Proiect la Managementul resurselor

umane
Stresul la locul de munca.Analiza
factorilor favorizanti ai stresului si
modalitati de reducere a acestora.

Cutieru Petruta Dorina

ANUL-III-FR

-MTC-

Conf.univ.dr.Daniel Stefan

Cuprins
Cap.1. Definirea conceptului de,,
stres,,
Cap.2.Factorii favorizanti ai
stresului la locul de munca.
Cap.3.Modalitati de reducere a
stresului.
Cap.4.Bibliografie.

Cap.1. Definirea conceptului de

,,stres,,
Stresul este o parte inevitabila a vietii. Toti ne
confruntam cu stresul in viata noastra, desi
putem folosi exemple diferite pentru a-l
descrie. Poti defini stresul ca traficul bara la
bara, un termen care se apropie rapid, o boal
care iti provoaca griji sau o cearta cu
partenerul tau. Un prieten il poate defini drept
o relatie care se degradeaza, nevoia de a
ingriji un pacient in suferinta sau o
atentionare prin e-mail care anunta inca o
factura neplatita.
Pornind de la conceptul de stres, menionm
c termenul aparine lui Hans Hugo Bruno
Selye care consider c stresul se leag de
sindromul de adaptare reacia la stress pe
care individul l realizeaz n urma agresiunilor
mediului. Hans Selye definete stresul ca
ansamblu de reacii al organismului uman fa
de aciunea extern a unor ageni cauzali
(fizici, chimici, biologici i psihici) constnd n
modificri morfo-funcionale, cel mai adesea

endocrine. n cazul n care agentul stresor are

o aciune de durat vorbim de sindromul
general de adaptare care presupune o
evoluie stadial.
Orice tip de stres apare pe fondul adaptrii
permanente a organismului la mediu cnd se
poate produce un dezechilibru marcant ntre
solicitrile mediului i posibilitile de rspuns
reale ale individului. Adaptarea presupune
pstrarea integritii organismului care este n
permanen ameninat de agenii stresori de
toate tipurile. n plus adaptarea presupune
realizarea unui echilibru dinamic cu mediul.
Stresul apare n momentul cnd acest
echilibru al adaptrii se perturb. Aceast
perturbare este reversibil. Stresul reprezint,
dup Landy, un dezechilibru intens perceput
subiectiv de ctre individ ntre cerinele
organismului i ale mediului i posibilitile de
rspuns individuale.
n funcie de natura agentului stresor, stresul
poate fi psihic, fizic, chimic i biologic. n

funcie de numrul persoanelor afectate,

stresul poate fi individual sau colectiv.
Situaii generatoare de stres psihic:
existena unor circumstane neobinuite
pentru individ care l surprind pe acesta
nepregtit pentru a le face fa.
semnificaia unui eveniment.
angajarea individului ntr-o aciune sau
relaie exagerat.
particularitile contextului social.
lipsa condiiilor interne.
modul subiectiv de a percepe solicitrile
mediului.
subsolicitare / suprasolicitare.
situaiile conflictuale existente n familie,
profesie sau la nivel intelectual.
criza de timp.
izolarea.

 apariia unui obstacol fizic sau psihic n

calea unui scop care duce la frustrare.
situaii perturbatoare cauzate de ageni
fizici (zgomote, vibraii, fluctuaii de
temperatur).

Cap.2.Factorii favorizanti ai
stresului la locul de munca.
Stresul afecteaza din ce in ce mai
multi angajati. Aproximativ o treime
dintre angajati considera ca sunt
extrem de stresati la locul de munca,
iar un sfert dintre acestia considera
ca jobul este principalul factor
stresant din viata lor. Stresul apare
ca o reactie normala atunci cand
angajatul are de realizat prea multe
sarcini intr-un timp limitat sau cand
acesta se simte depasit de situatie.

Cu toate ca exista nenumarate cazuri in care

locul de munca este unul placut, in care mergi
cu placere, exista totusi anumiti factori care
intervin in activitatea de rutina si provoaca,
ceea ce specialistii numesc boala
secolului:stresul. Cu cat nivelul de stres este
mai mare, cu atat angajatul incepe sa se
confrunte cu probleme si la locul de munca
(oboseala, pierderea capacitatii de
concentrare, scaderea performantelor, iritare,
demoralizare, pierderea interesului pentru
activitatile de la birou etc.).

Desi multi specialisti considera ca stresul este

natural, intensitatea cu care acesta se
manifesta, in cazul multor angajati,
transforma aceasta stare in una negativa, cu
efecte puternice in viata profesionala, dar si
personala a acestora. De exemplu, orice
tensiune poate genera o stare de stres, cu
toate ca nu toate tensiunile sunt negative.
Unele dintre ele pot energiza corpul punand
sangele in miscare si mintea la contributie.

Modul in care individul percepe tensiunea

respectiva si o gestioneaza este cel care
faciliteaza sau nu instalarea starii de stres.
Dar ce anume poate determina aparitia
stresului la locul de munca?

Pe langa factorii personali (oboseala, graba,

teama, probleme de sanatate, senzatia de
pierdere a controlului, excese etc.) care
intervin si care accentueaza o tensiune
transformand-o in stress, exista la locul de
munca si o serie de surse specifice care pot
genera astfel de stari:

1-Prea multe sarcini efectuate in acelasi

timp Toate joburile au stipulate in fisa de
post o serie de responsabilitati, sarcini,
activitati si actiuni specifice. Numai ca, in
situatia in care angajatul ajunge sa
desfasoare simultam mai multe astfel de
indatoriri, fiecare avand o importanta
deosebita si necesitand multa atentie si/sau

mult efort, persoana in cauza are sanse mari

sa se confrunte cu o stare de stres generata
de teama de a nu gresi in niciuna dintre
activitatile sale.
2-Presiunea deadline-urilor Termenele
limita de predare pot deveni extrem de
stresante mai ales pentru cei care nu si-au
gestionat in mod corect timpul si actiunile si
ajung sa fie presati de timp. De asemenea,
deadline-urile pentru proiectele la care
colaboreaza si alte persoane care nu si-au
indeplinit sarcina la timp, poate deveni o
sursa de stres pentru angajatul care, cu toate
ca si-a indeplinit sarcinile, nu poate preda
lucrarea conform cererilor conducerii.
3-Lipsa unei bune pregatiri sau instruiri
pentru activitatea desfasurata Exista
nenumarate situatii in care unele persoane
sunt puse sa faca anumite activitati cu toate
ca nu au pregatirea aferenta sau nu li s-a
facut o instruire adecvata. In aceste conditii,
este si firesc ca persoana respectiva sa fie
suprasolicitata, ceea ce ii determina o stare

de stres accentuata de greutatea desfasurarii

actiunilor.
4-Prea multi sefi In momentul in care o
persoana are mai multi superiori, fiecare
dintre acestia cerandu-i o serie rapoarte sau
actiuni, unele care se suprapun sau chiar intra
in contradictie, angajatul devine dezorientat,
nemaistiind cui i se suboroneaza si ce anume
are de facut.
5-Incertitudine Atunci cand angajatul, fie
nu are siguranta locului de munca sau fie
cand nu stie foarte clar ce anume are de facut
sau care este ierarhia in organizatia din care
face parte, stresul se instaleaza extrem de
usor.
6-Lipsa unor bune conditii de
lucru Conditiile fizice de la locul de munca
pot deveni stresante mai ales atunci cand
exista prea mult zgomot de fond, bruiaj,
vibratii, lumina slaba, temperatura prea
scazuta sau prea ridicata (sau variatii ale
temperaturii), spatiu redus, neaerisit,
expunere la substante toxice, lipsa

echipamentelor necesare etc. Oricare dintre

acestea poate determina aparitia stresului,
reducand, in acelasi timp, si satisfactia la locul
de munca.
7-Politica organizationala si/sau tipul de
management Modul in care functioneaza
organizatia si tipul de management se reflecta
si in starea generala a angajatilor. O companie
care are un management echilibrat si orientat
spre angajat, va avea salariati relaxati,
productivi si atrasi de ceea ce fac. In schimb,
un management autoritar, o politica rigida,
nepermisiva va insufla in permanata
angajatilor o starea de teama care se
finalizeaza prin stres.
8-Neintelegeri intre angajati In
momentul in care intre doi angajati exista o
serie de neintelegeri care nu sunt indepartate,
starea de tensiune care apare este o sursa
sigura de stres atat pentru cei implicati, cat si
pentru restul angajatilor care fac parte din
colectivul respectiv. In aceasta situatie,
conducerea ar trebui sa intervina pentru

detensionare, fie prin lamurirea problemei, fie

prin separarea partilor combatante.
9-Supravegerea prin camere de luat
vederi Efectul big brother este extrem de
puternic mai ales in prima faza in care
angajatii constientizeaza faptul ca fiecare
miscare le este urmarita si analizata prin
intermediul camerelor de luat vederi. Stresul
se instaleaza in timp datorita presoinii
psihologice exercitate de sistemele de
urmarire.

Factorii de stres(agenii stresori):

1.Continutul muncii: - prea mult de munc,
ritm de lucru prea rapid;
- munc prea dificil;
- prea puin de lucru;
- munc monoton sau cu cicluri scurte;
- prea multe sau prea puine responsabiliti;
- exigente puin precizate.
2. Condiii la locul de munca : - munca

periculoasa (substane chimice etc);

- zgomot, vibraii, iluminat necorespunztor;
- temperatura, ventilaia, umiditatea aerului
necorespunztoare;
- postura (poziia corpului) la locul de munc;
3. Condiiile contractului de munca: - orarul;
- pauzele;
- perspectiva slab n ceea ce privete
cariera;
- salariul;
- sistemul de prime;
Efectele stresului asupra organismului
Cnd ne aflm ntr-o situaie de stres
organismul reacioneaz lansnd un rspuns
fizic. Sistemul nervos intr n aciune, ncepe
eliberarea de hormoni, iar organismul intr
ntr-o stare de lupt sau fugi. Aceast stare
este datorat SNS (sistemul nervos simpatic)
i const n pregtirea organismului fa de
factorii exteriori pe care i percepe ca fiind
nocivi/periculoi. n acest stare se poate
observa creterea pulsului, mrirea frecvenei
respiraiei, tensionarea muchilor i apariia

transpiraiei. De obicei aceast stare este de

scurt durat i temporar (stres acut), iar
organismul i revine rapid din ea.
Dar ce se ntmpl cnd starea de stres este
persistent (stres cronic)? ncep s apar
problemele de sntate. Primele semne care
apar n cazul unui stres continuu sunt:
durerea de cap;
oboseala;
tulburri de somn;
dificulti de concentrare;
dureri de stomac;
iritabilitate.
Dac factorii declanatori ai stresului nu sunt
nlturai la timp, iar starea de stres se
continu, ncep s apar diverse afeciuni,
cum ar fi:
depresie;
hipertensiune arterial;

 aritmii;
ateroscleroz (rigidizarea arterelor);
boli ale inimii;
atac de cord;
tulburri gastro-intestinale: crampe,
constipaie, diaree, arsuri stomacale, ulcer
gastric, sindrom de colon iritabil;
creterea sau scderea n greutate;
disfuncii sexuale;
probleme de fertilitate;
crize de astm;
probleme dermatologice: acnee, eczeme,
psoriazis.
Pentru a nu ajunge la aceste boli, singurul
tratament mpotriva stresului este autogestionarea acestuia. Studiile arat c
persoanele care urmeaz programe de
management al stresului triesc mai mult i
au o calitate a vieii mult mai bun.

Atunci cand ne confruntam cu situatii

stresante la locul de munca, au loc patru
reactii psihologice importante:
1. O zona din apropierea trunchiului cerebral,
cunoscuta sub numele de sistem reticulat
activator, incepe sa functioneze, cauzand o
stare crescuta de alerta, precum si ascutirea
vazului si auzului.
2. Sangele este directionat catre creier si
catre grupele musculare mari si nu mai
ajunge la extremitati, la nivelul pielii si la alte
organe ale corpului.
3. Sistemul imunitar si cel digestiv sunt oprite
temporar.
4. In sange sunt eliberati compusi de glucoza
si acizi grasi, care cresc nivelul energetic.
Principalele cauze ale stresului:
- volumul mare de lucru si termenele limita

nerealiste ii fac pe angajati sa se simta

grabiti, sub presiune si coplesiti
- volumul insuficient de lucru ii face pe
angajati sa se simta nefolositori, ca si cum
aptitudinile lor nu sunt deloc utile
- lipsa controlului asupra sarcinilor de serviciu
- hartuieli sau comportament abuziv din
partea colegilor sau sefilor
- lipsa unui sprijin real din partea colegilor si
sentimente de izolare
- angajatii sunt nevoiti sa indeplineasca
sarcini pentru care nu sunt calificati sau intrun domeniu in care nu au experienta
- mediu de lucru necorespunzator: caldura
excesiva, frig, zgomot, scaune neconfortabile,
instrumente de lucru defecte sau depasite.

Semne care avertizeaza ca angajatul

sufera de stres:
- stari de oboseala si iritabilitate
- dureri fizice: dureri de cap, stari de greata,
alte dureri
- insomnii
- calitate redusa a muncii
- pierderea simtului umorului
- modificari in obiceiurile zilnice
- angajatul nu mai poate lua decizii
Este important de amintit c stresul nu este
numai rezultatul unor evenimente majore
negative ci, de asemenea, al unor tensiuni si
presiuni zilnice. Acestea din urma, prin
frecventa lor, au un rol important n mediul
profesional i afecteaz mai mult individul
dect evenimentele negative majore, dar mai
rare.
Uneori, stresul profesional este considerat ca
un element pozitiv, cu efect benefic asupra
performanelor. Aceasta se refer la

eustress care se traduce prin activarea,

mobilizarea resurselor individuale.
Este important s se fac distincie ntre
eustress i distress, ca o stare de stres cu
efecte benefice, respectiv cu efecte negative
asupra sntii.
In condiiile n care o exigen a mediului
profesional este motivant pentru individ,
aceasta acioneaz ca un factor de stres
pozitiv. In acelai timp, dac o constrngere
este perceputa ca neplcut, dificil i se
manifest permanent, ea poate conduce la
stress (distress) i la efectele sale negative.
Starea de stres pe o durat mai ndelungata
poate cauza dureri de cap, ameeli, tulburri
de vedere (vedere nceoat), dureri ale cefei
i umerilor, mncrimi ale pielii etc.
Simptome fizice
dureri de cap

 tensiune
stare de oboseala,lipsa relaxrii
indigestie
palpitaii
dificulti respiratorii
stare de voma
iritaii ale pielii
stare de lein
transpiraie excesiv
susceptibilitate la alergii
constipaie sau diaree
cretere sau scdere rapid n greutate
frecvente rceli, gripe sau alte infecii
minore
Simptome pe plan intelectual
dificulti n luarea deciziilor

 tulburri de memorie
incapacitatea de concentrare
tulburri ale somnului
stare de ngrijorare
lipsa de ordine n gndire
erori
intuiie sczuta
persistenta gndirii negative
gndire pe termen scurt mai mult dect
pe termen lung
decizii pripite
Simptome pe plan emoional
nervozitate i iritabilitate
anxietate, sentimentul de insecuritate
proasta dispoziie
sensibilitate mare la critici

 mai mult suspiciune

deprimare
sentiment de ncordare nervoas
mai mult ngrijorare fr motiv
lipsa entuziasmului
lipsa simului umorului
alienare
mai putina satisfacie n via
lipsa motivaiei
subestimare, pierderea ncrederii n sine
lipsa satisfaciei n munca
Schimbri de comportament
nelinite, agitaie
sociabilitate redus
pierderea apetitului sau supraalimentare
insomnie

 consum mai mare de alcool

consum mai mare de igri
continuarea lucrului acas
prea preocupat de problemele de serviciu
pentru a se relaxa i a se ocupa de propria
persoan
tendina de a mini pentru a acoperi
greelile
comportament necorespunztor (tendina
de a se certa,abuzuri verbale,etc.)
productivitate redusa
predispoziie spre accidente de munc
dificultate n vorbire ( blbial,tremurul
vocii)
Daca unele din aceste simptome se manifest
pe o perioad mai ndelungata, este nevoie de
sprijin. Aceste probleme pot fi discutate n
mod confidenial cu conductorul locului de
munc i cu medicul de familie.

Cap.3.Modalitati de reducere a
stresului.
De multe ori, oamenii se ntreab dac
se poate s meninem un management
eficient fr a ne confrunta continuu cu
situaii stresante? Ei bine, unul dintre
secretele care ne permit s fim eficieni
s relaxai este acela de a descoperi
modaliti i tehnici de reducere a
stresului.
Iata mai jos o list cu sapte modaliti
simple prin care putem reduce stresul
zilnic de la birou, crescnd totodat
productivitatea.
Stretching-ul
S ne ntindem pn atingem cerul! Pentru
muli intre noi, munca la birou nseamn
multe ore petrecute stnd pe scaun n faa
monitorului. Alii n schimb, stau multe ore n
picioare. n ambele cazuri stretching-ul poate
face minuni ajutndu-ne att la detensionarea
muchilor i la recptarea unei poziii

anatomice corecte i relaxante, ct i la

refacerea puterii de concentrare.
Muzica
Chiar dac suntei n timpul serviciului, asta
nu nsemn c nu v putei rsfa! Muzica
poate oferi aceast senzaie de rsf i
relaxare, chiar i n cele mai stresante zile.
Bach i Mozart sunt doar civa din
magicienii care au creat muzica perfect
pentru birou, care ne relaxeaz i ne
motiveaz n acelai timp. Totui, dac aceti
compozitori nu sunt pe placul vostru, sau
dac muzica clasic nu v prinde, putei s v
ndreptai spre unul dintre posturile de radio
light care difuzeaz muzic ambiental.
Mediul de lucru
ntotdeauna am grij ca mediul de lucru s fie
unul ct mai plcut. De aceea, prefer spaiile
de birouri care se gsesc plante n ambient.
De-a lungul timpului, cercetrile au artat c
atunci cnd oamenii sunt aproape de natur
se oxigeneaz mai bine i devin mai

productivi, mai creativi i au o mai bun

capacitate de a rezolva problemele.
Exerciiile de respiraie
n personal coaching astfel de exerciii se
dovedesc a fi foarte productive. Nu trebuie s
ateptm pn ne simim extenuai pentru a
realiza cteva minute de exerciii de
respiraie. Unul dintre cele mai simple exerciii
pe care n putei ncerca presupune
concentrarea pentru cteva minute asupra
tuturor muchilor din corp. Tot ce trebuie s
facei este s simii cum se destinde fiecare
muchi n timp ce stai ntr-o poziie
anatomic relaxant dar corect (cu spatele
drept i umerii ndreptai spre spate) i s
respirai adnc de 6-10 ori pe minut.
Ritualurile de but ap
ntotdeauna cnd se anun o zi stresant
trebuie s ne asigurm c nu suntem
deshidratai pentru c altfel, vom fi vlguii.
Apa ne revigoreaz i are grij s ne susin
concentrarea. De aceea propun cteva

ritualuri de but ap la locul de munc i nu

numai. n primul rnd ar trebui s inei cont
de recipientul folosit. Este de preferat s
utilizai un pahar prin care s putei percepe
puritatea apei. Apoi, adaug puin gust:
lmie, busuioc, ment, orice i place.
n fine, n funcie de preferine putei alege s
bei un anumit numr de guri de ap la un
anumit interval de timp. n acest fel v vei
asigura c nu v deshidratai, c luai aportul
zilnic de ap i c funciile corpului sunt n
alert
n
mod
continuu
ajutnd
la
eficientizarea muncii depuse.
Masarea urechilor i a palmelor
Chiar i atingerea urechilor este un act
sntos n sine, spun cercettorii. Masarea lor,
n schimb, este o adevrat binecuvntare
pentru corp. n timpul masajului, este
stimulat proliferarea celulelor sistemului
imunitar care contribuie la reducerea stresului
i a anxietii.

Ct despre palme, masarea podului palmei

pentru 5-10 minute poate reduce drastic
senzaia de stres i presiune, scznd
tensiunea
arterial,
relaxnd
muchii,
crescnd numrul de endorfine i promovnd
apariia unei stri de bine.
ngrijete o plant
n fiecare zi mi rezerv timp pentru planta de
pe biroul meu i m asigur c are tot ce i
trebuie. De ce fac asta? Pentru c mai multe
studii, printre care i unul realizat de
cercettorii de la Universitatea Uppsala, au
demonstrat c prezena unei plante n
ghiveci, pe birou, reduce oboseala, stresul,
durerile de cap i previne apariia durerilor
sau a tusei. Mai mult, gndurile bune pe care
le ndreptm spre amicul nostru din regnul
vegetal par s ne fac i nou la fel de mult
bine determinndu-ne s gndim pozitiv.
Stresul este omniprezent in viata noastra.
Indiferent
de
activitatea
pe
care
o
desfasuram, fie ca suntem elevi, studenti,
angajati sau pensionari, factorii care produc

stresul nu tin cont de nici un fel de categorie

sociala, de varsta sau sex. De aceea, se
recomanda din ce in ce mai des adoptarea
unui stil de viata sanatos si echilibrat.

Cap.4.Bibliografie.
1-,,Stresul si suferinta la locul de munca,,ed.C.H.BECK
2-,,Cum
ed.RAO

se

reducem

stresul,,-Tim

Hindle-