Ecotehnologii curs nr.

9
POLUAREA SOLULUI

Generalitati despre sol

Solul componenta a biosferei, rezultat din interactiunea mediului biotic cu cel
abiotic, este stratul de deasupra planetei, afanat, moale, friabil si acoperit cu humus.
Impreuna cu atmosfera, el constituie mediul de viata pentru al plantelor si organismelor
(animale si microorganisme).
Solul, atmosfera, plantele si organismele se interpatrund si interconditioneaza in
sisteme ecologice complexe, numite biocenoze. Humusul rezulta din descompunerea
plantelor, animalelor si microorganismelor de catre microorganismele saprofage. El
contine substante celulozice, semicelulozice, ligninice (lemnoase), poliglucidice,
proteinice, tanini, ceruri, grasimi etc. Din descompunere, alaturi de humus, mai apar gaze
(CO 2 , CH 4 , NH 3 ) si apa. Procesul de formare a humusului este foarte lent (~3 cm
400-1000 ani). In compozitia solului se gasesc :
- susbstante organice : oxizi (de Fe, Ca, Mg, Mb, Zn, Zr, Ti)
carbonati (de Ca, Fe, Mg, Mn)
sulfati
fosfati
- substante organice (celuloza, aldehide, alcooli, aminoacizi, albumine, grasimi)
- microorganisme si macroogranisme
o unele microorganisme (bacterii, alge verzi) transforma
Compusii C-ului in CO 2 , CH 4
Compusii N-ului in N si azotati
O parte din substantele poluante (pesticide, fertilizanti)
o Alte microorganisme fixeaza N-ul atmosferic ;
o Ciupercile inlesnesc absorbtia apei si a microelementelor (Fe, Cu, Zn,
Mg, Mb) in radacinile plantelor.
o Macroorganismele aereaza solul, il structureaza si ii maresc fertilitatea.
Compozitia chimica a solului este in continua schimbare prin procese de
pedogeneza, ce influenteaza asupra ecosistemelor, deoarece din el isi extrag substante
nutritive (N, K, P, microelemente, macroelemente Ca, Mg) atat plantele cat si
microorganismele.
Solul este :
1) Principalul mijloc de productie vegetala
2) Sursa de elemente nutritive
3) Participant la circuitul apei si al altor elemente in natura

4) Purificator al naturii prin absorbtia apei si neutralizarea poluantilor (pentru

aceasta trebuie sa fie poros si umed ; datorita porozitatii se aereaza)
Pe planeta noastra, uscatul ocupa ~38% din suprafata totala, cu urmatoarea repartitie :
- teren agricol : ~30%
- padure : 30%
- desert : 36%
- alte tipuri de terenuri (stanci etc) : 4%
Aceste procente variaza in timp, datorita schimbarilor produse prin activitatile
socio-economice si conditiile climatice. Astfel, suprafata ocupata de terenurile agricole se
reduce datorita :
- constructiilor (industriale, civile, militare)
- depozitelor (pentru deseuri si reziduuri menajere)
- spatii de agrement
- degradarii si alterarii solului.
DEGRADAREA SOLULUI reprezinta procesul fizic de maruntire si dispersare a
rocilor si mineralelor sub influenta temperaturii, apei, vantului, gravitatiei si
vietuitoarelor. ALTERAREA SOLULUI se datoreaza proceselor chimice la care sunt
supuse rocile si mineralele sub actiunea apelor, acizilor (organici, anorganici) si sarurilor
Degradarea si alterarea solului se produc concomitent si sunt ireversibile.
FORME DE POLUARE A SOLULUI
Poluarea solului = orice activitate ce produce dereglarea functionarii normale a
solului ca suport si mediu de viata in cadrul eosistemelor naturale sau create de om.
Intrucat solul este un sistem naturala carui complexitate o depaseste pe cea a aerului si a
apei, poluarea ii afecteaza proprietatile si fertilitatea, cu atat mai mult cu cat poluantii nu
se pot elimina din el decat prin descompunere naturala (proces foarte lent sau imposibil).
Clasificare
a) in functie de natura - fizica
- chimica
- biologica
- radioactiva
b) in functie de activitatile care o genereaza si este poluare prin :
- lucrari de excavatie la zi
- acoperire cu halde (de sterile, cenusi de termocentrala,
zguri metalurgice si din iazuri de decantare
- depozite de gunoaie
- depozite de deseuri si reziduuri anorganice
- cu substante purtate de vant
- cu materiale radioactive
- deseuri si reziduuri organice de la industria alimentara si
usoara
- dejectii animale si umane

- eroziune si alunecari
- saraturare
- acidificare
- exces de apa
- exces sau carenta de elemente nutritive
- compactare, inclusiv formarea de cruste
- acoperirea solului cu sedimente produse prin eroziune
- pesticide
- agenti patogeni contaminanti
c) Dupa gradul de poluare :
- inexistenta . G.P. <5%
- slaba : 5-10%
- moderata : 10-25%
- puternica : 25-50%
- foarte puternica : 50-75%
- excesiva : >75%
Gradul de poluare se exprima ca raport intre productia vegetala obtinuta pe solul
respectiv, fata de un sol nepoluat in aceleasi conditii climatice si tehnologice.
Lucrarile de excavatie la zi - distrug suprafete mari de teren de la 4 pana la 10
ori fata de suprafata ceruta de exploatarea propriu-zisa. Aceste suprafete sunt folosite
pentru : drumuri de acces, depozitarea sterilului, organizari de santier ; in plus, aceste
lucrari pot produce inundatii si alunecari de teren.
Sterilele, cenusile de termocentrale si zgurile metalurgice pot produce poluarea
chimica a solului prin :
a) difuzia, adsorbtia, dizolvarea si antrenarea de catre apa a unor
elemente continute in aceste materiale, ce ajung astfel in sol
b) raspandirea particulelor fine continute pe alte terenuri sau pe ape, de
catre vant
c) antrenarea particulelor din halde de catre ape (precipitatii), acoperind
terenuri sau obiective din apropiere.
Metalele grele din sterile, cenusi de termocentrala si zguri metalurgice difuzeaza
in sol sau sunt antrenate de apa in timpul infiltrarii in roci, ajungand in sol, unde unele
sunt solubilizate, iar altele transformate in suspensii foarte fine, ajungand prin adsorbtie
in radacinile plantelor.
Metalele grele din sol determina dezechilibre ale proceselor chimice, biologice
din acesta, deoarece reduc activitatea biologica, scad procesele de nitrificare, iar asupra
plantelor au actiune toxica. Metalele grele din plante se transmit prin lanturi trofice pana
la om.
Materialele radioactive - In subsol exista elemente radioactive (Uraniu, Toriu),
sub forma de zacaminte, si un izotop al K-ului in roci. Intreaga scoarta terestra emite in
atmosfera un gaz : Radon, a.i. se creeaza o radioactivitate naturala, cu care plantele si

organismele sunt in echilibru. Activitatile antropice, precum experientele nucleare,

deseurile radioactive din centrale sau accidente nucleare contribuie la crestarea
radioactivitatii din mediu, datorita radiatiilor emise si a radionuclizilor rezultati (Cs, I,
Strontiu); acestea se depun pe sol, vegetatie si constructii. O parte din cantitatea depusa
patrunde in sol, prin difuzie / antrenare de catre apa. Aici, ele afecteaza procesele
biochimice si de nutritie ale plantelor.
Deseurile si reziduurile din industria alimentara polueaza solul chimic si biologic,
prin substantele organice si anorganice continute si compusi putrescibili. Unele pot fi
folosite ca fertilizanti.
Dejectiile animale de la crescatoriile industriale contin biostimulatori,
medicamente, uree, NaCl, agenti patogeni, care patrund in sol si il polueaza chimic si
biologic. Aceste substante, prin antrenare de catre apele ce se infiltreaza in roci pot
ajunge in panza freatica, impurificand-o.
Namolurile rezultate din epurarea apelor uzate polueaza solul chimic si biologic.
Aceste namoluri rezulta din apele orasenesti, apele uzate industriale, epurarea primara si
secundara, si pot polua chimic (cele rezultate din Ind. Extractiva, Metalurgica) si biologic
(restul).
Hidrocarburile pot polua solul in jurul sondelor , ducand la distrugerea vegetiei si
la saraturarea solurilor.
Saraturarea solului se datoreaza in special sarurilor de Na acumulate in zonele
aride si semiaride. Sursele ce produc saraturarea :
- naturale (ridicarea nivelului panzei freatice si ajungerea la suprafata a unor
roci salifere, datorita alunecarii de teren si cutremurelor)
- antropice (irigatii cu ape ce contin saruri, suprapasunat, baltiri de apa in jurul
lacurilor de acumulare, inundatii cu ape sarate).
Fertilizantii produc acidificarea solului, atunci cand sunt folositi in cantitati mari,
deoarece se modifica pH-ul solului.
Excesul de apa se datoreaza precipitatiilor abundente si irigatiilor intense. Apa in
exces poate sa curga la suprafata solului, sa balteasca si sa se infiltreze in sol. Excesul de
apa produce :
impiedicarea aerarii solului
influentarea negativa a procesului de nutritie a plantelor
putrezirea radacinii plantelor
distrugerea recoltelor si saraturarea solului
Compactarea solului se datoreaza folosirii masinilor grele la activitatile agricole,
lipsei asolamentelor, suprapasunatului etc. Ea reduce aerarea solului si impiedica

circularea normala a apei in sol. Compactarea solului se inlatura prin lucrari agricole la
70-80 cm.
Pesticidele polueaza solul datorita marii lor stabilitati. In sol, produc dereglarea
proceselor chimice si biochimice prin inhibarea enzimelor, scaderea cantitatii de
micromicete (ciuperci), micsorarea cantitatii de microorganisme ce retin N-ul.
Eroziunea solului se datoreaza vantului si apei. Se produce atunci cand vegetatia e
redusa. Materialul erodat este transportat la distanta de vant si apa, care il depun pe alte
soluri sau pe ape. Astfel, este afectata vegetatia de pe solul unde s-a depus si colmateaza
apele => inundatii. Ea este inlesnita de lucrari agricole necorespunzatoare, tratamente cu
pesticide, fertilizanti, ploi acide, defrisari, suprapasunat.
Alunecarile de teren se datoreaza defrisarilor, excavatiilor, ploilor abundente, si
pot distruge obiectivele, produce schimbari ale cursurilor apelor, aduc la suprafata roci
nefertile.