Alexandru Lapusneanul

-nuvela romanticaCurent aprut in Anglia la sfarsitul secolului al 18-lea, romantismul s-a ridicat
mpotriva rigorii si a dogmatismului estetic, propunndu-si s ias din convenional si
abstract, sustinand manifestarea fanteziei creatoare, a sensibilittii si a imaginaiei si
minimaliznd raiunea si luciditatea .Altfel spus, romantismul a pledat pentru explorarea
universului interior al omului.
In Alexandru Lapusneanul, romantismul se manifest la nivelul temei,
personajelor, motivelor si procedeelor.
Prima nuvel istoric din literatura roman, Alexandru Lapusneanul apare in
primul numr al revistei Dacia literara, nscriindu-se intr-una din direciile imprimate
de programul acesteia: promovarea istoriei patriei ca surs de inspiraie pentru scriitori.
Alexandru Lapusneanul este astfel o nuvel romantic in primul rnd prin tema
abordat :lupta pentru putere.
Alexandru Lapusneanul, erou romantic, este alctuit din puternice trsturi de
caracter si actioneaz in mprejurri ieite din comun. El este tipul domnitorului tiran si
crud, cu o voina puternica (Sa m ntorc? Mai degrab-si va ntoarce Dunrea cursul
indarapt) si cu spirit vindicativ. l caracterizeaz cruzimea nemsurata, trstura tipic
romantica, provenita dintr-o ura fara margini, dusa la paroxism, fata de boierimea
tradatoare.- ceea ce include personajul in anormalitate, trstura specifica romantismului.
Domnitorul are un destin spectaculos, cu ascensiuni si cderi spectaculoase: dup ce
este trdat de boieri si pierde scaunul domniei, merge la Constantinopol, de unde se
ntoarce cu oti, l detroneaz pe Tomsa, ajunge domnitor pentru a doua oara si lovete
fara mila in boieri. Rpus de boala, moare otrvit de propria sa soie.
O trstura specifica personajelor romantice este si complexitatea caracteru-lui.
Portretul domnitorului fiind alctuit din lumini si umbre. In deschiderea nuvelei, aflam
chiar din spusele domnitorului ca in prima sa domnie nu a existat vrsare de snge, a
fcut dreptate tuturor, ceea ce scoate in evidenta faptul ca Lapusneanul este capabil de o
conducere in care crima nu este ridicata la rang de lege. Ajungnd in tara, este primit de
popor cu bucurie si ndejde. Dar fiindc fusese trdat, el se ntoarce in Moldova,
schimbat radical si dornic de rzbunare, aa ca lovete cu putere in boieri, omorndu-i,
lundu-le pmnturile.
Unele atitudini ale voievodului, cum ar fi: bucuria resimita la vederea mace-lului,
rasul sinistru, sngele rece cu care alcatuieste piramida de capete, se pot explica nu numai
prin cruzime, ci si de patima sa, de a provoca suferina si moarte, care nu poate fi
potolita. El vrea sa-si omoare fiul, care devenise in locul sau domnitor, pentru ca ii luase
puterea prin intermediul creia el putea sa-si alimenteze patima.
Schimbarea suferita in final, de Lapusneanul ce se transforma: din voievodul temut
intr-un om simplu care este in pragul mortii si ii implora pe ceilalti sa-l ucida pentru a
scapa de dureri, o putem interpreta ca o pedeapsa venita de la Dumnezeu, pentru varsarea
sangelui si incercarea de-a i se substitui.
Personajele sunt in general antitetice, de exemplu: firea de tiran a voievodului
venind in contradicie cu firea pasiva si caracterul slab al doamnei Ruxanda.

Descrierea amanuntita a vestimentaiei (Purta coroana Paleologilor si peste

dulama poloneza de catifea stacojie, avea cabania turceasca), a obiceiurilor, a
ceremoniilor (Cel mai mare ospat se cuprindea in cteva feluri de mncare. Dup borsul
polonez, veneau mncruri greceti fierte cu verdeuri (..)) are rolul de-a vizualiza si a
face perceptibila o lume care nu exista dect in limbaj si prin limbaj, sugernd tot odat si
culoarea de epoca.
Aceasta nuvela este romantica atat prin temele abordate (istoria, patriotismul,
luptele sociale, dorina de mrire, rzbunarea, soarta schimbtoare), izvoare de inspiratie
cat si prin cateva procedee (tirade, discursuri, replici memorabile cum sunt motourile:
Daca voi nu m vrei, eu va vreu, Ai sa dai sama, doamna!, Capul lui Motoc
vrem, De m voi scula, pre multi am sa popesc si eu..), dintre care iese in evidenta
antiteza.