Sunteți pe pagina 1din 16

SINTEZA Evaluare IVANOV.

SIDENCO CURSURI all


seminar 1
Bilantul articular - reprezinta masurarea amplitudinilor de miscare in
articulatii pe toate directiile de miscare.
Bilantul muscular este format dintr un sistem de tehnici de
examinare manuala pt testarea fortei unui muschi sau a unui grup muscular
fara a folosi aparate mecanice, electrice sau electronice.
Exista mai multe sisteme de apreciere a fortei numite "in trepte": 10, 5
sau 6 forte.
In sistemt de 6 trepte de la 0 la 5 a fortelor, 3 trepte se executa
antigravitational si 3 se executa fara gravitatie (FG).
Pentru F5 - forta este normala, miscarea se executa antigravitational si
impotriva unei rezistente mari (normala).
Pentru F4 - miscarea se executa Ntigravitational, rezistenta este medie
(buna).
Pentru F3 - miscarea se executa antigravitational dar fara rezistenta
(acceptabila).
Pentru F2 - miscarea se realizeaza fara gravitatie (mediocra).
Pentru F1 - muschiul nu poate executa miscarea dar se poate palpa o
contractie musculara (schiat).
Pentru F0 - nu exista contractie musculara (zero).
Bilantul muscular al umarului
A. Mobilizarea si fixarea scapulei
1. Ridicarea scapulei - muschii care realizeaza miscarea : trapezul
si ridicatorul scapulei.
Pozitia fara gravitatie - din decubit ventral cu bratele pe langa corp.
Pentru corectitudinea miscarii sr stabilizeaza trunchiul.
Pentru F1 - trapezul se palpeaza pe fasciculul ascentdent
laterocervical, la nivelul curbei gatului. Ridicatorul scapulei se palpeaza tot
laterocervical in spatele sternocleidomastoidianului.
Pentru F2 - kinetoterapeutul sustine cu o mana umarul testat ridicandu
l de pe planul mesei. Se cere subiectului sa si ridice umarul catre ureche
fara sa si incline capul.
Pozitia antigravitationala - sezand cu mainile sprijinite pe masa de o
parte si de alta a bazinului.
Pentru F3 - miscarea se executa fara a inclina trunchiul de partea
opusa sau capul de aceeasi parte.
Pentru F4-F5 - se aplica rezistenta progresiv pe acromion.
1

2. Coborarea scApulei - fascicolul inferior al trapezului si micul


pectoral
Pozitia fara gravitatie: Decubit ventral, bratele pe langa corp in usoara
rotatie interna. Pentru testare se stabilizeaza trunchiul.
Pt F1 - se palpeaza fascicolul inferior al trapezului in spatiul interscapulo-vertebral la nivelul ultimelor vertebre toracale. Micul pectoral este
dificil de palpat iar testarea neconcludenta.
Pt F2 - se sustine umarul la o oarecare distanta de planul mesei, se
cere subiectului sa execute miscarea de depasare caudala a scapulei.
Pozitia antigravitationala: decubit ventral inclinat, cu capul mai jos
decat membrele inferioare.
Pt F3 - se executa miscarea impotriva gravitatiei.
Pt F4-F5 se aplica rezistente cu directie craniala pe unghiul inferior al
scapulei.
3. Adductia - este miscarea de apropiere a scapulei de coloana.
Muschii- trapezul mijlociu si romboizii.
Pozitia fara gravitatie - sezand.
Pentru F1 - trapezul se testeaza cu bratul abdus la 90 grad si sustinut
de kinetoterapeut. Palpandu se in spatiul inter-scapulo-vertebral.
Romboizii se palpeaza cu bratul in rotatie interna, cu mana la spate de-a
lungul marginii vertebrale a scapulei in apropierea unghiului inferior al
acesteia.
Pentru F2 - se cere subiectului sa apropie scapula de coloana
vertebrala.
Pozitia antigravitationala: decubit ventral.
Pentru F3 - kinetoterapeutul ridica umarul de pe planul mesei iar
subiectul roteaza intern bratul cu mana la spate, adducand omoplatul.
Pentru F4-F5 - pentru trapez-> se abduce bratul la 90grade la
marginea mesei cu antebratul orientat spre cap(brat in rotatie externa).
Subiectul ridica umarul si bratul de pe planul mesei si se face adductia
scapulei.
- pentru romboizi -> antebratul exte orientat spre in spate ( brat in
rotatie interna).
Rezistenta se aplica cu policele la nivelul marginii vertebrale a
scapulei cu palma pe fata dorsala a acesteia.
4. Abductia - muschii - dintatul anterior
Pozitia fara gravitatie - sezand cu bratul flectat la 90 grade, cotul in
flexie.
2

Pentru F1 - se palpeaza marele dintat pe grilajul costal pe fata anteroexterna a toracelui.


Pentru F2 - pacientul impinge bratul inainte abducand omoplatul.
Pozitia antigravitationala: decubit dorsal cu bratul flectat la 90 grade,
cotul flectat.
Pentru F3 - pacientul va impinge bratul in sus cu abductia scapulei.
Pt F4-F5 - kinetoterapeutul aplica rezistenta prin priza circulara la
nivelul cotului si impinge bratul in jos.
B. Miscarile in art scapulo-humerala
1. Flexia- muschii: deltoidul anterior si coracobrahialul.
Pozitia fara gravitatie: decubit heterolateral.
Pt F1 - deltoidul anterior se palpeaza pe fata anterioara a articulatiei
glenohumerale iar coracobrahialul se palpeaza la nivelul bratului medial de
bicepsul brahial.
Pt F2 - bratul va fi sprijinit pe o planseta talcata si se va executa flexie
pana la 90 grade cu cotul extins.
Pozitia antigravitationala: sezand sau ortostatism.
Pt F3 - se realizeaza flexia pana la 90 grade cu cotul extins.
Pt F4-F5 - rezistenta se va aplica in treimea inferioara a bratului.
2. Extensia - muschii: marele dorsal, rotundul mare si deltoidul
posterior.
Pozitia fara gravitatie: decubit heterolateral cu bratul in rotatie interna,
cotul extins, bratul sustinut de kinetoterapeut sau pe placa.
Pt F1 - marele dorsal si marele rotund se palpeaza la nivelul peretelui
posterior al axilei (dorsalul caudal fata de rotund) iar deltoidul posterior pe
fata posterioara a articulatiei gleno-humerale.
Pt F2 - se impinge bratul posterior pe placa talcata
Pozitia antigravitationala: decubit ventral sau sezand cu bratul in
rotatie interna si cotul extins.
Pt F3 - se impinge bratul in sus din decubit ventral sau posterior din
sezand.
Pt F4-F5 - rezistenta se aplica in treimea inferioara a bratului
impingandu l in sens de flexie.
3. Abductia - muschii: deltoidul mijlociu si supraspinosul.
Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu bratul rotat intern si cotul
extins.
Pentru F1 - deltoidul mijlociu se palpeaza lateral de art glenohumerala iar supraspinosul nu se palpeaza fiind acoperit de trapez.
3

Pentru F2 - se executa abductia cu bratul alunecand pe masa sau


sustinut de kinetoterapeut.
Pozitia antigravitationala: sezand cu bratul in ritatie interna si cotul
extins.
Pt F3 - se realizeaza abductia pana la 90 grade.
Pt F4-F5 - rezistenta se aplica in treimea externa a bratului.
4. Adductia - muschii: marele dorsal, marele pectoral si marele
rotund
Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu bratul abdus la 90 grade si in
pozitie intermediara de rotatie.
Pt F1 - pectoralul mare se palpeaza la nivelul peretelui anterior al
axilei, dorsalul mare se palpeaza la nivelul peretelui posterior al axilei iar
rotundul mare tot aici dar cranial fata de marele dorsal.
Pt F2 - se realizeaza miscarea de adductie a bratului, abdus la 90 de
grade.
Pozitia antigravitationala: decubit dorsal cu ratul abdus la 90 grade.
Pt F3,F4,F5 se aplica rezistenta pe fata mediala a treimii inferioare a
bratului. Cele trei grade de forta se apreciaza aproximativ.
5. Rotatia externa - muschii: subspinosul si rotundul mic.
Pentru testare se stabilizeaza humerusul deasupra cotului pentru a
permite doar rotatia.
Pozitia fara gravitatie: decubit ventral cu membrul superior complet
atarnat la marginea mesei sau
sezand cu cotul flectat la 90grade.
Pt F1 - subspinosul se palpeaza sub spina scapulei in fosa subspinoasa
iar rotundul mic se va palpa intre deltoidul posterior si marginea axilara a
scapulei.
Pt F2 - se roteaza extern bratul excluzand supinatia.
Pozitia antigravitationala: decubit ventral cu bratul abdus la 90 grade
sprijinit pe masa, cotul flectat la 90 grade. Antebratul atarnat la marginea
mesei.
Pentru F3 - se ridica Bratul la orizontala.
Pt F4-F5- rezistenta se aplica distal pe fata dorsala a antebratului.
6.Rotatia interna : muschii : subscapular, rotund mare, pectoral
mare si dorsal mare. Pt testare se va stabiliza humerusul.
Pozitia fara gravitatie si antigravitational sunt ca la rotatia externa.
Testarea are aceleasi indicatii ca si la rotatia externa dar miscarea se va
executa in sens invers. Subscapularul nu se palpeaza iar ceilalti muschi au
mai fost discutati.
4

Extensia triceps brahial si anconeu


Poz fara gravitatie sezand cu bratul flectat la 90 grade, antebratul
flectat la 90 de grade in sprijin pe masa sau sustinut.
F1 - tricepsul se palpeaza pe fata posterioara a bratului in partea
superioara a olecranului. Anconeul tot pe olecran, lateral de tendonul
tricepsului.
F2 - se executa extensia antebratului pe brat alunecand pe masa.
Poz antigravitationala - decubit ventral cu bratul abdus la 90 de grade,
antebratul atarnat la marginea mesei. Sezand cu bratul ridicat la zenit si
antebratul flectat complet pe brat.
F3 - se extinde cotul pana cand antebratul intra in linie cu bratul.
F4-f5 - se aplica rezistenta pe fata dorsala a antebratului.
Bilantul muscular al antebratului.
1. Pronatia : rotundul pronator si patratul pronator.
Poz fara gravitatie: sezand cu bratul flectat la 90 grade, Antebratul
flectat la 90 grade si supinat cu pumnul si degetele relaxate.
F1 - rotundul pronator se va palpa medial de insertia distala a
bicepsului la nivelul fetei anterioare a antebratului, in treimea proximala.
Patratul pronator nu se palpeaza.
Pentru F2 se proneaza antebratul.
Poz antigravitationala: sezand cu bratul pe langa trunchi, cotul flectat
la 90 grade, antebratul supinat, pumnul si degetele relaxate.
F3 - se proneaza antebratul.
F4-F5 - rezistenta este aplicata pe extremitatea distala a antebratului si
pe pumn prin priza circulara. Miscarea se executa antigravitational doar
pana la pozitia de pronosupinatie, apoi este ajutata de gravitatie.
2. Supinatia
Muschii: scurtul supinator si bicepsul brahial.
Poz fara gravitatie si antigravitational sunt aceleasi ca la pronatie iar
miscarile in sens invers.
F1 - supinatorul se palpeaza pe fata dorsala a antebratului in treimea
proximala, distal de capul radial. Bicepsul se palpeaza pe fata anterioara a
bratului. Pt testarea separata a supinatorului se extinde cotul.
Bilantul muscular al pumnului.
1. Extensia . Muschii: lungul extensor radial al carpului (LERC),
scurtul extensor radial al carpului (SERC), extensorul ulnar al carpului
(EUC).
5

a) LERC - pozitia fara gravitatie - cotul flectat, antebratul la 45 de


grade in supinatie, mana flectata si degetele relaxate.
F1 - tendonul se palpeaza pe fata dorsala a pumnului la baza
metacarpianului 2. Corpul muschiului se palpeaza in treimea proximala a
antebratului alaturi de brahioradial.
F2 - extensia mainii in abductie
Poz antigravitationala - antebratul pronat la 45 de grade cu pumnul
flectat si deviat ulnar cu degetele relaxate.
F3 - se realizeaza miscarea de extensie cu inclinare radiala.
F4-F5 - se aplica rezistenta pe fata dorsala a mainii pe latura
radiala,impingand in sens de flexie si deviere ulnara.
b) SERC - poz fara gravitatie: la fel ca la lungul extensor radial al
carpului.
F1 - Tendonul este adiacent celui al LERC, palpandu se langa acesta.
Medial catre axul antebratului la baza metacarpianului 3. Corpul muscular
se va palpa distal de cel al lungului extensor radial al carpului.
F2- se realizeaza extensia cu alunecarea marginii ulnare pe masa.
Poz antigravitationala - antebratul flectat la 90 grade sprijinit cu fata
volara pe masa, palma pe masa, degtele relaxate.
F3 - se executa extensia pumnului fara deviere.
F4-F5 - rezistenta se aplica pe fata dorsala a mainii, la nivelul
metacarpianului 2 impingand spre flexie fara deviere.
c)EUC - poz fara gravitatie: antebratul pronat la 45 de grade, pumnul
flectat si deviat radial cu degetele relaxate.
F1 - tendonul se palpeaza pe fata dorsala a pumnului intre stiloida
ulnara si baza metacarpianului 5.
F2 - se realizeaza extensia pumnului cu inclinare cubitala.
Poz antigravitationala: antebratul in pronatie pe masa, mana in flexie
si abductie in afara suprafetei de sprijin.
F3 - se executa extensia cu orientarea mainii catre marginea ulnara.
F4-F5 - se aplica rezistenta pe fata dorsala a mainii impingand in sens
de flexie si inclinare radiala.
2. Flexia - muschii: flexorul radial al carpului (FRC), flexorul ulnar al
carpului (FUC), palmarul lung.
a) flexorul radial al carpului.
Pozitia faragravitatie - antebratul in pozitie indiferenta cu pumnul
extins si cu degetele relaxate.
F1 - muschiul se va palpa pe fata volara a pumnului in continuarea
metacarpianului 2.
6

F2 - se executa flexia pumnului alunecand pe masa.


Poz antigravitationala:
Antebratul supinat sprijinit pe masa, mana in afara planului in
extensie.
F3 - se realizeaza flexia pumnului.
F4-F5 - rezistenta se aplica in palma impingand spre extensie.
b) flexorul ulnar al carpului
Pozitia fara gravitatie: antebratul supinat la 45 de grade, pumnul extins
cu degetele relaxate.
F1 - se palpeaza tendonul pe fata volara a antebratului la nivelul
articulatiei pumnului, proximal de pisiform.
F2 - se realizeaza flexia pumnului cu inclinare ulnara.
Poz antigravitationala: antebratul in supinatie sprijinit pe masa de
examinat, mana in extensie si abductie in afara suprafetei de sprijin.
F3 - se executa flexia mainii cu inclinare ulnara.
F4-F5 - se aplica rezistenta pe palma si marginea cubitala impingand
in sens de extensie si deviere radiala.
c) palmarul lung - este un muschi subtire, inconstant, de importanta
mai mica, caruia in general nu i se masoara forta. Tendonul se poate palpa
pe fata volara a mainii pe directia metacarpianului 3.
Bilantul articular al membrului superior
B.Bilantul articular al centurii scapulare
Umarul este format din 5 articulatii: 3 adevarate - art
scapulohumerala, acromioclaviculara, sterno-costo-claviculara; 2 false - art
scapulotoracica si subacromiodeltoidiana.
Centura scapulara este formata din articulatia scapulotoracica,
acromioclaviculara si sternoclaviculara.
Centura scapulara prezinta in raport cu toracele miscari proprii ale
umarului:
1. Miscari de proiectie anterioara(antepulsie)
2. Miscari de proiectie posterioara (retropulsie)
Realizeaza deplasari de 10-12 cm in miscarea de proiectie scapula se
translateaza ( se departeaza sau se apropie de coloana vertebrala) si se
basculeaza cu 40-45 grade. Aceste miscari insotesc pe cele de flexie sau
extensie ale bratului.
3.miscari de ridicare si coborare a centurii scapulare pe o distanta de
10-13 cm (10 cm la ridicare), realizate prin deplasarea verticala si rotarea
scapulei.
7

Art scapulo humerala permite miscari in 3 planuri executate in jurul a


3 axe astfel:
1. Flexia (anteductie, antepulsie, proiectie anterioara) - se
realizeaza pe un sector de miscare de 180 grade la care participa pana la 90
grade art scaoulohumerala, urmatoarele 60 grade art scapulotoracica iar
ultimile 30 grade prin redresarea coloanei (hiperlordoza lombara).
Miscarea se executa in plan sagital in jurul unui ax frontal. Pozitia de
masurare: pacientul in ortostatism, sezand, decubit dorsal sau decubit
lateral. Kinetoterapeutul sta lateral de subiect.
Goniometrul - axul sub acromion in centrul biomecanic al articulatiei.
Bratul fix dealungul trunchiului pe linia medio-axilara, iar bratul mobil
(BM) dealungul liniei mediane a fetei laterale a bratulu.
Extensia ( retroductie, retropulsie, proiectie posterioara) miscarea activa 50-60 grade, iar pasiva 90 grade. Miscarea se realizeaza in
plan sagital ax frontal. Pozitii de masurare - decub it frontal, decubit
lateral, sezand, ortostatism. Goniometrul se aseaza ca la flexie.
Abductia - este msicarea de ridicare laterala a bratului pana ce acesta
atinge urechea. Amplitudinea miscarii este de 180 grade din care: 90 grade
din articuatia scapulohumerala, 60 grade prin bascularea scapulei si 30
grade prin inclinarea laterala a coloanei dorsolombare. Miscarea se executa
in plan frontal, ax sagital ce trece prin capul humeral. Pozitii de masurare:
ortostatism sau sezand cu spatele la kinetoterapeut. Goniometrul - axul la
nivelul proiectiei anterioare a centrului capului humeral. Bratul fix
dealungul trunchiului pe linia axilara anterioara. Bratul mobil pe linia
mediana a fetei anterioare a bratului spre olecran.
Adductia este imposibila din pozitia zero anatomic dar se poate
realiza combinata cu o usoara flexie sau extensie. Se executa in plan
frontal in jurul unui ax sagital.
Rotatia interna - ampliudine 90-95 grade. Miscarea se realizeaza in
plan transversal, ax longitudinal. Pozitii de masurare: pacientul in decubit
dorsal cu bratul abdus la 90 grade, cotul flectat la 90 grade, palma privind
corpul. Decubit ventra cu bratul abdus la 90 grade in sprijin pe masa, cotul
flectat la 90 grade atarnand liber, palma priveste spre trunchi.
Goniometrul- axul la nivelul olecranului, bratul fix paralel cu podeaua
iar bratul mobil pe linia mediana a fetei posterioare a anteratului catre
apofizele stiloide.
Rotatia externa - amplitudine 80-90 grade, miscarea se executa in
plan transversal, ax longitudinal. Pozitiile de masurare sunt aceleasi ca la
rotatia interna.
8

Circumductia - miscarea complexa pe care articulatia umarului o


realizeaza datorita celor 3 grade de libertate pe care le are. Are aspectul
unui con deformat. Se poate realiza cu sau fara asocierea miscarilor de
rotatie la cele dr flexie, extensie, abductie si adductie. Pozitia corecta de
functiune este de flexie 45 grade, abductie 60 grade si rotatie zero grade.
C.Bilantul articulatiei cotului
3 articulatii: humeroulnara, humeroradiala si radioulara superioara.
Cotul este o articulatie cu un grad de libertate permitand miscari de
flexie, extensie a antebratului pe brat, miscari ce se realizeaza in plan
sagital in jurul unui ax frontal. La miscarea de flexie extensie se adauga o
usoara rotatie interna a ulnei; rotatie care masoara 5 grade si care se
realizeaza deoarece trohleea humerala nu are un ax perfect orizontal.
Pozitia de pornire este cu cotul perfect extins, membrul superior pe langa
corp, palma priveste anterior. Pozitia subiectului ortostatism, sezand,
decubi dorsal. In aceasta pozitie( pozitie anatomica ) axele mediane
longitudinale ale ratului si antebratului realizeaza un unghi de 170 grade
deschiz lateral care se numeste "cubitus valgus fiziologic" mai accentuat la
femei si copii. In pozitia indiferenta cu mana in pronosupinatie, acest
unghi dispare.
1. Flexia - porneste de la poz zero si atinge activ 145 grade si pasiv
160 grade. Pozitia de masurare: decubit dorsal, sezand, ortostatism. Kt
lateral de subiect. Goniometrul - axul la nivelul epicondilului lateral, bratul
fix pe linia mediana a fetei laterale a bratului spre acromion; bratul mobil
pe linia mediana a fetei laterale a antebratului spre stiloida radiala.
2. Extensia - reprezinta reintoarcerea antebratului la pozitiazero din
flexie maxima. Art cotului nu permite o extensie reala din poz zero
anatomic, decat in cazuri de hilerlaxitate cand se poate realiza o extensie
de 5-10 grade. Pozitia corecta de functiune a cotului este flexie 90-100
grade cu antebratul in semipronatie.
D.Bilantul art antebratului
Art radiocubitale sunt in nr de 3: art radiocubitala proximala
(superioara) care face parte din complexul articular al cotului; art
radiocubitala distala (inferioara) si membrana interosoasa.
Cele 3 articulatii radiocubitale permit miscari de pri atie si supinatie.
In supinatia completa, cele 2 oase sunt paralele; radiusul fiind plasat lateral
de cubitus pe toata lungimea sa. In pronatie, diafiza radiala descrie o
miscare de rotatie si incruciseaza anterior ulna. Capul radial se roteaza in
9

jurul axului propriu modificandu-si pozitia iar epifiza distala radiala se


plaseaza la sfarsitul miscarii de pronatie medial de cea ulnara. Miscarile de
pronatie si supinatie sunt posibile datorita celor doua articulatii
radiocubitale de tip trohoid, cu u. Grad de libertate si datorita existentei
membranei interosoase formata din fibre incrucisate care se intind in
supinatie si se relaxeaza in pronatie.
Pronatia - amplitudine 90 grade. Pozitia de masurare sezand,
ortostatism, decubit dorsal, decubit ventral cu bratul le langa trunchi, cotul
flectat la 90 grade, mana in pronosupinatie, palma privind trunchiul si
policele in sus.
Goniometrul - din pozitie intermediara se tine un creion in mana. Axul
la nivelul varfului metacarpianului 3. Bratul fix perpendicular pe sol si
bratul mobil paralel cu creionul sau policele. In timpul masurarii nu se
indeparteaza cotul de trunchi, nu se permite abductia sau rotati umarului,
nu se face flexie de partea controlaterala.
Supinatia - amplitudine 90 grade, este miscarea ce oriennteaza mana
cu palma in sus si policele lateral. Toate pozitiile sunt identice cu cele din
pronatie. Pozitia de functiune a antebratului este de semipronatie la 30-45
gade.
E.Bilantul art pumnului
Art pumnului este formata din 2 articulatii complexe. Art
radiocarpiana si art mediocarpiana. In aceste 2 articulatii se executa
miscarile pumnului.
1. Flexia palmara - amplitudine 85-90 grade. Pozitia de masurare
sezand, bratul pe langa trunchi, antebratul flectat la 90 grade, si pronat la
90 grade, cu degetele relaxate. Goniometrul - axul la nivelul articulatiei
pumnului pe stiloida ulnara; bratul fix dealungul liniei mediane a fetei
ulnare a antebratului catre olecran; bratul mobil dealungul metacarpianului
5. Masurarea se poate face si din pozitie intrrmediara, caz in care
goniometrul are axul in tabachera anatomica; bratul fix dealungul fetei
laterale a antebratului catre epicondilul lateral iar bratul mobil urmareste
metacarpianul 2.
2. Extensia - amplitudine activ 70 grade, pasiv 80-85 grade. Mod de
masurare acelasi ca la flexie.
3. Adductia sau inclinare cubitala. Amplitudine 40-45 grade +10
grade cu mana in supinatie. Este miscarea in care marginea cubitala a
mainii si degetul 5 se apropie de corp. Pozitia de masurare sezand, cotul
flectat la 90 grade, antebratul pronosupinat. Goniometrul - axul la nivelul
10

pumnului intre cele doua stiloide, in dreptul bazei metacarpianului 3.


Bratul mobil dealungul medacarpianului 3 spre articulatia
metacarpofalangiana 3; bratul fix pe linia mediana a fetei posterioare a
antebratului spre epicondilul lateral.
4. Abductia - amplitudine 20-30 grade. Este miscarea in care mana se
deplaseaza lateral, metacarpianul 5 se departeaza de trunchi. Testarea se
face la fel ca si pt adductie.
Abductia se realizeaza in jurul unui ax sagital in plan frontal.
5. Circumductia este miscarea in care se combina cele 4 tipuri de
miscari de mai sus. Pozitia de functiune a pumnului este extensie 30-35
grade, adductie 15 grade si semipronatie 30-45 grade.
Bilantul articular al mainii si degetelor
Articulatiile mainii sunt considerate: cele 4 artrodii carpometacarpiene
(intre trapezoid, osul mare, osul cu carlig si ultimile 4 metacarpiene) si art
selara (dintre trapez si metacarpianul 1).
Cele trei artrodii intermetacarpiene
Cele 5 articulatii condiliene metacarpofalangiene
Cele 9 articulatii trohleartroze interfalangiene proximale si distale.
Miscarea in articulatiile carpometacarpiene creeaza causul mainii (se
formeaza cand se apuca manerul unui obiect).
metacarpianul 3 si 4 se flecteaza usor iar metacarpianul 2 ramane
aproape imobil. Nu se poate masura si se apreciaza in cadrul studierii
prizelor sau tipurilor de prehensiune.
Miscarile in articulatiile metacarpofalangiene
1. Flexia - extensia degetelor. Pozitia zero este cu oumnul si degetele
extinse.
Flexia activa - creste de la degetul 2 spre 5 pana la 100 grade.
Extensia este foarte variabila in functie de subiect ajungand pana la
90 grade in hiperlaxitate.
Masurarea amplitudinii miscarii se face dificil cu un goniometru
obisnuit. Exista goniometre speciale pentru degete care se fixeaza pe fata
dorsala a mainii pe metacarpianul respectiv cu bratul mobil pe fata dorsala
a falangei care se flecteaza. Masurarea se poate face si cu o rigla pe care se
apreciaza distanta in cm dintre vf degetului si pliul de la nivelhl pumnului
pt flexie sau distanta de la vf degetului la planul orizontal al palmei pentru
extensie.
Abductia adductia degetelor este o miscare de indepartare apropiere
a degetelor de axa mediana a mainii. Miscarea se executa cu degetele
11

extinse. Masurarea cu goniometru este dificila si se prefera masurarea


distantei in cm intre doua vf ale unor degete alaturate.
3. Circumductia degtelor este posibila mai ales la index datorita
combinarii miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie.
4. Rotatia axiala nu se poate executa decat pasiv
Miscarile in articulatiile interfalangiene
1. Flexia - in interfalangiene proximale amplitudinea este de 100
grade. Mai ampla la degetele 4,5 decat la 2,3. Masurarea se face cu
goniometru special sau prin masurarea distanteo de la vf unghiei la baza
degetului.
2. Extensia - plecand de la pozitia zero, este posibila doar in
interfalangiene distale si doar la unii subiecti .
Miscarile in articulatia policelui se realizeaza in articulatia
trapezoido-metacarpiana:
1. Flexia - miscare in plan frontal paralela cu palma care duce policele
dealatul palmei spre baza ultimilor degete. Are o amplitudine de 10-15
grade. Masurarea cu goniometrul este dificila se masoara distanta dintre
articulatia metacarpofalangiana si baza degetului 5.
2. Extensia - miscare in acelasi plan cu flexia. Indeparteaza policele
de marginea indexului. Are o amplitudine de 25-30 grade. Se masoara cu
goniometrul- ratul fix fiind situat dealungul metacarpianului 2.
3. Abductia - este miscarea de indepartare a policelui de planul
palmei; miscare in plan perpendicular pe palma cu amplitudine de 60 - 70
grade. Masurarea se face cu goniometrul, bratul fix dealungul indexului iar
bratul mobil urmeaza miscarea policelui.
4. Adductia - miscarea de revenire a policelui abdus la pozitia
initiala.
5. Rotatia axiala - posibila doar pasiv
6. Circumductia este posibila prin combinarea miscarilor de mai sus.
Miscarile in art metacarpofalangiana a policelui
1. Flexia - amplitudine 70-75 grade. Pozitia de masurare goniometrul - bratul fix dealungul metacarlianului iar bratul mobil in axul
primei falange.
2. Extensia propriu-zisa nu exista.
Bilantul art al membrului inferior
F. Bilantul articulatiei coxofemurale
12

Art coxofemurala este o enartroza cu 3 grade de libertate cu mobilitate


mai redusa in favoarea stabilitatii. Miscarile soldului facute cu genunchiul
flectat sunt mai ample cu 20, 30 grade decat cele cu genunchiul extins. De
asemenea, la sold diferentele intre miscarile active si cele pasive sunt mai
mari ca la alte articulatii.
1. Flexia - se realizeaza in plan sagital, ax frontal. Amplitudine cu
genunchiul extins - 90 grade. Cu genunchiul flectat 125 grade. Pasiv 145150 grade.
Pozitii de masurare: pacientul in decubit dorsal, sau decubit lateral cu
piciorul testat in sus. Goniometrul- axul 1,2 cm deasupra partii superioare
a marelui trohanter. Bratul fix pe linia medio-axilara spre creasta iliaca.
Bratul mobil de-a lungul coapsei catre condilul lateral femural. Se va evita
bascularea bazinului.
2. Extensia se realizeaza in acelasi plan ca flexia. Amplitudine - cu
genunchiul extins 15-20 grade, cu genunchiul flectat 30 grade. Pozitii de
masurare decubit ventral, decubit lateral. :*:x
Goniometrul ca la flexie.
3. Abductia se realizeaza in plan frontal, ax sagital. Amplitudine 45
grade, variaza cu modalitatea de masurare. Pozitii de masurare: decubit
dorsal cu genunchiul extins. Goniometrul - axul la nivelul proiectiei
centrului capului femural care se situeaza pe linia plicii inghinale la o
distanta de 2/3 extern si o treime intern. Bratul fix pe o linie paralela cu
linia ce uneste cele doua spine iliace anterozuperioare. Bratul mobil pe fata
anterioara a coapsei catre mijlocul rotulei.
4. Adductia se realizeaza in plan frontal ax sagital. Este imposibila
din pozitia zero anatomic cu membrele pelvine aliniate unul langa altul. Pt
masurare se va abduce membrul opus si se va proceda ca si la abductie. Se
poate masura si asociind o flexie de sold cu sau fara flexie de genunchi.
Amplitudine 30 grade.
5. Rotatia interna sau mediala. Se reLizeaza in plan transversal, ax
longitudinal. Amplitudine 35-45 grade. Pozitii de masurare: pacientul
sezand sau decubit dorsal cu genunchiul flectat la 90 grade la marginea
mesei sau decubit ventral cu genunchiul flectat la 90 grade. Goniometrul axul pe rotula, bratul fix perpendicular pe podea iar bratul mobil de- a
lungul gambei care se misca spre inafara.
6. Rotatia externa - se realizeaza in plan transversal ax lingitudinal.
Amplitudine 45 grade, pozitiile ca la rotatia interna.
pozitia de functiune flexie30 frade, abd 30 grade, rotatie externa
Bilantul art genunchiului
13

Genunchiul este format din 3 art: femurotibiala, femuro-rotuliana si


tibio- peroniera superioara. La miscarile genunchiului participa doar
primele 2.
Art genunchiului este cea mai puternica articulatie a corpului si are un
grad de libertate permitand miscari de flexie si extensie la care se asociaza
obligatoriu rotatia interna si externa datorita inegalitatii condililor si
ligamentelor.
1. Flexia - se realizeaza in plan sagital ax frontal. Amplitudine - 120
cu soldul extins, 140 cu soldul flecta iar pasiv 160 grade. Pozitii de
masurare: pacientul sezabd cu genunchiul in afara mesei de testare si
decubit ventral. Goniometrul - axul la nivelul tuberozitatii laterale a
condilului extern. Bratul fix pe coapsa intre marele trohanter si condilul
lateral. Bratul mobil pe gamba spre maleola externa.
2. Extensia propriu-zisa este nula. Se va aprecia deficitul de extensie.
3. Rotatia interna - activa apare in timpul flexiei cand aceasta
depaseste 70 grde se observa prin devierea interna a piciorului cu 20-30
grade in timpul testarii flexiei. In rotatia interna ligamentele incrucisate se
intind iar cele laterale se relaxeaza.
4. Rotatia externa activa se produce in timpul extensiei genunchiului,
piciorul orientandu se spre in afara.
5. Lateralitatea se relizeaza cu genunchiul in semiflexie,
Amplitudinea fiind mica. Miscarile de sertar, sunt patologice, reprezinta
alunecari anteroposterioare ale tibiei fata de condilii femurali. Exista un
"sertar" anterior si unul posterior.
G. Bilantul articulatiei gleznei
Artiulatia gleznei sau articulatia tibio-tarsiana. Are un grad de libertate
si permite miscari de flexie extensie. In flexie se asociaza o usoara
adductie. Axa de miscare nefiind perfect transversala.:
1. Flexia - amplitudine: 20-25 grade si creste odata cu flexia
genunchiului. Pozitii de masurare: pacientul sezand la marginea mesei, sau
decubit dorsal cu genunchiul flectat.
2. Extensia - amplitudine 45 grade, pozitii de masurare ca la flexie.
Pozitia de functiune - piciorul la 90 grade sau in usoara extensie, iar cea de
relaxare- extensie 15-20 grade.
Bilantul articular al piciorului
Piciorul prezinta 32 de articulatii: art astragalo- calcaneana si mediotarsiana. Aceste articulatii determina miscari complexe care se executa in
14

jurul unei axe oblice dinainte spre inapoi, dinauntru in afara si de sus in
jos. Descompunand aceste miscari complexe se pot descrie:
1. Abductia - aducerea spre exterior a vf piciorului
2. Adductia - aducerea spre interior a vf piciorului
3. Sulinatia - 45 grade.
4.Pronatia - 25 grade.
Toate aceste miscari se compun si realizeaza miscari complexe:
- inversia = add +supinatie + extensie = 90 grade
Pozitii de masurare: pacientul sezand la marginea mesei sau decubit
dorsal cu genunchiul flectat. Bratul fix se aseaza pe talpa intre calcaneu si
spatiul dintre metatarsianul 2 si 3. Masuratorile sunt dificile iar aprecierea
aproximativa. Se vor evita flexia extensia piciorului si genunchiului.
- eversia = abd +pronatie+ flexie = 90 grade
BIBL
1. BACIU, C. - Anatomia functionala si biomecanica aparatului
locomotor, Editura "Sport-Turism", Bucuresti - 1977
2. BACIU, C. - Aparatul locomotor, Ed. Medicala, Bucuresti - 1981
3. Conf. Dr. POPESCU, Mihai - Artrologie si biomecanica. Articulatia
centurii pelvine si ale membrelor inferioare. Biomecanica centurii pelvine
si a membrelor inferioare, 1999
4. DENISCHI, A. - Coxartroza, Editura "Publistar" - 1998
5. PAPILIAN, V. - Anatomia omului - 1977
6. POPESCU, Eugen, IONESCU, Ruxandra - Compendiu de
reumatologie, editia a treia,
Editura Tehnica - 1999
7. RADULESCU, A. - Electroterapia, Editura Medicala,
Bucuresti - 1995
8. KISS, I. - Fiziokinetoterapia si recuperarea medicala, Editura
Medicala - 1999
9. SIDENCO, Elena Luminita - Evaluare mioarticulara in
kinetoterapie si medicina
sportiva, Editura "Fundatia Romania de Maine", Bucuresti - 2003
10.
SBENGHE, T. - Kinetologia profilactica, terapeutica si
de recuperare, Editura, Bucuresti - 1987
11.
SBENGHE, T. - Recuperarea medicala la domiciliul
bolnavului, Editura Medicala , Bucuresti - 1996
15

12.
SBENGHE, T., DUMITRESCU, S. - Principii si metode
de recuperare a soldului traumatic, Editura Medicala - 1987

16