Sunteți pe pagina 1din 17

'Jllt.1 :

.

,,1

PLAGA DENTINARA

DEFINITIE : Leziune produsa in dentina prin actul chirurgical de preparare a unei

cavitati (bont, detartraj ).

CARACTERISTICIALE PLAGII DENTINARE

DENTINA

oTesut mincralizat cu o structura heterogena, alcatuit din trei faze inegal

repartizate volumetric:

)50% hidroxiapatita(volum) - 67% cantitativ

)300h fazaoryrica

)200/o apa

- 20o/o carfiitativ

- 73o/o carftitativ

213

l/3

t Renartitia topografica ) dentina superficiala

componentci minerale: uniform

,a

--+

> dent. intercanaliculara

A canalic<

) dentina profunda ---+

< dent.

pericanaliculara

> dent. pericanaliculara

< dent. intercanaliculara

A canalic>

V

Repartizarea aproximativ uni i'ornta a com ponen.tei

ininerale in intleaga cavitate^

r Repartitia topografica a componentei org4ni.qe si a Apei:neuniform

)ponderea colagenului > in dentina superficiala )apa> in dentina profunda (circumpulpara)

t Proprietati fizice ale denti:rei

1. Rezistenta mecanica

) scade cind se compromite structura coronara prin evolutia cariei sau prin

prepararea unei cavitati

) pot sa apara microfisuri determinate de tensiunile masticatorii, bruxism

2. Microduritatea

.descresteinprofunzimedatoritareduceriiduritatiidentineiintercanaliculara.

3. Elasticltatea neundorma al dentinei

-'

^Jti:[.'.rasticitate

- -'"a"r'J.r*ti.i*r"

al dentinei

.Lanaltcu/7r2^

:

periEf,e

29'8GP a

intercanalicular e :17'7'21'lGpa

4. Permeabilitatea

i.*tp"t

tit"Utt*relor prin dentina se face prin - difuziune

- filtrare

) difuziunea : transport de la o concentratie mai mare .spre o concentratie mai

mlca'

Difuziunea unei substante prin dentina depinde de :

- gradientul

_ "luprurutu

de concentratie

a" a.nti"u - cu canaliculele sectionate si diametrul acestora.

Suprafata reala de difuziune '--+ teptezinta un procent din suprafata totala a

plagii dentiare:

) filtrarea :

lichidului la o concentratie constanta, prin interventia unui

deplasarea

gradient

de presiune, care se reduce cu distanta parcursa'

! Deoar""e viscozitatea fluidelor ramine constanta la temperatura corpului, a"ptaru.eu acestora prin canaliculele dentinare depinde de:

diametrul canaliculelor;

lor (grosimea dentinei ramase);

- lungimea

- presiunea exercitata asupra lor'

r Proprierati

>;;dfi"t""

chimice ale d.e$tiqei

d" tr-p"n;;a"idit"tii -

generate de evolutia CD'

)protectia antitoxica a PulPei

la o grosime de 1-2 mm a plagiidentinare

- 90-10d%

'7S'/olao gtoti*t de 0'5 mm a plagii dentinare

DETRITUS DENTINAR REMANENT (,,Smear layer'n)

Definitie: Este o pelicula organica amorfa, pe supafata plagii dentinare, relativ neteda, cu grosimea de cel mult l-2pm in care sunt incorporate cristale de hidroxiapatita cu marimea de 0,5-15nm.

Aceasta a fost numita de Boyde (1963)

,,Smear

layer" si introdusa in

literatura romaneasca de prof. Iliescu (1999) sub numele de D.D.R.( detritus

dentinar remanent)

Cauzele aparitiei DDR

) zdrobirea neuniforma a dentinei prin taiere cu instrumentarul rotativ sau de mana

---+ cantitate considerabila

de rumegus dentinar

) deformari plastice si elastice in dentina restanta datorita caldurii de frictiune

Prin denaturarea calogenului dentinar si al altor proteine se formeaza o masa

de gelatina amorfa in care se cimenteaza fragmente de cristale de hidroxiapatita. Pe langa pelicula de DDR ce acopera plaga dentinara se formeaza si cepuri care patrund in canaliculele dentinare.

depinde de dentina din care se formeaza :

)in cavitati profunde poate contine : fragmente din matricea dentinara organica sr anorganica; teaca Neumann; prelungiri citoplasmatice ale odontoblastelor; citoplasma, chiar organite celulare; fragrnente de predentina'

) din dentina transparenta (scleroasa) : rezulta un DDR mai rezistent la acizi deoarece contine whitlochita - un fosfat de calciu mai putin solubil.

)daca se foloseste instrumentar rotativ fara racire in compozitia DDR va fi o

cantitate mai mare de gelatina ca unnaxe a denaturarii colagenului prin efect termic.

)DDR provenit din smalt este mai rezistent.

Caracteristici ale DDR :

1. DDR este extrem de aderent, neregulat ca forma si neuniform ca grosime si

distributie; ramine ferm atasat chiar dupa spalaturile cu :

- apa sub presiune

- solventi organici

- detergenti

- ser fiziologic

- hiPoclorit de Na 5%

- Peroxid de fl.

DDR dispare prin demineralizare terapeutica :

o gravare acida

I

I

chelatori

EDTA.

DDR este prezent pe toate suprafetele dentare, indiferent de instrumentul cu

care este pielucrat.

a. in cavitati

- DDR acoPera si marginile de smalt;

- provine preponderant

_ "gr"rr_"i nbn

din dentina;

aepino. de instrumentul taietor, marimea si forma cavitatii,

folosirea solutiilor de spalatura;

b.

in canalele radiculare

- DDR reprezinta un rezervor de microorganisme si produse toxice --+ iritatie infl amatorie;

- inlahrarea cu

uaoCi, EDTA duce la o mai buna adaptare a materialului de

obturatie la dentina;

c. pe suPrafetele radiculare

-,.i.,d"pu't"azacuggillgitrDconcentrat,favorizandastfelreacolarea

ligamentelor alveolo-dentare;

- este stimulata cementogeneza;

- este stimulata

cementului;

interpatir.mderea ligamentelor alveolo-dentare in matricea

Semnificatia functionala a DDR

1. LINER IATROGEN - prin originea si structura sa

2. LINERNATIIRAL - functional, cu efect benefic deoarece:

o

o

reduce permeabilitatea dentinei;

impiedica sa curga limfa in plaga dentiara; - .

oimpiedicapenetrareabacteriilorincanaliculeledentinare'darnuse

po# op*. iintri*ii toxinelor si enzimelor microbiene'

Atitudini

[. Tratamentconventional

pastrarea DDR doar ei in interiorul canaliculelor dentinare sub forma

decepurisiindepartare"r'ia"*r"suprafataplagiidentinare:produsecomerciale

-

ir;;;J;p,

Tuiuticid Btue Label

si iubulicid

Red Label (Brannstom)

Il.Tratamentdehibridizaredefinitie:procesc€creeazaunhibrid'(intre

tesuturile dure dentare si

ffirialele adezive) adica

o zona

t"*plet diferit A"

originala'

"itfi*.

;;id.

'polimeri

'ttottutu

de

tt tt"oregnarii fibrelor

din rasina adeziva'

colagen

crtproprietati.fizico-

ca urmare a demineralizarii sale

eliberate din masa de tesut dur cu

f+

strategii :

intarirea cuplarii adezivela interfata se poate realiza prin doua

1. Pastrarea DDR impregnat

;"ttt

a;tp"ttd""u 'u-Ot

cu primeri.si monomeri adezivi; in acest fel

pe dentina intarind cuplarea adeziva'

2. Indepartarea DDR 'parliala

-'

- comPleta -'

CONDITIONARE GRAVARE ACIDA

Conditionarea-indepartareastratului^superficialDDRpastrandcepurile

)

"*tt.'uf"tt

Policarboxilice'

creste de 3 ori adeziunea C1S

si a cimenturilor

! Stratul hibrid este, in final, format din

I Rasina adeziva

I

DDR imPreglate cu rasina

r) colagen intercanalicular'

Gravarea - indepartarea DDR + cepuri

- este lipsita de nocivitate pentru PulPati?;:i1X:tj.c acizi diluati' timp limitat :

- Acid citric 6%

- Gluma(cuEDTA) 16%

- avantajele gtavatii :

dentinare in scop retentiv;

de coragen

:hiTlt^:

cavitate'

. descopera

canaliculele

caxe vor servi ca retentii

cu primerul;

,;;;;f;il"

o elibereaza fibrele

micromecanice

o

evitarea

si substratffiru t"gututitt

percolarii of*tutit

]

deci prevenirea cariilor secundare'

recidivelor;

o eliminarea DDR - rezervor potential de excitatii nocive pentru pulpa;

-dezavantaiegtavarii:

o creste de

;;fl;i*""

4 '9

ori

7-,-1,-^-^

ara'

permeabilitatea dentin

cavitatii, grosimea stratului DDR'

ajunge la l o - 15 Pm);

[g."J*." P*"

clr

^,,

',,.or"i vnriafii in

mari variatii in fun'

functie de

Y E s te o p t a e a . n es s 4 se! a!' ds - ilt il, Jfi:"]:ff:i'

:::iii:TffJ'!Hl;H'."r.:ffi,:ril";;'*'"

mecanismelor de aParare

sangvlna;

:'"il i,:lHX;i!i

1".''ir

11

11

pragi prin absenta

- actul

ffientar

terapeutic

de mana Provoaca excltalll

procesul carios,

executat cu rnl

rotativ sau

.i* J'i'""t""':

.

.- -r^ t^^+^ri c

*, 1i:1"'T1"::ii prin

ce

poate

:1X'::':il;ffi

;lff;ffi

duce la modl carl

ti"t" at hiperexcitabilitate

patologice PulPare

tr;:::s;n!;::::2,tu"ptqrq-t.t"1'e!!--n:i"ffi

Plaga

degtihara.este'o

6c-#ilft1die

" :#.-,?r'lJffi

'ff

microbiana

polimorfa;

-

pluvu

*-

'"t'"'*""

r-

"'

:1t":11n'n*:;;ffi

sunt

cantonate

in

H

dentina

bactelilt^i,,","

rlin dentina aparent

ti":,;"d;T'i;i;-'ii1;i1I"-1:::111_:il':::;:H:ll

ffi,}jl#T3;:#:il?*T,t;'J"i;;"i""i*iip."nanumelede,,bacterii

pioniere"

iil*fuT."tttil este un lichid limpede care contrff

aminoacrzr

aminoacizi

si

liberi

llben sI

uou ii'1""r'u'r",i",Fy.l*1'5

"u"

"rir:#";";itiuJ

tton" al

minerale' enzime'

i":tl1a1; iJ"lfi#::

dentinei' Sectionarea

3:"T:-fil. ;ff. il':l?.'fiff";;;iueu dentinara' constituind un mediu favorabil dezvoltarii microbiene'

Aceste particularitati

ale plagii dentinart

iTp1n

de

i*uornuuiiii pulpei' Metodele

""#;;;J;i u

--i]"-"""u

adancimea

cavitatii Preparate

o*ct de videre

'

se descriu:

masuri sPeciale de tratament

tratament difera in raport cu

.

.

'

Cavitati superficiale- plaga dentinara are aspectul dentinei normale

Cavitati de adancime medie- plaga dentinara poate fi:

- dentina dura de aspect normal

- dentina dura dar pigmentata

Cavitati profunde- unde'plaga dentinara poate fi:

- dentina dura de aspect normal

- dentina dura dar pigmentata

- dentina dura cu mici zone de dentina allenta in dreptul coamelor pulpare

TRATAMENTUL PLAGII DENTINARE

Scopul tratamentului plagii dentinare il reprezinta protectia organului pulpar'

Metode de Protectie :

q

protectia

activa (biologica)

= stimularea medicamentoasa a

mecanismelor defensive locale pulpo-dentinare

prin efectele :

!

Antibiotice (bactericide/bacteriostatice)

' Analgetice

' Neodentinogenetice

protectia pasiva (bariera inerta) constand in izolarea pulpei fata

de agentii :

' fizici(tempratura,presiune, eletricitate)

' chimici

Obiectivele tratamentului plagii dentinare sunt:

r

.

r

.

r

.

r

.

.

evolutiei cariei si prevenirea

afectarii pulpei prin neutralizarea

stopaxea

factorilor toxici si bacterieni de pe

tubulilor dentinari, si prin evitar;a contaminarii ulterioare, consecutiv

suprafata deninara si din interiorul

fenomenului de percolare(microinfiltratie

marginala)

i)it*"u pulpei de elementele nocive

monomeri, mercur)

protectie termica fata de variatiile din mediu bucal

protectie electrica fata de fenomenele de galvanism oral

protectie mecanica fata de fortele masticatorii

iemineralizarea dentinei demineralizate stimulareaneodentinogenezei

din materialele de obturatie( acizi,

inhibarea fenomenelor inflamatorii incipiente

favorizarea adeziunii unor materiale de obturatie

Pentru atingerea acestor obiective se folosesc substante si materiale care trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:

1. lzolare chimica

2. Izolare termica

lzolare electrica

4.

Rezistenta mecanica

5. Compatibilitate chimica cu materiale de obturatie coronara

6. Blocarea microorganismelor in canaliculele dentinare

7. Remineralizarea plagii dentinare

8. Formarea dentinei transparerite (scleroase)

9. Stimularea depunerii dentinei secundare de reactie (neodentinogeneza) l0.Rezolutia inflamatiei pulpare asimptomatice determinata de evolutia cariei

I l.Insolubilitate si inalterabilitate in lichidele bucale

l2.Radioopacitate

13.Sa nu coloreze dintele

l4.Manipulare usoara

l.IZOLAREA CHIMICA

Presupune asigurarea unei bariere impotriva difuzarii spre pulpa a unor produsi toxici din materialele de obturatie (monomer rezidual prin polimerizare incompleta

sau imbatranirea rasinii- degradarea chimica), acizii elaborati de placa bacteriana,

care drfuzeaza prin fenomene de microinfiltratie marginala.

2.IZOLAREA TERMICA

Pulpa este foarte sensibila fata de variatiile de temperatura:

o

alternanta rece/fierbinte in alimentatie( obturatii metalice -65oC)

o

reactia de priza a materialelor( 20-40"C la compozite fotopolimerizabile).

3. IZOLAREA ELECTRICA

-pentru prevenirea coroziunii electrochimice -prevenirea durerilor dentare generate de galvanismul bucal( cand o obturatie de amalgam intra in contact cu o coroana metalica invecinata/antagonista) -lacurile pot fi izolatori electrici temporari

4. REZISTENTA MECANICA

Consta in pastrarea integritatii unui liner\baza catd se fuleaza materialul de

obturatie, care depinde de:

.

!

.

.

.

r

.

gradul de priza al liner-ului\bazei in momentul fularii rezistenta liner-ului/bazei dupa priza(mai ales pentru amalgam)

grosimea stratului de linerlbaza

presiunea de fulare a materalului de obfuratie

tipul de cavitate(clasa a II-a nu are un perete aproximal)

rezistenta peretilor cavitatii

folosirea unei tehnici corecte(clasa a II-a)

si ProPrietatile fizico-chimice

SCOP : inhibarea potentialului cariogen

DISC(ITII = privind exereza dentinei alterute

1. - EXEREZA dentinei alterate demineralizate si infectate' a carei

structura tisulara ireversibil

distrusa nu mai permite remineralizarea

dentinei partial deminerul\zata in care structura

afectata, pastrandu-si potentialul de remineralizare

Z. - CjONSBnVAREA

,iJuiu "t " putin

(aparent sanatoasa clinic) este alcatuita din:

cu. canalicul"

d"ttttiT:^-ltl:,t::-"1:

ircffigirile.

sectionaL

'J"Tiii#i

citoplasmatice ale odontoblastilor'

11:::^':t1i:u:i:

la pregatirea cavitatii si limfa dentinara

r:*i,Zi"i"*,*r'ti',i: ""t'o'tu'up'tii,,"r"it"1i

i"^ffiinare

adapostesc "bacterii pionere" din care

80% strePtococi

]

iffi

bariera fiziologica relativ impermeabila

1?T:i:?l :11? :i:f 11'I

in final la obliterarea

lor.

u u saruri I or

p'i"

ilil;"il;ilfioruI canaticutelor ducand

;t

""r*"r,i""

microbiana.

se formeaza Prin intreruPerea ontolast cu degenerarea si necroza

a continutului lanalar. Constituie o poarta de electie pentru invazia

oBSERVATII

de obicei,

-,

dentina

-^*^t

deosebirea neta de culoare intre dentina de aspect normal

aketatanu pune probleme pentru o exereza corecta

-'incariilecuevolutieacutaacestadiferentieredevinegreudefacut.Se

poare apela la detectori

de

fHli"uo,s"l,

. galben tartazin

,

si

- dar ei nu indica periferia ionei infectate ci limita zonei de demineralizare'

Este alcatuita din aceleasi zone morfologice dar in proportii diferite.

Aspecte

.pigmentare bruh inchisa-negru a dentinei este semn de caria cu

evolutie lenta; s-a produs hiperminetalizarca dentinara cu

formarea dentinei transparente.

. pigmentare maxima -

carie stationara, caracterizata prin

depunerea masiva de fosfati si saruri de fluor

Dentina dura pigmentata este o bariera fiziologica impotriva invaziei microbiene

t

trebuie pastrata cu orice Pret

a4E

DENTINA CU MICTbE DENTINA ALTEMTA

.f.

*

t

*

Limitata la 1mm2- in dreptul unui com pulpar

Distructia tisulara este ireversibiia, nu mai poate fi remineralizata

canaliculele dentinare sunt dilatate, invadate masiv cu microorganisme

(coci)

bentina intercanaliculara este intens demine rulizata, impregnata cu enzime'

toxine microbiene

.

r

.

Spina iritativa pulpara

Nu se indeparteazapentru anu deschide camerapulpara

Impune masuri energice de anihilare a microorganismelor si

produsilor lor

OBSERVATII / ATITUDINI ACTUALE

o Dupa exeteza completa

in ]S-SOX din

a dentinei alterate - raman in canaliculele dentinare

cazuri un anumit numar de microorganisme - bacterii

pioniere - care trebuiesc anihilate

o ffi

o buna capacitate de supravietuire in urma unui tratament

medicamentos

o

tr

Lactobacilii isi pastreaza intact potentialul patogen 70-140 zile,ix dupa un an supravietuesc inca 30Yo dar isi pierd cariogenitatea

Solutia de combatere a "bacteriilor pioniere" ramane protejarea plagii

dentinare cu materiale antiseptice: Ca(OH)2 ZOE

Ca(OH)2 arihileaza activitatea bacteriana dupa I luna de la tratament In zonele cu dentina alterata eficienta Ca(OH), se obtine dupa 8-10

saptamani

Dupa sterilizarea plagii, mentinerea succesului in timp depinde de pastrarea etanseitatii obturatiei coronare de durata CIS are activitate antibacteriana prin eliberarea fluorului

SIGILAREA eficienta a plagii dentinare, chiar fara tratament antiseptic duce la

anihilarca bacteriilor pioniere in 2-10 luni

PIERDEREA etanseitatii obturatiei ---) microinfiltratie marginala care duce

la reactivarea potentialului patosen

7. REMINERALIZAREA PLAGII DENTINARE

+ Obiectiv important in plaga cu dentina de aspect normal, dar si in cea cu

dentina altetata i METODE - Ca(OH)2 care nu are actiune rcmineralizanta ci o potenteaza

prin efect antiseptic

-

-

ZOE - plaga nu va ayea

uS

-

aceeasi duritate

br'R ca/,6ttle s't/e-

t'

. Nu se mai accbpta coafajul in 2 timpi - reintewentia constituie o noua

insulta inflamatorie pulpara si exista riscul deschiderii camerei pulpare

8. FORMAREA DENTINEI TRANPARENTE SCLEROASE

Reprezinta un raspuns imediat al pulpei tradus prin obliterarea canaliculelor

dentinare cu fusfati de calciu.

NEODENTINOGENEZA

I ODONTOBLASTII -

mineralizare

formeaza un tesut dentinar cu un grad variabil de

r CELULELE MEZENCHIMALE NEDIFERENTIATE - celale ile releu -

depun o dentina de aspect acanalicular intr-un ritm foarte rapid, in medie de 2 luni,

iar la molari de 3 luni .

I O. REZOLUTIA INFLAMATIEI PI'LPARE ASIMPTOMATICE GENERATE DE EVOLUTIA CARIEI DENTARE

F OBIECTIV fundamental al tratamentului plagii dentinare, mai ales in cavitati profunde

>

)

INFLAIW{TIA

este consecinta difuzarii toxinelor sau bacteriilor in pulpa

VINDECAREA inflamatiei reversibile se bazeaza pe:.

a) Anihilarea si prevenirea contaminarii

bacteriene

b) Evitarea unor insulte aditionale iatrogene, de

natura chimica sau termic

Anihilarea si orevenirea contaminatii bactefiene

Contaminarea se poate produce chiar prin tehnici corecte sau deficiente ale

unor materiale de obturatie:

F Conditionarea plagii dentinare contribuie la deschiderea lumenului

canaliculelor dentinare facilitand patrunderea microorganismelor, ulterior pe calea infiltratiei marginale

F Deficiente ale obturatiei coronare astfel:

- amalgamul de argint, prin imbatranire -+ infiltratie marginala

- compozitele --- agresiune sumata asupra pulpei prin :

r

toaleta cavitatii

r

gravarea acida

o aplicarea sistemului adeziv

r

nocivitatea monomerului liber

o

reactia de polimerizare exoterma la

compozitele autopolimerizabile

o

reactia termica indusa de lampa de

.

polimerizare

defecte posibile de

marginala

inchidere

termica - cum ar fi:

Apa oxigenata, in cavitatile profirnde, produce rupturi de capilare si embolii Alcoolul genercaza leziuni ale odontoblastilor prin coagularea proteinelor citoplasmatice, desicarea si presiunea osmotica rezultata prin evaporare

Utilizarea unor dezinfectante si antiinflamatorii

11. INSOLI-]BILITATE SI INALTARABILITATE IN LICHIDELE BUCALE

---+ pentru a preveni percolarea marginala a obturatiei

12. RADIOOPACITATE ---+ pentru diagnosticarea recidivelor de carie

13. SA NU COLOREZE DINTELE --+ pentru pastrarea efectului fizionomic

14, MANIPTILARE USOARA --- deziderat necesar in practica curenta

Tratamentul plagii dentinare in cavitatile superficiale

pulpa dentara este acoperita cu un strat gros de dentina sanatoasa caxe

asigura o protectie suficienta fata de factorii agresivi

a infiltratia microbiana este redusa

a se spala cavitalea cu un jet de apa pentru indepartarea resturilor de dentina rcnitale din frezare si a eventualelor urme de sange si saliva caxe au patnms in cavitate si se izoleaza dintele

se realizeaza toaleta plagii dentinare prin sterilizarea peretilor cavitatii cu

substante neiritante, unele din ele avand ca scop indepartarea detritusului dentinar remanent si pregatirea suprafetei dentinare pentru adeziune atunci

cand restaurarea se face prin tehnici adezive,(hibridizarc) sau lacuri dentare

in canil folosirii amalgamului de argint.

Tratamentul plagii dentinare in cavitatile de adancime medie

pulpa dentara este acoperita de un strat de dentina care, desi relativ gros, nu

ofera aceeasi protectie fata de factorii agresivi ca in cazul cavitatilor

superficiale

cavitatea se spala si se izoleaza dintele

se impune luarea unor masuri suplimentare de dezinfectare a plagii dentinare, de obliterare a canaliculelor dentinare si de protectie fala de

agentii fizici si chimici

in majoritatea situatiilor cligice se utilizeazaunele substante de protectie

rol biostimulator care sa determine cresterea zonei de sclerozao

cu

ii aplicarea

unor obturatii de baza ca inlocuitori de dentina, care sa asigure un suport

eficient pentru cuspizii sau crestele de smalt subminat si pentru viitoarea obturatie definitiva

In cavitatile de adancime medie alegerea se face in functie de solicitarea masticatorie astfel:

- liner din ciment ionomer de sticla in lipsa solicitarii

- obturatie de baza din CiS in cazul solicitarilor masticatorii

- obturatia definitiva din material compozit se va realiza in aceeasi

sedinta

- daca obturatia definitiva se va realiza din amalgam de argint,

obturatia de baza se poate realiza si din eugenat de zinc, ciment

policarboxilic, ciment fosfat de zinc.

Tratamentul plagii dentinare in cavitatile profunde

stratul de dentina ramas pe fundul cavitatii intr-o grosime foarte redusa, nu

asigura o proiectie satisfacatoare pulpei dentare fata de agentii agresori

protectia pulpara nu se poate asigura eficient, numai prin

straturi suplimentare dezinfectante si protectoare, ci este necesara si

aplicarea unor

stimularea mecanismelor de neodentinogeneza pulpara, urmarindu-se in acest fel obtinerea in timp a unui strat dentinar suficient de gros, care sa

mentina integritatea pulpei dentare- metoda prin care se obtine acest rezultat

se numeste coafaj indirect

terapeutic complex prin care se asigara

coafaj uI indirect este an act

dezinfectia plagii dentinare

si

obliterareu canaliculelor dentinare,

protectia pulpei fata de agentii fizici si chimici precurn si stimularea

mec anismelor de n eo dentin ogen eza

dupa toaleta cavitatii cu substante neiritante , uscarea se rcalizeaza cu un jet de aer caldut, proiectat in cavitate fara presiune mare, timp de 5-10 sec.

propiu

zisa de cIS fotopolimerizabil; obturatia definitiva se realizeaza in aceeasi

sedinta

se aplica apoi o baza intermediara de hidroxid de calciu si o baza

Ca o concluzie terapeutica practica se recomanda ca in criteriile de alegere

a materialelor destinate tratamentului plagii dentinare sa se tina seama de:

a) adancimea cavitatii- actiunea iritativa pulpara a unui material creste pe

masura reducerii grosimii plagii dentinare pe care se aplica

- b)

permeabilitatea plagii dentinare

"*i"

cu evolutie-rapida

dentinei

-' o

la tineri presupune canalicule dentinare larg

deschise si lipsa

materiale cu

secundare de reactie; in acest caz sunt necesare

ma.e putere antiseptica dar si cu o biocompatibilitate maxima

evolutie lenta la adult, in care intanlim dentina dura pigmentata,

- o carie cu

foarte

putin permeabila, presupune alegerea unui biomaterial doar in

functie de rezistenta sa la solicitarile masticatorii

c)graduldeetanseizarealobturatieicoronare-oridecateorinusepoate

oLiL. d" la inceput

sa relativ rapida

si de durata

d)materialuldeobturatiecoronaradedurata-compositsauamalgamde

argint

este indicat un material cu proprietati antibacteriene putemice

o buna inchidere marginala sau se presupune

deteriorarea

forma de:

- lacuri dentare

- lineri

- obturatie debaza

dentare sunt solutii incolore sau galbui de rasini naturale sau

care dupa

Lacurile

dizolvate in solventi organici,(copal,colofoniu,sandarac)

sintetice

aplicarea lor pe plaga dentinara, lasa dupa evaporarea

protectoare poroasa de 5-10 microni.

solventului, o pelicula

Linerii se aplica sub forma unei pelicule cu o grosime sub 0,5.mm'. strict pe

plagadentinara,nusipeperetiicavitatii-potfi:hidroxiddecalciu,cimentcu

ionomeri de sticla, eugenat de zirrc'

obturatiu de baza- reprezinta stratul protector suplimentar izolant,.aplicat

intr-o cavitate de adancime medie, intre supiafata plagii dentinare si materialul de

pentru prevenirea tranimiterii excitantilor fizici si chimici la

obturatie definitiva,

pufpu a"nt*u,

ci*"nt ionomeri de sticla, ciment policarboxilat, ciment fosfat de

zinc,ciment eugenat de zinc'

.

obiectivele obturatiei de baza sunt:

- substituirea dentinei cariate

- economisirea materialelor de obturatie coronara

- eliminarea zonelor ptentive pentru incrustatii

r principiile obturatiei de baza

- evitarea indepartarii intempestive a dentinei sanatoase in vederea

obtinerii spatiului necesar plasarii obturatiei de baza, irrlrucat ,,cea mai buna obturatie de baza este dentina sanatoasa"

- pastraxea unei grosimi cat mai mari a dentinei sanatoase, care

gararfieaza suportul mecanic pentru obturatia coronara ca si

vitalitatea pulpei

- grosime minimala care sa evite fracturarea obturatiei coronare prin

diminuarea volumului acesteia

r clasificarea obturatiilor de baza

- baze propiu-zise, cu rezistenta mecanica crescuta, utilizate in

cavitatile de adancime medie

- baze intermediare, cu rezistenta mecanica scazuta, utilizate in

coafajul indirect- din hidroxid de calciu'