
si nu rezolvarea unei cererei incidentale invocate pe parcursul jud cauzei in ultima inst,
chestiuni care pot fi supuse interpretarii numai pe calea RIL
DECIZIE: se respinde pt ca nu este indepl ultima cond
*conform OUG nr. 82/2014 (15 dec 2014) - procurorul este competent sa prelungeasca masura
controlului judiciar dispusa de JDL
=> pentru identitate de ratiune, in cazul in care JDL a luat masura controlului judiciar, procurorul
este competent si de a dispune asupra unor noi obligatii ori de a dispune inlocuirea sau incetarea celor
dispuse initial
17
- procurorul are acces la cererile si exceptiile formulate de catre inculpat ori ex ridicate din oficiu , pe
cand inculpatului nu i se vor comunica nici exceptiile ridicate din of de catre inst, nici raspunsul
parchetului la acestea, fiind limitat doar la a depune cereri si exceptii dupa consultarea rechizitoriului
- partea civila si partea responsabila civilmente sunt excluse ab initio din PCP, nu li se comunica nimic,
nu pot formula cereri/ex -> pozitie dezavantajoasa fata de procuror
-> din perspectiva contradictorialitatii, ca element definitoriu al egalitatii de arme si al dr la un proces
echitabil, Curtea apreciaza ca norma legala trebuie sa permita comunicarea catre toate partile din
procesul penal inculpat, parte civila, parte responsabila civilmente a documentelor care sunt de
natura sa influenteze decizia jud si sa prevada posib tuturor de a discuta in mod efectiv obs depuse inst
-> PC si PRC nu le este strain interesul pt solut laturii penale, in cond in care de stabilirea existentei
faptei penale si a vinovatiei inculpatului depinde si solut laturii civile, ba mai mult, PC si PRC au
aceeasi calitate cu inculpatul, de parti si prin urmare se afla in aceeasi situatie si trebuie. Din aceste
motive trebuie sa li se ofere aceleasi drepturi ca si inculpatului
-> in ceea ce priveste dr la o procedura orala numai in cadrul unei dezbateri orale porcesul poate fi
urmarit efectiv, in succesiunea fazelor sale, de catre parti; asigura contactul nemijlocit intre judecator si
parti, facand ca expunerea sustinerilor formulate de parti sa respecte o anumita ordine si facilitand astfel
stabilirea corecta a faptelor
-> anumite circumstante de fapt ce au stat la baza obtinerii anumitor probe au relevanta directa si
implicita asupra legalitatii probelor; or, imposibilitatea JCP de a administra noi probe ori de a
solicita depunerea anumitor inscrisuri, precum si lipsa unei dezbateri orale cu privire la aceste aspecte, il
pun pe acesta in postura de a nu putea clarifica situatia de fapt, aspect ce se poate rasfrange implicit
asupra analizei de drept; dupa ramanerea def a sol dispuse de JCP, nu mai exista niciun temei legal in
baza caruia inculpatul sa poata ridica cereri/exceptii referitoare la aspecte deja analizate in camera
preliminara.
!!!! Reglementand in acest mod PCP si avand in vedere infl pe care aceasta procedura o are asupra
fazelor de judecata ulterioare, Curtea constata ca legiutorul a incalcat dr partilor la un proces
echitabil in componenta sa privind contradictorialitatea, oralitatea si egalitatea armelor.
Din perspectiva exigentelor dr la un pr echitabil, este suficient sa li se asigure partilor inculpat, parte
civila, parte responsabila civilmente dar si procurorului, posibilitatea participarii in aceasta etapa
procesuala, judecatorul putand decide asupra finalizarii procedurii in CP si fara participarea
partilor atata timp cat acestea au fost legal citate.
18
20