Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea I.M.S.T.

PROIECT LA INSPECTIA CALITATII

IMBINARILOR SUDATE

Student:
Grupa:

Cuprins
1. Formularea temei
2. Analiza produsului
3. Defecte posibile
3.1. Defecte specifice materialelor folosite
3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricaie
3.3. Defecte induse de exploatare
3.4. Listare
4. Metode de examinare posibile
4.1. Metode de examinare distructiv
4.2. Metode de examinare nedistructiv
5. Metode optime de examinare
5.1. Criteriile A / R
5.2. Echipamente
5.3. Personal operator
6. Integrarea controlului n fluxul de fabricaie
7. ntocmirea planului de examinri nedistructive
8. ntocmirea documentaiei de control i inspecie
8.1 Procedura general de control i inspecie
8.1.1. Statutul de control
8.1.2. Raportul de inspecie
8.1.3. Tratarea neconformitilor
8.2. Proceduri de lucru specifice
8.3. Mapa de documente

S se ntocmeasc tehnologia de inspecie a produsului REZERVOR VERTICAL n

condiiile implementrii n organizaie a unui sistem de management al calitii conform
cu standardul SR EN ISO 9001 : 2000.

Rolul functional al produsului

Rezervorul vertical este destinat transportarii diferitelor medii aflate in stare lichida. Este
un recipient vertical, fabricat prin sudur din oel, conform standardelor in vigoare.

Material folosit
Materialul folosit este S235 JR. Conform EN 10025 acesta este un otel slab aliat,
structural cu rezistenta moderata care poate fi sudat fara probleme de alte oteluri, cu
rezistenta buna in lucru la temperatura mediului ambiant si la temperaturi scazute.

Tehnologia de fabricatie
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, firma
intocmeste documentatia tehnologica de confectionare a constructiei, care trebuie sa
cuprinda:
-

piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;

marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza (inclusiv conditiile

de calitate suplimentare cerute de proiectant sau de procedura de sudare
calificata);

tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;

forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din

desenul de executie

marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos: electrozi, sarme si

flexuri;

modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;

procedeele de sudare;

regimul de sudare;

ordinea de executie a cusaturilor sudate;

ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;

modul de prelucrare a cusaturilor sudate;

tratamentele termice daca se considera necesare;

tehnologia de debitare si taiere (operatiile de debitare si prelucrare a

pieselor din laminate), cu indicarea claselor de calitate ale taieturilor si a
conditiilor de calitate;
a)
b)
c)
d)
e)

operatiile de asamblare a pieselor, continnd: ordinea de asamblare;

prinderea provizorie;
impiedicarea deformatiilor;
parametri de sudare conform tehnologiilor calificate;
preintmpinarea starilor de eforturi remanente; asigurarea tolerantelor
impuse;

operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale imbinarilor sudate sau

ale elementelor, in scopuldetensionarii (daca este cazul);

nivelul de acceptare pentru fiecare imbinare sudata;

planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive si incercarile pe

probe din oteluri si pe imbinarile sudate (daca este cazul);

regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie

documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare,

depozitare si transport;

indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese

cu geometrie complicata, benzile marcate etc.;

solutii pentru remedierea defectelor

Proces tehnologic se va ntocmi pentru fiecare subansamblu de executie n asa fel nct
sa asigure buna calitate a lucrarii. Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
- piesele desenate pe repere cu toate cotele;
- dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;

- calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;

- modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
- modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor;
- procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si
semiautomata;
- regimul de sudare;
- tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
- ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a
tensiunilor interne mari;
- ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
- modul de prelucrare a cordoanelor;
- ordinea de asamblare;
- planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic

Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, considerndu-se

corespunzatoare numai dupa efectuarea ncercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de
sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru ntocmirea proceselor tehnologige de
executie si sudare ale subansamblelor (care se executa n uzina), de alegerea regimurilor
optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor
executate, n conformitate cu planurile de executie.

Cerintele speciale ale beneficiarului

S.C. TRUM S.A a stabilit ca sudarea poate fi efectuata numai la temperaturi de
peste 20 C cu o umiditate relativ maxin a aerului de 75%. Testul de sudur trebuie
efectuat zilnic.

Criteriul de Acceptare/Respingere(A/R)
Criteriul de A/R ne se admit fisuri, lipsa de topire si patrundere.

Analiza produsului

Rolul functional al produsului

Cunoasterea rolului functional este prima etapa in proiectarea oricarui proces tehnologic
de realizare al piesei respective. Metoda folosita pentru stabilirea rolului functional
posibil sau pentru proiectarea unei piese care sa indeplineasca un anumit rol functional
impus poarta numele de metoda de analiza morfofunctionala a suprafetelor. In concluzie
recipientul vertical este destinat transportarii diferitelor medii aflate in stare lichida.
Materialul de baza folosit este S235 JR cu urmatoarele caracteristici si proprietati:
Caracterisitici chimice sunt prezentate in tabelul:
C

Mn

Max.
0,17

1,4

Max.
0,045

Max.
0,045

0,009

Caracterisitici mecanice:
Rm (N/mm2)

Rp0.2 la
200C
(N/mm2)

A5

Rezilienta
la -200C
(J/cm2)

Densitata
(kg/dm3)

360-510

235

17.0

27

7,85

Procedeul optim de sudare rezultat in urma analizei cu metoda Electre este procedeul
WIG+MAG.

Materialele de adaos pentru sudare vor corespunde cerintelor din PT ISCIR CI-2003,
art. 4.3.5-4.3.8. Pentru efectuarea sudarii vom folosi sarma tubulara FLUXOFIL 19
HD/STEELCORED 19 HD. Dupa EN 758: T46 2 P C H5, iar dupa AWS A5.20: E71T1H4. Sarma este autorizata: ABS,LRS, DNV, GL, BV, RINA, M.M, TUV, DB.
Echipamentul pentru sudare ales, ESAB Mig 400 Tw / 500 Tw, respecta
necesitatile procedeului de sudare. Aparatul ESAB Mig 400 Tw / 500 Tw este o sursa
de sudare de curent continuu , tip redresor cu reglaj continuu a tensiunii arcului si care
impreuna cu dispozitivul de avans ESAB Feed 30 , este destinat sudarii profesionale
MIG MAG.

Conditii de asamblare

Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu

dimensiuni corecte. Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care
depasesc pe cele prevazute, trebuie sa fie nlaturate prin prelucrare, realizndu-se racordarea
lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.
Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul
AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi,
folosind n acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari cap la cap, se vor
ndeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o
polizarepna la ndepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire)
pe materialul de baza.
In cazul unor fisuri n cordoanele de prindere a unor mbinari de colt acestea se vor
elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri).
Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.
Dupa polizarea portiunilor n care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se
faca un control amanuntit a acestor zone att vizual ct si cu lichide penetrante.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa n hale nchise la o temperatura de
minim + 5 . Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer
care ar influenta asupra calitatii sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute n aer liber unele mbinari
manuale,de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa ndrumare a inginerului sudor
al sectiei. Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al
sudorului, de vnt, ploaie,zapada, care ar mpiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5
dar nu mai mica de 5 si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din
laminate de otel cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor prencalzi muchiile

pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100 150 .

Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut n carbon mai mic de
0,18%, muchiile vor fi prencalzite la o temperatura de 150-200 . Racirea zonelor
sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100
a pieselor sa se stinga nu mai
devreme de 30 min. de la temperatura sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea
zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara
gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a mbinarilor sudate va fi special
instruit.
Regimurile de sudare se stabilesc n uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de
ncercari. Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a
mbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste:
- realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
- patrunderea corespunzatoare n materialul de baza;
- patrunderea la radacina;
- lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea n vedere modul de prelucrare a
marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata.
Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai
folosesc ulterior nsa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se
folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atta timp ct nu se schimba unul din factorii: marca
,materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul
optim de sudura pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor
terminale.
-Pentru mbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute
terminale n forma de T.
-Pentru mbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute
terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se mbina.
In cazurile n care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure
completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie ndepartate iar
capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai
prin taierea cu flacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire .Pentru efectuarea
ncercarilor mecanice necesare controlului calitativ al mbinarii respective se vor executa
placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate,
avnd aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate n acelasi mod.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru ncercari mecanice se
stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica
locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda n acelaesi conditii in care se executa mbinarea si de catre
acelasi sudor, care si va imprima poansonul pe placa.

Inainte de sudare fiecare mbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul

respectiv si de catre organul AQ.
Nu se va permite nceperea sudarii daca:
- fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din
planul de operatii;
- ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile
procesului tehnologic;
- sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate;
- muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea
zgurii hafturilor;
- placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici dect cele indicate
n procesul tehnologic;
- rosturile au local abateri mai mari dect cele admise;
- mbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate nainte de
asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate nainte de nceperea operatiei de
sudare a mbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor.
Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se
faca ncarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea n rost a unor
adaosuri formate din srma, electrozi, etc.
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu
sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal
topit. Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va ndeparta numai dupa
racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata,ndepartarea fluxului
trebuie sa se faca la o distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic. La sudurile cap la cap,
nainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craituirea
mecanica sau prin procedeul arc-aer pna se obtine o suprafata metalica curata. In cazul
folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pna la
ndepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera ntodeauna complet cu cordonul propriu zis
pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de ncheiere. In acest scop primul strat va
ncepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele
cratere,realizndu-se cordoane fara ngrosari bruste an dreptul haftuirilor.
Sudarea va ncepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona mbinarii sa se raceasca.
Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200 . (La mbinarile scurte, se
va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute ntre doua straturi succesive de sudura).

Tehnologia de fabricatie
Prin operatia de indreptare se urmareste inlaturarea abaterilor de forma
semifabricatelor, ce iau nastere in timpul proceselor de laminare racire, depozitare,
transport si manipulare a acestora si impiedica asigurarea preciziei ceruta
elementelor finite

TRASAREA este operatia ce consta in desenarea si marcarea conturului piesei

finite pe semifabricat. Desfasuratoarele elementelor de aparatura se traseaza
urmarindu-se realizarea planului de decupare.
DEBITARE
Taierea semifabricatelor se realizeaza prin:
- aschiere;
- forfecare;
- folosind o sursa termica.
Se opteaza pentru debitarea prin forfecare pura
INDOIREA SEMIFABRICATELOR
Prin indoire se asigura forma tablelor si profilelor laminate utilizate in constructia
elementelor de aparatura. Indoirea se realizeaza cu precadere la rece, in cazul
tablelor avand grosimea cuprinsa intre 1 mm si 100 mm.
Alegerea rostului dintre componentele(conform STAS)
Rostul este spatiul dintre suprafetele frontale ale pieselor ce urmeaza a fi sudate, figurei.
Rostul este necesar pentru a asigura patrunderea sudurii pe ntreaga sectiune a
materialului de baza.

Elementele caracteristice ale rostului

1-muchia componentelor; 2-muchia rostului; 3-muchia radacinii rostului;
S-grosimea componetelor; l-lungimea rostului sau latimea componentelor;
b-deschiderea piciorul rostului; b1-deschiderea rostului;
c-naltimea piciorului rostului; -unghiul rostului
Abaterile la pregatirea rostului trebuie sa fie ct mai reduse, cerinta importanta mai ales la
utilizarea unor procedee mecanizate de sudare. n general, cu notatiile din figura. se
recomanda ncadrarea abaterilor geometrice n urmatoarele abateri maxime.
In cazul sudarii unor piese cu grosimi diferite este necesara prelucrarea pieselor astfel

nct n zona de mbinare grosimile acestora sa fie egale.

Proiectarea,executia si exploatarea constructiilor si structuriilor folosite la temperaturi

obisniute sau joase sant dominate de preocuparea pentru prevenirea ruperelor fragile
adica a ruperilor la tensiuni nominale inferioare limitei de curgere a materialului.
Conceptul modern privind prevenirea amorsarii sau a propagarii ruperii fragile intr-o
constructie sudata inglobeaza un ansamblu de masuri de natura constructiva,tehnologica
si de exploatare,intre care alegerea calitatii otelului are o importanta distincta,dar nu
intotdeauna primordiala.
Analizele efectuate asupra unor structuri metalografice fragile care pondereaza cauzele
ruperilor dupa cum urmeaza
-in 50% din cazuri- concentratori de tensiuni,din care :60% din greseli de proiectare si
40% din greseli de executie;
-in 35% din cazuri tenacitate insuficienta a metalului,din care: 52% datorita efectelor
proceselor tehnologice de deformare plastica si de sudare si 48% datorita alegerii gresite
a calitatii metalului de baza.
-in 14% din cazuri incarcarea execesive,din care:63% din tensiuni reziduale;25% din
solicitari exterioare si 12% din tensiuni termice.
Avand in vedere interdependenta actiunii factorilor de risc enumerati,solutiile tehnice
de prevenire a ruperii fragile pot viza:
-imitarea tensiunilor din contructie la nivelul pragului de propagare a ruperii de
propagare a ruperii fragile de 50-70N/
;
-limitarea tensiunilor din constructie la o proportie din limita de curgere (de exemplu de
65%) in conditiile unor masuri de precautie,inclusiv in alegerea calitatii materialului,care
sa asigure folosirea otelului in domeniul de comportare tenace;
-corelarea rezistentei materialului la amorsarea sau,dupa caz,propagarea ruperii fragile
cu factorii de solicitare rezultati din fortele aplicate si particularitatile geometrice ale
elementului de constructie.
In cazul contructiilor cu destinatie generala ca urmare a folosirii preponderent a
otelurilor feritice de rezistenta joasa sau medie(
) si a unor rezolvari
constructive relative simple,se recurge la solutia folosirii otelului in domeniul de

comportare tenace.Solutia respectiva bazata pe conceptul temperatura de tranzitie

urmareste precizarea unei temperaturi de incercare la care trebuie garantate anumite
valori de rezilienta ale otelului.In acest mod se conferaaprior constructiei o anumita
siguranta in ce priveste prevenirea ruperii fragile in serviciu.
Corelarea garantiilor de rezilienta ale otelului cu particularitatile constructiilor pentru
care se face alegerea se realizeaza prin metode cu un pronuntat caracter empiric,bazat pe
experienta de exploatare specifica diverselor categorii de constructii.Din acest motiv, se
mentin inca in uz numeroase recomandari de stabilire garantiei de tenacitate,neunificate
pe plan international si cu domenii de aplicare distincte.
Metoda de alegere a clasei de executie pentru otelurile de constructie are in vedere
urmatorii factori de influenta:

a) natura si severitatea conditiilor de solicitare,precum si importanta elemetului de

constructie aprecaite prin coeficientul de periculozitate
b) temperatura de exploatare
c) grosimea produsului

Tabel 2 valorile coeficientilor K,S si B

Denumirea
factorului

Simbol

Factor contructiv

Factor de
importanta

T ipu l constructiei sau elemente

3
Constuctiile nituite,elemente fara
asamblari prin sudare
Stalpi cu inima plina cu forme
constructive
Grinzi
cu
inima
cu
forme
constructive,elemente cu rigidizari
si variatii mari pe sectiune
Elemente cu forme constructive ,
elemente care au placi cu rigidizari
sau care lucreaza la solicitare
biaxiale
Elemente de constructive care nu
sunt prinse in sistemul de
rezistenta al unei structure,a caror
avariere
nu
efectueaza
functionalitatea structurii
Elementele de constructive care nu
sunt prinse in sistemul de
rezistenta al unei structuri a caror
avariere afecteaza functionalitatea

Valoarea
factorului
4
0,5
1,0
1,4

2,0

0,5

0,8

Factor de solicitare

structurii
Elemente de constructive cuprinse
in sistemul de rezitenta al structurii
Elemente de rigidizare
Elemente de constructive solicitate
la compresiune
Elemente de constructive supuse la
solicitari scazute
Elemente
de
rezistenta
nedetensionate,supuse la solicitari
statice (viteza de solicitare sub
500N/
s)care sint date in
exploatare la temperature peste
0
Elemetele
de
rezistenta
detensionate
Elementele
de
rezistenta
nedetensionate supuse la solicitari
dinamice (viteza de solicitare peste
500N/
s)

1,0

0,5

Produsul acestora ,da coieficentul de periculozitatea se rotunjeste la una din urmatoarele

valori:3,0;2,5;1,5;1,0;0,5.
Folosirea claselor de calitate pentru alegerea otelului unei constructii sudate ofera
posibilitatea realizarii unor structuri rezistente la solicitarile mecanice din domeniul
ruperilor fragile.
Clasa de calitate se va stabili prin metoda analitica, care se bazeaza pe stabilirea
indicelui de periculozitate la rupere fragila G, sub influenta factorilor determinati de forma
geometrica, modul de solicitare, tehnologia de executie, conditiile de exploatare, grosimea
tablelor:
G=KSB
K=Factor constructiv k=1
S=Coeficient de importanta s=0,7
B=Coeficient de solicitare b=1
G=0,7
Alegereea clasei de abateri a imbinarilor sudate conform EN(STAS). Clasele de
execuie a mbinrilor sudate prin topire a oelurilor sunt prezentate n STAS 939883.Acestea se noteaz cu cifre romane ,conform STAS 735-79 i se prevd n
documentaia de execuie.
n standard sunt prevzute cinci clase de execuie ( I....V) pentru care condiiile
tehnice de calitate sunt stabilite n funcie de:
Materialele de sudat

Tipul mbinrilor ,conform tabelului 2.4.1

Pregtirea pieselor n vederea sudrii.
Pregtirea rostului

Fra
pregtirea
rostului
Clasa
de
Cu
execi mar
ie
gini n I
rsfr
nte

Se
admi
Nu
te
se
com
admi
plet
te
ptr
uns

Cu
pregtirea
rostului

Bilateral

Unilateral

Cu
margi
Unila
ni
terale
Cu
supra
ptr neptr
resu
puse
uns uns
dare

Fr
resu
dare
la
rd
cin

Cu
resu
dare
la
rd
cin

Nu
se
adm
ite

Nu
Se
Nu se Nu se
se
admi admit admit
adm
te
e
e
ite

Nu se
admit
e

Nu
se
adm
ite

bilateral

Fr
resu
dare

Nu
se
admi
te

Se
admite
complet
ptruns

In functie de conditiile de executie a imbinarilor sudate sunt trei clase de abateri:

fina; mijlocie si grosolana, care se indica in desenele de executie sau in documentatia
tehnica.

Clasa de abateri
limita

Lungimea
nominala l [mm]
Fina
a imbinarii

Abateri limita
l < 30
30< l < 120
120 < l <315
315 < l <1 000
1 000 < l < 2 000
2 000 < l < 4 000
4 000 < l < 8 000
8 000 < l < 12
000
12 000 < l < 16
000
16 000 < l < 20
000
l > 20 000

1
1
1
2
3
4
5
6
7
8
9

Vom alege clasa de abateri fina, stabilizatotul chimic industrial fiind un produs de
mare risc.

Defecte posibile

Defecte specifice materialelor folosite

Fisuri de cristalizare sunt disconuitati micro sau macroscopica,care apar in cordonul de
cristalizare primara.Elemente caracteristic la crapaturile de cristalizare il constituie
traseul intercristalin de formare si dezvoltare.Dupa directia pe care se formeaza aceste
fisuri pot fi longitudinale,transversale si combinate.Crapaturile de cristaline pot fi
deschise si interioare.
Cauzele aparitiei fisurilor de cristalizare sunt legate de compozitia chimica a
cusaturii,prin prezenta peliculei eutectice,durata intervalalui de solidificare , geometria
rostului imbinarii,compozitia chimice.
Fisurile la rece apar la regula ZIT,dupa racire imbinarii,uneori dupa perioade lungi de

timp,ordinea zilelor sau chiar saptamanilor.

Cauzele producerii fisurarii la rece sunt in general complexe,cele mai importante
fiind aparitia structuriilor dure,prezenta hidrogenului difuzat in imbinare,tensiunile
interne.
Pori in cordonul de sudura.Se produc in timpul cristalizarii primare si apare in
urma degajarii incomplete a gazelor din baia de sudura.Cauzele principale ale aparitiei
porilor in sudura sunt legate de prezenta hidrigenului, azotulului si oxidului de
carbon,care se pot elimina intergral din baia metalica,in timpul solidificarii
cordinului,sudura.
Incluziuni nematalice sunt formatiuni solide de flux,oxizi metalici,
sulfuri,zgura,care raman in cordonul din cauza temperaturiii scazute a baii de sudura,a
vitezei mari de sudare,tehnologie de sudare necorespunzatoare.
Imperefctiuni de forma si suprafata a cordonului de sudare ca exemplu:
-crestatura este o adancitura situata la marginea cordonului,datorata sudarii cu
intensitate prea mare a curentului,a unor viteze de sudare prea mari ;
-retasura este o cavitate care apare ca urmare a contractiei la solidificarea cordonului de
sudura,a continutului ridicat de azot si de fosforului,a dezoxidarii insuficiente a bai
metalice.
-execusuluii de patrundere reprezinta un surplus de metal la radacina sudurii, care apar
din cauza curentului de sudare prea mare,a rostului cu deschidere prea mare.

Defecte introduse de tehnologia de fabricatie

- n cazul cnd ptrunderea custurii este prea mic, se va mri curentul de sudare, se va
lucra n curent continuu DC+, se va micora tensiunea arcului, se va micora lungimea
liber, se va micora viteza de sudare, nclinarea electrodului se va mri spre napoi
(>0);
- n cazul apariiei fisurilor n mbinare sau n zona influenat termic, atunci se va lucra
n curent continuu cu polaritate DC-, va fi micorat intensitatea curentului electric, va fi
micorat tensiunea arcului, va crete dac este posibil limea rostului, iar dup caz se va
folosi prenclzirea;
- n cazul apariiei fisurilor transversale n custur, caz ntlnit la sudarea n mai multe
treceri, atunci se va mri temperatura de prenclzire, se va introduce sudarea ntre
treceri, va fi micorat viteza de sudare, tensiunea arcului i intensitatea curentului
electric;
-n caziul lipsei de topire sau a mucturilor laterale se va lucra n curent continuu cu
polaritate DC-, va fi micorat tensiunea arcului, va crete diametrul srmei electrod, se
va micora viteza de sudare;
- n cazul n care custura prezint pori se va remedia regimul de sudare prin curent
continuu cu polaritate DC+, se va reduce intensitatea curentului electric i tensiunea

arcului, se va face controlul grosimei pernei de flux i controlul degresrii i curirii

rostului;
- n cazul tendinei curgerii gravitaionale a bii de sudur se va mri viteza de sudare, va
fi micorat intensitatea curentului i tensiunea arcului;
- n cazul unor pete pe suprafaa custurii se va reduce tensiunea arcului, se va lucra n
curent continuu cu polaritate direct, va fi redus intensitatea curentului i tensiunea
arcului i va crete viteza de sudare.

Defecte induse de exploatare

CATEGORIA CODUL
DEFECTULUI DEFECT
ULUI
[D.M.S.Q.
S.]
SERVICIU
U1
NETERMINAT
U2
U3
U4
U5
U6
U7
GRESEALA
DE SERVICIU

M1
M2
M3
M4
M5
M6
M7
M8
M9

M10
M11
M12
M13
M14

DENUMIRE DEFECT /
MOTIVE

Amanat de maistru
Sudura lipsa/incompleta
Piese lipsa
Observatii nefacute
Revizii neterminate, nefacute
Montaje lipsa
Lipsa reperul de
inspectat/lucrare neefectuata
Degrosare incorecta
Decupari date gresit
Dezaxare
Deformatii
Rost mare
Zgura, stropi
Lipsa detensionare
In afara tolerantelor
Nu respecta
desenul/specificatia/standard
e
Setting necorespunzator
Ciupituri ale tablei dupa
indepartare piese
Pregatire rost
necorespunzatoare
Nepolizarea marginilor libere
Montaj defectuos

PROBABILITATE
A DE APARITIE

MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MARE
MARE
MARE
MICA
MICA
MARE
MARE

FOARTE MARE
MICA
MICA
MICA
MICA

M15

INSPECTIE
NECONFORM
A

M16
I1
I2
I3
I4
I5
I6
I7
I8
I9

NECONFORMI
TATI ALE
SUDURII

W1
W2
W3
W4
W5
W6
W7
W8
W9

W10

GRESEALA
DE DESIGN

D1
D2
D3
D4

Cerinte suplimentare
Clasa/Client din cauza lucrarii
defectuoase
Instalare defectoasa
Lipsa maistrului
Lipsa autocontrolului
Lipsa F. de masuratori
Neindepartarea pieselor
temporare
Neprotejarea de vopsea a
sudurii de testat cu aer
Lipsa rezultat ND/defect
Cerere gresita de inspectie
Stadiu incorect de inspectie
Lipsa conditii de inspectie
(schele, curatenie, ventilatie,
lumina, acces,)
Fisura/Parametrii tehnologici
sau tehnologie incorecta
Cordon neinchis
Suprapunere
Arsura marginala / Parametrii
tehnologici Incorecti.
Porozitati / Parametrii
tehnologici Incorecti.
Lipsa patrundere / Parametrii
tehnologici Incorecti. (vizual)
Lipsa topire / Parametrii
tehnologici Incorecti. (vizual)
Calibru incorect
Latime/inaltime cordon /
Parametrii tehnologici
Incorecti.
Neregularitati ale cordonului /
Parametrii tehnologici
Incorecti.
Nerespectare cerinte clasa,
reguli, standarde
Necorelare Proiect tehnic cu
proiect de executie
Necorelare plan de corp cu
plan de outfitting
Necorelare planuri de
outfitting

MICA

MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
MARE
MICA
FOARTE MARE
MARE

MARE
MICA
MICA
MARE
MARE
MICA
MICA
MICA
MICA

MICA

MICA
FOARTE MARE
MARE
MARE

D5
D6

CONDITIE
PRECARA A
MATERIALEL
OR/
ECHIPAMENT
ELOR
TESTE
NECORES
PUNZATOARE

VOPSIRE
NECONFORM
A

D7
D8
E1
E2
E3
E4
E5
T1
T2
T3
T4
T5
T6
P1

P2
SISTEMUL DE
MANAGEMEN
T AL
CALITATII

Q1
Q2
Q3
Q4

ALTE
DEFECTE

Necorelare plan de executie

cu informatia de debitare
Necorelare plan aprobat de
clasa cu plan de executie de
la client
Necorelare planuri de corp
Alte greseli de proiectare
Mat./Echip.necoresp. cu
specificatia
Stricata sau deteriorata
Nerespectare conditiil tehnice
Protectie necorespunzatoare
Conservare
necorespunzatoare
Neetanseitati
Functionare insuficienta
Rezultate teste
necorespunzat
Spalare insuficienta
Zgomot
Vibratii
Nu au fost respectate
conditiile de curatare a
suprafetei
Nu au fost respectate
conditiile de vopsire.
Nerespectare Proceduri de
Sistem
Nerespectare Proceduri
Administrative
Nerespectare Instructiuni de
lucru
Nerespectare Proceduri de
Control
Lipsa de planeitate indusa in
exploatare
Subtierea tablei in timput
exploatarii
Aparitia fisurilor in timpul
exploatarii

MARE
MICA

MARE
MICA
MICA
MICA
MICA
MICA
FOARTE MARE
MARE
MICA
FOARTE MARE
MICA
MICA
MICA
MICA

MICA
MARE
MARE
MICA
MICA
FOARTE MARE
FOARTE MARE
FOARTE MARE

Metode de examinare posibile

Metode de control distructiv

Analiza chimica se face cu spectrometrul de masa pentru determinarea
procentula.Analiza metalografica consta in eaminarea macro si microscopica a
materialului de adaos,a zonei de influenta termica si materialului de baza, i scopul
punerii in evidenta a structurilor si a constuientilor metalografici ai imbinari sudate.
Incercarea la tractiune
Prin aceasta incercare se determina rezistenta la rupere si plasticitate materialului
depus,in ansamblul ei.
Incercarea la indoire
Prin aceasta incercare se determina capacitatea de deformare a imbinarii sudate,prin
determinarea unghiului de indoire pana la aparitia fisuri.
Incercarea la duritate
Prin aceasta incercare se determina duritatea materialului depus din materialul de
adaos,on zona de influenta termic si material de baza.
Incercarea la oboseala
Aceasta incercare permite sa se determine capacitatea materialului de a rezista
actiunii unor sarcini alternative repetate,variabile in timp,marime si directie.La un numar
de variatii a sarcinilor,metalul incercat este dispus la tensiuni mai mici decat limita de
rezistenta la rupere.
Incercarea la rupere se face pentru a determina lipsa de penetratie.
Penetratia se considera suficienta atunci cand distrugerea(ruperea) are loc doar in
materialul depus.
In urma acestor incercari se obtin rezultatele care serves la aprecierea tenacitatii
diferitelor zone ale imbinarii sudate precum si determinarea sensibilitatii la imbinarii.

Metode optime de control nedistructiv

Metodele de control se grupeaza:
-metode pentru determinarea discontinuitati pe suprafata precum:OV,LP,PM,CT.
-metode pentru depistarea discontinuitati de profunzime:RP,US,EA.

Simbolurile au semnificatia urmatoare:

VT
RT

Examinare optico-vizuala
examinare cu radiatii penetrante(Radiographic Testing);

UT
MT

examinare cu ultrasunet(Ultrasonic Testing);

examinare cu pulberi magnetice(Magnetic Particle
Testing)
examinare cu lichide penetrant(Liquid Penetrant Testing)

PT
ET
LT
AET
IRT

examinare cu curenti turbionari(Electromagnetic

Testing)
examinarea etansitati(Leak Testing)
examinare prin emisie acustica (Acoustic Emission
Testing)
examinare prin termografiere in infrarosu(Infrared
Testing)
Examinare optico-vizuala

Controlul optico-vizual constituie cea mai simpla metoda de control defectoscopic

nedistructiv.El se poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul unor aparate optice de
examinare optic-vizuala.
Defectele ce pot fi depistate sunt:fisuri,cratere,incluziuni de suprafata,scurgeri sau
improscari de metal,deteriorari accidentale,urme ale sculelor.

Aparetele folosite la controlul optico-vizual:

-lupe
-microscopie
-endoscopie
Avantajel metodei :
este cea mai simpla metodei de control;
este cea mai ieftina metoda de control defectoscopic nedistructiv;
permite depistarea defectelor de suprafata;
nu necesita o pregatire deosebita a suprafata inainte de efectuarea controlului.
Deavantajele metode:
nu necesita defectarea defectelor de interior;
necesita o acuitate vizuala foarte buna a operatorului
calitatea rezultatelor obtinute depinde de operator.

Examinarea cu radiatii penetrante

Domeniul de utilizare:
Prin aceasta metoda se defecteaza aproape toate tipurile de defecte,dar ca domeniu de
utilizare se foloseste pentru detectarea defectelor de interior.Se pot stabili variatii de
grosimi deci se pot masura grosimi de material sau ce pot analiza structuri de material si
imperfectiuni de tipul segregatiilor.

Examinarea cu raze X
Radiatia X este produsa ca urmare a franarii uni fascicul de electroni pe o tinta.In
urma franarii bruste materialul tintei produce radiatie X sub forma unei cuante de energie
datorita unor salturi de electroni de pe un invelis enegetic pe altul.
Radiatia X produsa artificial cu ajutorul aparatelor precum:
- aparatul Rontgen
- betatronul
- accelaratorul liniar
Avantaje:
- calitatea radiografiei
- discontinuitatile acceptabile aliniate una fata de alta printr-o distanta egala sau
mai mare decat lungimea discontinuitatii celei mai mari sunt considerate
acceptabile.
Criteriile de acceptare/respingere pentru examinarea optico-vizuala se stabilesc in
conformitate cu prescriptile normei interne R-NI-OV care specifica urmatoarele:
- nu sunt accepate fisurile
- nu sunt acceptate discontinuitati liniare
- nu sunt acceptate deterioarile accidentale
-

Criterile A/R pentru determinarea cu ultrasunete

Se considera neaccepatate urmatoarele indicatii revelante:
- fisuri
- lipsa de topire laterala
- dulfurile
- incluziunile in zgura
- nepatrunderea

Echipamente
Pentru efectuarea examinarii cu lichide penatrante este necesar un spatiu special

amenajat,bine aerisit sau ventilat,iluminat corepunzator.Intensitatea luminoasa trebuie sa

fie minima 350 lucsi.Pentru masurarea intensitatii luminoase se va folosi se va folosi
luxumetru pentru spectrul vizibil verificat metrologic.Spatiul destinat examinarii cu
lichide penetrante va fi racordat la reteaua de apa calda.Instalatia de apa va fi dotata cu
manometru pentru masuararea presiunii jetului cu posibilitatea reglarii acestuia.
La efectuarea examinarii se folosec lichide pentrante cu contrast de culoare
indepartabile cu apa produse in sistem de asigurarea a calitatii.Alte echipamente necesare
efectuarii examinarii cu lichide pentrante sunt:uscatorul,cuva,lampa.
Pentru efectuarea examinarea optico-vizuale sunt necesare:un microscop,o trusa cu lupe
diferite puteri de marire,endoscopie cu tija foarte subtire pentru examinarea zonelor
interioare greu accesibile.Este necesara iluminarea corespunzatoare a spatiuluiin care se
va efectua controlul precum si efetuarea controlului de catre operator cu acuitate vizuala.
Pentru efectuarea examinari cu ultrasunete sunt necesare:defectoscoapele ultrasonice
sau digitale,traductoarele,blocuri de calibrare si de referinta,cabluri de
legatura,cuplant,operator.

Personal operator
Certificarea acopera una s-au mai multe din urmatoarele metode:
- examinarea cu cureti turbionari
- examinarea cu lichide penetrante
- examinarea cu pulberi magnetice
- examinarea radiografica
- examinarea cu ultrasunete
- verificarea etanseitatii
- examinarea vizuala
- emisie acustica
- termografie

Niveluri de competenta:
Nivelul 1: O persoana calificata pentru nivelul 1 este calificata pentru efectuarea de
examinari nedistructive conform unor instructiuni scrise, sub supravegherea unui operator
de nivel 2 sau nivel 3. Ea trebuie sa fie capabila sa:
- efectueze reglarea aparaturii
- efectueze examinari
- inregistreze si sa clasifice rezultatele in functie de criterii scrise
- raporteze rezultatele
Nivelul 2: O persoana certificata pentru nivelul 2 este certificata pentru efectuarea si
conducerea unei examinari nedistructive conform unor proceduri stabilite sau

recunoscute. Ea trebuie sa fie competenta pentru:

- alegerea tehnicii pentru metoda de examinare de utilizat
- definirea limitelor de aplicare a metodei de examinare pentru care este calificat
operatorul de nivel 2
- intelegerea standardelor si specificatiilor de examinare nedistructiva si
transpunerea acestora in instructiuni practice de examinare adaptate la conditiile
reale de lucru
- reglarea si calibrarea aparaturii
- efectuarea si supravegherea examinarilor
- evaluarea si interpretarea rezultatelor in functie de standardele, codurile sau
specificatiile aplicabile
- elaborarea instructiunilor scrise de examinare
- efectuarea si supravegherea tuturor sarcinilor atribuite personalului de nivelul 1
- formarea si indrumarea personalului pentru examinari de nivel inferior nivelului 2
- structurarea si redactarea rapoartelor de examinari nedistructive
Nivelul 3: O persoana certificata pentru nivelul 3 este calificata pentru conducerea
orcarei operatii de examinare nedistructiva pentru care este certificata. Ea trebuie sa fie
competenta pentru:
- asumarea intregii responsabilitati a unui laborator de examinare si a personalului
- stabilirea si validarea tehnicilor si a procedurilor
- interpretarea standardelor, codurilor, specificatiilor si procedurilor
- desemnarea metodelor, tehnicilor si procedurilor de examinare de utilizat in
situatii specifice
Ea trebuie sa aiba:
- competenta pentru evaluarea si interpretarea rezultatelor in functie de standardele,
codurile si specificatiile existente
- o cunoastere suficienta, bazata pe experienta practica, a materialelor, a fabricatiei
produselor implicate, pentru a putea alege metodele si a stabili tehnicile si pentru
a ajuta la definirea criteriilor de acceptabilitate, atunci cand nu exista nici unul
- o cunoastere generala a altor metode de examinare nedistructiva
- aptitudini pentru indrumarea personalului de nivelul inferior nivelului 3
Nivelul 1 si 2:
Conditii minime privind formarea

Metoda

Nivelul
1(ore)

Nivelul
2(ore)

ET

40

40

PT

16

24

MT

16

24

RT

40

80

UT

40

80

LT A-cunostinte de baza

16

B-metoda variatiei
presiunii

14

28

C-metoda gazului trasor

18

36

Nivelul 3:
La nivelul 3 se considera ca pregatirea pentru calificare se poate face in diverse moduri:
- Cursuri de formare
- Participare la conferinte
- Seminarii

Integrarea controlului in fluxul de fabricatie

1. Autocontrol
1.1. Inspectia efectuata de muncitor/maistru in timp ce lucreaza pentru a verifica daca
produsul satisface specificatiile, standardele, desenele, conform procedurii
Autocontrolul, cod DMPA -321.
1.2. Punctele de inspectie, din planul de inspectie, incredintate departamentului de
productie de catre inspectorul QC sunt verificate in conformitate cu desene,
proceduri, standarde.
2. Inspectia efectuata de QC
Inspectia efectuata de inspectorul QC conform Planului de Inspectie.
Inspectia in patrulare: in timpul efectuarii inspectiei in patrulare inspectorul QC
completeaza formularul de Inspectie in patrulare (formular DMF0088) cand gaseste
neconformitati. Trimite formularul departamentului responsabil cu tratarea
neconformitatii constatate.
Inspectorul QC propune Directorului QA/QC oprirea lucrului in cazul in care
sesizeaza probleme de calitate deosebite ale inspectiilor obligatorii Clasa/Client.

Intocmirea documentatiei de control si inspectie

Procedura generala de control si inspectie

Inspectia efectuata de inspectorul QC conform Planului de Inspectie.
Inspectia in patrulare: in timpul efectuarii inspectiei in patrulare inspectorul QC
completeaza formularul de Inspectie in patrulare cand gaseste neconformitati. Trimite
formularul departamentului responsabil cu tratarea neconformitatii constatate.
Inspectorul QC propune Directorului QA/QC oprirea lucrului in cazul in care
sesizeaza probleme de calitate deosebite ale inspectiilor obligatorii Clasa/Client.

Raport de inspectie si control

Presupunem ca in urma examinarii imbinarii dintre doua sectii a rezultat o
neconformitate(patrundere incompleta). Aceasta este evidentiata in urma examinarii cu
ultrasunete. Dupa remediere se va reexamina sudura.

Anexe
1.

Raport de examinare optico-vizuala

2.

Raport de examinare cu lichide penetrante

3.

Raport de examinare cu pulberi magnetice

4.

Raport de examinare cu ultrasunete

5.

Autocontrolul Procedura de lucru

Anexa 1
Universitatea Politehnica din Bucureti
Laboratorul de Defectoscopie
Corp CF 105, Spl. Independenei. 313
Sector 6, Cod 060032, Bucureti
Tel.: 4029445
Raport de examinare
optico-vizual
a mbinrilor sudate
Nr. ....../................ (data)
Beneficiar........................................................Adresa............................................................
........................................................Comanda nr. ..........................
Data efecturii examinrii.......................Piesa nr........... Materialul..................
Grosimea materialului (mm)...........................Procedeul de sudare...........................
Metoda de examinare (O/V) .....................................................................................
Modul de pregtire a piesei pentru examinare ......................................................
Standardul de metod folosit...........................Criteriul Admis/Respins ...................
Condiiile tehnice de efectuare a examinrii
Aparatul optic folosit (tip/putere de mrire) .............................................................
Accesorii................................................................................................................................
...
Iluminarea (tip lamp/putere, W) ......................................................................
Distana lamp-pies (m) ..................................................................................
Examinarea s-a efectuat INAINTE / DUPA tratamentul termic
Rezultatele examinrii
Defecte constatate (denumire / simbol) .............................................................

Decizia: ADMIS / RESPINS

Raportul, inclusiv anexele, conine.......... pagini.
Responsabiliti

EXAMINAT
Numele
i prenumele
Semntura

VERIFICAT

APROBAT
ef de laborator

DATA

Anexa 2
Universitatea POLITEHNICA din Bucureti
Laboratorul de Defectoscopie, Sala CF 105
Splaiul Independenei, 313, Sector 6
060032, Bucureti
Tel: 402 9445

RAPORT DE EXAMINARE
CU LICHIDE PENETRANTE
Nr./
Beneficiar:
Adresa:

Comanda nr. ..Data efecturii examinrii: ..

Proba nr..Material.
Procedeul de obinere;Nr. plan de examinare:.
Modul de pregtire a produsului pentru examinare:
Procedura de lucru folosit: .
Criteriul Admis/Respins: .
Condiiile tehnice de efectuare a examinrii
Setul de lichide penetrante, productor, nr. lot: .
Temperatura mediului ambiant: ...Temperatura piesei examinate:
Timpul de penetrare (min.): ...Timpul de developare (min.): .
Uscare:.
Modul de ndeprtare a excesului de penetrant: .
Tipul i puterea lmpii/iluminare pe suprafa: ..
Distana dintre lamp i pies (cm):
Examinarea s-a efectuat: *
Rezultatele examinrii
Defecte constatate (denumire/simbol/standard): .
Clasa de calitate prescris/constatat ..
Decizia:
ADMIS
RESPINS
|
Prezentul raport, mpreun cu anexele, conine: pagini.
Responsabiliti

EXAMINAT

VERIFICAT

APROBAT
ef de laborator

DATA

Numele i
prenumele
Semntura

* nainte/dup tratamentul termic, n cazul sudurilor, n stare final, dup primul strat, pe
stratul de rdcin etc.

Anexa 3
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI
LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE, SALA CF 105
Splaiul Independenei 313, SECTOR 6
060042, BUCURETI
Tel: 4029445

Raport de examinare
CU PULBERI MAGNETICE
Nr./
Beneficiar
Adresa
...................................................................

.
Comanda
nr:
Data
efecturii
examinrii

Proba nr: ..Materialul

Procedeul de obinere .
Metoda
de
examinare
..................................................................................................................................
Standardul
de
metod
folosit
......................................................................................................................
Criteriul
Admis
/
Respins
...........................................................................................................................
Condiiile tehnice de efectuare a examinrii
Modul de pregatire a produsului pentru examinare..........................................................
Procedeul
de
magnetizare

utilizat..............................................................................................................
Felul
i
mrimea
electric...........................................................................................................
Distana
dintre
electrozi
........................................Tipul
pulberii
.............................................
Tipul
lichidului
..........................................................................................................................
Concentraia
suspensiei
.....................................Timpul
de
..................................................(min.)
Tipul
i
puterea
lmpii
cu
........................................................................................................
Distana
dintre
lamp
i
(cm)............................................................................................................
Examinarea s-a efectuat NAINTE / DUP tratamentul termic.
Examinarea
s-a

Rezultatele examinrii
Defecte
constatate
(denumire/
...
Clasa
de
calitate
prescris
/

Decizia:
ADMIS
/
.....................................................................................................................
Raportul mpreun cu anexele conine ....................................pagini

curentului
magnetice
suspensiei
agitare
ultraviolete
pies

efectuat*

simbol)
constatat
RESPINS

Responsabiliti
EXAMINAT

VERIFICAT

APROBAT
ef de laborator

DATA

Numele i
prenumele
Semntura

*) n cazul sudurilor, n stare final, dup primul strat, pe stratul de rdcin etc.

Anexa 4
Unversitatea POLITEHNICA din Bucureti
Laboratorul de DEFECTOSCOPIE
Corp CF 105, Spl. Independenei, 313
Sector 6, Cod 060032, Bucureti
Tel.: 4029445

RAPORT DE EXAMINARE
CU ULTRASUNETE
Nr. ./..
Beneficiar..Adresa

Comanda nr......................................Data efecturii examinrii......................................

Proba nr
Materialul
Procedeul de obinere......................
Modul de pregtire a produsului pentru examinare..........................................................
Standardul de metod folosit ...........................................................................................
Criteriul Admis / Respins ................................................................................................
Condiiile tehnice de efectuare a examinrii
Caracteristici ale aparatului cu ultrasunete:
Tip ..........; seria ; nivel amplificare dB ; domeniul de lucru .mm.
Palpatoare tip..................; frecvena.................MHz, cuplant......................................
Metoda de examinare.....................................................................................................
Modul de deplasare al palpatorului: ................................; pasul mm.
Limea zonei de examinare (LZE)..............................mm.
Nivelul de referin*............................dB, Nivelul de evaluare*...............................dB
Nivel de examinare*..............................................dB
* - conform SR EN 1714
Examinarea s-a efectuat nainte/dup tratamentul termic.
Rezultatele examinrii:....................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
DECIZIA: ............................................
Fia de examinare anexat prezentului buletin de examinare conine ..file.

RESPONSABILITI
EXAMINAT

VERIFICAT

Numele i
prenumele
Semntura

APROBAT
ef de laborator

DATA

REZULTATELE EXAMINRII CU ULTRASUNETE

AL LOTULUI DE PRODUSE NR.: ..................
(anex la raportul de examinare nr .........din ...................................)
Denumirea produselor: ...............................................Cod: ...........................................
Comanda nr.: ...............................................Beneficiar .................................................
Criteriul A/R ...............................................
Plan de examinare nr...............................................
Nr. produs

Cod

Defecte

Decizia A/R

Anexa 10.3
Anex la raportul de examinare nr.
FIA DE EXAMINARE Nr.
Examinare
prin
pe faa
palpare
exterioar
dreapta pe faa
stnga
interioar
Examinare pe faa
prin
exterioar
palpare
pe faa
dreapta interioar
stnga
mbinarea nr. .din planul de examinare

Observaii

Anexa 5
AUTOCONTROLUL PROCEDURA
1.
Etapele inspectiei
Sistemul de control presupune executarea urmatoarelor activitati:

Tip inspectie

Etape
Lucrarea autocontrol (primul pas: muncitor, al 2lea pas: maistru)
Lucrarea autocontrol chemarea la inspectie
pentru Q.C. inspectia Q.C.
Lucrarea autocontrol chemarea la inspectie
pentru Q.C. chemarea la inspectie pentru
Client/Clasa inspectia Client/Clasa

Autocontrol
Inspectia Q.C.
Inspectia
Client/Clasa

1.1. Domeniul autocontrolului

Toate produsele/lucrarile vor fi controlate de muncitori, maistri sau maistri principali.

Domeniul
controlului
Toate
lucrarile
sau
produsele

1.2.

Felul lucrarii/produsului

Controlorul

Operatii uzuale in sectie

Produse ale unor operatii
simple
Subansamble sau instalatii

Muncitorul
Muncitorul sau maistru

Testul de functionare al unui

produs

Maistrul sau maistrul

principal
Maistrul sau maistrul
principal

Responsabilitatile controlorului/inspectorului

Inspector
Muncitor

Maistru/
Maistru
principal

Rol
Autocontrol

Responsabilitate
Controlul calitatii materialeor/echipamentelor;
executarea lucrarii conform desenelor, specificatiilor
sau standardului
Controlul calitatii unei lucrari uzuale
Controlul calitatii unui produs al unei operatii simple
Executarea unor lucrari de corectare
Pregatirea fiselor de masuratori, daca este necesar
Respons Instruirea muncitorilor in cerintele calitatii (standardul
a-bilitati calitatii, situatii cu probleme de calitate)
in
Supravegheaza si verifica prin sondaj autocontrolul
control executat de muncitori

Controlul calitatii unor elemente importante care

impun respectarea unor conditii severe de calitate
Controlul calitatii unor subansamble/instalatii
Testul de functionare a unui produs
Executarea inspectiei incredintate de inspectorul Q.C.
Corectarea lucrarilor
Intocmirea Raportului de Probleme
Pregatirea fiselor de masuratori, daca este necesar
Tratarea neconformitatilor
Chemare la inspectie a Q.C.
Pregatirea inspectiei oficiale si rezolvarea
observatiilor
Prevenirea problemelor calitatii si imbunatatirea
calitatii
Inspector Controlul Stabileste procedura de inspectie, punctele de
Q.C.
calitatii inspectie si planul cumulat de inspectii zilnice
Executa inspectia Q.C., inspectii in patrulare
Anunta si confirma executarea observatiilor Clasa/
Client
Intocmeste Raport de Neconformitate, Raport de
Actiuni Corective si Raport de Actiuni Preventive
Executa inspectia incredintata de Client/Clasa
Pregateste fisa de masuratori daca este necesar
Controleaza si evalueaza efectuarea autocontrolului
Reprezenta Confirm Executa inspectia Client/Clasa si confirma rezultatele
ntClient/
a
inspectiei
Societate calitatea Solicita actiuni corective/preventive in problemele
de
finala
calitatii.
Clasificare
2.
Verificarea punctelor de inspectie
2.1. Inspectiile se impart dupa cum urmeaza:

Inspectia

Inspectie
Client/Clasa

Domeniul inspectiei
Puncte de inspectie standard cerute de Societatea de
Clasificare.
Puncte de inspectie cerute de organizatii/autoritati
nationale/internationale
Puncte de inspectie specificate in contract sau de
specificatia de constructie.
Puncte de inspectie pentru prevenirea poluarii, asigurarea

Maistrul

Inspectia Q.C.

sigurantei, confortului, increderii, intretinerii.

Inspectie Puncte de inspectie ale Clientului/Clasei incredintate
incredintat inspectorului Q.C.
a
Inspectii aleatorii si inspectii pentru confirmarea tratarii
neconformitatilor
Inspectie
Inspectii de confirmare a nivelului calitatii, in etape
stabilite de realizare a produsului
Inspectie Puncte de inspectie Q.C. incredintate maistrului
incredintat
a
Puncte de inspectie Client/Clasa, puncte de inspectie Q.C.,
Autocontr puncte de inspectie incredintate
ol
Toate produsele finite sau care sunt trimise la faza
urmatoare a procesului de productie
Controlul
Toate produsele unei operatii simple
muncitorului
Detalii referitoare la domeniul inspectiilor:
(1) Inspectii incredintate Q.C.
Puncte de inspectie standard ale Clientului/Clasei pot fi incredintate inspectorului Q.C.,
in cazul in care nivelul calitatii a fost mentinut corespunzator mai multi ani.
(2)Inspectia incredintata maistrului
Puncte de inspectie Q.C. pot fi incredintate maistrului in urmatoarele conditii:

CONDITII
In cazul in care muncitorul si maistrul executa efectiv autoinspectia
In cazul in care nu au aparut neconformitati sau anulari ale inspectiilor
in ultimile 6 luni
In cazul in care nu sunt reclamatii in fazele urmatoare ale procesului de
productie
Pentru punctele de inspectie incredintate, maistrul transmite chemarea la inspectie catre
QC, in mod normal.
Inregistrarile inspectiilor punctelor incredintate si autocontrolului sunt pregatite de catre
maistru si inaintate la Q.C. daca inregistrarile trebuiesc incluse in documentele de livrare.
Marcarea autocontrolului executat
In cazul gasirii unor neconformitati, marcajul autocontrolului se bareaza de catre QC
urmand sa se refaca lucrarea si autocontrolul. Repetarea unui autocontrol superficial,
inspectorul Q.C. poate retrage dreptul de inspectie pentru maistru, pna cnd rezultatul
autocontrolului se imbunatateste.

3
Evaluarea procesului de autocontrol
3.1. Evaluarea proceselor supuse autocontrolului
Departamentul QA/QC evalueaza continuu efectuarea autocontrolului dand o atentie
speciala urmatoarelor cazuri:
Reclamatii repetate din fazele urmatoare ale fluxului de productie (Rapoarte de
Probleme)
Marcaje (semne) false sau un fals autocontrol.
Calitatea slaba a produselor
Anularea in mod repetat a inspectiei.

3.2. Rezultatul evaluarii

Daca in timpul evaluarii se constata ca autocontrolul nu este efectiv realizat,
autocontrolul este schimbat cu inspectia Q.C. pana la imbunatatirea situatiei.
Daca in timpul evaluarii se constata ca autocontrolul nu este efectuat intentionat, se
initiaza o actiune corectiva pentru maistru implicat.
Rezultatul evaluarii este analizat si anuntat departamentelor implicate

BIBLIOGRAFIE

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

ASTM E 1316 - 1992 Terminology for Nondestructive Examination.

xxx Manualul sistemului calitii - Ghid pentru implementarea standardelor internaionale
ISO 9000, Editura Tehnic, Buc., 1997.
xxx Nondestructive Testing Handbook, second edition: Vol.l, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 i 10,
American Society for Nondestructive Testing, USA, 1996
xxx Annual Book of ASTM Standards, Metals Test Methods and Analytical
Procedures, Vol.3 Nondestructive Testing, ASTM, USA, 1997.
MOCANU, D. R., ncercarea Materialelor, voi. 3, Editura Tehnic, 1986.
CORSEPIUS, H.W., Ultraschall-Pruftechnik fur den Praktiker, Hans Holzmann Verlag
GmbH&Co KG, Bad Worishofen,, Germany, 1982
DEUTSCH, V., a.a., Controlul ultrasonic - Principii i aplicaii industriale, traducere n Ib.
romn, Doniga, N., ARoEND, Buc., Romnia, 1998
BOHIEL, T., Defectoscopie ultrasonic fizic i tehnic, Ed. Tehnic, Buc., 1980
PERDIJON, J., L 'ecographie, Dunod, Bordas, Paris, 1981.
SAFTA, V.I., Defectoscopie nedistructiv industrial, Ed. Sud, Timioara, 2001.
QUINN, R.A., Radiography in Modern Industry, Ed. IV, Rochester, NY: Eastman Kodak
Company, USA, 1980
JURAN, J.M., Juran's Quality Control Handbook, 4th ed., McGRAW-HILL, USA, 1988.
SEVERIN, L, VOICU, M., Ingineria calitii, Ed. Printech, Buc., Romnia, 2001.
ANTONESCU V., CONSTANTINESCU D., Man. calitii totale. OID, MCT, Buc., 1993.
VOICU, M., MIHAI, Alexandrina, MUNTEANU FI., ndrumar pentru
controlul nedistructiv al mbinrilor sudate, UPB, 1985.
SMRESCU, D.F., DUN, I, Defectoscopie electromagnetic, Seria Fizic modern
aplicat, Editura Tehnic, Bucureti 1986.
URSU, D., Defectoscopiaprin cureni turbionari, Ed. Tehnic, Bucureti 1990.
BRNZAN, C., Rodica RADU, Controlul nedistructiv al materialelor prin
metode radiografice, Editura Tehnic, Bucureti 1990.
POPA, V., Probleme practice ale radiografiei nedistructive cu radiaii, Editura
Tehnic, Bucureti, 1987;
DEUTSCH, V., .a. Controlul fisurilor cu pulberi magnetice, Principii generale i practic.

21. VOICU, M., SEVERIN, Irina, Iniiere n Ingineria Calitii, Editura BREN, Buc.,
2000.
22. IOVEA M., MATEIASI, Gabriela, The development status of the digital radography
control and industrial tomography for non destructive testing, 3rd National Conference of
HSNT, Thesalloniki, 9th of June 2001.
23.
MATEAIAI, Gabriela, Power Plant Diagnosis. Maintenance and Control
National Energy Conferance Romanian National Commitee of the World Energy
Coimcil; Raport general, Neptun. Romnia, 1998
24. MIHAI, Alexandrina, Termografla in infrarou, Ed. Tehnic, Bucureti, 2005.
25. Colecia de standarde n domeniul Metode nedistructive de examinare.
26. Colecia SR EN n domeniul Metode nedistructive de examinare.
27. Colecia SR ISO n domeniul Metode nedistructive de examinare.

28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.

Colecia ISO n domeniul Metode nedistructive de examinare.

Colecia ASTM n domeniul Metode nedistructive de examinare.
www.ndt.net
www.iscir.ro
www.asnt.org
www.asmt.org
www.ntiac.com
wuav.pruftechnik.com/ndt
www.snellinfrared.com
www.cofrend.com
www.aroend.ro
www.ukta.org
Pentru ntocmirea proiectului se recomand a se consulta i folosi standardele i normele
urmtoare:
40. STAS 12509 - 86 Metode de control nedistructiv. Clasificare i termino logie.
41. ASTM E 1316- 1992 Terminology for Nedistructive Examination.
DEFECTE, DISCONTINUITI, IMPERFECIUNI
42. SR EN ISO 6520-1/99 Clasificarea imperfeciunilor geometrice din mbinrile sudate de
materiale metalice prin topire. Clasificare i terminologie.
43. SR EN ISO 6520-2/99 Clasificarea imperfeciunilor geometrice din mbinrile sudate de
materiale metalice prin presiune. Clasificare i terminologie.
44. STAS 6656 - 80 Defectele produselor laminate, extrudate i trase din oel. Clasificare i
terminologie.
45. STAS 6092/1-83 Defectele pieselor forjate din oel. Clasificare i terminologie.
46. STAS 6092/2 - 83 Defectele pieselor forjate din materiale metalice neferoase. Clasificare i
terminologie.
47. STAS 782 - 79 Defectele pieselor turnate. Clasificare i terminologie.
48. STAS 12077 - 82 Defectele pieselor lipite. Clasificare i terminologie.
49. STAS 10354 - 81 Defectele suprafeelor tiate termic. Clasificare i terminologie.
ULTRASUNETE
50. STAS 6914 - 90 Control nedistructiv acustic. Defectoscopie ultrasonic. Terminologie.
51. SR EN 1713: 2000 Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu ultrasunete.
Caracterizarea indicaiilor din suduri.
52. SR EN 1714: 2000 Examinri nedistructive ale sudurilor. Examinarea cu
ultrasunete a mbinrilor sudate.

53. SR EN 27963 (ISO 7963) : 1995 mbinrile sudate din oel. Bloc de calibrare Nr.2 pentru
examinarea cu ultrasunete a mbinrilor sudate.
54. STAS 7802/1 - 1979 Blocuri de calibrare pentru verificarea i reglarea defectoscoapelor.
Condiii tehnice generale de caltate.
55. STAS 7802/2 - 1979 Blocuri de calibrare pentru verificarea i reglarea defectoscoapelor.
Blocul de calibrare Al.
56. STAS 7802/4 - 1979 Blocuri de calibrare pentru verificarea i reglarea defectoscoapelor.
Blocul de calibrare A 3.

57. STAS 7802/5 - 1979 Blocuri de calibrare pentru verificarea i reglarea defectoscoapelor.
Blocul de calibrare A 4.
58. STAS 8866 - 82 Controlul ultrasonic al laminatelor din oel.
59. STAS 12377 - 85 Controlul ultrasonic al placrilor prin sudare, laminare i explozie.
60. STAS R 12500/1 - 87 Defectoscopie ultrasonic. Metode de verificare a defecoscoapelor
ultrasonice n vederea recepiei.
61. STAS R 12500/2 - 87 Defectoscopie ultrasonic. Etalonarea i reglarea defectoscoapelor.
62. STAS 12506 - 86 Defectoscopie US. Metode de apreciere a mrimii discontinuitilor.
63. STAS 12671 -91 Defectoscopie ultrasonic. Controlul ultrasonic al evilor de oel.
64. STAS 12798/1-90 Defectoscopie ultrasonic. Examinarea pieselor turnate din oel
65. STAS 12798/2 -90 Defectoscopie ultrasonic. Examinarea pieselor forjate din oel.
RADIAII PENETRANTE
66. SR EN 444:1996 Examinri nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiografic cu
radiaii X i gama a materialelor metalice.
67. SR EN 584 - 1: 1996 Examinri nedistructive. Film pentru radiografiere industrial.
Partea 1: Clasificarea sistemelor de filme pentru radiografiere industrial.
68. SR EN 584 -2 : 1996 SR EN 584 - 1: 1996 Examinri nedistructive. Film pentru
radiografiere ind. Partea II: Controlul prelucrrii filmului cu ajutorul valorilor de referin.
69. SR EN 462 - 1: 1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor.
Partea 1: Indicatori de calitate a imaginii (tip fire). Determinarea indicelului de calitate a imaginii.
70. SR EN 462 - 2: 1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiogr.
Partea 2: Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte, i guri). Determinarea indicelului de calitate
a imaginii.
71. SR EN 462 - 3: 1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor.
Partea 3: Clase de calitate a imaginii pentru metale feroase.
72. SR EN 462 - 4: 1996 Examinri nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor.
Partea 4: Evaluarea experimental a indicilor de calitate i a tabelelor de calitate a imaginii.
73. STAS 6606/2-86 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Examinarea radiografic a
mbinrilor sudate prin topire.
74. STAS 6606/3-86 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Examinarea radiografic a pieselor
turnate din materiale feroase.
75. STAS 10043 - 90 Controlul nedistructiv cu radiaii penetrante. Defectoscopie.
Terminologie.
PERSONAL
76. SR EN 473: 1994 Calificarea i certificarea personalului pentru examinri nedistructive.
Principii generale. 11. STAS 10867 - 77 Defectoscopie cu radiaii penetrante. Controlul
mbinrilor sudate din aluminiu i aliaje de aluminiu (pe baza ISO 3777:1976).
78. SR CR 12459: 2001 Examinri nedistructive. Calificarea personalului pentru
examinri nedistructive (CR 12459:1996).
LICHIDE PENETRANTE
79. SR EN 571 1:1999 Examinri nedistructive. Examinri cu lichide penetrante. Partea

1: Principii generale.
80. SR ISO 9916:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu i de magneziu. Examinarea
cu lichide penetrante.
81. STAS 10214 - 84 Defectoscopie cu lichide penetrante.
OPTICO - VIZUAL
82. SR ISO 3057: 1993 Examinri nedistructive. Mijloace de examinare vizual.
Alegerea lupelor cu grosisment mic (ISO 3058:1974).
83. SR EN 970: 1999 Examinri nedistructive ale mbinrilor sudate prin topire. Examinare
vizual.
84. SR ISO 10049: 1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metod vizual de evaluare
a porozitii.
85. SR ISO 3057:1993 Examinri nedistructive. Tehnicile replicii metalografice
pentru Examinarea suprafeelor.
PULBERI MAGNETICE
86. STAS 10042-90 Control nedistructiv magnetic. Terminologie.
87. STAS 8539 - 85 Defectoscopie cu pulberi magnetice.
CURENI TURBIONARI
88. STAS 10785 - 79 Defectoscopie cu cureni turbionari. Terminologie.
89. STAS 12789 - 89 Defectoscopie cu cureni turbionari. Controlul evilor din materiale
metalice neferomagnetice. Condiii tehnice generale,
90. STAS 12514 - 85 Feritometrie magnetic. Clasificare i terminologie.
TERMOGRAFIE
91. SR 13340:1996 Examinri nedistructive Termografiere in infrarou. Vocabular.
EMISIE ACUSTICA
92. STAS 12306 - 85 Emisie acustic. Terminologie.
ANALIZA DE VIBRAII
93. STAS 6910-87 Vibraii admisibile. Prescripii tehnice.
MANAGEMENTUL CALITII
94. SR EN ISO 9000: 2001 Sisteme de management al calitii. Principii fundamentale i
vocabular.
95. SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de management al calitii. Cerine.
96. SR EN ISO 9004: 2001 Sisteme de management al calitii. Linii directoare pentru
mbuntirea calitii.
97. SR ISO 10005 Managementul calitii. Ghid pentru planul calitii.