Sunteți pe pagina 1din 14

I.

BIOSECURITATEA IN FERMELE DE PORCINE


Timp de peste patru decenii cresctorii de animale au fost obinuii cu ideea c
prevenirea bolilor transmisibile la animale reprezint obligaia serviciului veterinar de stat, care
trebuie s efectueze vaccinrile i tratamentele preventive obligatorii, s planifice dezinfeciile,
dezinseciile i deratizrile i s impun restriciile de circulaie necesare, n raport cu situaia
epizootic. Trecerea la economia de pia, privatizarea unitilor zootehnice i de industrie
alimentar, pe de o parte i liberalizarea practicii medicale veterinare, pe de alt parte, n
perspectiva aderrii rii noastre la Uniunea European, au produs schimbri importante n
strategia i tactica prevenirii i combaterii bolilor la animale, nsoite de un transfer de
rspundere dinspre stat spre fermieri, care sunt nu numai interesai economic s creasc animale
sntoase i s produc alimente lipsite de risc infecios, dar sunt i rspunztori legal de
managementul sntii animalelor i de protecia sntii publice. Pe de alt parte,
mbuntirea relaiilor dintre state a condus la eliminarea ntr-un timp relativ scurt a numeroase
bariere de ordin tehnic i birocratic, ceea ce a permis accentuarea schimbului economic i a
circulaiei animalelor i a produselor de origine animal, n contextul globalizrii economiei la
nivel mondial.
Circulaia mai larg a animalelor i a produselor favorizeaz i circulaia rapid a
agenilor patogeni. n acelai timp, restrngerea profilaxiei specifice i mai ales eliminarea unor
vaccinri preventive, care nainte erau obligatorii, acordarea unei liberti mai mari fermierilor n
ce privete managementul zootehnic i veterinar au dus la creterea riscului de apariie a unor
boli extrem de pgubitoare pentru fermieri i pentru economia naional. Aa se explic, de
exemplu, apariia tot mai frecvent a pestei porcine clasice n cele 12 judee din partea de vest a
rii n care, ncepnd cu anul 2002, a fost interzis vaccinarea antipestoas preventiv. ntruct
se ntrevede c, pe msur ce se apropie aderarea la UE, se vor extinde aceste restricii i n
restul rii, alturi de msuri similare cu referire i la alte boli, devine obligatorie schimbarea
mentalitii i a conduitei practice a cresctorilor de animale, dup modelul rilor cu economie
de pia i o zootehnie dezvoltat.
n acest context, devine necesar nsuirea temeinic i respectarea principiilor de
biosecuritate a fermelor de animale. Acest concept este relativ nou i nu a ptruns nc n
dicionare, dar este prezent n numeroase publicaii de specialitate strine i mai ales pe Internet.
La apariia acestui concept au contribuit valurile de febr aftoas, de encefalopatie spongiform
bovin, de gastroenterit transmisibil la porc, de grip porcina, salmoneloze etc. n Europa i
Asia, care au produs pagube extraordinare i au ngrozit fermierii. n rile dezvoltate, asociaiile
de cretere a animalelor, n cooperare cu serviciile de extensie n producie ale universitile
agricole, difuzeaz o sumedenie de programe de biosecuritate pentru fiecare specie de
animale.
n ce const importana biosecuritii? Biosecuritatea reprezint o garanie a calitii
produciei zootehnice i n mod deosebit o garanie a salubritii produselor alimentare de origine
animal i a proteciei sntii publice de ageni patogeni zoonotici, transmisibili la om (peste
150 de specii de virusuri, prioni, bacterii, ciuperci, ageni parazitari). Pentru fermieri este
important mai ales asigurarea exprimrii potenialului biologic productiv al raselor, creterea
produciilor i obinerea de profit. Ignorarea msurilor de biosecuritate este, de regul, urmat de
creterea costurilor de producie, ca urmare a subproductivitii i a cheltuielilor cu combaterea
bolilor. Aspectul economic este la fel de important i pentru economia naional, deoarece
producia zootehnic nu numai c asigur hrana indispensabil pentru oameni, dar reprezint i
fundamentul pentru o serie de alte ramuri industriale, care ofer locuri de munc i contribuie la
creterea general a nivelului de via. Tocmai de aceea, responsabiliti importante privind
biosecuritatea revin nu numai fermierilor, dar i altor persoane i n mod deosebit
furnizorilor de furaje i vecinilor, care prin deinerea de animale i prin manipularea de
produse de origine animal, pot favoriza apariia i extinderea unor boli. De exemplu, apariia n
ferme a pestei porcine clasice, a bolii lui Aujeszky, a pseudopestei aviare i altor boli se datoreaz
de multe ori existenei acestor boli n gospodriile nvecinate ale populaiei, de unde transmiterea
se realizeaz prin vizite, prin insecte, prin roztoare etc. Iat de ce este deosebit de important
respectarea distanelor minime recomandate de normele sanitare veterinare pentru amplasarea
fermelor, n raport de alte cresctorii de animale, inclusiv fa de gospodriile rneti.

Principalele masuri de biosecuritate.


1) Pentru asigurarea proteciei sanitare, la toate tipurile de ferme este necesar o
delimitare strict a cel puin dou zone distincte funcional: zona administrativ gospodreasc i zona de producie. Zona administrativ - gospodreasc include construciile
cu caracter auxiliar, cum sunt: birourile, parcul de maini, staia pentru dezinfecia vehiculelor
etc. Zona de producie cuprinde adposturile pentru animale, depozitul de furaje, magazia pentru
produse de origine animal, centrala termic, bascula pentru cntrirea animalelor i alte
obiective strns legate de activitatea direct de ntreinere i de exploatare a animalelor.
2) Zona de producie trebuie s fie mprejmuit cu gard (de 1,5 - 1,8 m), n aa fel
nct contactul dintre personalul celor dou zone (administrativ i de producie) i
introducerea diferitelor materiale s fie, pe ct posibil, excluse. n cadrul zonei de producie,
dup caz, se pot delimita sectoare pe specii sau pe categorii de vrst i de producie. n fermele
zootehnice mixte, cu mai multe specii de animale, sectoarele se constituie pe specii i se despart
prin garduri i plantaii de pomi, sub form de perdele de protecie. n cazul fermelor mixte, cu
un numr mic de animale i de adposturi, desprirea sectoarelor (adposturilor) prin garduri nu
se practic. n astfel de ferme, adpostul pentru cabalinele de munc se recomand s fie
amplasat aproape de intrarea n ferm. n acest mod se evit traversarea incintei la fiecare intrare
i ieire a cailor i a cruelor.
3) n cadrul sectoarelor adposturile trebuie astfel amplasate, nct circulaia
animalelor pe fluxul tehnologic s se fac fr intersectarea acestuia, iar capacitatea
sectoarelor s fie perfect corelat, nct s se asigure aplicarea principiului igienic totul plin
totul gol.
4) Distana dintre construcii se stabilete n raport cu cerinele igienice i de paz
contra incendiilor. Cerinele igienice au n vedere prevenirea transmiterii unor boli de la un
adpost la altul prin sistemele de ventilaie i asigurarea aerului curat, neviciat. Se consider c,
n cazul adposturilor cu guri de ventilaie corect executate i amplasate corespunztor, este
necesar s se asigure distana minim de 10 m. Aceast distan este suficient i pentru protecia
contra incendiilor, n cazul adposturilor din materiale rezistente la foc.
5) Zona de producie este necesar s prezinte o singur intrare , astfel nct
circulaia oamenilor, a animalelor, a vehiculelor, a materialelor etc., s poat fi
supravegheat permanent. Pentru vehicule, pe drumul de acces al acestora, este necesar
amenajarea unui dezinfector rutier. Vehiculele trebuie s treac prin dezinfector, astfel nct
circumferina roilor s fie umectat cu soluie dezinfectant. Adncimea dezinfectorului
rutier trebuie s fie de circa 30 cm, iar nivelul soluiei dezinfectante de cca 20 cm. Pentru
evitarea scurgerii apei de iroire n dezinfector, marginile acestuia trebuie s fie mai ridicate, iar
pentru prevenirea aruncrii lichidului dezinfectant peste marginea dezinfectorului, n timpul
trecerii vehiculelor, se recomand amenajarea unor rigole transversale, care permit retragerea
soluiei.
6) Toate fermele trebuie s prezinte o construcie special numit vestiar-filtru, care
s fie amenajat i dotat corespunztor, nct s mpiedice vehicularea agenilor patogeni.
Vestiarele-filtru se amplaseaz la limita zonei de producie, astfel ca intrarea persoanelor n
vestiar s se fac n afara zonei, iar ieirea din vestiar direct n zona de producie a fermei.
Vestiarul-filtru este bine s prezinte cel puin trei compartimente: camera pentru echipamentul de
strad, camera pentru duuri i mijloace dezinfectante i camera pentru echipamentul de lucru.
Att la intrarea ct i la ieirea din filtru se amenajeaz dezinfectoare pentru nclminte.
7) Trebuie interzis accesul persoanelor strine n ferm i n mod deosebit a celor
care dein animale sau vin n contact cu acestea sau cu produsele de origine animal.
Restricia privete n egal msur rudele, prietenii, vecinii, tehnicienii veterinari etc. Aprobarea
vizitei trebuie s fie temeinic motivat i ntotdeauna nsoit de msuri severe de protecie: du,
echipament adecvat, dezinfecia cizmelor i a minilor etc., n raport i cu situaia epizootic.
8) Rampele de primire a animalelor i de livrare a produselor de origine animal,
trebuie s fie amplasate la marginea zonei de producie, avnd porile de acces n gardul de
protecie, astfel ca introducerea n zona de producie a furajelor i a altor materiale,
precum i scoaterea din ferm a animalelor i a produselor animaliere s se fac prin
tranzitare numai n aceste spaii, fr ca mijloacele de transport din exteriorul fermei s intre n
zona de producie sau mijloacele de transport din interior s ias n afara acestei zone.
9) n cazul unitilor zootehnice, care nu funcioneaz pe principiul circuitului nchis,
sunt necesare adposturi pentru carantina profilactic, n care se introduc animalele aduse
din alte uniti sau din import, n scopul depistrii unor boli cronice transmisibile i

prentmpinrii introducerii acestora n unitile respective. Adposturile pentru carantina


profilactic se recomand s fie n afara zonei de producie a fermelor, astfel nct, n perioada de
carantin, animalele sub observaie s nu vin n contact cu alte animale.
10) Pentru prevenirea contaminrii mediului din fermele de animale o
importan deosebit o prezint ritmul i calitatea operaiunilor de dezinfecie, dezinsecie,
deratizare, modul de colectare, de neutralizare i valorificare a reziduurilor zootehnice
(cadavrelor, dejeciilor etc.).
Se recomanda ca toate fermele sa respecte masurile de baza pentru a evita
patrunderea agentilor patogeni in interiorul adaposturilor. Aplicarea sistemelor HACCP va
ajuta la identificarea ariilor de mare risc si va permite dezvoltarea strategiilor preventive
corespunzatoare.
Pregatirea personalului este esentiala pentru dobandirea intelegerii depline a
biosecuritatii si importanta ei in minimizarea riscului infectiilor. Este necesara verificarea
periodica prin utilizarea formularelor speciale (Check lists) pentru a monitoriza
implementarea practica a actiunilor preventive impuse.
Masurile de biosecuritate trebuiesc folosite pentru a proteja ferma atat de intrarea
patogenilor externi cat si de transferul intern intre diferite parti ale fermei.
Respectarea masurilor de biosecuritate creste performanta animalelor, scade
incidenta imbolnavirilor, reduce costurile cu medicatia si implicit imbunatateste calitatea
produsului finit, contribuind la cresterea profitului, cum se poate vedea in tabelul de mai jos.

Crescatorii de suine presupun adesea ca au proceduri adecvate de biosecuritate pentru ca


detin facilitati pentru efectuarea dusurilor la intrarea si la iesirea din ferme. Insa unele dintre cele
mai frecvente surse de infectie nu primesc o atentie corespunzatoare din partea fermierilor.
Acestea includ urmatoarele:
scroafele murdare sunt mutate din adaposturile de gestatie in boxele de maternitate care
sunt spalate si dezinfectate. Pielea, parul si picioarele scroafelor gestante pot fi purtatoare
de agenti patogeni.
nu se utilizeaza nici un fel de bariera protectoare (fizica sau chimica) cand
muncitorii proceseaza purceii fatati, crescand riscul de transmitere a infectiilor
de la o boxa la alta.
in biroul fermei este necesara curatarea si dezinfectarea tastaturii computerului,
telefoanelor, iar de asemenea, este necesara dezinfectia suprafetelor din
vestiare si
din sala de mese.
Trebuie sa existe o zona de dezinfectie nu numai la intrarea in ferma (pentru
persoane si vehicule) dar si intre halele si compartimentele fermei.

Vectorii
Exista multe cai de intrare a agentilor patogeni intr-o ferma. Acestea include obiecte
(mijloace de transport, haine, materiale si echipamente), apa si furaje, porci vii, porci morti,
oameni, pasari, rozatoare, muste, material seminal.
Agentii patogeni

Principalii patogeni care se cu potential zoonotic la porcine sunt Salmonella, Yersinia,


Arcobacter, Campylobacter, Toxoplasma si Escherichia Coli. Exista de asemenea patogeni
care actioneaza in detrimentul sanatatii animalelor si performantelor acestora si include:
PRRS, gripa porcina, E. Coli, Mycoplasma, Circovirus, Erysipelas etc. Consultantii veterinari
pot da sfaturi in privinta identificarii celor mai probabili vectori pentru fiecare organism si
efectul probabil asupra sistemului respirator, digestiv, reproductiv.
Substantele antimicrobiene
Unele dintre cele mai comune substante antimicrobiene utilizate sunt alcoholul, halogeni
(chlorinele), fenoli, peroxizi, acidul peracetic, etc. Cei mai multi dezinfectanti utilizati in
ferme include una sau alta din aceste substante.
Tabel cu exemple de vectori, puncte critice de control si actiuni preventivecare se regasesc intr-o
ferma de porci.

Vector

Factor de
influenta

Punctul critic de
control

Ferma furnizoare
Animale de inlocuire
pentru reproductie

Metode preventive
Starea de sanatate a animalelor din
ferma furnizoare si ferma receptoare
trebuie sa coincida
Se vor receptiona animale libere de
agenti patogeni

Unitatea de izolare
Porci vii

Analize specifice de sange


Vaccinare pentru boli specifice
Spalarea cu sapun, apa si dezinfectant

Scroafe gestante

Mutarea din boxele de


gestatie in maternitate

Trecerea animalelor si personalului prin


baia de dezinfectant
Administrarea de laxative cu cel putin o
saptamana inainte de mutare
Incinerarea cat mai repede dupa
moartea animalului (preferabil in ferma)

Porci morti Carcase

Miscari

Curatarea fluidelor excretate


Impachetarea carcaselor in folie de
plastic daca sunt transportate in afara
fermei

Oameni

Igiena corporala a
personalului

Vizitatori

Dus/schimbarea
hainelor

Utilizarea de sapun/sampon
antimicrobian

Spalarea frecventa a
mainilor

Dezinfectarea mainilor la cel mult 4 ore

Utilizarea grupurilor
sanitare

Spalarea mainilor dupa utilizarea


grupurilor sanitare cu sapun
antimicrobian

Tinerea unui jurnal al


vizitatorilor

Inregistararea numelui vizitatorilor,


datelor, motivelor vizitelor

Factor de
influenta

Vector

Metode preventive

Ferestre, usi, prelate

Asigurarea etanseitatii, repararea


sparturilor

Materii fecale,
cadavre

Gunoi, resturi de furaj

Controlul periodic (capcane, inlaturarea


cadavrelor) curatarea gunoiului,
resturilor de furaje

Muste, tantari care


inteapa animalele

Sisteme de ventilatie,
Utilizarea de insecticide si benzi cu
sistemul de evacuare al
lipici
dejectiilor

Pasari

Materii fecale

Rozatoare

Insecte

Punctul critic de
control

Intrarea vierilor in ferma Analize de sange


Material
seminal

Boxe

Vieri

Curatarea

Procesarea materialului Dezinfectia echipamentelor de lucru si a


seminal
suprafetelor din laborator

Biofilm pe
despartitoarele dintre
boxe si hranitori

Inmuierea cu preparate enzimatice


inainte de spalarea sub presiune
Verificarea periodica cu vopsea
fluorescenta
Bai de dezinfectare la intrarea in ferma
si FNC.

Furaje

Animale

Transportul Dejectii

Dezinfectoare pentru
vehicule (interior si
exterior)

Curatarea dezinfectarea si uscarea


vehiculelor dupa fiecare transport.

Intretinere

Vizitatori

Ingrediente

Furaje

Sursa ingredientelor

Cumpararea de la producatori autorizati

Igiena recipientelor de
depozitare

Inspectia saptamanala a recipientelor


si curatarea proprie

Agentii modificatori ai
microflorei intestinale

Testarea saptamanala a furajului

Furajul piure

Daca sunt probleme cu concentratia


microbiana, se adauga acidificatori

Furajul peleti

Poate fi sursa de salmonella, se


testeaza saptamanal

Furajul complet

Vector
Aer

Factor de
influenta

Metode preventive

Directia vantului

Distanta de cea mai


apropiata ferma

Apa de baut

Robinete si adapatori in Se adauga clorina sau peroxid de


hale
hidrogan si se testeaza periodic

Apa pentru spalat

Conducte

Se golesc si se dezinfecteaza intre


loturi de porci

Carucioare de
procesare

Se scufunda echipamentele in
dezinfectant inainte de procesarea
diferitelor loturi

Apa

Instrumentar
Seringi, ace, lame,
si
clesti
echipamente
Hrana si
bautura

Punctul critic de
control

Consumabile personal Sala de mese

Se recomanda minimum 5 kilometri

Nu se permite introducerea in ferma de


carne si oua

Cutii de livrare
Materiale de
Aria de receptie
impachetat Recipiente de racire a
materialului seminal

Scoaterea produselor din cutii, care se


lasa in afara fermei

II. BUNASTAREA PORCINELOR


Bunstarea animalelor de ferm este asigurat n special de sisteme de
ntretinere adecvate snttii si nevoilor comportamentale ale animalelor, precum si de
practici de crestere si ngrijire corespunztoare. Recomandrile urmtoare se
adreseaz fermierilor, n scopul de a-i ajuta s ating standarde nalte de bunstare
pentru animalele pe care le au n grij.
Majoritatea sistemelor de crestere impun restrictii n modul de viat al animalelor,
iar unele dintre acestea le pot cauza stress si discomfort ntr-o msur inacceptabil,
deoarece pot mpiedica animalele s si ndeplineasc nevoile de baz. Pentru a
preveni astfel de situatii, animalele trebuie s beneficieze de:
1. adposturi comfortabile;
2. ap proaspt si o diet care s mentin animalele sntoase si viguroase;
3. libertate de miscare;
4. compania altor animale, si n special a celor din aceeasi specie;
5. posibilitatea de a desfsura majoritatea comportamentelor normale speciei lor;
6. adposturile trebuie s aib att ferestre pentru iluminarea natural pe timpul
zilei,ct si surse de lumin artificial pentru a permite ca animalele s fie inspectate cu
usurint n orice moment al zilei;
7. podele care s nu cauzeze rni animalelor;
8. prevenirea, sau diagnosticul si tratamentul rapid al bolilor, rnilor sau
infestatiilor parazitare;
9. evitarea mutilrilor care nu sunt necesare;
10. posibilitatea de a reactiona prompt n cazul incendiilor sau al defectiunilor
sistemelor de ventilatie.
Bunstarea porcilor poate fi asigurat n sisteme de crestere dintre cele mai
variate. Alegerea sistemului de crestere si a numrului de porci trebuie s fie n
conformitate cu experienta si pregtirea fermierului.
Trebuie s se aib n vedere problema bunstrii animaleor nainte de a instala
ncadrul fermei echipamente complexe, cum ar fi cele care controleaz temperatura,
curentii de aer sau livrarea hranei. Cu ct aceste echipamente sunt mai sofisticate, cu
attmai putin sunt capabile animalele s si foloseasc comportamentele instinctive
pentru a modifica efectul conditiilor de mediu nefavorabile si cu att mai mare este
riscul ca animalele s sufere n cazul unor defectiuni mecanice sau electrice. Astfel de
sisteme sofisticate are trebui instalate numai n fermele n care exist personal
constiincios, cu pregtire adecvat att n privinta ngrijirii traditionale a animalelor, ct
si n privinta folosirii echipamentelor moderne.
n general, cu ct o ferm este mai mare, bunstarea animalelor se asigur mai
greu. Indiferent de dimensiunea fermei, este important s se aib n vedere bunstarea
fiecrui animal.
Toti ngrijitorii ar trebui s cunoasc comportamentul normal al porcilor. Este
esential ca ngrijitorul s observe animalele care prezint semne de stress sau boal
sau semne ale agresivittii din partea celorlalti porci. ngrijitorii trebuie s aloce timp
pentru inspectarea regulat a animalelor si a echipamentelor folosite
ngrijitorii trebuie s cunoasc semnele care indic sntatea corespunztoare
a purceilor. Trebuie s fie capabili s recunoasc primele semne de boal si s cear
sfatul veterinarului ct mai repede posibil.
Principalele semne de boal la porci sunt: separarea de grup, apetit sczut, vom,
constipatie, diaree, decolorarea pielii, tremurat, strnut, respiratie rapid si neregulat,
tuse sau gfit persistente, inflamatia ombilicului, a glandei mamare si a articulatiilor,
schioptur si lipsa coordonrii.

RECOMANDRI GENERALE
Cazarea porcinelor
Standardele privind bunstarea animalelor trebuie luate n considerare atunci
cnd se construiesc noi cladiri sau se modific unele cldiri deja existente. n unele
sisteme decrestere intensive exist cldiri specializate si echipamente mecanice si
electrice complexe, care necesit un nivel crescut de pregtire tehnic a personalului
pentru a asigura respectarea standardelor de bunstare a porcinelor.
Suprafetele interioare ale adposturilor pentru porci trebuie construite din
materiale care s poat fi usor curtate si dezinfectate, sau s se poat nlocui usor
atunci cnd este necesar. Aceste suprafete nu trebuie s aib margini ascutite sau
deformri care ar putea provoca rni animalelor.
ntretinerea pardoselii este de maxim important. Zona n care se culc porcii
trebuie mentinut curat si uscat, iar zona n care urineaz si defec trebuie drenat
n mod eficient. Pardoselile din ciment, cu stinghii sau gurite, n special atunci cnd
sunt prost ntretinute, pot cauza probleme grave, cum ar fi schiopturi sau leziuni la
nivelul membrelor. n aceste cazuri, animalele trebuie s fie consultate de ctre un
veterinar.
n conditii naturale, porcii scurm pmntul n cutare de hran, si construiesc
un cuib nainte de ftare si folosesc ntotdeauna o zon aparte pentru urinare si
defecare.
Asternutul, si n special paiele, satisface nevoia porcilor de comfort fizic si termic.
n prezent poate fi dificil s se adapteze unele cldiri deja existente, iar folosirea
asternutului poate duce la probleme de igien a adpostului. Cu toate acestea, se
recomand s se ofere porcilor asternuturi de paie sau din materiale similare, oriunde
este posibil.
Pe suprafetele la care au acces porcii nu trebuie s se aplice vopseluri sau alte
substante chimice care pot fi toxice pentru animale.
Incendiile, inundatiile si alte situatii de urgent
Fermierii trebuie s fie pregtiti pentru a reactiona prompt n situatii de urgent,
cum ar fi incendiile sau inundatiile, si trebuie s se asigure c toti membrii personalului
sunt familiarizati cu actiunile de urgent corespunztoare.
Atunci cnd se construiesc noi adposturi sau se modific adposturile
existente trebuie s se asigure posibilitatea de a evacua animalele n cazul unei
urgente.
Materialele de constructie trebuie s aib suficient rezistent la foc pentru a
permite evacuarea animalelor. Trebuie avut n vedere faptul c nu este ntotdeauna
posibil s se foloseasc iesirile de urgent n totalitate, deoarece porcii aflati n
apropierea unui foc refuz uneori s se deplaseze sau, n cazul n care accept s se
deplaseze, ncearc s se ntoarc n zonele care le sunt familiare.
Toate instalatiile electrice sau cele care functioneaz pe baz de gaz sau
combustibil trebuie protejate n asa fel nct, dac se produce o supranclzire sau se
genereaz o flacr, riscul ca focul s se rspndeasc s fie minim. Este
recomandabil ca sursele de energie electric s se situeze n afara cldirilor. Trebuie s
se instaleze sisteme de alarm n caz de incendii, care s functioneze continuu.
Ventilatia si temperatura
Supranclzirea adpostului sau pierderile excesive de cldur ar trebui
prevenite prin izolarea peretilor externi, a acoperisului si a podelelor si prin asigurarea
de asternut adecvat. Este foarte important s existe ventilatie eficient n toate cldirile
si s se evite producerea curentilor de aer. Ar trebui s se instaleze un sistem de
alarm independent de principalele surse de energie electric, care s avertizeze
ngrijitorii n cazul n care echipamentele automate nu mai functioneaz. Se poate cere
sfatul unor experti pentru a stabili nivelul corect al temperaturii, ventilatiei si umidittii.
Deoarece porcii au o capacitate redus de a transpira, ei sunt deosebit de
susceptibili la stressul de cldur, si de aceea trebuie s se mentin o ventilatie
eficient, pentru ca porcii s nu se supranclzeasc pe perioada verii.

Temperatura optim este influentat de aportul de hran, viteza


curentilor de aer, tipul pardoselii, dimensiunea grupului si greutatea animalelor si de
aceea toti acesti factori trebuie luati n considerare atunci cnd se determin
temperatura optim dintr-un adpost. Podelele cu stinghii sau perforate sau cantitti
sczute de hran sunt factori care cresc nevoia de cldur, n timp ce asternutul din
paie, cantittile crescute de hran si greutatea corporal mare sunt factori care implic
o nevoie mai sczut de cldur (tabelul1).
Categoria de porci
Scroafe
Purcei sugari
Purcei proaspat intarcati
Purcei intarcati (>6 saptamani)
Porci grasi
Adulti

Temperatura (C)
15-20
25-30
27-32
21-24
15-21
15-18

n sistemele de crestere intensive este important s se evite variatiile mari sau


bruste de temperatur n orice perioad de 24 de ore. n cazul n care porcii sunt mutati
ntr-un nou adpost, cldirea trebuie nclzit dinainte sau trebuie s li se asigure
animalelor asternut de paie.
Iluminarea
Pe timpul zilei, nivelul de lumin din adpost trebuie s fie suficient pentru a
permite ca toti porcii s poat fi vazuti clar. Trebuie s existe permanent posibilitti de
iluminare adecvat pentru a permite inspectarea animalelor n orice moment al zilei sau
al noptii.
Echipamente mecanice
Toate echipamentele, inclusiv adptorile si hrnitorile automate, ventilatoarele,
echipamentele de nclzire si de iluminare, stingtoarele pentru incendii si sistemele de
alarm trebuie curtate si inspectate n mod periodic. Pentru cazul n care aceste
echipamente se defecteaz trebuie s existe sisteme alternative.
Toate instalatiile electrice trebuie s fie bine izolate si s nu se afle n zone n
care au acces porcii.
Hrnirea si adparea
Cnd porcii sunt hrniti cu ajutorul sistemelor automate, care nu permit accesul
nelimitat la hran, trebuie avut n vedere ca toti porcii s se poat hrni n acelasi timp.
Cnd porcii sunt introdusi n adposturi noi, acestia trebuie s aib acces cu
usurint n zonele de hrnire si de adpare. Indiferent de sistemul de hrnire, toti porcii
trebuie s primeasc o diet zilnic care s fie adecvat din punct de vedere nutritional
pentru ca acestia s se mentin sntosi.
Porcii trebuie s aib ap proaspt la discretie. Este avantajos ca sistemele de
adpare s permit adugarea de medicamente dac este posibil. Atunci cnd apa nu
este disponibil la discretie, trebuie s se asigure minim 2,5 litri de ap pentru fiecare
kilogram de hran. Pentru scroafe trebuie s se asigure un minim de 5 litri pentru cele
negestante, 5-8 litri pentru cele gestante si 15-30 litri pentru cele n lactatie.
Atunci cnd se folosesc puncte de adpare pentru purceii la ngrsat, este
recomandat s existe minim un punct de adpare la zece purcei.Scroafele ai cror
purcei au fost ntrcati nu trebuie s fie private de ap sau de hran.
Management
Porcii trebuie s fie inspectati din apropiere cel putin o dat pe zi, preferabil n
timp ce se hrnesc.
Porcii trebuie mentinuti n grupuri stabile si, n msura posibilittilor, nu trebuie
mutati din aceste grupuri, pentru a evita agresiunile. Ei trebuie manevrati cu calm si fr
zgomote, cu grij pentru a evita durerea sau stressul.
Porcii bolnavi sau rniti trebuie izolati de cei sntosi si tratati ct mai repede

posibil.
Marcarea porcilor se poate face prin tatuarea, crestarea sau perforarea urechii,
prin aplicarea de crotalii auriculare sau prin tatuarea corporal. Aceste operatiuni
trebuie fcute de personal instruit, pentru a evita surplusul de durere sau de stress.
Castrarea reprezint o mutilare si ar trebui evitat n msura posibilittilor.
Castrarea porcilor nu trebuie realizat dect de ctre un medic veterinar sau de ctre
untehnician veterinar.
Tierea cozii reprezint o modalitate de a reduce riscul de muscare a cozii.
Aceast mutilare trebuie de asemenea s fie evitat, dar, atunci cnd este neaprat
necesar, trebuie s fie realizat de ctre un medic veterinar sau de ctre un tehnician
veterinar.
Tierea coltilor se foloseste pentru a reduce riscul ca purceii s rneasc
mamelele scroafei sau s rneasc ceilalti purcei din cuib. Aceast mutilare trebuie
evitat, dar, atunci cnd este neaprat necesar, trebuie s fie realizat de ctre un
medic veterinar sau de ctre un tehnician veterinar.
Scroafele si scrofitele trebuie astfel ntretinute nct s fie n conditie foarte bun
n momentul ftrii. ngrijitorii trebuie s aib experient si cunostinte privind ftarea si
trebuie s acorde atentie special igienei, n special la ftrile asistate.
RECOMANDRI PENTRU PORCII CAZATI N INTERIOR
Scroafe gestante si purcei sugari
Boxele de ftare trebuie s dispun de mijloace de protectie pentru purcei. Atunci
cnd se folosesc gratii sau dispozitive similare, zona de trecere pentru purcei trebuie s
aib o ltime de minim 30 cm. Scroafele trebuie aduse n boxele de ftare cu o
perioad de timp nainte de momentul ftrii.
Temperatura din box trebuie s se mentin la niveluri ridicate, prin izolare sau
prin nclzire artificial. Mediul trebuie s fie mult mai cald dect este necesar pentru
scroaf. Lmpile de nclzire, cum ar fi cele cu infrarosii, trebuie s fie fixate n mod
sigur si s fie protejate de contactul cu scroafa sau cu purceii.
Problemele asociate cu ntrcarea sunt legate de vrsta ntrcrii. Cu ct
aceast vrst este mai mic, cu att sistemul de management si nutritie trebuie s fie
mai bun, pentru a evita problemele legate de bunstare. Purceii nu trebuie s fie
ntrcati la vrste mai mici de 3 sptmni. Purceii orfani, bolnavi sau care sunt n
surplus necesit atentie special.
Porci la ngrsat
Suprafata total de pardoseal trebuie s fie adecvat pentru somn, hrnire si
exercitiu. Zonele pentru odihn trebuie s fie suficient de mari pentru a permite tuturor
porcilor s stea culcati si trebuie s tin cont de greutatea lor corporal (tabelul 2).
Greutate corporal (kg)

Suprafata (m2 )

20
40
60
80
100

0.15
0.25
0.35
0.45
0.55

Atunci cnd scroafele si scrofitele sunt tinute n grupuri, agresivitatea poate


reprezenta o problem grav. Aceasta depinde de temperamentul animalelor, dar
ngrijitorii trebuie s se asigure c nu au loc conflicte care pot duce la rnirea sau la
privarea de hran a unora dintre scroafe. Atunci cnd unele dintre ele sunt agresate,
acestea trebuie mutate separat. Hrana trebuie oferit simultan tuturor animalelor.
Cazarea scroafelor si a scrofitelor n boxe individuale ridic probleme serioase
privind bunstarea. Animalele sunt mpiedicate s se miste si nu li se permite s fac
exercitiul minim necesar. Ele pot manifesta comportamente anormale si foarte adesea
prezint leziuni si slbiciune la nivelul membrelor. De aceea se recomand s se
nlocuiasc boxele individuale cu sisteme alternative, cum ar fi cotetele mai spatioase,

curtile cu zone de asternut de paie sau curtile cu zone de adpostire, n care nevoile
comportamentale ale animalelor pot fi ndeplinite.
Productorii care dispun deja de spatii de cazare cu boxe de ftare ar trebui s
foloseasc paiele sau materiale similare drept asternut, pentru a reduce leziunile si a
elimina unele dintre problemele comportamentale. Schipturile sau problemele care
apar n timpul ftrii pot fi reduse dac scroafelor li se permite s fac exercitiu suficient
nainte de ftare.
Vierii
Boxele individuale pentru vieri trebuie s aib o suprafat minim de 7,5m2, iar
parapetii trebuie s aib o nltime minim de 1,5m. Zonele de odihn trebuie s
asternut de paie. Boxele care se folosesc si pentru mont trebuie s aib o suprafat
minim de 10m2.
Dac exist riscul ca vierii s rneasc alte animale, atunci coltii lor trebuie tiati
de ctre un medic veterinar sau de ctre un tehnician veterinar.
Recomandari privind castrarea porcilor
Carnea de vier este improprie pentru consum sub form proaspt datorit
mirosului foarte neplcut pe care l eman n momentul n care este supus nclzirii.
Aceast carne poate fi ns folosit pentru prepararea de produse procesate.
Practica curent este ca porcii masculi s fie castrati n primele sptmni de
viat. Legea permite fermierilor s castreze purceii ei nsisi pn la o anumit vrst. n
mod obisnuit nu se foloseste anestezia.
n concordant cu Directiva UE 63/630/EEC, la purceii mai mici de 3 sptmni,
castrarea prin metode chirurgicale poate fi efectuat numai sub anestezie, ceea ce
implic faptul c prezenta unui medic veterinar este obligatorie. n Romnia, prin
Ordinul nr. 76/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste
standarde minime pentru protectia porcinelor, s-a stabilit c, n cazul n care operatia de
castrare si de tiere a cozii la purcei se efectueaz dup vrsta de 7 zile, aceasta
trebuie efectuat numai sub anestezie si analgezie prelungit si numai de ctre un
medic veterinar.
Desi castrarea prin metode chirurgicale fr anestezie prealabil este legal,
exist cel putin dou motive pentru a contesta aceast procedur. n primul rnd,
castrarea fr anestezie este dureroas si se poate spune c afecteaz n mod negativ
sntatea si bunstarea purceilor. n al doilea rnd, din considerente etice, animalele
sunt considerate fiinte sensibile, capabile de suferint. De aceea, sntatea si
bunstarea lor ar trebui s fie puse n balant cu interesele oamenilor. n acest caz, ar
trebui s se ia n considerare posibilele alternative la castrare.
Carnea de porc care eman mirosuri neplcute atunci cnd este preparat
termic nu poate fi consumat. Aceast problem poate fi evitat dac vierii sunt castrati
nainte de a atinge maturitatea sexual.
ncepnd cu 1980 au existat numeroase discutii privind castrarea purceilor, cu
privire la pozitia legal a celor care execut castrarea. Unele persoane au considerat c
sterilizarea acestor animale nu este intotdeauna necesara, si ar trebui evitat.
Castrarea purceilor a fost considerat necesar n momentul respectiv deoarece
legislatia UE interzicea exportul de carne de vier. Se credea c urmau s se dezvolte
noi metode pentru detectarea mirosului de carne de vier nainte de abatorizare. n anul
1991, legislatia EU sa modificat pentru a permite vnzarea crnii provenite de la vierii
care cntreau 80 de kg sau mai putin. Cu toate acestea, multe tri au continuat s
refuze importurile de carne de vier si de aceea productorii au considerat castrarea
purceilor masculi ca fiind o necesitate.
Pe de alt parte, cresterea vierilor necastrati are avantaje cunoscute: vierii au
o rat mai bun de conversie a hranei dect masculii castrati si produc un procent mai
mare de carne mai slab; n plus, se evit costurile legate de operatia de castrare.
Alternative la operatia de castrare fr anestezie ;
Castrarea cu anestezie general sau local, cu analgezie aditional prelungit
Renuntarea la operatia de castrare si sacrificarea la o greutate de abatorizare
mai mic

Renuntarea la castrare, cu folosirea unei tehnici care s detecteze mirosul de


carne de vier la abatorizare
Imunocastrarea
Separarea spermei
Selectia genetic
Din punctul de vedere al bunstrii animalelor, ar fi preferabil s se castreze
purceii sub anestezie general si cu medicatie suplimentar pentru combaterea durerii.
Aceasta ridic probleme de ordin practic, deoarece numai medicii veterinari au dreptul
legal de a administra analgezice si anestezice. Astfel, fermierii nu au dreptul s
anestezieze animalele, desi au dreptul s le castreze.
Din punct de vedere etic, renuntarea la operatia de castrare si sacrificarea la o
greutate de abatorizare mai mic nu afecteaz bunstarea animalelor. Cu toate
acestea, anumite tri nu accept importuri de carne provenit de la porci masculi
necastrati, ceea ce poate cauza probleme economice importante.
Renuntarea la castrare, cu folosirea unei tehnici care s detecteze mirosul de
carne de vier la abatorizare, ar fi o tehnic util din punctul de vedere al bunstrii
animalelor. n anii 1980 s-au realizat cteva metode pentru depistarea acestui miros,
dar este nc nevoie ca aceste tehnici s fie perfectionate.
Imunocastrarea este o metod nou, bazat pe folosirea unor anticorpi mpotriva
hormonului de eliberare a gonadotrofinelor (Gn-RH). Prin neutralizarea acestui hormon
se suprim dezvoltarea si functia testiculelor, ceea ce inhib aparitia mirosului de vier.
n orice caz, productorii de carne de porc se tem c folosirea tehnicilor de
imunocastrare poate influenta negativ consumatorii.
Tehnicile imunologice, prin care anticorpi monoclonali se ataseaz de markerii
specifici de pe suprafata celulelor sexuale, ar permite separarea acestor celule n
functie de cromozomul sexual pe care l contin. Prin folosirea nsmntrii artificiale, sar putea crea efective alctuite exclusiv din scrofite, care produc carne de calitate
superioar si au o conversie a hranei mai bun dect masculii.
Selectia genetic poate fi folosit pentru a obtine porci a cror carne s aib un
miros mai putin accentuat. Legislatia actual a Uniunii Europene permite ca fermierii s
castreze purceii masculi fr anestezie. Medicii veterinari sunt responsabili din punct de
vedere profesional pentru bunstarea animalelor si de aceea ei ar trebui s promoveze
ideea c nici un animal nu trebuie s sufere inutil.
Federatia Veterinarilor din Europa a analizat urmtoarele aspecte:
Castrarea produce purceilor durere, care poate fi redus prin folosirea
anestezicelor si a analgezicelor. n numeroase tri, aceasta nu reprezint o variant
practic.
n functie de prerea consumatorilor, se poate folosi imunocastrarea.
ntruct numerosi cumprtori nu doresc s achizitioneze carne de vier,
productorii consider castrarea porcilor ca fiind o necesitate.
Federatia Veterinarilor din Europa consider c nevoia de a castra porcii masculi
trebuie redus prin dezvoltarea de metode alternative care s fie usor de aplicat si care
s nu provoace suferint animalelor.
Recomandari privind bunastarea porcilor in timpul transportului
Conditii generale pentru transportul de animale
O persoana nu poate transporta animale sau ncredinta animale n vederea
transportului n conditii care le pot provoca rani sau suferinte inutile.
n plus, urmatoarele conditii trebuie respectate:
1. n prealabil, au fost luate toate masurile necesare pentru a reduce durata
calatoriei si a satisface nevoile animalelor n timpul calatoriei
2. animalele se afla ntr-o stare buna pentru a fi transportate;
3. mijloacele de transport sunt proiectate, construite, ntretinute si utilizate astfel
nct sa se evite ranirea si suferinta animalelor si sa se asigure siguranta acestora;
4. echipamentele de ncarcare si descarcare sunt proiectate, construite,
ntretinute si utilizate astfel nct sa se evite ranirea si suferinta animalelor si sa se
asigure siguranta acestora;

5. personalul nsarcinat cu manipularea animalelor are pregatirea sau


competenta necesara n acest sens si si ndeplinesc atributiile fara a face uz de
violenta sau orice alte metode care pot provoca panica, rani sau suferinta inutila
animalelor;
6. transportul este efectuat fara ntrziere pna la locul de destinatie, iar conditiile
de bunastare a animalelor sunt verificate n mod regulat si mentinute la un nivel
corespunzator;
7. animalele beneficiaza
de suficienta suprafata de sol si
o naltime
corespunzatoare taliei lor si calatoriei planificate;
8. la intervale de timp corespunzatoare, animalelor li se asigura apa, hrana si
repaus ntr-o cantitate si de o calitate adecvata speciei si taliei acestora.
Un lot de animale poate fi retinut n timpul transportului exclusiv n cazul n care
acest lucru este strict necesar pentru bunastarea animalelor sau din motive de
siguranta publica. Nicio ntrziere nejustificata nu poate surveni ntre ncheierea
ncarcarii si plecare. n cazul n care un lot de animale trebuie retinut n cursul
transportului mai mult de doua ore, autoritatea competenta se asigura ca se iau
masurile corespunzatoare pentru ngrijirea animalelor si, daca este necesar, pentru
hranirea, adaparea, descarcarea si adapostirea acestora.

Bibliografie
1. http://www.ansvsa.ro
2. http://www.legestart.ro/Norma-2008-sanitara-veterinara-regulile-generalebiosecuritate-exploatatiile-porcine-inregistrate-autorizate-sanitar-veterinar
3. http://www.thepigsite.com
4. http://www.biosecuritycenter.org/content/biosecurity.pdf
5. http://www.fao.org/docrep/012/i1435e/i1435e00.pdf
6. http://www.pfi.iastate.edu/OFR/Livestock/Herd_Health/Biosecurity_Pig_Flo
w_and_Introduction_of_Stock.pdf
7. http://www.agrowebcee.net/fileadmin/subnetwork/awsee/fawro/DOCS/Por
cine/porcine1%28ro%29.pdf
8. http://www.fao.org/fileadmin/user_upload/animalwelfare/136142.pdf
9. http://www.biosecurity.govt.nz/animal-welfare/codes/pigs/index.htm

REFERAT
I. BIOSECURITATEA
PORCINE

IN

FERMELE

II. BUNASTAREA PORCINELOR

CATARIG (ALDEA) ADELINA


ANUL I MASTER PROIECTAREA SI EVALUAREA TEHNICO - ECONOMICA A
PRODUCTIILOR ANIMALIERE

DE