INTRODUCERE ÎN TEOLOGIA MORALĂ (Pr. Prof. Gheorghe POPA)

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|
Pr. GHEORGHE POPA
INTRODUCERE~NTEOLOGIAMORAL|
- Principii [i concepte generale -
PR. GHEORGHE POPA
ISBN:9738179
939
Editura
mitropolitan\
TRINITASIA{I,
2003
Pr. GHEORGHE
POPA
INTRODUCERE ~N
TEOLOGIA MORAL|
- Principii [i concepte
generale -
PR. GHEORGHE POPA
Prolegome
na
~ncontextulactualal`nv\]\m=ntului
teologic universitar, Teologia Moral\
este o disciplin\ sistematic\, `ns\ cu o
finalitate practic\. Al\turi de celelalte
discipline [i `mpreun\ cu ele, Teologia
Moral\arecascopformareaunuianumit
moddeag=ndi[i,maiales,aunuimod
deafi[ideatr\i`naceast\lume.
Pentru a putea sesiza mai clar
specificulTeologieiMorale,consider\m
c\ este necesar s\ preciz\m mai `nt=i
conceptele[iprincipiilegeneralecucare
eaopereaz\.Esteceeaceneampropus
s\facem`nceleceurmeaz\.
1. No]iunea de moral\
Etimologic,no]iuneademoral\vine
dinlimbalatin\delaadjectivulmoralis,
is. Cercet\torii `n domeniuconsider\ c\
celcareafolositprimadat\,`nscrierile
sale, no]iunea demoral\afostMarcus
TulliusCicero(10643`.d.Hr.),filosof,
orator, scriitor [iom politic roman. ~n

capitolulIaltratatuluis\udemoral\,el
scrie: Quia pertinet ad mores, quod
h^2@H illi vocant, nos eam partem
philosophiae de Moribus appelare
solemus;seddecetaugentem
linquamlatinamnominareMoralem1.
A[a cum reiese din acest citat,
adjectivul moralis deriv\ de la
substantivul mos, moris,care,tradus`n
limba rom=n\, `nseamn\ datin\, obicei.
Corespondentul grecesc al no]iunii de
moral\ este etica (hj246Z). Aceast\
no]iune deriv\ de la substantivul
h^2@H, prezent[iel`ncitatuldemai
sus. ~n opera lui Homer el `nsemna
vatra str\mo[ilor, locuin]a unei familii
saupatria.Mait=rziu,sa
Voiutschi,Teologiamoral\ortodox\,p.1.
PR. GHEORGHE POPA
trecutdelaaceast\semnifica]iegeograficospa]ial\laosemnifica]ie
spiritual\,h^2@H`nsemn=ndpatriaspiritului,asineluimoral.
~n limbajul popular, h^2@H avea, totu[i, o semnifica]ie
asem\n\toarecuceaalatinesculuimos, moris,adic\datin\,obicei
sau,`nsensmoral,legeasaunorma`ntemeiat\pedatin\:morem
facetusus(Ovidiu);sau:morempacisimponere(Vergiliu).
Cuacest`n]elesapareno]iuneadeh^2@H[iceademos,moris`n
NoulTestament,`nEpistolaIc\treCorinteni15,33,`ncareSf=ntul
ApostolPavelciteaz\pepoetulMenandru 2 .Nuv\l\sa]i`n[ela]i,
scrie el. Tov\r\[iile rele stric\ obiceiurile bune (:hV B8"<a~F2g
n2giv D@LF4< h# 20 PD0F2a V oJ :48\"4 6"6"\;Noliteseduci:
corrumpuntmoresbonoscolloquiamala).
Celedou\substantivesubliniateau`ntextuldemaisusunsens
moralpropriuzis`ntruc=tserefer\lalegeasaudatinamoral\a
uneicomunit\]i,`ncazulnostrucomunitateacre[tin\.Decino]iunea
demoral\,`ncadruldisciplineinoastre,esteunatributsubstantival
cecaracterizeaz\unc=mpdistinctalreflec]ieiteologice.
2. Teologie [i moral\
Amv\zutmaisusc\no]iuneademoral\estestr=nslegat\de
ideeadedatin\,obiceisau,maiprecis,deideeadetradi]ie.Tradi]ia,
la r=ndul ei, se `ntemeiaz\ pe un anumit mod de a defini [i
interpretaomul[iexisten]asa`nlume.
Tradi]iamoral\cre[tin\nufaceexcep]iedelaaceast\regul\.Ea
define[te[iinterpreteaz\existen]aomului`nlumeplec=ndnudela
omcafiin]\autonom\,cidelaDumnezeuOmulIisusHristos.Cu
altecuvinte,moralacre[tin\esteteonom\sau,maiprecis,hristo
nom\.Criteriuls\uaxiologicnuesteolegemoral\impersonal\,nici
unsistemdevaloribazatpeunacordsauoconven]iesocial\,ci
este o Persoan\, Persoana divinouman\ a Fiului lui Dumnezeu
`ntrupat.Datorit\acestuifapt,no]iuneademoral\,`nvia]acre[tin\,
este str=ns legat\ de no]iunea de teologie. Teologia, ca expresie
obiectiv\a`nv\]\turiidecredin]\,asimilat\de`ntreagaBiseric\prin
consensuleiunanim,`nspa]iu[itimp,reprezint\criteriulnoetical
2
Cf.LaBiblie,traduction
oecumnique,LesditionsduCerf,
Paris,1988.
vie]ii morale, iar teologia, ca expresie concret\ a comuniunii cu

DumnezeuTat\l,prinFiul,`nDuhulSf=nt,reprezint\criteriulei
existen]ial.
3. Defini]ia Teologiei Morale
TeologiaMoral\esteodisciplin\dincadrulsec]ieisistematicea
`nv\]\m=ntuluiteologicuniversitarcare,petemeiulRevela]ieilui
Dumnezeu, realizat\ deplin `n Iisus Hristos, Logosul `ntrupat [i
actualizat\permanent`nspa]iulsacramental[iliturgicalBisericii,
analizeaz\ critic [i prezint\ [tiin]ific principiile fundamentale ale
vie]iimoralecre[tine.
Pentrua`n]elegemaibineaceast\defini]ievomfacec=teva
preciz\ri:
a)TeologiaMoral\arecatemeiRevela]ialuiDumnezeu
A[a cum reiese din defini]ie, Teologia Moral\ are ca temei
Revela]ia lui Dumnezeu. Precizarea no]iunii de Revela]ie, a
con]inutuluiei[iaetapelordesf\[ur\riisaleconstituiedomeniulde
cercetarealTeologieiDogmatice,deaceeanuvominsistaasupra
acestoraspecte.Preciz\mdoarfaptulc\,dinperspectiv\teologic\,
Revela]ianu`nseamn\at=tdescoperireaunorcuno[tin]eteoretice
despreunDumnezeudistantfa]\delume[i`nchis`ntranscenden]a
Sa, c=t lucrarea tainic\ a lui Dumnezeu prin care a adus de la
nefiin]\spre fiin]\`ntreaga crea]ie [iapoiìpoart\degrij\, prin
harul s\u, pentru ca aceasta s\ ajung\ la scopul ei final,
`ndumnezeirea. Evident c\ aceast\ lucrare a lui Dumnezeu are o
istorie,adic\sedesf\[oar\treptat,pentruanuviolentacon[tiin]a[i
libertateaomului,cipentruatrezi`neliubireafa]\deDumnezeu.
Dinaceast\perspectiv\,omulnuestedoarobiectalRevela]iei
lui Dumnezeu, ci [i subiect purt\tor al ei pentru c\, `n mod
ontologic,prinra]iunea,con[tiin]a[ilibertateasaesteorientatspre
Dumnezeu.Aceast\orientaredob=nde[teuncon]inutreal,pedeo
parte, prin cunoa[terea logic\ a cosmosului, care are o structur\
logic\,ra]ional\[i,pedealta,princredin]a`nRevela]iabiblic\prin
carecunoa[terealogic\`[idescoper\sensuleideplin,deschiz=ndu
sesprecunoa[tereamistic\sauduhovniceasc\.
PR. GHEORGHE POPA
Din punctul nostru de vedere nu exist\ contradic]ie `ntre

cunoa[terealogic\[icunoa[tereaizvor=t\dincredin]\.Cunoa[terea
logic\neconduceladescoperireasensurilorgeneralealeexisten]ei,
iar cunoa[terea izvor=t\ din credin]\ ne ajut\ s\ integr\m aceste
sensuri `n rela]ia noastr\ personal\ cu Logosul sau Cuv=ntul lui
Dumnezeu`ntrupat. Pentruoameniicredincio[iambele forme de
cunoa[tere sunt necesare pentru c\ ambele `[i au temeiul `n
Revela]ia lui Dumnezeu, care vorbe[te Omului at=t prin
ra]ionalitatea cosmosului, c=t [i prin g=ndurile, dorin]ele [i
aspira]iilecesenasc`ncon[tiin]asa,pedeoparte,dincomuniunea
cuDumnezeu[i,pedealta,dinrela]iasacucosmosul.
P\rintele St\niloae considera c\ [i atunci c=nd omul nu mai
comunic\cuDumnezeuprinrug\ciune[iovia]\curat\,Dumnezeu
ì vorbe[te prin necazuri [i suferin]e3. Acest lucru se poate
constata din cartea dreptului Iov. ~n dialogul s\u cu Iov, Elihu
spune:Vezic\Dumnezeuvorbe[tec=nd`ntrunfel,c=nd`ntralt
fel,daromulnuiaaminte.{ianume,Elvorbe[te`nvis,`nvedeniile
nop]ii,atuncic=ndsomnulselas\pesteoameni[ic=ndeidorm`n
a[ternutullor.Atuncield\`n[tiin]\rioamenilor[iicutremur\cu
ar\t\rileSalecas\`ntoarc\peomdelacelerele[is\lfereasc\de
m=ndrie.Cas\ifereasc\sufletuldepr\pastie[ivia]aluidecalea
morm=ntului.Deaceea,prindurere,omulestemustrat`npatullui
[ioaseleluisuntzguduitedeuncutremurne`ntrerupt.Poftaluieste
dezgustat\dem=ncare[iinimaluinumaipofte[tenicicelemai
bunebucate.Carneadepeelsepr\p\de[te[ipiere[ioaselelui,p=n\
acumnev\zute,ìiesprinpiele.Sufletulluivine`ncet,`ncetspre
pr\pastie[ivia]aluispre`mp\r\]iamor]ilor.Dac\atunciseafl\un
`ngerl=ng\el,unmijlocitor`ntrevii,cares\iarateomuluicalea
datoriei, atunci Dumnezeu Se milostive[te de el () ì arat\
bun\tateaSa[ii`ng\duies\vad\fa]aSacumarebucurie[iastfelì
d\omuluiiertareaSa(Iov33,1426).
Dinacesttextobserv\mc\Dumnezeuse reveleaz\omului [i
princon[tiin]asamoral\,manifest=ndusecaizvoralbucuriei[ial
Pr.Prof.Dr.DumitruSt\niloae,
TeologiaDogmatic\Ortodox\,
Bucure[ti,1978,pp.140145.
3
iert\rii,dar[icaizvoraldrept\]ii,atuncic=ndnedreptateaomului
perverte[tedreptateacrea]ieiluiDumnezeu.
Punctulculminantalrevel\riiiubirii[idrept\]iiluiDumnezeu`n
orizontulneiubirii[ialnedrept\]iiumaneafostjertfadepecruce
aFiuluiluiDumnezeu`ntrupat.Deaceea,IisusHristos,Fiullui
Dumnezeu `ntrupat, reprezint\ ultima etap\ a Revela]iei [i
`mplinirea scopului ei, care este, a[a cum am mai amintit,
m=ntuirea[i`ndumnezeireaomului[i,prinel,a`ntreguluicosmos.
b) Teologia Moral\ este o func]ie slujitoare a Bisericii lui
Hristos
Din defini]ia pe care am dat o reiese [i faptul c\ Revela]ia
`mplinit\`nHristosseactualizeaz\`nspa]iulsacramental[iliturgic
al Bisericii. Datorit\ acestui fapt [i Teologia Moral\, ca [i toate
celelalte discipline teologice, reprezint\ con[tiin]a reflexiv\ a
Bisericii`nlucrareaeidep\strare[itransmitereaRevela]iei.De
aceea,easan\scut`ns=nulBisericii[iestec\l\uzit\decredin]a[i
tr\ireaduhovniceasc\atuturorgenera]iilordecre[tini,caresau
str\duit`ntimpultreceriilorprinlumes\[isfin]easc\via]a,nu`n
modizolat[iegoist,ci`ncomuniunecu`ntreagaBiseric\[i,prin
Biseric\,cuM=ntuitorulIisusHristos,capulBisericii.
~ntreBiseric\[iHristosnuexist\niciunintervalspa]ialsau
temporal,`ntruc=tCerulundesa`n\l]atIisuscoincidecucentrul
intimalBisericii().Loculundeseafl\el[iinimaBisericii
coincid4.Deaceea,TeologiaMoral\cafunc]ieslujitoareaBisericii
`[ijustific\existen]a[iimportan]anumaiatuncic=ndr\m=nefidel\
Revela]iei lui Dumnezeu `n Hristos care, de[i `n esen]a ei r\m=ne
tainic\[imetalogic\,totu[i,pentruaputeafitransmis\dingenera]ie
`ngenera]ie,sap\strat`nBiseric\,saobiectivat[iconceptualizat`n
cuvinteleSfinteiScripturi[ialeSfinteiTradi]ii,princareserealizeaz\
dialogulpermanentalBisericiicuHristos.
c)Demersulcritic[icaracterul[tiin]ificalTeologieiMorale
Princelespusep=n\aiciam`ncercats\preciz\mprimapartea
defini]ieipecareamdatoTeologieiMorale.
Idem, IisusHristossauRestaurareaomului,Edi]iaaIIa,EdituraOmni
scop,Craiova,1993,pp.382[i393.
10
PR. GHEORGHE POPA
Concluziaesteclar\:studiulTeologieiMoralepleac\delaun
dat:Revela]ialuiDumnezeu,[idelaunactexisten]ial:credin]a
liberconsim]it\`naceast\Revela]ie.
Subliniem`nc\odat\aicic\Revela]ia[icredin]a`nRevela]ie
nuseopundemersuluicognitivalra]iuniiumane,reflec]ieisale
critice.Deaceea,`nparteaaIIaadefini]ieinoastre,amafirmatc\
Teologia Moral\ analizeaz\ critic [i prezint\ [tiin]ific principiile
fundamentalealevie]iimoralecre[tine.Aceast\afirma]iearputea
dana[terelaopiniicontradictorii:unelecares\accepte,altelecare
s\negedemersulcritic[icaracterul[tiin]ificalTeologieiMorale.
Deaceeatrebuies\preciz\m[iacesteaspecte.
Cuv=ntulcriticvinedinlimbagreac\delasubstantivul(oJ)
6D4J46`H, @L,[idefine[tepeomulcaresestr\duies\disting\
ceea cearevaloaredeceeacenuarevaloare`nexisten]asa.Tot
dinlimbagreac\vine[ino]iuneadecritic\:6D\F4H,gTH,care
`n epoca modern\ a primit sensuri diferite at=t `n domeniul
teologic,c=t[icelextrateologic.
Asumat`ndomeniulTeologieiMorale,spiritulcritic`nseamn\
reflec]ie asupra con]inutului credin]ei [i a principiilor morale,
mo[tenitedinm\rturia[itr\ireaini]ial\aRevela]iei,cuscopuldea
le face rodnice, ca factori de `nnoire spiritual\, pentru genera]ia
actual\decredincio[i.
Cuacest`n]elespozitiv,spiritulcriticafostpermanentprezent
`nBiseric\.~nacestsensputems\d\munexempludinliteratura
spiritual\ a primelor secole cre[tine, consemnat de Sf=ntul Ioan
Casian:Miaducamintec\odat\,`nvremeatinere]ii,afl=ndum\
`np\r]ileThebaidei,undepetreceafericitulAntonie,sauadunatla
elni[teb\tr=ni,cas\cerceteze`mpreun\cuelcareestedes\v=r[irea
`nvirtute;careadic\dintretoatevirtu]ileesteceamaimare?Deci
fiecare`[ispuneap\rereadup\pricepereamin]iisale().Dup\ce
fiecare[iaspusp\rereasa,princarevirtu]isarputeaomulmai
bine apropia de Dumnezeu, [i trecuse aproape toat\ noaptea cu
aceast\cercetare,laurmatuturorar\spunsSf=ntulAntonie:Toate
acesteacarelea]ispussuntdetrebuin]\[idefoloscelorcecaut\pe
Dumnezeu[idorescs\vin\laEl.Darnuputemdacinstea`nt=iet\]ii
virtu]iloracestoradinurm\toareapricin\:[tiupemul]ic\[iautopit
trupulcupostul[iprivegherea[iaupetrecutprinpustiet\]i,iarcu
s\r\ciaat=tasaunevoit,`nc=tnicihranaceadetoatezilelenu[i
mail\saupeseamalor;[ilaat=tamilosteniesaudat,`nc=tnule
auajunstoatec=tesuntpelume,cas\le`mpart\.Dardup\toate
acesteaauc\zutdinvirtute[isaurostogolit`np\cat.Deciceia
f\cutpeace[tias\r\t\ceasc\delacaleaceadreapt\?Nimicaltceva,
dup\`n]elegerea[ip\rereamea,dec=tc\nauavutdaruldeosebirii.
C\ciacesta`nva]\peoms\sep\zeasc\deceeace`ntrecem\sura`n
am=ndou\p\r]ile[is\mearg\pecalea`mp\r\teasc\5.
Relat=ndaceast\`nt=lniredinThebaida,Sf=ntulIoanCasian
introduce mai mul]i termeni duhovnice[ti care descriu etapele
efortuluicre[tinspredes\v=r[iremoral\,etapecareseafl\`nstr=ns\
`nl\n]uire[iinterdependen]\logic\.Elepresupunoanumit\[tiin]\
[iunanumitspiritcritic,spunemnoi,care]in`narmoniefacult\]ile
sufletului pentru a nu c\dea `n extreme. Acest exemplu patristic
consider\mc\estedestuldesugestiv[ineajut\s\`n]elegemmai
clarimportan]apecareoaredemersulcritic`nTeologiaMoral\.
~n ceea ce prive[te caracterul [tiin]ific al Teologiei Morale,
dintru `nceput trebuie s\ preciz\m c\ `n comunitatea [tiin]ific\
actual\seopereaz\cuunsensrestrictivalno]iuniide[tiin]\.Se
consider\c\arevaloare[tiin]ific\doarcunoa[tereaobiectiv\,adic\
aceeacareare`nvederetotdeaunasubiectul[iobiectul,subiectivul
[iobiectivul.~nsenskantianno]iuneadeobiectiv`nseamn\ceea
ceesteprimitdetoatecon[tiin]ele[i`ntoatetimpurile.Easeopune
no]iuniidesubiectiv,carear`nsemnaceeaceistrictindividual.
Deci `n orizontul cunoa[terii obiective, obiectul este opus
subiectului [i ca atare a cunoa[te `nseamn\ a sesiza obiectul de
cercetarea[acumesteel`nsine,f\r\implicareaunorelementede
natur\ subiectiv\. ~n numele acestei cunoa[teri obiective [i
obiectivante,teologiei`ngeneral[iTeologieiMorale`nspecialise
contest\oricevaloare[tiin]ific\.~nsprijinulacesteicontesta]iise
aduc argumente diverse. Dintre acestea amintim doar teoria lui
AugusteCompte(17981857),pozitivistfrancez,despreceletrei
Casian Romanul, Cuv=nt plin de mult folos despre Sfin]ii P\rin]i din
pustia sketic\ [i despre darul deosebirii, `n Filocalia, trad. Pr. Dumitru
St\niloae,vol.I,Sibiu,1947,pp.130131.
5
12
PR. GHEORGHE POPA
etapeprincipaleprincareatrecut`nmodnecesarg=ndireauman\ 6.
Unit\cumaterialismuldialectic[iistoric,aceast\teorieeste`nc\
destuldevie`ncadrul`nv\]\m=ntuluiacademic,maiales`n]\rile
excomuniste, `n care marxismul ateu [i militant a fost declarat
doctrin\oficial\destat.
Analiz=ndcriticteoriapozitivist\,ca[i`ntreagaconcep]iemo
dern\despre[tiin]\,NicolaeBerdiaev,considerac\pozitivismula
fostoetap\necesar\`ndevenireaistoric\aomuluieuropean,dar
aceast\ etap\ trebuie s\ fie ast\zi dep\[it\, mai ales `n domeniul
[tiin]elorumaniste.~nspa]iulunei[tiin]eobiectivante,considera
NicolaeBerdiaev,nuexist\Logos.Acestanusereveleaz\dec=t`n
duh[inu`nobiect,`nbunurisau`nnatur\.Logosul(adic\Ra]iunea
sauSensullumii)nueste`nobiectulcarep\trundeg=ndirea,nici`n
subiectulcareconstruie[telumeasa,ci`ntroatreiasfer\,carenu
esteniciobiectiv\,nicisubiectiv\,`ncaretotulesteactivitate[i
dinamismspiritual7.
~naceast\sfer\acunoa[teriicare,`nlimbajteologic,senume[te
cunoa[tereapofatic\,se`nscriu[iprincipiilemoraleicre[tine.Dar
prinaceastaelenusuntdoarnormeipotetice,opiniisubiective,pe
carefiecarepoates\leacceptesaunudup\bunuls\uplac.Eleauo
valoarenoetic\(adic\decunoa[tere),darnu`nsensulpozitivistal
acestuicuv=nt,pentruc\teologulcre[tin,`nefortuls\unoetic,nuse
orienteaz\spreunobiectdat[ifinit,ca`n[tiin]elepozitive,cispre
Binelemoralsuprem,careesteDumnezeu.
Acestec=tevaconsidera]iisunt,credem,suficientepentruanu
exclude Teologia Moral\ din c=mpul [tiin]elor care se ocup\ de
problemele omului, [i, `n acela[i timp, ele ne ajut\ s\ nu o
identific\m cu o simpl\ [tiin]\ pozitiv\.Teologia Moral\ are un
caracter[tiin]ific,deoareceesteodisciplin\teologic\cucriterii[i
metodespecificedeabordareaobiectuluis\u.Daracestcaracter
6
Celetreietapesunt:etapateologic\saufictiv\,etapametafizic\sauabstrac
t\[ietapapozitiv\sau[tiin]ific\.Cf.AugusteCompte,
Coursdephilosophie
positive(6vol.,Paris,18301842),apudAntonDumitriu,Altheia.~ncercare
asupraideiideAdev\r`nGreciaantic\,Bucure[ti,1984,p.29.
Nicolas Berdiaeff, De la destination de lhomme. Essai dthique
paradoxale,EditionsJesersetEditionLabor,ParisetGenve,1935,p.19.
[tiin]ific poate s\ varieze: el este propor]ional cu distan]a care

separ\ reflec]ia teologic\ speculativ\ de spontaneitatea afectiv\ a
credin]ei. Ideal ar fi ca `n domeniul Teologiei Morale reflec]ia
speculativ\, explica]iile conceptuale, eforturile de sistematizare a
principiilormorales\nusefac\`ndetrimentulexperien]eiliturgice
[isacramentaleacredin]eipersonale.
Atuncic=ndBisericaneinvit\s\accept\mprincipiilesalemorale,
ea nu ne propune doar formul\ri teoretice, ci ne invit\ la o rela]ie
personal\cuDumnezeu[ilaunmoddevia]\careneconducelao
astfelderela]ie`ntromanier\progresiv\.Acestmoddevia]\neajut\
s\ dep\[im o abordare strict intelectualist\ a moralei cre[tine [i
acceptareaacesteiacaunevenimentalcomuniuniiinterpersonale,`n
orizontulsacramental[iliturgicalTrupuluitainicalluiHristos,extins
`numanitateprinharuld\t\tordevia]\nou\aDuhuluiSf=nt.
4. Metodele Teologiei Morale
No]iunea de metod\ vine din limba greac\ (mevqodo") [i
`nseamn\:mijloc,cale,moddeexpunere.Aplicat\`nv\]\m=ntului
academic,no]iuneademetod\semnific\modul`ncareodisci
plin\trebuies\[iexpun\materiapentruafacilitao`n]elegerec=t
mai clar\ a acesteia. ~n domeniul [tiin]ei contemporane se
recunosc, de obicei, dou\ metode principale: metoda deductiv\,
bazat\pededuc]iesaura]ionament,[imetodainductiv\,bazat\pe
observa]ie[iexperiment.
TeologiaMoral\nupoatefaceabstrac]iedeacestedou\metode
specifice`nv\]\m=ntuluiactual,[icaatarevatrebuis\]in\seamade
ele`nexpunereaprincipiilorsale.Totu[i,av=nd`nvederefaptulc\
fundamentul Teologiei Morale `l constituie Revela]ia
dumnezeiasc\, cele dou\ metode sunt insuficiente. Ele ar reduce
adev\rurilevie]iimoralecre[tinefielaprincipiiabstracte,lascheme
mentale, fie la un cazuism empiric, ambele fiind neroditoare pe
planulefectivalvie]iimorale.
TeologiaMoral\cre[tin\,at=tceaapusean\,c=t[icear\s\ritea
n\,afolosit,maiales,`nsecolultrecut,celedou\metode,`ns\cuo
denumire specific\: metoda deductiv\ a fost numit\ metoda
scolastic\,iarmetodainductiv\afostnumit\metodacazuistic\.
14
PR. GHEORGHE POPA
a)Metodascolastic\
Esteometod\teoreticodeductiv\.Eadeduceadev\rurilemorale
din ideile fundamentale ale teologiei speculative, baz=nduse pe
Sf=nta Scriptur\ [i Sf=nta Tradi]ie. ~n cazul acestei metode
accentulcadepecunoa[tereateoretic\aprincipiilormoralecre[tine
[inupeaplic\rilelorconcrete`nvia]apersonal\saucomunitar\a
cre[tinului. Dac\ amfolosi, `nobordarea TeologieiMorale, doar
metodascolastic\,eaardevenio[tiin]\abstract\carenearajuta,
desigur,s\cunoa[temteoreticcondi]iileidealealevie]iimorale,dar
carearignoracondi]iilereale`ntrucareacesteasepotrealiza.Din
aceast\cauz\,noiconsider\mc\metodascolastic\,de[ilegitim\[i
necesar\,nuestesuficient\`ndomeniulTeologieiMorale.
b)Metodacazuistic\
Este o metod\ practicoinductiv\ ce are ca punct de plecare
dispozi]iilemoralepozitive[idisciplinarealeBisericii,precum[i
diversele cazuri de con[tiin]\, concrete sau presupuse, din via]a
cre[tin\, care trebuie s\ fie rezolvate prin aplicarea acestor
dispozi]ii.TeologiaMoral\romanocatolic\afolositcuprec\dere
aceast\metod\,`ncerc=nduneoris\fac\dineanudoarometod\,ci
odisciplin\desinest\t\toare,princares\sereglementeze`nmod
precisceeacecre[tinultrebuies\fac\`ndiferitele`mprejur\riale
vie]iisale.Aplicat\`nmodunilateral,metodacazuistic\transform\
TeologiaMoral\`ntruncoddelegicare,`nlocs\inspirevoin]a
spre f\ptuirea binelui, conduce, cu timpul, fie la rigorism, fie la
laxismmoral.Rigorismul,lar=nduls\u,poateconduceladisperare
prin neputin]a, mereu constatat\, de a atinge un ideal ce se
`ndep\rteaz\mereu;laxismul,deasemenea,conducelaabandonarea
sau neglijarea normelor morale. Datorit\ acestor considerente
TeologiaMoral\actual\nupoateacceptacazuismulcametod\unic\
destudiu.
c)Metodaascetic\
Este o metod\ specific\ Teologiei Morale r\s\ritene `ntruc=t
puneaccentpecaracterulpracticalvie]iimorale[i`nmoddeosebit
peceletreietapealevie]iispirituale:1)purificareadepatimiprin
practicarea virtu]ilor; 2) iluminarea sau intuirea sensurilor
dumnezeie[tit\inuite`ncrea]ie[i`nnaturauman\;3)unireasau
comuniuneacuDumnezeuprinrug\ciunecontinu\.Deacesteetape
sau ocupat, `n mod deosebit, Sf=ntul Dionisie Areopagitul [i
Sf=ntulMaximM\rturisitorul.Ast\zimetodaascetic\estefolosit\
cu prec\dere `n cadrul unei noi discipline intitulat\ Ascetica [i
Misticasau,`ntratateledeTeologiecatolic\,Teologiespiritual\.
d)Metodahermeneutic\
~n[tiin]eleumanistecontemporanesaimpusdince`ncemai
multoalt\metod\[ianumemetodahermeneutic\.
No]iuneadehermeneutic\vinedinlimbagreac\delaverbul
eJrmhneuvw care,tradus`nlimbarom=n\`nseamn\:aexprima,a
traduce,ainterpreta,aajutapecinevas\`n]eleag\.
Plec=nddelaacestemultipleconota]ii,amputeaspunec\`nc\de
la`nceputurilesale[iteologiacre[tin\saangajat`ntroreflec]iedetip
hermeneutic. Prima regul\ hermeneutic\, pe care s a `ntemeiat
reflec]ia teologic\, o g\sim `n Epistola a doua c\tre Corinteni a
Sf=ntuluiApostolPavel.Elscriecorintenilorc\DumnezeuesteCel
cenea`nvrednicits\fimslujitoriaiNouluiTestament,nuailiterei,ci
aiduhului;pentruc\literaucide,iarduhulfaceviu(IICor.3,6).
Transformat `n regul\ hermeneutic\, acest text a condus la
acceptarea,`ncadrulreflec]ieiteologiceaprimilorcre[tini,adou\
sensurifundamentale:
1) unsensliteral,datdelitera`ns\[iatextelor;
2) un sens spiritual, t\inuit `n liter\ [i descoperit printro
`n]elegerespiritual\atextelor.
Acceptarea acestor dou\ sensuri a permis o interpretare
alegoric\atextelorbiblice[iadaptarealorlalumeap\g=n\,maiales
atuncic=nderavorbaderespectareaprescrip]iilormoralelegatede
ritualuriledecur\]ire[ider=nduielileceremonialealeVechiului
Testament.Datorit\acestuifapt,metodahermeneutic\sadezvoltat
rapid,a[acumsepoateobservadinEpistolaluiBarnaba(secolulII)
`ncareinterdic]iadeam=ncadincarneadeporcerainterpretat\
alegoric,cainterdic]iedeaintra`nrela]iecuoameniicese
16
PR. GHEORGHE POPA
aseam\n\porcilor,adic\tr\iesc`np\cate[ipatimif\r\aseg=ndila
rela]ialorcuDumnezeu.
Mai t=rziu, `n secolul al IIIlea, metodei alegorice de
interpretare a textelor biblice, i se va ad\uga [i un fundament
ontologic.SpreexempluOrigen,plec=nddeladistinc]iacelortrei
nivelurialeexisten]eiumane:trup,suflet[ispirit,vorbe[tedeo
interpretare somatic\,cepune`neviden]\sensulliteral,istoric[i
gramatical;ointerpretarepsihic\,cepune`neviden]\sensulmoral
[i,`nsf=r[it,ointerpretarepnevmatic\sauspiritual\cedezv\luie
sensulalegoricsaumistic,numitc=teodat\[isensanagogic.
Metoda hermeneutic\, propus\ de Origen, o vom reg\si [i `n
hermeneutica medieval\, `n teoria celor patru sensuri ale Sfintei
Scripturi,enun]at\astfel:literragestadocet,quicredasallegoria,
moralisquidagas,quotendasanagogia.
Conformacesteiteorii,literanevorbe[tedespregesturi,adic\
despre sensul imediat al textului; sensul alegoric ne dezv\luie
adev\rurile`ncaretrebuies\credem;sensulmoral(sautropologic)
ne arat\ ce trebuie s\ facem, cum trebuie s\ ne comport\m ca [i
cre[tini; sensul anagogic dezv\luie realitatea spre care trebuie s\
tindem.
~nepocamodern\,maiprecisla`nceputulsecoluluialXIXlea,
hermeneutica sa transformat dintro metod\ de interpretare a
textelorsacresauprofane,`ntrohermeneutic\general\careatinge
`ntreagaactivitate deinterpretare [i`n]elegereaomului.Cualte
cuvinte,hermeneuticaadevenitoteorieainterpret\rii[i`n]elegerii
`ntregiiexisten]eumane8[icaatarepoatefifolosit\cametod\[i`n
TeologiaMoral\.
5. Izvoarele Teologiei Morale
a)Sf=ntaScriptur\
Este primul [i cel mai important izvor al Teologiei Morale.
Sf=ntulApostolPavel`nEpistolaaIIac\treTimotei3,16[i17
PierreBhleretClairetteKarakash
(d),Quandinterprtercestchanger.
PragmatiqueetlecturesdelaParole,
8
LaboretFides,Genve,1995,p.83.
spune:Toat\ScripturaestedeDumnezeuinsuflat\[idefolospen
trua`nv\]a,pentruamustra,pentrua`ndrepta,pentruapov\]uila
dreptate,caomulluiDumnezeus\fiedes\v=r[it[ipreg\titpentru
tot lucrul bun. Sf=nta Scriptur\ cuprinde deci principiile
fundamentalealevie]iicre[tine,pecareTeologiaMoral\trebuies\
leaprofundeze[is\lesistematizeze.~nacestcontexttrebuies\mai
preciz\mfaptulc\`nv\]\turamoral\aVechiuluiTestamentnuare
pentru cre[tini aceea[i valoare cu `nv\]\tura Noului Testament.
Vechiul Testament cuprinde multe prescrip]ii morale care sunt
departe de morala NouluiTestament. Ele exprim\`nclina]iile [i
dispozi]iilepoporuluievreu`ntroanumit\epoc\adezvolt\riisale[i
de aceea trebuie privite `ntotdeauna ca o treapt\ premerg\toare
pentrumoralitateades\v=r[it\aNouluiTestament,sau,cumspune
Sf=ntulApostolPavel,caunpedagogspreHristos.
b)Sf=ntaTradi]ie
Este al doilea izvor fundamental al Teologiei Morale care
`ntrege[te[iclarific\adev\rurilecuprinse`nSf=ntaScriptur\.Din
cadrulSfinteiTradi]iifacparte:Tradi]ia[icanoaneleapostolice,
hot\r=rilesinoadelorecumenice[iparticulare,cultuldivin,vie]ile
sfin]ilor,scrierileSfin]ilorP\rin]ietc.
c)Firea[ira]iuneauman\potficonsideratealtreileaizvoral
TeologieiMorale,recunoscutedemul]iSfin]iP\rin]iaiBisericii.
Spreexemplu,Sf=ntulIrineuspunec\ra]iuneaomeneasc\esteun
izvoralcunoa[teriivirtu]ilormorale,`ntruc=tomulseaseam\n\cu
Dumnezeuprinra]iune[ilibertate[idac\elcuget\[itr\ie[tedup\
ra]iune `mpline[te voia lui Dumnezeu, iar dac\ nu, el devine
du[manaldrept\]iidivine.Desigurc\autoritateara]iunii`nceeace
prive[tevia]amoral\izvor\[tedinconformitateaeicuadev\rurile
Revela]iei.MaialespentruMoralacre[tin\ortodox\ra]iuneaeste
totdeaunasubordonat\Revela]iei,`ntimpcepentruMoralacatolic\
ra]iunea este considerat\ primul izvor al Teologiei Morale, iar
Teologiaprotestant\,`ngeneral,osubestimeaz\.
6. Modul de actualizare al principiilor morale
Dac\adev\ruriledecredin]\[iprincipiilemoralefacpartedin
tradi]iasautheologiaperennis,modul`ncareelesuntactualizate
18
PR. GHEORGHE POPA
pentru fiecare genera]ie se schimb\. ~n acest sens trebuie s\

`n]elegemcuvinteleSf=ntuluiApostolPavelCuiudeiiamfostca
uniudeu,cas\dob=ndescpeiudei,cuceidesublege,caunulde
sublege,de[ieunusuntsublege,cas\dob=ndescpeceidesub
lege;cuceicenauLegea,mamf\cutcaunulf\r\lege,de[inusunt
f\r\legealuiDumnezeu,ciav=ndlegealuiHristos,cas\dob=ndesc
peceicenuauLegea()tuturortoatemamf\cut,ca,`norice
chip,s\m=ntuiescpeunii(ICor.9,2023).
Acestedeclara]iinea[az\`nprezen]aunuiaspectfoarteimportant
alteologieipastorale[i,`nacela[itimp,aluneiresponsabilit\]idecisi
vepentruTeologiaMoral\,caretrebuies\fieactual\[is\]in\contde
situa]iamoral\[ispiritual\atimpuluiprezent.
Pentrua`n]elegemaibinemodul`ncareTeologiaMoral\tre
buies\fieactualizat\,estebines\neamintimc\realitateacredin]ei
determin\oanumit\`n]elegeredesine,adic\ocunoa[teredesine`n
lumina Revela]iei lui Dumnezeu. Dar omul, a[ezat `naintea lui
Dumnezeu,nuesteotabularasa,nuseaseam\n\cuofoaiealb\
pecareDumnezeuarscrie`nmodsimplucuv=ntuls\usaucuun
vasgolcearputeafiumplutdinafar\.~nacestsensactulcredin]ei,
ca[ifaptelemoralesuntintimlegatedecapacitateaaperceptiv\a
omului,demodul`ncareel`[ireprezint\lucrurile,modceimplic\
desigurconceptealecunoa[teriigenerale[ialecunoa[teriidesine.
TeologiaMoral\nupoates\`nl\tureacesteconcepte,citrebuies\le
clarifice [i s\ le transforme `n lumina credin]ei de totdeauna a
Bisericii.~nse[iconceptelefundamentalealemoraleicre[tineca:
persoan\, responsabilitate, libertate, r\u, p\cat, virtute, ascez\,
contempla]ietrebuies\fietradusedinnou`ncontextulcultural[i
spiritualdeast\zi.Acestprincipiualactualiz\riicare]inecontat=t
derealitateacredin]eisubiective,c=t[ideconcepteleprincareea
seexprim\`ndiferiteleepocialeistorieiBisericiiartrebuis\devin\
criteriupentrufiecareteolog.Astfel,elrisc\s\fac\oteologief\r\
via]\,carenupoates\vorbeasc\`nlimbacontemporanilors\isaus\
tr\iasc\ovia]\`nafarasensuluieiteologic.
7. Teologia Moral\ [i celelalte discipline teologice
Teologia Moral\nupoate fi abordat\ `ntrun mod separat de
celelaltedisciplineteologice.Defapt,`ntreagateologieacademic\
nu poate fi studiat\ dec=t `ntrun context interdisciplinar. Toate

disciplineleteologiceseinterfereaz\[iseclarific\unelepealtele
pentru c\ toate au ca temei Revela]ia dumnezeiasc\. Astfel,
Teologia biblic\ [i exegetic\ ofer\ Teologiei Morale metodele
corectedeinterpretareatextelorSfinteiScripturi;Teologiaistoric\
ìofer\informa]iivaloroasedespremodul`ncareaufostasumate
principiile vie]ii morale cre[tine `n contexte istorice [i culturale
diferite;Teologiapractic\ìofer\metodelepracticeprincaresepot
creacondi]iilenecesareuneivie]imoraleautentice.Totu[i,dintre
toatedisciplineleteologice,ceamaiapropiat\deTeologiaMoral\
esteTeologiaDogmatic\.
~n perioada clasic\ a teologiei cre[tine nu exista o separa]ie
`ntre`nv\]\turiledogmatice[icelemorale.Separarealorsaf\cut`n
perioadaScolasticiimedievale.Primiiteologicare auf\cutacest
lucru au fost Petru Lombardul [i Alexandru de Halles. Trebuie
totu[i s\ preciz\m c\ summaele teologice medievale prezentau
`nv\]\turile dogmatice [i cele morale `ntro str=ns\ unitate.
Prezentarealorseparat\saimpus`nApuslasf=r[itulsecoluluial
XVIlea,iar`nR\s\ritla`nceputulsecoluluialXVIIIlea(`nRusia)
subinfluen]ateologieiapusene.
Noi credem c\ teologia actual\ trebuie s\ reconsidere rela]ia
dintreTeologiaDogmatic\[iTeologiaMoral\.Teologiascolastic\[i
teologiamodern\sauopritlaorela]iestrictteoretic\dintreele,
afirm=ndc\Dogmaticaarecaobiectdereflec]iepeDumnezeu`n
Sine[iceaf\cutElpentruom,iarMoralaare`nvedereceeace
trebuies\fac\omulpentruaajungelaasem\nareacuDumnezeu.
Dinpunctulnostrudevedere,rela]iadintreDogmatic\[iMoral\
estemultmaiprofund\[ieaarputeafiexprimat\astfel:Dogmatica
cuprinde `n sine Morala, `ntr un mod concentrat, iar Morala
exprim\Dogmatica`ndesf\[urareaeiconcret\,existen]ial\.
8. Teologia Moral\ `n contextul universitar actual
Am afirmat anterior c\ Teologia Moral\, pentru a[i atinge
scopul [i obiectivele sale, trebuie s\ fie abordat\ `ntrun context
interdisciplinar.~nacestsenseatrebuies\fiedeschis\spredialog[i
20
PR. GHEORGHE POPA
cualtedisciplinecare,`nspa]iulacademic,seocup\deproblemele
omului[idemediulsocial`ncaretr\ie[te.~nmoddeosebit,Teologia
Moral\trebuies\fiedeschis\spreundialogcuFilosofia,Pedagogia,
Psihologia[iSociologiacontemporan\.Aceast\deschiderenueste`ns\
unilateral\,`ntruc=t[iceicaresepreocup\deacestedisciplinesunt
dince`ncemaideschi[ispreundialogcuTeologia.
MulttimpTeologiaMoral\sapreocupatdoardedatoriilemo
ralealeomului[ianeglijatcondi]iileexisten]ialeconcrete`ncare
acestedatoriipotfiasumate`nmodcorect.Cercet\rilerecentedin
domeniul [tiin]elor umaniste ne atrag aten]ia asupra faptului c\
via]a moral\ [i spiritual\ nu este doar rezultatul aplic\rii unor
principiiformale,carepleac\delaoviziunegeneral\despreom,ci
depinde [i de condi]iile concrete de via]\, de interac]iunea
motivelor [i scopurilor, de complexitatea rela]iilor `n care ea se
desf\[oar\.Evidentc\toateacesteaspectenusuntprioritarepentru
Teologia Moral\, `ns\ ele ofer\ o perspectiv\ mai realist\ asupra
condi]iilor[istructurilorpsihosocialeactuale,`norizontulc\rora
trebuies\se`ntrupezeprincipiilevie]iimoralecre[tine.Deaceea,
concluziilelacareajunganumitecercet\ridindomeniul[tiin]elor
umaniste,de[ielenusunt[tiin]enormative,trebuies\[ig\seasc\
locul`ndemersulcriticalTeologieiMorale.
Consider\mc\estebines\exemplific\maceast\afirma]ie.
a)TeologiaMoral\[iSociologia
Dinperspectiv\sociologic\,principiile[inormelemoralesunt
inseparabile de societatea care lea creat. Deci societatea `n
ansambluleireprezint\autoritateamoral\prinexcelen]\.Conceptul
desocietateeste`ns\preageneralpentruaseinstituicainstan]\
etic\unic\.~ncadrulsociet\]iiexist\preamultediferen]edeclas\,
dev=rst\,decultur\,deprofesii,dereligie,carepotaveapropriul
lorsistemdenorme[ivalorimorale[ipecarelepromoveaz\pentru
aap\raanumiteinteresedegrup.~nacestcazestegreudesus]inut
ideea unei singure instan]e morale `ntro societate dat\. Totu[i,
sociologiainvit\teologialaoprivirecritic\asupramoraleipentrua
analiza`ncem\sur\opropunerenormativ\nuestedec=treflexul
uneiputericaredore[tes\seimpun\saualunuiconflictdeclas\
care vrea s\ se mascheze. O sociologie a moralei va trebui s\

studieze,pedeoparte,modul`ncarevalorilemoralealeunuigrup
saunonvalorile(cumarfiast\ziavortulsauhomosexualitatea)se
impun la un moment dat ca norme sociale [i modul `n care
separareaanumitorgrupuridevaloriledominanted\na[terelaalte
norme morale.Studiulsociologicva eviden]ia aici[iimportan]a
separ\riisauarupturilor[inonconformismuluicare,uneori,joac\
unrollafeldeimportantca[ivalorileintegratoare.Despreizvorul
acestor rupturi, unele foarte semnificative, sociologia nu se va
puteapronun]a[inicinu[ivapropuneacestlucru`ntruc=telenu
potfiexplicatesociologic.Acestlucru`lrecunoa[te[iunsociolog
contemporan care scrie: Modalit\]ile de a explica sociologic
atitudinile morale ca [i abordarea moralit\]ii din perspectiv\
sociologic\nuarenimicdeafacecuafirma]iac\acesteaarfidoar
fic]iuni,proiec]ii,epifenomene().Problemajustific\riiatitudini
lormoraledep\[e[te`n`ntregimecompeten]asociologieivie]ii
morale[iseeviden]iaz\`nfilosofie9.
b)TeologiaMoral\[iPsihanaliza
Psihanalizacareacuceritspiritulmultorcercet\tori`nultimele
dou\secolepleac\delapresupunereac\moralanuestecuadev\rat
ceeacepretindec\este,ciestemaicur=ndomasc\ceascundeo
realitatepecarenu`ndr\znims\oprivim`nfa]\saus\om\rturisim.
Religia,ca[imoralacaredecurgedinea,esteunr\spunsiluzoriula
sentimentuldeculpabilitaten\scutdinucidereap\rinteluiprimitiv.
Psihanalizasubliniaz\faptulc\principiulcaredetermin\scopul
vie]ii este pl\cerea, `ns\ realitatea social\ opune acestui scop
numeroaseobstacole.Pentruaevitasuferin]a,carepoateap\readin
sl\biciunepersonal\saudinsanc]iunileimpusedenormelesociale,
noirenun]\mlasatisfacereadorin]elornoastre.Organizareasocial\
la care contribuie religia [i morala, va c\uta s\ organizeze
sublimarea lor, adic\ orientarea dorin]elorsau ainstinctelor spre
scopurimaipu]inpericuloase[ipentruea[ipentrusubiectulmoral.
Aiciintervinerolulsupraeuluicareinteriorizeaz\interdic]iile
GeorgeGurvitch, Problmesdelasociologiedelaviemorale. Traitde

sociologie,Paris,P.U.F.,T.II,1960,p.145.
9
22
PR. GHEORGHE POPA
sociale(educative,civilizatoare)[ilefacemaieficiente.Con[tiin]a
moral\estedeciacestsupraeutiraniccarenu`nceteaz\s\orienteze
asupraEuluiagresivitateapecareacestaartrebuis\ofoloseasc\
`mpotrivatuturorobstacolelorceseopunsatisfac]ieisalelibidinale.
Supraeulare[iuncorespondentobiectiv,unsupraeucolectivcare
esteMorala[icarefixeaz\idealurile[iexigen]elesale.
DeciMorala,`nviziunealuiFreud,esteini]ialoinstan]\tiranic\
datorit\c\reiaomulsufer\[ic\reiaeltrebuies\idenun]ecaracterul
iluzoriu [i mincinos. Freud ne atrage, prin aceasta, aten]ia asupra
faptuluic\moralismulpoate`ntradev\rs\fied\un\torpentruom[iel
poates\maschezefricadeatr\isauvoin]adeputere.Daracestaport
criticalluiFreudeste,deasemenea,sporit[iprinconceptuldeEu.
Acesta reprezint\ instan]a care se deosebe[te de subcon[tient prin
percep]ialumiiexterioare[iaceleiinterioare,prinputereaactelor
con[tiente[ilimbaj.Constituitprinconstr=ngereaprincipiilorrealit\]ii
prin renun]area la satisfac]ia imediat\ interzis\ de Tat\l, de unde
accesul la realitatea obiectiv\ el ap\r\ [i manifest\ personalitatea
datorit\st\p=niriipulsiunilor,datorit\voin]ei,memoriei,judec\]ii.El
trebuie s\ lupte `mpotriva pulsiunilor subcon[tientului, care ignor\
realitatea[irisc\s\destramesubiectul,[i`mpotrivasupraeului,carel
tiranizeaz\prinexigen]eira]ionale[i,deasemenea,`mpotrivalumii
exterioarecarelamenin]\.
~nacestcaz,Morala,consideraFreud,trebuies\poartepecetea
ra]ionalit\]iiEuluicaretrebuies\arbitrezec=tmaicorectposibil
`ntreinstan]elecarelconstituie[icelecarelamenin]\.
Critica lui Freud are dou\ consecin]e importante pentru
TeologiaMoral\:
1) oriceMoral\idealist\estedenun]at\`npreten]iasasecret\de
adezertadinrealitatepentruorealitateimaginar\carenuexist\.
Omultrebuies\[irecunoasc\pulsiunilesale.Anu]inecontdeele,
`nseamn\ate`nchide`ntrotiraniepericuloas\,ceaaEuluiideala
c\rui exigen]e imposibile ne culpabilizeaz\ la infinit. Aceasta
`nseamn\apl\tifoartescumpfricadenoi`n[ine.
2) realitateaneimpunealegeridificile.Oriceom,pentruase
`ncadra `n aceast\ realitate, trebuie s\ renun]e la o parte din
dorin]ele sale. Aceast\ renun]are poart\ amprenta unui stoicism,
specificMoraleifreudiene.
c)TeologiaMoral\[i{tiin]elenaturii
Mul]iconsider\c\observarea[tiin]ific\anaturiinepoateoferi
normedecomportament.~ns\termenuldenatur\estemultpreavag
[ipolisemic.Elpoate`nsemnamediul`nconjur\toralomului,ca
fiin]\vie,sau`nse[ilegilevie]ii.
Din momentul `n care dezvoltarea [tiin]elor a transformat
conceptulde natur\, uniiauc\utats\`ntemeieze normelemorale
prin observarea obiectiv\ a omului, fie privilegiind legile
elementarealevie]ii,c\roraomultrebuies\sesupun\cuprioritate,
fierea[ez=ndomul`nmediuls\uambiental,fieexamin=ndulca
unsistem`nrela]iideschimbcualtesisteme.Vomexaminasuccint
acestetrei`ncerc\ri.
1)Biologiaeste[tiin]aviului.Omulesteofiin]\viecare,pentru
asemen]ine`nvia]\,trebuies\respectelegiledefunc]ionareale
vie]ii.Darsepoatespunec\omultrebuies\seinspiredinaceste
legipentruadefininormelecomportamentuluis\u.Caresuntaceste
legi?Via]asecontinu\[isemen]ineprinmi[c\rielementarecare
sunt reproducerea (care asigur\ continuitatea), `nmul]irea (care
asigur\ expansiunea), transformarea (care asigur\ `nmul]irea f\r\
degenerescen]\), conjugarea (prin dualitatea sexual\) [i asocierea
(careasigur\unitatea`ndiversitate).Acestelegistau[ilabaza
societ\]ilor umane, dar ne ofer\ ele norme morale? Teilhard de
Chardin,`nlucrareasaFenomeneleumane(pp.115119),arat\c\
via]a pare s\ se foloseasc\ de o strategie pentru a se men]ine
`mpotrivafor]elorentropiei.Via]acaut\solu]iitaton=nd[i`ncearc\
o mul]ime de ipoteze dintre care pu]ine ajung la rezultate. ~ns\
via]a manifest\ o total\ indiferen]\ fa]\ de indivizi. Ea trebuie s\
continueoricarearfipre]uldepl\tit.
Dac\ am transpune aceast\ realitate `n domeniul moral am
ajunge la o moral\ finalist\, de tip vitalist: doar specia uman\ [i
destinuls\u conteaz\. Individulnuare alt\valoare dec=tslujirea
speciei. Acest scop justific\, deci, toate mijloacele care asigur\,
chiar `n detrimentul drepturilor persoanei, continuitatea speciei
umane. Astfel, s ar putea justifica eugenismul [i manipul\rile
geneticedestinateamelior\riispecieiumane.
24
PR. GHEORGHE POPA
Nutrebuies\uit\mc\[ipersoanelesunt`nslujbavie]ii[inimeni
nupoate,`nnumelevie]ii,s\dispre]uiasc\dreptulpersoanelor.
2)Ethologia
Uniisau`ntrebatdac\nuarfimaibinepentruoms\sesitueze`n
lumeaanimal\c\reiaìapar]ine.Ethologiiaulucrat`nacestsens.Spre
exemplu,K.Lorenz,`nlucrareasaAgresiunea.Oistorienatural\a
r\ului10,arat\c\,laanimale,agresivitateacre[teodat\cudensitatea
uneipopula]ii.Deaiciapareoreglarenatural\areparti]iei`nteritorii
particulare,ap\ratedefiecareindividsaugrup.Agresivitateaconduce
laoselec]ienatural\acelormaibuniap\r\tori,decilaoierarhizare,
dareapermite[ioap\rareacelormici.
Acesteobserva]iisuntpre]ioase`nm\sura`ncareomuleste[i
el determinat de mecanismele comportamentului instinctiv. Dar,
dinnefericire,mecanismeleinhibitoriiprezentelaanimal,nuexist\
la om. Aceasta `nseamn\ c\ un control al agresivit\]ii este mai
urgent la om, care are o putere mult mai periculoas\ dec=t a
animalului, prininventarea armelor, alimbajuluiprincarepoate
`n[elapeaproapeleprinminciun\.Omulatrebuits\inventezealte
forme de control ce nu pot fi `ntemeiate pe analiza
comportamentuluianimalelor.
3)Sistemica
Perspectivasistemic\sesprijin\pecibernetic\[iteoriasistemelor.
Este deci util s\ amintim aici c=teva defini]ii. Cibernetica este
disciplina care studiaz\ organiz\rile [i comunicarea la fiin]ele vii [i
ma[inileconstruitedeom().Ciberneticaare,etimologic,aceea[i
r\d\cin\ca[icuv=ntulguvernare,eafiindartadeast\p=ni[iconduce
sistemedefoarte`nalt\complexitate().Ceamaicomplet\defini]ie
aunuisistemesteurm\toarea:sistemulesteunansambludeelemente
`ninterac]iunedinamic\,organizate`nfunc]ie
deunscop11.
Omul`nsu[iesteunsistemcuprins`naltesisteme(ecosistem,
economie,ora[etc.),cucareeste`ntrorela]ieconstant\deschimb.
10
K.Lorenz,Lagresion.Unehistoirenaturelledumal,Paris,1969.
11
JoldeRosnay,Lemacroscope,Paris,1975,Points80,p.91.
~naceast\perspectiv\,contrarviziuniianalitice,nusecaut\izolarea
elementelor, ci perceperea rela]iilor lor `n interiorul sistemului
(schimburi,controaleetc.).Omulestedefinitastfelcafiinddepen
dentdesisteme`ncareelesteprins[i,deasemenea,fiindcapabils\
ac]ionezeasupralor.Pentrucaaceast\ac]iunes\fiecorect\,eltre
buies\]in\contdedou\marinecesit\]ialeoric\ruisistem:homeo
stazie [i schimbare. Prin homeostazie un sistem reac]ioneaz\ la
orice schimbare ce vine din afar\, la orice perturbare aleatorie.
Acestuiprincipiudeechilibru,carerezist\schimb\riiceamenin]\
sistemul,seopunealtprincipiucarepermiteadaptareasistemuluila
`mprejur\ri[iacestaesteprincipiulschimb\rii.Aceastanuseface
oricum, ci lu=nd `n considerare constr=ngerile necesare supra
vie]uiriisistemului.Libertatea[iautonomianuseob]indec=tprin
alegerea[idozajulconstr=ngerilor:avoicuoricepre]s\elimini
constr=ngerile,`nseamn\ariscas\trecidelaostareconstr=ng\toa
re,daracceptat\[ist\p=nit\,laostareincontrolabil\cepoatecon
ducerapidladistrugereasistemului12.
Odecizievafi,deci,bun\dac\permitemen]inereaechilibrului
sistemului,favoriz=nd[ischimbarea.Solu]iaacesteiprobleme]ine
dediversitateacresc=nd\asistemului.Cuc=tunsistemestemai
diversificat cu at=t este mai stabil. Astfel, natura a diversificat
produc]iasapentruasupravie]ui.
Toate aceste reflec]ii sunt pre]ioase pentru a ne ajuta s\
`n]elegemrela]iaomuluicumediuls\u(natural,social,personal).
Eleneofer\c=tevanorme,`ns\nutoatenormelenecesarevie]ii.
Exist\ constr=ngeri ale sistemelor, dar [i constr=ngeri ale
drepturilorpersoanelor.
9. Teologia Moral\ [i spiritul moral contemporan
Osimpl\privireasupracontextuluimoralcontemporannea[az\
`nfa]auneirealit\]imarcatedeprofundedilememorale.
~nprimulr=ndconstat\mc\nuexist\ometod\ra]ional\prin
cares\sepoat\ajungelaunacordmoral,de[iimperativemorale
`nt=lnimpretutindeni.Pretutindeniseaudvocicarestrig\:trebuie
s\
Ibidem,p.123.
12
26
PR. GHEORGHE POPA
ap\r\mdrepturileomului,trebuies\fimtoleran]i,trebuies\prac
tic\mcaritateanonviolent\,s\ap\r\minstitu]iiledemocratice,s\
asigur\moprotec]iereal\copiilorlor,s\lupt\m`mpotrivacorup]iei,
a[omajului,as\r\ciei,atraficuluidepersoane,adrogurilor[ia
manipul\rilordetotfelul,caresunttotat=teaamenin]\rilaadresa
demnit\]iiumane.
Toateacesteimperativenearat\c\neafl\m`nfa]aunuiexces
al ini]iativelor morale `n societatea contemporan\ [i, ca orice
exces, el pune sub semnul `ntreb\rii sinceritatea [i onestitatea
celorcarepardosescspa]iulpubliccuinten]iilecelemaibune.
Maimult,`nfa]aunuiexcesdemoralismagresiv,oameniidevin
reticen]i[ine`ncrez\tori,sauseretrag`nindiferen]\.Dup\opinia
unuimoralistcontemporan,aceast\atitudinenupoateficondam
nat\,citrebuie`n]eleas\corect,`ntruc=teaestedeterminat\[ide
faptul c\, `n cultura noastr\ contemporan\, afirmarea aparent\ a
principiilormoralefunc]ioneaz\caomasc\pentruexprimarea
dorin]elor[ipreferin]elorindividuale13.
~n al doilea r=nd, atunci c=nd analiz\m contextul moral
contemporan,observ\mc\, datorit\neputin]eide aajungela un
acord moral, asist\m la un conflict permanent `ntre diferitele
sisteme de moral\ care[i disput\ `nt=ietatea [i competen]a `n
formarea[imodelareacon[tiin]eimoraleaomuluideast\zi.Am
doris\exemplific\maceast\situa]iea[ez=ndfa]\`nfa]\dou\opinii
preluatedintrodezbaterepublic\.
Sus]in\toriiprimeiopiniiconsider\c\oricinearedreptulasupra
propriei sale persoane, inclusiv asupra trupului s\u. O urmare a
recunoa[teriiacestuidreptestefaptulc\fiecarefemeiearedreptul[i
libertatea de a hot\r` singur\ [i nesilit\ de nimeni s\ avorteze un
copil,at=tatimpc=tfacepartedintrupuls\u.Deci,sepoatespune
c\avortulestepermisdinpunctdevederemoral[icaatareartrebui
legiferat.
Sus]in\toriiceleideadouaopiniiconsider\crimaunlucrur\u,
un p\cat, pentru c\ ea curm\ via]a unei fiin]e nevinovate. Un
embrion`np=nteculmameiesteofiin]\identificabil\,carese
AlasdairMacintyre,Tratatde
moral\dup\virtute,EdituraHumanitas,
Bucure[ti,1998,p.12.
13
deosebe[tedeunnoun\scutdoarprinfaptulc\seafl\`ntrunstadiu
maitimpuriudedezvoltare.A[adar,dac\ucidereaunuinoun\scut
esteocrim\[iavortulesteocrim\[icaatareelnupoatefipermis
din punct de vedere moral atunci trebuie interzis [i prin lege 14.
Acestedou\opinii,fiecareav=ndu[isus]in\toriis\ifideli[i
purt\toriis\idecuv=nt`nspa]iulpublic,exprim\,defapt,anumite
convingeri morale, `ntemeiate pe anumite concepte [i argumente
normative, dar `ntre care nu se poate realiza un acord ra]ional.
Datorit\acestuifapt,dezbaterilemorale,`nspa]iulpublic,suntine
vitabile [i interminabile, `mbr\c=nd uneori forme destul de
agresive,a[acumsepoateobserva[i`ndezbaterilepublice,din]
aranoastr\,peanumitetemesensibiledemoral\[ibioetic\.~ntruc=t
`ncadrulunorasemeneadezbaterinusepoateajungelaunacord,
recunoa[terea unui pluralism `n domeniul vie]ii morale este,
evident, necesar\. Unii morali[ti consider\ c\ acest pluralism nu
poate fi niciodat\ dep\[it pe calea unei argument\ri ra]ionale
deoarece judec\]ile morale sunt expresia conceptual\ a unor
preferin]e,atitudinisausentimente[inuopereaz\cucriteriilede
adev\ratsaufals(criteriilogice),cicucriteriiledebine[ider\u
(criteriiaxiologicesauevaluative).
Distinc]iaaceasta`ntrejudec\]iledevaloare[ijudec\]ilelogice
nisepareimportant\,`ns\accentuareaeip=n\laseparareesteoca
racteristic\aepociinoastrec=ndAdev\rulesteseparatdeBine[ide
Frumos, primul fiind considerat universal [i unificator al con
[tiin]elor,celelaltedou\fiindrealit\]iparticulare[isubiective.Deci
Binele[iFrumosulnuexist\,`nopiniamultora,`nmodobiectivca
Adev\rul,cieleseidentific\cuceeaceplacesaucuceeacepre
fer\fiecareca[icon[tiin]asubiectiv\.
Exist\morali[ticareconsider\c\,totu[i,[i`ndomeniulprefe
rin]elor subiective exist\ un ra]ionament moral, exist\ anumite
leg\turilogice`ntrediferitelejudec\]imorale,deoarecenimeninu[i
poatejustificaunra]ionamentparticulardec=trecurg=ndlaoregul\
universal\dincareacestapoatefideduslogic.~ns\`nfinalulunui
demersra]ionaljustificativseajungelaoregul\saunorm\univer
Ibidem,p.34.
14
28
PR. GHEORGHE POPA
sal\, care nu maipoate fiargumentat\[i atunci trebuie acceptat\

printrunactdecredin]\saudeintui]ie.
Noi consider\m c\ `n acest context moral contemporan o
dezbatere serioas\ [i responsabil\ a motiva]iei imperativelor [i
atitudinilormoraledeosebitdediverse[icontradictoriiesteabsolut
necesar\pentruaputeafaceodistinc]ieclar\`ntreceeaceunii
morali[tinumescrela]iisocialemanipulative[inonmanipulative 15.
Deosebireadintreoatitudinemanipulativ\[iunanemanipulativ\
const\`nfaptulc\primatrateaz\omulcapeunscop`nsine(cumar
spuneKant)[iadouacapeunmijlocpentruatingereaaltorscopuri.
Evidentc\celcaretrateaz\pesemenuls\ucaunmijloc`ltransform\
peacesta`ntrunobiectdemanipulare`nvedereascopurilorsalesau
alegrupuluidincarefaceparte.Dac\facemoanaliz\a`ntruchip\rilor
socialealeatitudiniimanipulativeconstat\mc\ceicaremanipuleaz\
sunt`ngeneraloameniboga]i,influen]i[iputernici,care`n]eleg
lumeaaceastacaunspa]iualsatisfaceriipropriilordorin]e[i
preferin]e.Ceicaresuntmanipula]ipentruafioferi]iorizontului
dea[teptareamanipulatorilorsunt,`ngeneral,oamenis\raci,dar
care`n]eleglumeaaceasta[ia[teapt\delaeaacelea[isatisfac]iica[i
ceicareimanipuleaz\.Deaceea,SrenKirkegaardconsiderac\`n
acestprocesnusuntimplica]idoarboga]ii[is\raciireali,cito]i
ceicareurmeaz\acestmodel`nimagina]ia[iaspira]iilelor.~nacest
to]inereg\sim,maimultsaumaipu]in,fiecare,indiferentde
domeniul`ncarene
desf\[ur\mactivitatea.
Dinaceast\perspectiv\,Freud,decareamamintitanterior,avea
oarecum dreptate c=nd scria c\: omul nu este deloc o fiin]\
`ng\duitoare,cuinima`nsetat\deiubire,desprecaresespunec\se
ap\r\ c=nd cineva o atac\, ci, dimpotriv\, o fiin]\ care trebuie s\
poarte, pe baza datelor sale instinctive, o bun\ cantitate de
agresivitate.~nconsecin]\,pentruelaproapelenuestenumaiun
auxiliar[iunobiectsexualposibil,ci[iunobiectaltenta]iei.Omul
este, `ntradev\r, tentat s\ [i satisfac\ nevoia sa de agresiune `n
detrimentulaproapeluis\u,s\exploatezemuncasaf\r\regrete,s\l
15
Ibidem,p.
50.
foloseasc\sexualf\r\consim]\m=ntuls\u,s\[i`nsu[easc\bunurile
sale,s\lumileasc\,s\iproduc\suferin]\,s\lmartirizeze[is\l
ucid\.Homo,hominilupus16.
Deciomulpoart\`nad=nculfiin]eisalecaunatavismalc\
deriioriginareoanumit\agresivitate[iodorin]\demanipularea
celorlal]i la care nu renun]\ u[or [i de bun\voie dec=t atunci
c=nd via]a sa este pus\ `n pericol de agresivitatea altora. Prin
aceast\renun]are,niciodat\total\saudefinitiv\,sec=[tig\unminim
desecuritateprintrunpactsocialcaresestabile[tepebazejuridice
[i,desigur,morale.
~n contextul social contemporan, fiecare dintre noi, de[i nu
accept\ms\fimmanipula]i,adic\transforma]i`nelementedestatis
tic\,devenimuneori,f\r\s\con[tientiz\macestlucru,instrumente
ale manipul\rii. Spun f\r\ s\ con[tientiz\m deoarece dorin]a de
manipulare este de inspira]ie diabolic\ [i poate s\ `mbrace
formelecelemaisubtile[is\seascund\subidealurilemoralecele
mai`nalte.Con[tientizarea[icunoa[tereaacesteisitua]iieste`ns\
posibil\[iabsolutnecesar\pentrusinelenostrumoraldestuldevul
nerabil[i`nc\nepreg\tits\`n]eleag\corect[is\deaunr\spunsper
tinent dilemelor morale contemporane [i provoc\rilor pline de
agresivitatelaadresamoraleicre[tine.Unadinprovoc\rilemajore
la adresa moralei cre[tine este modul total diferit, `n care este
`n]eles[idefinitOmul[ivoca]iasa`nlume.Deacestaspectne
vomocupa`nceleceurmeaz\.
16
S. Freud, Malaise dans la civilisation (1929), `n Revue franaise de
Psychanalise,tomeXXXIV,janvier1970,p.50.
30
PR. GHEORGHE POPA
CAPITOLUL I
Omul [i voca]ia sa moral\

I.1. Viziunea teologic\ despre Om
TeologiaMoral\cre[tin\areundiscursspecificdespreOm,a[a
cumesteel`nexisten]asaconcret\,dar[icumtrebuies\fieel
`naintealuiDumnezeu.Daratuncic=nddiscursulteologicdep\[e[te
spa]iul eclesial [i se manifest\ `n public sau `n comunitatea
universitar\,observ\mc\elnuestereceptat[iinterpretat`nmod
corect.Abiaatunciobserv\mc\`ntrediscursulteologicdespreOm
[idiscursul[tiin]ificexist\odistan]\enorm\.Aceast\distan]\care
separ\celedou\perspectiveantropologiceteologic\[i[tiin]ific\
scoate`neviden]\faptulc\viziuneanoastr\despreOm[ivoca]iasa
`nlumeestedeterminat\demodul`ncaredefinimOmul`ngeneral.
P=n\`nepocamodern\Omuleradefinitcafiin]\religioas\,sau,
`nspa]iuliudeocre[tin,cafiin]\creat\dup\chipul[iasem\narealui
Dumnezeu. Deci temeiul existen]ei umane era de ordin
transcendent [i, ca urmare, voca]ia ultim\ a Omului avea o
dimensiunetranscendent\.Deaceea[istructurarea[iinformarea
min]ii[iainimiiOmuluisef\ceaplec=nddelaunanumitidealde
Om[ianumeOmulsf=nt,Omulcare,prinluminaharului[ia
iubiriiluiHristos,`[iactualizeaz\chipuldumnezeiescdinel.
AcestidealdeOm,constataunfilosofrom=n`ntrunadinc\r]ile
sale17, nu `l mai reg\sim `n cultura modern\ european\, iar dac\
totu[i,`nanumitecontexte,elesteprezent,caleapropus\pentrual
atingeestedestuldeneclar\.AntonDumitriu,pentruc\despreel
estevorba,se`ntrebapebun\dreptatedeceEuropamodern\nua
preluatacestidealdesfin]enie[idac\nucumvaabandonareasaa
conduslaosc\derecalitativ\aculturiimoderne`n`ntregulei18.
17
AntonDumitriu,HomoUniversalis,Ed.Eminescu,Bucure[ti,1990.
18
Ibidem,p.8.
Evident c\ nu neam propus s\ d\m un r\spuns la aceast\

`ntrebare, ci doar am vrut s\ subliniem c\ discursul Teologiei
Moraledesprevoca]iatranscendent\aOmului`nlumeestetotal
diferit de discursul eticii seculare care, influen]at\ profund de
filosofia pozitivist\, consider\ c\ o asemenea problem\ este
irelevant\ pentru mentalitatea [i cultura modern\ sau, dup\ unii
cercet\tori,postmodern\[ipostcre[tin\.
Cutoateacestea,con[tiin]acre[tin\aoric\ruiteologdeast\zi
nui permite s\ renun]e la p\strarea [i promovarea viziunii sale
despreOm[ivoca]iasa`nlume,maialesc\`ntreagacultur\[icivi
liza]ieeuropean\[ieuroatlantic\sa`ntemeiatpeaceast\viziune.
Teologulcre[tindeast\zi,chiardac\facepartedintrominoritate
cesereg\se[te[i[itr\ie[tevoca]ia`norizontulbucuriilorsimple
(darnusimpliste)pecareileofer\spa]iulsacramental[iliturgical
Bisericii,areconvingereac\,`nad=nculs\u,fiecareOmeste `n
c\utareauneivoca]ii[iaunuisenspentruexisten]asa,deoarece
sensul[ivoca]iasuntconstitutiveOmuluicafiin]\purt\toarede
logos,adic\dera]iune[isens.
Experien]aistoric\aBisericiinearat\c\ominoritatecre[tin\,
care[iasum\voca]ia`nmodresponsabil`nBiseric\,maidevreme
saumait=rziu,vafic\utat\demajoritateasecularizat\,consume
rist\[iutilitarist\.~nm\sura`ncareparticiparealavia]aBisericii
este expresia unei atitudini spirituale responsabile [i nu doar
refugiul sau mascarea unor sentimente de frustrare sau
marginalizare (cultural\, economic\, social\) `n acea m\sur\
minoritatea cre[tin\ de ast\zi ar putea deveni un model pentru
majoritateasecular\[isecularizat\[iarputeaoferinoiorizonturi
de`n]elegereavoca]ieiactualeaOmului.
CareestedeciviziuneadespreOm[ivoca]iasa`nlumepecare
Telogia, `n general, [i Teologia Moral\, `n special, o propune
Omuluideast\zi?
I.1.1. Omul icoan\ a lui Dumnezeu-Treime
Atuncic=ndvorbe[tedespreOm[idesprevoca]iasa`nlume,
TeologiaMoral\`[i`ntemeiaz\discursulpeTeologiaDogmatic\[i
pemodul`ncareeainterpreteaz\texteleSfinteiScripturicare
32
PR. GHEORGHE POPA
vorbescdesprecreareaOmului.Geneza(2,7)afirm\c\Omulesteo
icoan\aluiDumnezeupep\m=nt,c\Omulnuesteunfenomen
trec\tor,determinatdoardecondi]iilesalebiologice,psihologice[i
sociale,cum`ldefinescadesea[tiin]eleumanistecontemporane,ci
esteopersoan\unic\[iirepetabil\,fiinduninterlocutoralluiDu
mnezeu`nordineacrea]iei.Acestadev\rlasubliniat`nmoddeose
bitteologiaclasic\aSfin]ilorP\rin]iaiBisericii.
Dac\ am face o analiz\ de ansamblu a modului `n care Sfin]ii
P\rin]iaiBisericiiauinterpretatno]iuneadeicoan\saudechipal
luiDumnezeuamdescopericonota]iifoartediverse,carese`ntregesc
unapealtaf\r\aepuiza,totu[i,tainapersoaneiumane.UniiSfin]i
P\rin]iauv\zutreflectareachipuluiluiDumnezeu`nom`ncapacitatea
sa de a fi st\p=n al crea]iei sensibile [i al trupului s\u; al]ii au
consideratc\mintea(<@u~H)saura]iunea(8@v(@H)reflect\ `n
moddeosebitchipulluiDumnezeu,iaral]iilauasimilatcutoatecele
treifacult\]ispirituale:mintea,voin]a[isim]irea.
Dincolo de toat\ aceast\ diversitate de opinii, ies `n eviden]\
dou\lucruriesen]ialepentruTeologiaMoral\cre[tin\:
1) `nprimulr=ndomulesteofiin]\cenupoatefidefinit\`ntrun
modexhaustivpentruc\poart\chipulCeluicenupoatefidefinit;
2) `naldoilear=nd,Sfin]iiP\rin]iaumanifestatolibertatede
g=ndire [i de interpretare a textelor biblice profund creatoare [i
`nnoitoare.
Ei nu au `ncercat s\ m\rgineasc\ omul `n orizontul unui
determinismnatural,cis\ldezm\rgineasc\`norizontulharului
luiDumnezeu;einuauplecatdelano]iuneadechipalluiDu
mnezeudinompentrua[iformaoideedespreDumnezeu,pecalea
unoranalogiipsihologice,ciauplecatdelaceeaceRevela]iale
spuneadespreDumnezeu,pentruadescoperi`nomceeacecores
pundechipuluiluiDumnezeudinel.
Adopt=ndaceast\metod\teologic\,Sfin]iiP\rin]iaureu[its\
dep\[easc\ dilemele antropologiei antice [i mai ales, dualismul
dintrespirit(<@LH)[imaterie(u{80),dintretrup(Fj:")[iduh
(B<gL~:"sau<@LH~).
Eiauaccentuat`nmoddeosebitcon]inutulpozitivalno]iuniide
chip,[ianumecomuniuneacuDumnezeu,`nvirtuteac\reianatura
uman\,trup[iduh`mpreun\,este`nve[m=ntat\`nslavaCuv=n
tuluiluiDumnezeu,aFiuluiprinharul`nDuhulSf=nt.
Trebuies\preciz\maicifaptulc\punctuldeplecarealreflec]iei
teologiceasuprano]iuniidechipsauicoan\laSfin]iiP\rin]ia
fost`nv\]\turaSf=ntuluiApostolPavelexprimat\`nEpistolac\tre
Coloseni, conform c\reia chipul adev\rat al lui Dumnezeu este
M=ntuitorul Iisus Hristos. El este chipul lui Dumnezeu celui
nev\zut,mai`nt=in\scutdec=ttoat\f\ptura.Pentruc\`ntruElau
fostcreatetoate,celedinceruri[iceledepep\m=nt,celev\zute[i
celenev\zute().ToatesaucreatprinEl[ipentruEl().{iEl
estecapultrupului,alBisericii(Col.1,1518).
Sfin]iiP\rin]iaupreluataceast\ideec\Hristosestechipullui
Dumnezeu[iauafirmatc\,defapt, omulestecreatdup\chipul
Chipului,adic\dup\chipulsauicoanaluiHristos.Aceast\ideeeste
fundamental\ pentru Teologia Moral\ `ntruc=t ea subliniaz\ at=t
originea c=t [i voca]ia hristocentric\ a omului [i a cosmosului
`ntreg. Hristos este Logosul ve[nic al lui Dumnezeu care [ia
asumat,prin`ntrupare,naturauman\,devenindprinaceastacentrul
ontologicalumanit\]ii,centrulunificatoral`ntregiicrea]ii,pentru
caaceastas\sepoat\`mp\rt\[ideiubirealuiDumnezeuTat\l.De
aceea, `nt=lnirea omului cu Hristos reprezint\ `nt=lnirea cu
Arhetipuls\u`ntrucare[ipentrucareafostadusdelanefiin]\la
fiin]\. ~n viziunea Sfin]ilor P\rin]i, momentul acestei `nt=lniri
reprezint\momentulna[teriirealeaomuluicafiualluiDumnezeu
`ntruFiul.Cualtecuvinte,na[tereacuadev\rataomuluicoincide
cuhristificarealui,cucon[tientizareafaptuluic\elpoart\chipul
luiHristos,Cel`nt=in\scut(Col.1,15)fiualluiDumnezeu.
Pel=ng\aceast\interpretarehristocentric\ano]iuniidechip
alluiDumnezeu,`nt=lnim`nteologiapatristic\[ialteinterpret\ri,
carenearputeaajutas\definimomul[ivoca]iasa`nlume.
Deexemplu:versetul27dincapitolulIalGenezei:[iaf\cut
Dumnezeupeomdup\chipuls\u;dup\chipulluiDumnezeula
f\cut:af\cutb\rbat[ifemeie;afostinterpretatdeuniiSfin]iP\rin]i
dintroperspectiv\trinitar\.
Ei au precizat c\, `n acest verset, no]iunea de chip sau

icoan\nuserefer\lapolaritateasexual\anaturiiumane,cila
34
PR. GHEORGHE POPA
calitateaomuluideafipersoan\( BD@FTB@<)cecuprinde`n
sine,ca[icon]inutontologicals\u,fiecab\rbat,fiecafemeie,
`ntreaganatur\uman\.Omulcapersoan\nuesteoparteanaturii
umane,adic\nuesteunsimpluindivid,a[acumniciPersoanele
PreaSfinteiTreiminusuntp\r]idindumnezeire.Persoanauman\
poatefi,totu[i,definit\[icaparte,daropartecarepoart\`nea
`ntregul naturii umane. Cu alte cuvinte persoana este ipostasul
naturii[icaatareesteliber\fa]\deoricedeterminismsaunecesitate
natural\.
~nlimbajulobi[nuitdeast\zi,no]iuneadepersoan\esteaproape
identic\cuceadeindivid,deaceease[ifolosesc,demulteori,una
`n locul celeilalte. Mai ales `n domeniul sociologiei [i al
psihologiei, persoana se identific\ cu o individualitate aritmetic\
sau,cualtecuvinte,cuunelementdestatistic\.
Atuncic=ndpsihologiasausociologiadefinescpersoana,defi
ni]ialorse`ntemeiaz\peanumitecaracteristiciindividuale:talie,
fizionomie,caracter,temperamentetc.Acestecaracteristicinusunt,
totu[i, unice, adic\ personale, `ntruc=t ele corespund [i altor
indivizi. Din perspectiva Teologiei Morale, c=nd spunem
persoan\,aceasta`nseamn\ofiin]\careare[i`nsu[iricomunecu
altefiin]e,darare[i`nsu[iriunice[iirepetabile,`nsu[iricarenuse
reveleaz\ [i deci nu pot fi cunoscute dec=t `n evenimentul
existen]ialalcomuniuniicuDumnezeu[icualtepersoaneumane.
A[adar,persoananuseidentific\cuindividul.Eapresupune,
evident,individualitateanatural\,biologic\[ipsihologic\aOmului,
dar,`nacela[itimp,odep\[e[teprincapacitateadeatranscende
individualitatea[iased\ruialtorpersoane`ntrodeplin\libertatea
iubirii. Iubirea este calea prin care se poate cunoa[te persoana,
`ntruc=teanuproiecteaz\asupraaltuiapreferin]ele,exigen]ele
saudorin]elesaleindividuale,ciaccept\pecel\lalta[acumesteel,
`n unicitatea sa personal\. Acesta este motivul pentru care `n
limbajul Sfintei Scripturi, nu ra]iunea ci iubirea, ca dep\[ire [i
d\ruiredesine,estecaleareal\[iintegral\decunoa[tereaomuluica
persoan\. Iubirea, ca realitate constitutiv\ omului, presupune at=t
cunoa[terea unit\]ii ontologice a neamului omenesc, c=t [i
recunoa[tereaidentit\]ii[ialterit\]iipersonale.
Sf=nta Scriptur\ ne ajut\ `n acest demers. Geneza afirm\ c\

b\rbatul(i[ `nlimbaebraic\)[ifemeia(i[a)constituieunsingur
trup(Gen.2,24),adic\osingur\natur\,careseipostaziaz\`n
dou\persoane. Cel care recunoa[te aceast\ identitate de natur\ [i
alteritatepersonal\esteb\rbatul:Iat\osdinoaselemele[icarne
dincarneamea.Easevanumifemeie(i[a `nebraic\)c\ciafost
luat\dinb\rbatuls\u(i[)(Gen.2,23).
~nlimbajulbiblic,b\rbatul[ifemeianureprezint\doardou\
conceptemetafizicemasculinul[ifemininulci[idou\persoane
reale.Faptulc\,`ndialoguls\ucufemeia,b\rbatulareini]iativa,a
fost interpretat de Sfin]ii P\rin]i `ntro perspectiv\ teologic\,
hristologic\[ieclesial\caresarputeaexprimaastfel:Dumnezeu
careesteTreime,adic\Iubiredes\v=r[it\`ntreTat\l,Fiul[iDuhul
Sf=nt,creeaz\lumea,pentruca[iea,s\se`mp\rt\[easc\dinaceast\
iubire, iar lumea este iubirer\spuns; Hristos restaureaz\ lumea
`nstr\inat\deiubire,priniubireasar\stignit\[i`ntemeiaz\Biserica,
iarBisericaesteiubirer\spuns;`nBiseric\,b\rbatularedatorias\[i
iubeasc\ femeia sa, a[a cum Hristos a iubit Biserica, iar femeia
trebuies\fieiubirer\spuns.
Mentalitatea modern\, sus]inut\ permanent de ideea unui
egalitarismpolitic[isocial,accept\cugreuaceast\perspectiv\,sau
atuncic=ndoaccept\ointerpreteaz\`nmoderonat.
Deaceeatrebuies\preciz\mc\textulbiblic,citatmaisus,nu
exprim\orela]iedesubordonareafemeiifa]\deb\rbat,cioordine
a[ezat\ de Dumnezeu `n lume, prin care via]a de comuniune a
Sfintei Treimi se comunic\ umanit\]ii [i, prin umanitate, `ntregii
crea]ii. ~n acest sens, textul spune foarte clar c\ Dumnezeu a
prezentatfemeiab\rbatuluicadaralS\u,a[ez=ndo`nfa]asa
(e]erkeneydo,Gen.2,18).Acestgestestereiterat`ncadrulTainei
Cununiei, c=nd preotul ia m=na dreapt\ a miresei [i o a[az\ `n
dreaptamirelui,afirm=ndc\Dumnezeuestecelcareune[teb\rbatul
cufemeia.
~nlimbaebraic\locu]iuneaprepozi]ional\e]erkeneydo(`nfa]a
sa)nu exprim\ orela]ie de subordonare, a[a cumsa `n]eles de
multeori`nistorie,ciexprim\olucrarespecial\aluiDumnezeu,
prin care el consoleaz\ pe omul `ntristat [i singur, instituind `n

existen]auman\unetosalcomuniuniitrinitare.
36
PR. GHEORGHE POPA
I.1.2. Sufletul [i trupul constitu]ia bipolar\ a omului
Amafirmatanteriorc\no]iuneadepersoan\uman\nuseidenti
fic\ cu cea de individ uman, dar, totu[i, ea presupune indivi
dualitateanatural\aomului.Aceast\individualitateareoconstitu]ie
dual\:sufletul[itrupul.
Nici sufletul f\r\ trup nu constituie omul, dar nici trupul f\r\
suflet.
Evident c\ unirea dintre aceste dou\ elemente care constituie
naturauman\reprezint\otain\pecare,afirm\Sf=ntulGrigoriede
Nazianz,doarDumnezeuocunoa[te.Noioaccept\mprincredin]\,
pecaleaRevela]ieibiblicecare,spredeosebiredeceaelenistic\,nu
faceodistinc]iefundamental\`ntreform\[imaterie,`ntre`ntreg[i
p\r]ilesale,`ntresuflet[itrup.Sufletul[itrupulnusuntpriviteca
dou\realit\]icoeterne[i`ncontinu\lupt\.~nGenez\,omulapareca
trup`nsufle]itsaucasufletviu(nefe[haia),fiindalc\tuitdin
]\r=nap\m=ntului,adic\dinelementelebiochimicealecosmo
sului[ioprezen]\personal\,carelemen]ine`nunitate.Decitru
pulomuluiesteunelementfirescalcosmosului,`nscriinduse`n
legiletimpului[ispa]iului,dar,`nacela[itimp,elnuesteunsimplu
elementnaturalpentruom,`ntruc=tnupoatefiobiectivat`nmod
absolut,cacelelalteelementeexterioarelui.
~n Vechiul Testament, no]iunea de trup19 sau mai precis de
carne(basar)nuexprim\doarnaturafizic\aomului,cimoduls\u
integraldeaexista,ca[icreatur\,`naintealuiDumnezeuCreatorul.
~nNoulTestament,maiales`nepistolelepauline,no]iuneade
trup (Fj:") areacela[isensglobal,exprim=ndunitateapersoanei,
dar,`nacela[itimp,estelegat\[ideno]iuneadeF"D>v(carne).
Dincolo de natura fizic\, no]iunea de F"vD> (carne) define[te
`ntregulorizontalexisten]eiomului.AcestlucruìpermiteSf=ntului
Un teolog contemporan se exprima destul de sugestiv `n acest sens.

Trupulnuestedoarunobiectalacesteilumi,cilimbajuluneipersoane.Este
suflareacarepoart\g=ndirea,e`naintarea[ipopasulcarestructureaz\timpul[i
19
spa]iul.Estecelprincaresuntmereugatas\ac]ionez.Estecelprincarem\ofer
priviriiceluilalt.Eltrimitela`ntreagaexisten]\aomului.
Apostol Pavel s\i confere no]iunii de carne (F"D>v) un sens

moral,leg=ndoderealitateap\catului.
~nEpistolac\treRomani(7,14)Sf=ntulApostolPavelafirm\c\
Legea este duhovniceasc\, dar eu sunt trupesc (F"D64k@vH),
v=ndut p\catului (BgBD":g<@H). Care este sensul acestei
afirma]ii?Omultrupescestep\c\tospentruc\areuntrup[itrupular
ficauza[isediulp\catului?
Unr\spunspozitivlaaceast\`ntrebareesteexclusdeoarecea[a
cumamv\zut,`nepistolelepaulineceledou\no]iunitrupul(Fj:")[i
carnea (F"vD>) se refer\ la omul `ntreg [i nu la un principiu
metafizic.Deaceea,elesuntfolosite`nrela]iecualtedou\no]iuni
caredefinesc,`naceea[im\sur\,`ntreaganatur\uman\,[ianume
RLPZ (suflet)[i B<gL:"~ (duh).
Pentrua`n]elegesemnifica]iacorect\aacestordou\no]iunitre
buies\facemapelmai`nt=ilaVechiulTestament.Corespondentul
no]iuniidesuflet(RLPZ)`nlimbaebraic\estenefe[,caresemnific\
manifestarea`nplanulrealit\]iisensibileaindividualit\]iiomului
(Gen.35,18). Nefe[ (sufletul)sedeosebe[tede ruah (duhul)care
exprim\duhulcarevinedelaDumnezeu[ise`ntoarcelaEl.
Nefe[sufletulindividualizatsaupsihologicaparec=ndDuhul
luiDumnezeusufl\asupra]\r=niip\m=ntuluipentruaaducela
existen]\Omulcaunitatedual\:suflet[itrup:Atuncilu=ndDomnul
Dumnezeu ]\r=n\ din p\m=nt, a f\cut pe om [i a suflat asupra lui
suflare(ruah)devia]\[isaf\cutomulfiin]\vie(nefe[haia).Omulca
fiin]\vie(biopsihologic\)moareatuncic=ndduhul(ruah)creatoral
luiDumnezeunumaiestelucr\tor`nel:Nuvar\m=neDuhulMeu
pururea`noameniiace[tia,pentruc\suntnumaitrup.Decizilelelors\
maifieosut\dou\zecideani(Gen.6,3).
Deaiciobserv\mclarc\nefe[psihiculsausufletulnueste
principiul sau cauza vie]ii omului, ci doar manifestarea acesteia
(Gen.2,7).
~nfilosofiagreac\,dincareSf=ntulApostolPavelapreluat,prin
for]a `mprejur\rilor, no]iunea de suflet (RLPZ), aceasta avea o
semnifica]iepu]indiferit\.LaPlaton,spreexemplu,sufletul(RLPZ)
`nseamn\,mai`nt=i,ca[inefe[,putereavital\caredetermin\mi[carea
trupului.Aceast\putereestecomun\tuturorfiin]elordin
38
PR. GHEORGHE POPA
natur\. La om, al\turi de acest suflet inferior, exist\ adev\ratul

suflet<@LH(spiritul)careestesediulra]iunii(8@(@Hv).
Deci spiritul (<@LH) este principiul imaterial al ra]iunii (
8@v(@H)careparticip\,princunoa[tere,laceeaceestedivin[i
prinaceast\participareestenemuritor.Spiritulseopunetrupului
(Fj:")care,`ncazulomului,nuestesimpl\materie(L{80)cieste
trup `nsufle]it (FT:"RLP\6@H), fiind muritor [i morm=nt al
spiritului (<@LH ). ~n trupul `nsufle]it, prin sentin]a unei legi
fatale,spiritul(<@LH)esteobligats\intre[is\r\m=n\,untimp,
captiv.Aceast\captivitate`l`ntineaz\[illeag\derealit\]ilelumii
sensibile.Ceicarenuauexperien]aspiritului(<@LH)[iavirtu]ii,
scriePlaton,darauve[nicdeafacecuospe]e[ialteleasemenea,
suntpurta]i,parese,`njos[i`napoi,p=n\lamijloc,[ir\t\cesc
toat\via]a`nacestfel.Einutrecniciodat\deacestmijloccas\
priveasc\spreadev\r,nicinuaufostdu[ivreodat\p=n\acolonici
nu sau s\turat cu ceea ce este cu adev\rat, nici nau gustat din
bucuriastatornic\[icurat$),iardinpricinapofteideaaveamai
multdinacestea(ospe]edetotfelul)seizbesc[ise`mpunguniipe
al]iicucoarne[icopitedefier[iseuciddinpricinanesa]ului,f\r\s\
saturecucelecesuntnicifiin]a,nici`nveli[ullortrupesc.
A[adar, `n filosofia platonic\ trupul, care este `nsufle]it
(FT:"RLP\6@H) [i spiritul (<@LH) sunt dou\ realit\]i contrare, care
r\m=n`ntrunconflictpermanent[iiremediabil.Ie[ireadinacestconflict
sefaceprinmoarte,c=ndspiritul(<@LH)sedespartedetrup.
Sf=ntul Apostol Pavel a folosit cele dou\ no]iuni RLPZ [i
<@LH, dar nu cu sensul lor platonic, ci cu sensul lor biblic. ~n
viziuneasatrupul[ispiritul(sauduhul,`nlimbaslav$nusuntdou\
principiicontrare[icoeterne,cieleexprim\unitateadual\aomului,
integralitatea fiin]ei sale. ~ntrun verset din Epistola I c\tre
Tesaloniceni, Sf=ntul Pavel folose[te toate cele trei no]iuni trup
(Fj:"),suflet(RLPZ)[i,pentruspirit(<@LH)folose[tecuv=ntulduh
(B<gL~:").Cu toateacestea,g=ndireapaulin\nu estenicidualist\,
nicitrihotomic\[iacestlucrusepoateargumentaf\c=ndapellaalte
texte. Spre exemplu, `n Epistola I c\tre Corinteni, Sf=ntul Pavel
vorbe[te despre trup firesc sau psihic (Fj:"RLP06@<) [i trup

duhovnicesc(Fj:"B<gL:"J46@<).Acesteexpresiiserefer\,de
fapt,laomul`ntreg,a[acumseprecizeaz\`nversetul45:F\cutus
aomulceldint=i,Adam,cusufletviu,iarAdamceldinurm\cu
duhd\t\tordevia]\(g(gj<gJ@v@JBDjJ@H "<2D!wB@H !*":).
Deciomul`ntreg(suflet[itrup)estefieomfiresc(psihologic)
sauomduhovnicesc(omulcare[ideschideamintea <@LH spre
lucrareaDuhuluiluiDumnezeu).
Omul firesc, `n viziunea Sf=ntului Pavel, este omul carnal
(F"vD64<@H)(ICor.3,1),carenuprime[telucrurileduhovnice[ti
pentru c\ nu le `n]elege (I Cor. 2,14). Omul duhovnicesc
(B<gL:"J46@vH) este cel a c\rui via]\ a fost sfin]it\ prin har,
datorit\deschideriisalelibere[icon[tientespreDuhul(B<gL~:")
luiDumnezeu.
Pentruaexprimaaceast\transformareaomuluifiresc(psiho
logic) `n om duhovnicesc (pnevmatic) Sf=ntul Apostol Pavel a
folositexpresiipreluatetotdinfilosofiatimpului,cumarfi:dezbr\
careadeomulcelvechi[i`mbr\carea`nomulcelnou(Efeseni4,
2224).Evidentc\nuestevorbadeodezbr\care,`nsensulplatonic
(g6*LF"F2"4),cideo`nve[m=ntare`nhar(gBg<*LF"F2"4),care
faces\dispar\ceeaceestesimpl\dorin]\carnal\`nom(IICor.5,
4).~mbr\carea`nharesteolucrareaDuhuluiSf=nt,careeste[i
DuhulluiHristos[iprinaceastamintea(<@LH)omuluidevine
duhovniceasc\,`n]eleg=ndlumeaduhovnice[te.~mbr\c=nduse`n
harul Duhului Sf=nt, omul `[i redescoper\ treptat, voca]ia sa cu
adev\ratuman\.Cumdefine[teTeologiaMoral\aceast\voca]ievom
vedea`nceleceurmeaz\.
I.2. Voca]ia moral\ a Omului
I.2.1. No]iunea de voca]ie
Etimologic,no]iuneadevoca]ieprovinedinlimbalatin\dela
substantivul vocatio,onis,care`nlimbarom=n\setraduceprin
invita]ie(laomas\)saucita]ie(`njusti]ie).
Decino]iuneadevoca]ieexprim\ocaracteristic\specificuman\
[i anume: con[tiin]a de a fi invitat sau chemat de cineva, ca [i
r\spunsulpozitivsaunegativlaaceast\invita]ie.
40
PR. GHEORGHE POPA
DinperspectivaTeologieiMorale,voca]iapresupuneinvita]ia
pecareDumnezeuiofaceOmuluipentrua[iasumaexisten]a`n
comuniunecuEl[ir\spunsulconcretpecareacestatrebuies\ldea
acesteiinvita]ii.Acestedou\aspecteesen]ialetrebuies\leavem`n
vederec=ndvorbimdesprevoca]iaOmuluidinpunctdevedere
teologic.
I.2.2. Voca]ia dar al lui Dumnezeu pentru Om
Teologia Moral\ define[te voca]ia Omului nu ca un proiect de

via]\pecareacesta[ilface`ncalitateasadefiin]\autonom\,cicaun
daralluiDumnezeu.~nacestsens,Sf=ntulApostolPetru,`nprimasa
epistol\,seexprim\astfel:A[acumCelcevachematpevoiesf=nt,
fi]i[ivoisfin]i`n`ntreagavoastr\purtare(IPetru1,15).
~n]eleas\cadar[iinvita]iealuiDumnezeu,voca]iaarec=teva
caracteristicispecificepecareamdoris\lesubliniemsuccint.
1) Voca]ia esteunactaliubiriicreatoarealuiDumnezeucarel
cheam\peOmpenume(Isaia43,1)[iid\unnumedecinste
(Isaia 45, 4) `nainte ca el s\ [tie acest lucru. Aceasta `nseamn\ c\
voca]ia nu este exterioar\ Omului, ci este `nscris\ `n structura sa
ontologic\, din primul moment al crea]iei, [i deci din momentul
na[teriifiec\reifiin]eumanecareestechemat\s\tr\iasc\`naceast\
lumedup\chipul[iasem\narealuiDumnezeu(Gen.1,26[i27).
2) Voca]ia este un dar universal prin care fiecare persoan\
uman\poatetr\i`ncomuniunecuDumnezeu[icualtepersoane,cu
care formeaz\ o singur\ familie uman\ capabil\ de dialog [i
solidaritate`ntrupromovarea[irealizareademnit\]iisale.~nacest
sens,unteologcontemporanseexprimaastfel:
EuamfostcreatdeDumnezeupentruaficineva[iafaceceva
pentrucarenimenialtulnuafostcreat.Estepu]inimportantcaeu
s\fiubogatsaus\rac,dispre]uitsaupre]uitdeoameni.Dumnezeu
m\cunoa[te[im\cheam\prinnumelemeu.~ntroanumit\m\sur\,
eusunttotat=tdenecesarpentruloculmeu,c=tun`ngereste
pentruals\u.
3) Voca]iaesteorealitatedinamic\`ntruc=tDumnezeu`lcheam\
peom`nfiecaremomentalvie]iisalepentruafiomanifestareviea
iubiriiSalepentruumanitate.Omuldevinecon[tientdeacestlucru
printrundialogintim[ipermanentcuDumnezeu[icusemenii
s\i.
4) Punctulculminantal voca]iei umane`lreprezint\chemarea
la comuniune cu Hristos, Fiul lui Dumnezeu `ntrupat. Aceasta
constituie,`nBisericaluiHristos,ovoca]ieradical\,primit\prin
Botez,Mirungere[iEuharistie.Actualizat\`nmodcon[tientdea
lungul`ntregiisalevie]i,cre[tinulseap\r\prineadep\cat[ide
toate consecin]ele care decurg din el (orgoliu, egoism, eroare,
violen]\,intoleran]\etc.);seap\r\[iseelibereaz\,prinea,deorice
form\desclavie[iopresiuneexterioar\(discriminare,exploatare,
marginalizareetc.).
5) R\spunz=nd voca]iei de a fi [i a r\m=ne permanent `n
comuniunecuHristos,FiulluiDumnezeu,[i,prinEl,cuDumnezeu
Tat\l,`nDuhulSf=nt,cre[tinuldob=nde[te[ielcalitateadefiual
luiDumnezeu.Prinaceast\con[tiin]\filial\ [i, `nacela[itimp,
fratern\,cre[tinulestepreg\tits\serealizezedeplincaomprintro
rela]ie autentic\ cu crea]ia, cu ceilal]i oameni (cre[tini sau
necre[tini)[icuDumnezeu.Evidentc\aceast\realizaresedesf\[oar\
`nBiseric\,adic\`ncomunitateacelorchema]ideDumnezeuTat\l,
prinDuhulSf=nt,lacomuniunecuHristos.
6) ~n Biseric\, fiecare cre[tin `[iasum\ voca]ia fundamental\,
comun\tuturor,`ntrunmodspecific,cadarpersonalalDuhului
Sf=nt, iar diversitatea darurilor ne permite s\ vorbim [i despre
diversitateavoca]iilor.
Rezult\deaicic\fiecarecre[tin,tr\ind`nBiseric\,estechemats\
[idescopere[is\[iurmeze[ivoca]iasaspecific\,personal\,pentrua
putea realiza binele pe carel datoreaz\ fra]ilor s\i [i tuturor
oamenilor.Sf=ntulApostolPavelseexprim\minunat,`nacestsens:
Daravemfeluritedaruri,scrieelromanilor,dup\harulcenisadat
().Dac\avemslujb\s\st\ruim`nslujb\;dac\unul`nva]\s\se
s=rguiasc\`n`nv\]\tur\;dac\`ndeamn\s\fiela`ndem=nare;dac\
`mpartealtoras\`mpart\cufireasc\nevinov\]ie;dac\st\`nfruntes\
fiecutrageredeinim\(Rom.12,58).{iSf=ntulApostolPetru,`n
primasaepistol\,folose[teacela[ilimbajedificator:
Dup\darulpecarelaprimitfiecare,sluji]iuniialtora,cani[te
buniiconomiaiharuluiceluidemultefelurialluiDumnezeu.Dac\
42
PR. GHEORGHE POPA
vorbe[tecineva,cuvinteleluis\fiecaaleluiDumnezeu;dac\slu
je[tecineva,slujbaluis\fiecadinputereapecareod\Dumnezeu,
pentruca`ntrutoateDumnezeus\sesl\veasc\prinIisusHristos(I
Petru4,1011).
Dintextelecitatemaisus,putemconstatac\exist\ocomple
mentaritate a darurilor [i deci o complementaritate a voca]iilor.
Fiecarevoca]iespecific\arenevoiedecelelaltepentruaseputea
realiza.Aceast\dimensiunecomplementar\adarurilor[ivoca]iilor
personale`nvia]acre[tin\esteast\ziinsuficientsubliniat\[ideaici
osolidaritateprecar\`ntrediverselevoca]ii[i,maimult,oslab\par
ticipareacomunit\]iicre[tine`nalegerea,orientarea[isus]inerea
voca]iilormembrilorlor.
I.2.3. Specificul cre[tin al voca]iei originare a Omului
Filosofiaantic\,`nceeaceaavuteamaibun,adefinitvoca]ia
Omuluiplec=nddelaideeac\acestaesteunmicrocosmos,adic\o
lumemic\cerecapituleaz\`nsinelumeamare(macrocosmosul).
Teologiapatristic\apreluataceast\idee,daraprecizatc\nu
calitateademicrocosmosdefine[tevoca]iasaultim\,cicalitatealui
deafiicoan\aluiDumnezeu.
~nvirtuteaacesteicalit\]i,omulnumaiestedoarcunun\a
crea]iei,ciestepoet[ipreotalei,av=ndvoca]iadea`n\l]alao
unirec=tmaideplin\cuDumnezeu.
~n cadrul crea]iei sensibile, `mplinirea acestui dor dup\
Dumnezeu se realizeaz\ prin om. Acest lucru este subliniat de
Sf=ntul Apostol Pavel `n Epistola c\tre Romani 8, 19 [i 20:
Crea]ia a[teapt\ cu ner\bdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu
()c\cieaafostsupus\de[ert\ciuniinudinvoiaei,cidin
cauzaaceluia(aomului)careasupuso.
A[adar, din aceast\ perspectiv\, crea]ia nu este un simplu
cosmos, adic\ un haos organizat de un demiurg, a[a cum
credeauvechiigreci,cioBiseric\`ndevenire,adic\unloc`ncare
Omultrebuies\celebreze,`mpreun\cutoatef\pturile,oLiturghie
cosmic\d\ruit\luiDumnezeuTreime.Deaceea,Genezaafirm\c\
Adamafostinvitats\deanumef\pturilor,adic\s\pun\`nlumin\
logosullor,[iorientarealorliturgic\[idinamic\spreLogosul
sauCuv=ntulluiDumnezeu.Prezentareaf\pturilor`naintealui
Adam,pentrualedanume,reprezint\,defapt,investireaacestuia
cuovoca]iesacerdotal\,princaredoxologiaontologic\af\pturilor
trebuies\devin\odoxologiecon[tient\`npersoanaomului.
Aceast\voca]iepoetic\[isacerdotal\aomuluiafostprecizat\
de Sf=ntul Maxim M\rturisitorul `n primele [apte capitole ale
lucr\riisaleintitulat\Mistagogia.
Punctul de plecare al acestei lucr\ri `l constituie faptul c\ `n
cadrul existen]ei create observ\m, pe baza Revela]iei, cinci
polarit\]isaudistinc]iifundamentale[ianume:
1) distinc]ia dintre energiile necreate ale lui Dumnezeu [i
energiilecreatealelumii.
2) distinc]ia, `n cadrul lumii create, dintre lumea inteligibil\
(lumea`ngerilor)[ilumeasensibil\(lumeaoamenilor).
3) distinc]ia,`ncadrullumiisensibile,dintrecer[ip\m=nt.
4) distinc]ia,pep\m=nt,dintreParadis[irestulp\m=ntului.
5) distinc]ia,`nparadis,dintreb\rbat[ifemeie.
Plec=nddelaacestedistinc]ii,Sf=ntulMaximM\rturisitorul,
trageconcluziac\voca]iaoriginar\aomuluiafostaceeadeadep\[i
orice dualism agresiv dintre ele, [i a recapitula `ntregul univers
sensibil `n fiin]a sa `ndumnezeinduse `mpreun\ cu el prin
comuniunecuDumnezeu.
I.2.4. Consecin]ele ignor\rii de c\tre Om a voca]iei sale
originare
Sf=ntaScriptur\nespunec\omulademisionat`nmodliberde
laaceast\voca]ie[iconsecin]eleacesteidemisiisaumanifestat[i
semanifest\[iast\zi`nfragmentareaexisten]eiumane[ipervertirea
rela]iilor interpersonale ca [i a rela]iilor Omului cu mediul s\u
`nconjur\tor. Specificitatea personal\ se epuizeaz\ acum `n limitele
uneinaturiumaneindependente,autonome[iautosuficiente.
Deaceea,fiecarepersoan\caresena[te`ntrocomunitateuman\ce
ignor\ [i demisioneaz\ de la voca]ia sa originar\ perpetueaz\, la
r=nduls\u,fragmentarea[isepararea,revendic=ndu[idreptulabsolut
deaexistaprinea`ns\[i,dreptuldeasupravie]ui,deaseperpetua[ia
seimpune`nfa]aaltorpersoane,care[irevendic\
44
PR. GHEORGHE POPA
acelea[idrepturi.~nlimbajulTeologieiMorale,aceast\situa]ieeste
expresiap\catuluicae[ecallibert\]ii[ineputin]\`nrealizareade
c\trefiecarepersoan\,avoca]ieisaleoriginare.
P\catulnueste,deci,o`nc\lcareauneinormejuridice,ciun
e[ecallibert\]ii[iresponsabilit\]iiOmuluiprincareeldevineinca
pabils\[iating\scopuls\uultim,s\[iconfirmevoca]iasa[is\[i
p\streze, prin comuniune cu Dumnezeu [i cu semenii, unicitatea
persoanei sale. Acest e[ec are consecin]e negative at=t asupra
persoanei c=t [i asupra umanit\]ii `ntregi. Sf=ntul Maxim
M\rturisitorulconsiderac\p\catulcae[ecalvoca]ieioriginarea
Omuluiestecondamnabilpentruc\estes\v=r[itcuinten]ie,`ns\
naturacorupt\prinp\catnupoateficondamnabil\.Inten]iara]iunii
naturalealuiAdam,odat\corupt\,acorupt`nea`ns\[inatura[ia
devenitp\cat.Prima,c\dereainten]iei,caremergedinsprebinespre
r\u,estecondamnabil\.Daradoua,caremergeprinprima,dela
incoruptibilitateanaturiilacoruptibilitateesteoschimbarecarenu
poate fi condamnat\. C\ci str\mo[ul a comis dou\ p\cate
nerespect=nd porunca lui Dumnezeu. Unul este condamnabil,
cel\laltcarearedreptcauz\peprimulnupoateficondamnabil.
Aceast\percep]iearealit\]iip\catuluicae[ecalvoca]ieioriginare
a Omului este foarte important\ pentru Teologia Moral\ `ntruc=t ì
permite s\ nu circumscrie via]a moral\ unui orizont strictjuridic [i
legalist,cis\oinsereze`ncadrulrealit\]iiontologice[iexisten]ialea
Omului.Definireap\catului`ntermenijuridici,a[acumsaf\cut`n
manualeledeTeologieMoral\dintrecut,risc\s\trezeasc\`ncon[tiin]a
cre[tin\ anumite complexe psihologice care cu greu pot fi dep\site.
Dac\p\catulesteosimpl\`nc\lcareauneilegimoraleimpersonale,
atunciefortulpecarelfacecinevapentruaseeliberadep\cat[ide
sentimentuldeculpabilitatecarel`nso]e[te[iconducedecelemai
multeorilarepliereamaladiv\`ntrunsupraeupsihologic,saulao
ruptur\schizofrenic\aeului`ntrerealitatea
vie]ii[iodatorieabstract\20.
~nacestsens,analizapecareofaceteologulgrecChristosYan
naras,pecarelamcitataici,estedeosebitdeprofund\.Elconsider\
Sf=ntulMaximM\rturisitorul,
QuestionesadThalasium,MigneP.G.
20
90,405C;apudChristosYannaras,La libertdelaMorale,p.30.
c\ toate tendin]ele din domeniul artei, psihologiei, sociologiei,

filosofiei, dar [i cele din domeniul modei sau moravurilor sunt
expresiaunuiefortalomuluioccidentaldeaseeliberadeopresiu
neapsihologic\lacare`lsupuncomplexeledeculpabilitatepecare
leacreatconcep]iajuridic\desprep\cat21.
Acestefortdeeliberare,careuneoriiaformadisper\rii,poate[i
trebuie`n]elescorectdac\,`ncalitatedeteologi,dorims\ivenim
`n`nt=mpinare[is\idezv\luimadev\ratelesalemotiva]ii.Teologia
Moral\ortodox\poates\[iaduc\aicicontribu]iasareal\,`ntruc=t,
a[acumamv\zut,define[tep\catulnu`ntermenijuridici,ci`nter
meniontologici[iexisten]iali.Dinaceast\perspectiv\,p\catulca
e[ecalvoca]ieinoastreoriginare,neajut\s\con[tientiz\mfaptulc\
suntemsepara]ideDumnezeu[icaatare,separa]ideizvorulvie]ii
[ipelerinispremoarte.~n]elegereacorect\ap\catuluineajut\s\
con[tientiz\mc\`nafaracomuniuniicuDumnezeunerat\mvoca]ia
noastr\autenticuman\,iarperspectivadefinitiv\amor]iiarputeas\
trezeasc\`nnoidoruldup\Dumnezeu,adic\dup\izvorulvie]ii[i
nevoiadeaneschimba`ntreagaatitudineexisten]ial\[inudoar
schimbarea comportamentului sau a atitudinii morale. Pentru
asumareaacestuidemersexisten]ial,TeologiaMoral\ortodox\pro
pune o reg=ndire a voca]iei Omului din perspectiva particip\rii
noastrela`ntreitademnitateaM=ntuitoruluinostruIisusHristos:
demnitatea `mp\r\teasc\, sacerdotal\ sau arhiereasc\ [i profetic\.
Pentrucre[tinaceast\`ntreit\demnitatereprezint\o`ntreit\chemare
sauvoca]ie.
Deaceast\`ntreit\voca]ieneamocupat,`ns\,`ndeaproape`ntr
oalt\lucrare22.
21
Ibidem,p.34.
22 Pr.Gh.Popa,Comuniune[i`nnoirespiritual\`ncontextulseculariz\rii
lumiimoderne,EdituraTrinitas,Ia[i,2000,pp.251254.
46
PR. GHEORGHE POPA
CAPITOLUL II
Ordinea moral\
II.1. Conceptul de ordine `n sens general
Etimologic, no]iunea de ordine vine din limba latin\, de la
substanticulordo,inis.Tradus`nlimbarom=n\,el`nseamn\:ordine,
armonie,dar[inorm\saum\sur\alucrurilor23.
Dea lungul timpului conceptul de ordine a avut sensuri [i
semnifica]iidiverse.
Spreexemplu,`nantichitate,laAristotel,conceptuldeordineera
legatdeviziuneasadespreunivers.Acestaeraprivitcaunorganism
viu,`ncarefiecareparteavealoculeipropriu[ifunc]iasaspecific\,
astfel`nc=ttoatelucrau`mpreun\pentruaalc\tuiun`ntreg
unic24.
~nviziuneaaristotelic\,despreordineauniversal\,[iconceptul
denorm\saum\sur\aveaosemnifica]ieprecis\[ianume:m\sura
saunormaintern\afiec\ruilucru;ceeacefacecaunlucrus\fie
ceeaceeste[inualtceva.C=ndcinevasauceva`ncalc\saudep\
[e[tepropriasam\sur\,aceastanu`nseamn\c\nuseconformeaz\
uneinormeobiective,externe,ci,maimult,estelipsit`nad=ncul
s\udearmonie[i,astfel,`[ipune`npericolidentitatea[iintegritatea
sa.
~n viziunea cre[tin\ `nt=lnim acela[i concept despre ordinea
universal\, `ns\ temeiul ei originar nu este un logos impersonal [i
imanent, ci Logosul personal [i transcendent al luiDumnezeu care
este,`nacela[itimp,imanent,prinenergiilenecreatecesus]inordinea
[iarmoniacrea]ieisauauniversului.Deaceea,conceptulde
23
Nouveaudictionnairelatinfranais,Paris,1912,p.1031.
24 David Bohm, Plenitudinea lumii [i ordinea ei, Editura Humanitas,

Bucure[ti,1995,p.34.
ordine, `n g=ndirea cre[tin\, a fost legat de conceptul de ierarhie,

prezentpentruprimadat\`nopereleSf=ntuluiDionisieAreopagitul.
Etimologic,cuv=ntulierarhievinedinlimbagreac\[i`nseamn\
originesauprincipiusacru.Deciordineaprezent\`nlumeare,
`nviziuneaSf=ntuluiDionisie,oorigine[iunprincipiusacru.Or
dinea[iarmoniaprezente`nlumesau`nuniversul`ntregnuesteun
datontologicimpersonal,ciesteundaralluiDumnezeu,dar[io
voca]iepentruf\pturilera]ionale.Pentru`mplinireaacesteivoca]ii
estenevoiedeoanumit\ierarhiepecareSf=ntulDionisieodefi
ne[teastfel:Ierarhiaeste,dup\mine,or=nduial\,ocunoa[tere[io
lucraresf=nt\careduce,pec=testecuputin]\,laasem\nareacu
modeluldumnezeiesc[ie`n\l]at\spreilumin\riledateeideDumne
zeu,pem\suraimit\riiLui25.
Observ\m deci c\ `n filosofia antic\ [i apoi `n teologia cre[tin\,
conceptuldeordineavea,`nprimulr=nd,osemnifica]ieontologic\
legat\, evident, de viziunea general\ despre univers [i despre om.
Atunci c=nd, sub impulsul dezvolt\rii [tiin]elor naturii, viziunea
despre om [i univers sa schimbat, sa schimbat, desigur, [i
semnifica]iaconceptuluideordine.Acestlucrusa`nt=mplat`nepoca
modern\,c=ndviziuneaaristotelic\despreuniversafostdep\[it\.
~n epoca modern\ universul a `nceput s\ fie privit nu ca un
organism individual viu, ci ca un ansamblu constituit din p\r]i
separate, care pot s\ intre `n interac]iune, a[a cum intr\ `n
interac]iunep\r]ileuneima[inisaualeunuimecanism.Aceast\nou\
viziune mecanic\ despre univers a condus la abandonarea
dimensiuniiontologiceaconceptuluideordine[iaccentuareaunei
dimensiuni mecanice [i deterministe. Oamenii, afirm\ fizicianul
David Bohm, au `nceput, astfel, s\ deprind\ no]iunile unei
m\sur\tori mecanice () . Astfel, m\sura a `nceput, `ncetul cu
`ncetul,s\fiepredat\caunfelderegul\,cetrebuieimpus\dinafar\
asuprafiin]eiumane,care,lar=ndulei,impuneaaceea[im\sur\
oric\ruiadintrecontexteleac]iuniisale(fizic,social,mental)26.
25
AndrewLouth,DionisieAreopagitul.Ointroducere,EdituraDeisis,Sibiu,
1997,p.72.
26
DavidBohm,op.cit.,p.63.
48
PR. GHEORGHE POPA
Pentruadescrieaceast\nou\semnifica]ieaconceptuluideordine
afostnevoie[ideunnoulimbaj,iar`nelaborarealuiunrolesen]ial
au jucat coordonatele filosofiei carteziene. Nu vom analiza aceste
coordonate,cisubliniemdoarfaptulc\`ns\[ino]iuneadecoordonat\
implic\dejaofunc]iedeordonare[i`ntrebuin]areaei`ncontextul
noii viziuni mecanice despre univers avea ca scop ordonarea
percep]iei[iag=ndirii`nacordcuaceast\nou\viziune.
Majoritatea cercet\torilor contemporani, mai ales cei care
lucreaz\ `n domeniul fizicii cuantice, sunt de acord c\ viziunea
mecanic\despreunivers[ilimbajulfolositpentrudescriereasaau
avutconsecin]epozitive`ndomeniul[tiin]elornaturale.Impunerea
sau asumarea ei `n domeniul [tiin]elor spirituale a avut, `ns\,
consecin]enegative.Fiindoviziuneanalitic\[ifragmentar\,atunci
c=ndafostaplicat\`ndomeniul[tiin]elorspirituale,adatna[terela
aceea[ifragmentare`ndomeniulvie]iimorale,religioase,culturale
etc.Maimult,fiecareindividumanafostfragmentat`ntrunmare
num\rdecompartimentedistincte[iconflictuale,`nconcordan]\cu
diferitele sale dorin]e, scopuri, ambi]ii, ata[amente, caracteristici
psihologiceetc.,`ntroasemeneam\sur\`nc=testeacceptat,`n
general,c\unanumitgraddenevroz\esteinevitabil 27.
Concluzia la care ajunge David Bohm, dup\ ce face o analiz\
critic\ a viziunii mecaniciste despre om [i univers, este destul de
pesimist\.Elconsider\c\aceast\viziunefragmentar\,dublat\deovia]\
la fel de fragmentar\, a introdus dezordinea `n ordinea [i armonia
universului.Eaageneratpoluare,distrugereaechilibruluinatural,
suprapopulare,dezordineeconomic\[ipolitic\mondial\,[iacreatun
mediu`nconjur\torcarenuestenicifizic[inicimentalbunpentrucei
maimul]idintreoameniicaretrebuies\locuiasc\`nel.Individual,sa
dezvoltatunsentimentlargr\sp=nditdeneajutorare[idisperare,`n
fa]aaceeacepoatefiomas\cople[itoaredefor]esocialedisperate,
merg=nddincolodecontrolul[ichiar
ne`n]elegereafiin]elorumanecaresuntprizoniere`nea28.
Amdatacestcitat inextenso pentruaar\tamodul`ncareo
anumit\viziunedespreom[ilume[ioanumit\`n]elegerea
27
Ibidem,p.37.
28
Ibide
m,p.38.
conceptului de ordine pot declan[a, `n timp, o stare profund\ de

dezordine.~ntroasemeneasitua]ie,c\utareauneisolu]iideintrare`n
ordine[idereg\sireaarmonieidintrefiin]e[ilucruriseimpunecao
necesitate.Solu]iapropus\deDavidBohmestec\utareacomun\aunei
noi semnifica]ii a conceptului de ordine [i aceasta am puteao
descoperi`nfilosofia[ireligiaextremuluiOrient,carepunaccentpe
plenitudine[isugereaz\inutilitateaanalizeilumii`np\r]i.Deces\nu
renun]\m,afirm\DavidBohm,lacaleafragmentar\aOccidentului[i
s\ nu adopt\m aceste idei orientale care includ nu doar o viziune
personal\ asupra lumii, ce neag\ diviziunea [i fragmentarea, ci [i
tehnici de medita]ie ce conduc nonverbal `ntregul proces al
opera]iilormentalespreunfeldestarecalm\,decurgereordonat\[i
lin\,necesar\pentruapunecap\tfragment\rii
at=t`nprocesulrealdeg=ndirec=t[i`ncon]inutuls\u?29.
Deci, nici mai mult, nici mai pu]in, David Bohm propune
omuluioccidentals\renun]elaidentitateasa,careestedeorigine
iudeocre[tin\, [i s\[i asume o nou\ identitate de origine extrem
oriental\`ncare,datorit\semnifica]ieipecareoareconceptulde
ordine, fragmentarea dispare `ntro unitate [i uniformitate
impersonal\.
Dup\opinianoastr\,solu]iapropus\deDavidBohmarputea
fascina pe mul]i occidentali, obosi]i de at=ta fragmentare (c=nd
spunemoccidentalnereferimlatotspa]iulstructuratdeg=ndirea
iudeocre[tin\),dareanupoatefiosolu]ievalabil\.Solu]iatrebuie
c\utat\nu`nafar\,cilar\d\cinaproprieitradi]iispiritualecarea
fost,cumremarca,pebun\dreptate,[iDavidBohm,v\duvit\sau
`nstr\inat\delogosullor`ntemeietor[iunificator,adic\dera]iunea
lordeafi.
Cercet\riledinultimultimp,maialesceledindomeniulfizicii
cuantice,nesugereaz\tocmaiaceast\solu]ie,`ns\valabilitatea[i
pertinen]aeinuopotargumenta[tiin]elenaturiisau[tiin]eleexacte
[inicichiar[tiin]elespiritului,pentruc\eanuestedoardeordin
teoretic,cideordinpractic.Ea]inedemodul`ncare`n]elegem[i
asum\mvalorileordiniimorale.
Ibidem,p.61.
29
50
PR. GHEORGHE POPA
II.2. Conceptul de ordine moral\

Conceptuldeordinemoral\nuesteseparatdeceldeordine`n
general, ci `l presupune [i, `n acela[i timp, ì confer\ un sens
profunduman,`ntruc=tpurt\torulordiniimoraleesteomul.
Ordinea moral\ presupune, deci, ca un dat prealabil, ordinea [i
armoniauniversului,decareamvorbitmai`nainte[if\r\decareomul
nuarputeaexista.Existen]auman\nuarfiposibil\[inicinuarputea
fig=ndit\dec=t`nrela]iecu`ntregulunivers.Universulnucon]ine
nimic`nt=mpl\tor,afirm\J.Guitton,cidoardiferitegrade
ale organiz\rii c\rora noi trebuie s\ le descifr\m ierarhia 30. Mai
mult,fizicaactual\revine,a[acumamv\zutmaisus,laimaginea
unuiuniversordonat[istructuratprintrora]ionalitates\dit\`n
profunzimilesale,`ncarefiecaremolecul\[tiecevorcelelalte
molecule `n acela[i timp cu ea [i la distan]e macrocosmice.
Experien]ele au demonstrat cum comunic\ moleculele `ntre ele.
Toat\lumeaaccept\aceast\proprietate`nsistemelevii,dareaeste,
celpu]innea[teptat\,pentrusistemelenevii31.
Aceast\ descoperire nea[teptat\ pentru [tiin]a contemporan\
nu este totu[i surprinz\toare pentru g=ndirea teologic\, `ntruc=t
aceastaafirm\,pebazaRevela]iei,c\`ntreagacomunicaresau,mai
precis,comuniunecareexist\`nordineafizic\[ibiologic\areca
scop comunicarea [i comuniunea interuman\. P\rintele Profesor
DumitruSt\niloaesubliniaz\`ncuvintedeosebitdesugestiveacest
aspect:Numai`nom,scrieel`nTeologiadogmatic\,ra]ionalitatea
deindefiniterealit\]ialenaturiicap\t\unsens,unrost,sauajunge
totmaideplinla`mplinireaei.Numaipentruomeaestefolositoare,
nunumaiexisten]eiluibiologice,ci[icre[teriiluispirituale.Numai
omul,cafiin]\con[tientra]ional\,carecunoa[tedince`ncemai
binera]ionalitateanaturii[isensurileei,devineprinel`nsu[imai
ra]ionalsau`[iactualizeaz\dince`ncemaimultra]iunealui.
30
J. Guitton, G. Bogdanov, I. Bogdanov, Dumnezeu [i [tiin]a, Editura
Harisma,Bucure[ti,1992,p.53.
31
I.Prigogine,Theendofcertainty,CambridgeUniversityPress,1999,p.13.
Descoperind[ipun=nd`nvaloarera]ionalitateasuprapus\alumii,`n
mod liber, `mpreun\ cu semenii s\i, pentru mai bogata folosire a
resurselorei[ipentru`n]elegereasensuriloreiinepuizabile,spore[te
`ncomuniunecuace[tia32.
Deci, `n viziunea p\rintelui St\niloae, `ntemeiat\ desigur pe
Sf=ntaScriptur\[iteologiaclasic\aSfin]ilorP\rin]i,ordineafizic\a
lumii [i ra]ionalitatea pe care o presupune este un dat prealabil
pentruordinealogic\,cesemanifest\`ndomeniulg=ndiriiumane.
Ca [i ordinea fizic\, [i ordinea logic\ poart\, `ntro anumit\
m\sur\,peceteanecesit\]ii.Indiferentdedomeniul`ncareseexer
cit\, g=ndirea uman\ sau, mai precis, ra]ionalitatea subiectului
uman, respect\, dac\ este o ra]ionalitate s\n\toas\, anumite
principiilogice:alidentit\]ii,alcontradic]iei,alter]uluiexclus[ial
ra]iuniisuficiente.Acesteprincipiinusuntinventate`ncon]inutul
lor,ciexist\cadat apriori `nnaturauman\.Deaceea,oamenii
g=ndesclogic`naintedea[ticeestelogica[icaresuntprincipiile
ei.Amputeaspunefoartesimpluc\ordinealogic\premerge[idep\
[e[te[tiin]alogicii,a[acumordineafizic\,amv\zutc\premerge[i
dep\[e[tefizica.
Revolu]ia pe care a declan[ato `n domeniul [tiin]ific teoria
relativit\]iitimpului[ispa]iului,urmat\defizicacuantic\[icalculul
probabilistic, a influen]at profund [i logica actual\, care sa
`mbog\]it cu noi elemente, dep\[ind logica clasic\ `ntemeiat\ pe
categoriilearistotelice.UnelementimportantalLogiciiactualeni
separeaficonceptuldec=mplogic.FilosofulConstantinNoica,
`nlucrareasaScrisoridesprelogicaluiHermes,define[tec=mpul
logicastfel:aceasitua]ie`ncare`ntreguleste`nparte().Atunci
c=nd]inedeunansamblulogic,parteaareo`nc\rc\tur\deosebit\,
fiind ca [i electrizat\. ~n ansamblurile obi[nuite, partea e
indiferent\: de pild\, `ntrun ansamblu de ordinul gr\mezii ori
colectivului simplu, p\r]ile sunt `n `ntreg, [i doar `nsumarea lor
exterioar\face`ntregul.~ntrunansamblumecanizat,s\spunemun
ceasornic,parteaeste`n,dar[isuborganiza]ia`ntregului.~ntrun
ansamblu
Pr. Prof. Dr. Dumitru St\niloae, Teologia dogmatic\ ortodox\, Editura

InstitutuluiBiblic[ideMisiuneaBisericiiOrtodoxeRom=ne,Bucure[ti,1978,
vol.I,p.347.
32
52
PR. GHEORGHE POPA
organic,parteaeste`n[iprinsensul`ntregului.Nic\ieri`ntregulnu
este`nparte:osubsumeaz\,ocomand\sauofinalizeaz\.Dar`n
situa]iilelogice[itocmaideaceeaeleneparlogicelucrurile
ser\stoarn\`ntreguleste`npartesauparteapoart\toat\`nc\rc\tura
`ntregului.Undemersestelogicc=ndare`nel
justific\rile`ntregului33.
Amdatacestcitatdeoarececonceptuldec=mplogicprincare
seafirm\c\parteapoart\`ntregul[inudoar`ntregulpoart\partea[i
osubsumeaz\estefoarteaproapedeprincipiulteologicalantinomiei.
Dinaceast\perspectiv\,elarputeaconstituiunpunctde`nt=lnire[ide
dialog `ntreLogicaactual\[iTeologia Moral\.P\rinteleSt\niloae a
intuitaceast\nou\posibilitatededialog[iascoso`neviden]\astfel:
Ra]iunea s a obi[nuit acum s\ uneasc\ principiul distinc]iei [i al
unit\]ii`n`n]elegerearealit\]ii`na[am\sur\`nc=tnuimaiestedeloc
greus\vad\modulantinomicdeafial`ntregiirealit\]i.Pentrueaeste
azi un fapt general c\ pluralitatea nu sf=[ie unitatea [i unitatea nu
anuleaz\pluralitatea.Esteunfaptc\pluralitateaeste`nmodnecesar
interioar\unit\]ii,sauc\unitateasemanifest\`npluralitate().Acest
mod de a fi al realit\]ii e recunoscut azi ca superior no]iunii de
odinioar\ara]ionalului,iarno]iuneara]ionaluluiadevenit,subfor]a
realit\]ii, complex\ [i antinomic\. Afirma]ii care se considerau
odinioar\ira]ionale,dinpricinacaracteruluiloraparentcontradictoriu,
serecunoscacumca
indic=ndotreapt\fireasc\sprecaretrebuies\se`ntind\ra]iunea 34.
Aceast\deschidereamentalit\]iicontemporanespreg=ndirea
antinomic\afostposibil\datorit\faptuluic\ra]iunea,`nepoca
modern\,afostredus\lara]iuneaanalitic\.Ra]iuneaanalitic\,scrie
p\rinteleSt\niloae,cerceteaz\ra]iuneapar]ial\alucrurilor,c\ut=nds\
aflepropor]iileexactealeelementelorcareintr\`ncompozi]ialor
().Astfel,toatelucrurile[itoatefenomeneledeformare,dedurat\,
dedesfacerealor,suntstrictra]ionale.Trupulomenescare[ielra]io
nalitatealui35.
33
Constantin Noica, Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Cartea
Rom=neasc\,Bucure[ti,1986,p.20
34
Pr.Prof.Dr.DumitruSt\niloae,op.cit.,p.288.
35
Ibidem,p.347.
Decira]iuneaanalitic\,pecareapusaccentmentalitateamoder
n\,prive[telumea[iomuloarecumseparat[icaatare,atuncic=nd
estevorbadesensul[isemnifica]iaultim\aomului,eatrebuies\[i
recunoasc\limitele.Deaceeaast\zi,at=t`ndomeniulteologieic=t
[ialfilosofieisefacedistinc]ie`ntrera]iuneaanalitic\,cefragmen
teaz\realitatea[ira]iuneasintetic\ce`ncearc\s\idescoperecentrul
s\uunificator,sensul[isemnifica]iasa.
Filosofia actual\, `n general, [i filosofia analitic\, `n special,
folosindmetodafenomenologic\decercetare,consider\c\sensulunui
lucrupoatefig=nditdesubiectulcunosc\tor[iacestsensestedefinit
ca noema acelui lucru. ~ns\ `n fa]a lucrului sau a obiectului,
fenomenologul se str\duie s\ nu ]in\ cont de propriile sale g=nduri
dec=t`nm\sura`ncareg=ndireasaesteg=ndireaacestuisensnoema.
Actulprincareg=ndireasesizeaz\noemasenume[tenoesis.Deci,din
perspectiv\fenomenologic\,ra]iuneauman\este`nacela[i
timpanalitic\[isintetic\sau,cualtecuvinte,noeticonoematic\ 36.
Trebuies\preciz\mc\[iteologia,maialesteologiapatristic\,
facedistinc]ie`ntresensulunuilucru,pecarelnumesctotnoema,
[ira]iuneastrict\aaceluilucrunumit\logos.Deasemeneaeaface
distinc]ie `ntre `n]elegerea sensului pe care o nume[te noesis [i
ra]iuneapersonal\asubiectuluicaresesizeaz\ra]iuneaobiectiv\a
lucrului,numindulepeam=ndou\logos.
Plec=nddelaacestedistinc]ii,p\rinteleSt\niloaeconsider\c\[i
teologiacontemporan\trebuies\fac\distinc]ie`ntrera]iunilelucru
rilor[i cunoa[tereaacestora prinra]iuneaanalitic\[i,deasemenea,
`ntresensurilelucrurilor(noema)[i`n]elegerealor(noesis)printrun
act cunosc\tor mai sintetic [i mai direct (intui]ie)37. Asemenea
p\rin]ilorbiserice[ti,scriep\rinteleSt\niloae,recunoa[temoleg\tur\
`ntre ra]iunile lucrurilor [i cunoa[terea lor prin ra]iunea strict
analitic\,pedeoparte[i,pedealta,`ntresensuri[i`n]elegerea
lor,printrojudecat\maidirect\[imaiintuitiv\ 38.Decip\rintele
St\niloaefaceodistinc]ieclar\`ntreordineafizic\[iordinealogic\,
36
PierreAndrStucki, Hermneutiqueetdialectique,LaboretFides,Genve,
1970,p.51.
37
Pr.Prof.Dr.DumitruSt\niloae,op.cit.,p.347.
38
Ibidem.
54
PR. GHEORGHE POPA
`ntrera]ionalitatealucrurilor[ira]iuneaanalitic\uman\,daratunci
c=nd este vorba de sensul [i semnifica]ia lucrurilor, el afirm\
necesitateauneialteordini,carelepresupunepeprimele,darle[i
dep\[e[te,prinaccentulpecarelpunenupecunoa[tereaobiectiv\
ara]ionalit\]iilucrurilor,cipesensul[isemnifica]ialoruman\.A
ceast\ordineestedesigurordineamoral\.
Dinperspectivaordiniimorale,lumea,cadatprealabilalexis
ten]eiumane,nuestedoarobiectuluneicunoa[teriteoretice,adic\
unobiectalra]iunii,caredore[tes\cunoasc\adev\rul,ci[iobiectul
unui comportament practic, adic\ un obiect al voin]ei, orientat\
ontologicspre`nf\ptuireabinelui.Omulnupoatefidefinitdoarca
fiin]\ra]ional\care prive[te `nmodabstractlumea, cieltrebuie
definit [i ca fiin]\ moral\ care reac]ioneaz\ `n fa]a lumii [i o
modific\`nfunc]iedemodul`ncareelpercepebinelecascopultim
alfaptelorsale.
II.3. Fiin]a ordinii morale
Dup\ceamdefinitordineamoral\,`nsensuleicelmaigeneral,
consider\mc\estebines\preciz\m[i`nceconst\fiin]asauesen]a
ordiniimorale.~naintedeafaceacestlucru,anticip\mc\pentru
realizarea ordinii morale, adic\ pentru `nf\ptuirea binelui prin
participareanoastr\laceeaceesteBinele`nSine,suntnecesare
anumitecondi]ii[ianume:legeamoral\,con[tiin]amoral\[ivoin]a
liber\aomului.Deci`ncadrulordiniimoraleexist\,pedeoparte,
Binele`nSine,Binelecavaloaremoral\absolut\,care[ig\se[te
expresia`nlegeamoral\[i`ncon[tiin]amoral\[i,pedealt\parte,
voin]aliber\aomuluideaparticipasauarefuzaparticipareala
Binele`nSine.DeciBinele`nSinenuseimpuneomului`nmod
constr=ng\tor,cisepropuneprinlegea[inormelemoraledecare
voin]aliber\aomuluitrebuies\]in\cont`nactivitateasa.Pentrua
vedea`ncem\sur\omulparticip\laBinele`nSine,eltrebuies\[i
raportezemereuactivitateasaliber\[icon[tient\lalegea[inormele
morale.Aceast\raportareaactivit\]iisauafaptelorsalelalegea
moral\constituiefiin]amoralit\]ii,decareseleag\,defapt,[ifiin]a
ordiniimorale.Dac\fiin]amoralit\]iiconst\`nraportareafaptelor
libere [i con[tiente la legea [i normele morale, moralitatea am

puteaodefinicafiind`nsu[ireapecareodob=ndescacestefapte
prinraportarealorlalegeamoral\.
Decimoralitateafapteloromene[tirezult\dincalitatealorde
fapte con[tiente [i libere raportate la legea moral\. ~n aceast\
defini]ie,careaccentueaz\necesitatearaportuluidintrefapt\[ilege
`nprecizareano]iuniidemoralitate,secuprindedoarsensulcelmai
generalalmoralit\]ii,nu[ideosebireacalitativ\afaptelormorale.
Conceptul de moralitate este folosit, a[adar, `n sensul larg [i
cuprinz\toraltuturorfaptelorlibere[icon[tienteraportatelalegea
moral\ [i nu `n sensul de opus conceptului de imoralitate. ~n
acest sens general se includ, deci, [i faptele morale (`n sensul
obi[nuitalcuv=ntului)[iceleimorale,`ntruc=t`nambelesitua]ii
avemoraportareliber\[icon[tient\lalegeamoral\.
Deaicirezult\[ibivalen]aconceptuluidemoralitate,carepoate
fi marcat\ pozitiv sau negativ. Bivalen]a este posibil\ datorit\
libert\]iivoin]eicaresepoatedecidefiepentrurespectarealegii
morale,fie`mpotrivaei.Astfel`ntrefaptaliber\avoin]ei[ilegea
moral\poatefiunraportpozitiv[ifaptasenume[teatuncimoral
bun\,fieunraportnegativ[ifaptasenume[temoralrea.
Din defini]ia conceptului general de moralitate rezult\ dou\
consecin]eimportantepentrureflec]iateologic\[imoral\[ianume:
1) numaifaptelevoluntarepropriuzise,adic\fapteles\v=r[ite
`nmodliber[icuunanumitscop(adic\faptelecon[tiente),sunt
faptemorale`nsine;
2) moralitatea este `n mod esen]ial legat\ de persoan\ [i
purt\toruleinemijlociteste,deci,persoanauman\.
II.4. Ordinea moral\ [i binele etic
Aproapetoatesistemeleetice,`ncep=ndcuSocrate,`ntemeietorul
eticiica[tiin]\,[ip=n\`nzilelenoastreaua[ezatvaloareabineluila
temeliaoric\reiactivit\]imorale.Socrateafostceldint=icarea
crezutc\exist\o[tiin]\abinelui39fundamentat\pera]iune,ca
39
Diac.Prof.Dr.NicolaeBalca,Istoriafilosofieiantice,Bucure[ti,1982,p.119.
56
PR. GHEORGHE POPA
instrumentalcunoa[terii40.Dar,pentruSocratetermenulde[tiin]\
nuavea`n]elesulmodern,adic\[tiin]\deductiv\bazat\peaxiome
stabilitedela`nceput,cielsemnifica`nprimulr=ndcunoa[tereade
sine, cunoa[terea a ceea ce este universal [i permanent `n natura
uman\.~ndialogulPhaidros,elfaceurm\toaream\rturisire:Nusunt
`nc\`nstare,a[acumocereporuncadelfic\,s\m\cunoscpemine
`nsumi.Ne[tiutordeci`ncem\prive[te,a[fider=sullumiis\`ncepa
c\uta`n]elesulcelorstr\inedemine.Dreptcare,f\r\s\mibatcapulcu
aceste pove[ti, iau de bun tot ce ne `nva]\ tradi]ia [i, dup\ cum
spuneam,nupeelelecercetezcipemine
`nsumi41.
DecipentruSocrateignoran]adesine`nsu[i`nseamn\ignoran]a
adev\ratuluibine.Ignorantul,adic\celcarenuaajunslacunoa[terea
esen]eisaleumane,ester\u.Bunestenumaicelcaresecunoa[tepe
sine.~nsinelead=ncalfiec\ruiomexist\olegemoral\absolut\care,
odat\descoperit\printrunactdep\trundere`npropriafiin]\,spune
omuluicucertitudineceestebine[iceester\u.Socratenu
me[teaceast\legemoral\ara]iunii*"v4:w<42.DeciDemonulera
cevadenatur\divin\,a[a`nc=tmaximacunoa[tetepetine`nsu]i
avea`n]elesuldeacunoa[tedivinuldintine.
Se poate spune cu siguran]\ c\ Socrate avea convingerea
nestr\mutat\c\`nlumeexist\oRa]iunemai`nalt\[ic\ra]iunea
uman\esteopartedinaceast\Ra]iuneuniversal\,carest\latemelia
ordiniimoralealumii[iaexisten]eiadev\rateaomului43.
Mie,ziceSocrate,numipoatefacer\uniciMeletos[inici
Anytos.Einusunt`nstares\fac\aceasta.C\cieunupots\credc\
seafl\`nsensuluneiordinimoraleuniversalecaomulmaibuns\
suferedinparteaceluimair\u.Omuluibunnuise`nt=mpl\niciun
r\unici`nvia]\[inicidup\moarte[ipersoanasanouit\zeii44.
40
Platon,Phaidon,69b,Opere,vol.IV,trad.PetruCre]ia,Bucure[ti,1983,p.66.
41
Platon,Phaidros,230o,Opere,vol.IV,trad.GabrielLiiceanu,Bucure[ti,
1983,p.420.
42
Lagreciianticidemonul`nsemnainfluen]adivinit\]iiasupraomului.
43
Diac.Prof.Dr.NicolaeBalca,op.cit.,p.125.
44
Ibidem.
Acesteg=nduritr\deaz\convingereaintim\aluiSocratec\totul
`nlumeestecondusdeoputeredivin\,pecareeloidentific\cu
Binele`nsine.Deaceea[iscopulsupremaltuturorfapteloromului
trebuies\fies\v=r[ireabinelui.Aceast\calede`n]elegereabinelui,
simpl\,darconving\toare,pecareamersSocrate,vafidus\mai
departedePlaton.{ipentruelBineleestesensullumii[ira]iunea
care st\p=ne[te aceast\ lume45. Pentru a numi ideea Binelui, el
`ntrebuin]eaz\[iexpresiaDumnezeu,faptceadeterminatpeunii
dintreinterpre]iig=ndiriiplatonices\vorbeasc\deunmonoteism
imaterial46.Totu[itrebuies\subliniemc\laPlatondivinitateaesteo
ideeimpersonal\[ianonim\,separat\delumeasensibil\ 47.Deaceea,
spre deosebire de spiritualitatea cre[tin\ care vorbe[te despre o
cobor=re a lui Dumnezeu spre lume, Platon nu cunoa[te dec=t o
`n\l]areaomuluispredivin.Omulparticip\lalumeaideilor,decila
ideeaBinelui,`mpinsden\zuin]apecareona[tenostalgiadup\ceeste
divin.Bineler\m=neobligatoriudesp\r]itdelumeasensibil\,`ntruc=t
oriceleg\tur\aluicucevaexterioriardistrugeperfec]iunea.Pentru
Platon,ca[imait=rziupentruPlotin,`n\l]areaomuluispreBinese
facedoarprintropurificareamin]ii(Katharsis)pentruao
elibera de atrac]ia materiei 48 . Materia, `n aceast\ viziune, era
considerat\etern\[iprivit\cao`nchisoareasufletului.Neafl\maici
`ntrun impas al g=ndirii antice cu privire la subiectul ce ne
intereseaz\.Dac\materiaesteo`nchisoarepentrusuflet,atunciea
nuarevaloare`nsine,decinuestebun\[itrebuiedispre]uit\.
45
Platon, Republica,508e, Opere,vol.V,trad.AndreiCornea,Bucure[ti,
1986,p.308.
46
W.Windelband,Platon,1922,p.103,laDiac.Prof.Dr.N.Balca,op.cit.,
p.178.
47
Termenuldesepara]ienutrebuialuat`nsensspa]ial,cimetaforic.Ideea
nuestenici`nafar\,nici`n\untrulucrurilorsensibile,ciesteunprincipiu
imaterial,existent`nsine[idistinctdeordinulfiin]\riicelorsensibile.
48 Sufletultrebuies\sedegajezedeoriceform\,dac\vreacanimics\nul
`mpiedicedeafiluminat[iplindenaturaprim\.Astfeldup\cesaeliberatde
toatelucrurileexterioare,sufletulseva`ntoarce`n`ntregimec\treceeaceeste
celmaiintim`nel`nsu[i[inuseval\sadeturnatdeniciunuldinobiectelecel
`nconjoar\,Platon,VI,9,7,laAntonDumitriu, Homouniversalis,Bucure[ti,
1990,p.187.
58
PR. GHEORGHE POPA
Trebuies\maisubliniem`nacestcontext[ifaptulc\,`ng=ndirea
greac\,prinLeucip[iDemocrit,aap\rut[iantipodulacesteiconcep]ii,
care a[az\ pe primul plan materia. Aceast\ separa]ie dintre spirit [i
materie,dintrelumeainteligibil\[ilumeasensibil\,cuaccentulpus
c=nd pe una, c=nd pe cealalt\, a marcat `ntreaga etic\ filosofic\
ulterioar\,p=n\`nzilelenoastre,fiindunadincauzele
principalealecrizeispiritualemoderne49.
Accentulpuspelumeasensibil\conducepeomlaoimanenti
zareaproapetotal\aexisten]eisale,ancor=ndul`ntrundetermi
nism mecanic, `n virtutea c\ruia el ac]ioneaz\ din necesitate sau
interes, f\r\ s\ confere ac]iunii sale o valoare moral\. ~n aceast\
perspectiv\, `n care este tentat s\ se a[eze de multe ori [i omul
contemporan,lumeateluric\este`mbr\]i[at\at=tdemultdec\tre
om`nc=tsesufoc\spiritual,nemaiav=ndputereasotransigureze,
bamaimulteldevinesclavuleipentruc\oabsolutizeaz\.Accentul
puspelumeainteligibil\,a[acumaf\cutPlaton,rimeaz\totcuo
absolutizare,darnuaimanentului,ciatranscendentuluiseparatde
lume. ~nacestcaz se treze[te `n sufletul omuluisentimentulde
dispre]pentrurealitateasensibil\.{i`naceast\perspectiv\binele
moralpentruomesteirelevant,sem\n=ndcuunzborfantasticspre
orealitatedifuz\[iabstract\.
~nultim\instan]\toateacesteformededeschidereaomuluispre
ceea ce el consider\ c\ este bine se lovesc de zidul implacabil al
mor]ii.Pentruuniimoarteaesteoeliberarespreadev\rataexisten]\,
pentrual]iimoarteaesteneantizareaexisten]ei.Deaicisena[te,cao
consecin]\ fireasc\, fie un negativism programatic fa]\ de lumea
sensibil\,alc\ruiepilogestepulverizareatuturorbunurilorcreatede
om,fieunrelativism,carep=n\laurm\conducelapierdereaidentit\]ii
spiritualeaomului[iasimilarealui`nordineasimpl\anaturii.
Acestmodunilateralde`n]elegerecaresepar\valoareabinelui
deexisten]asensibil\,sauoconfund\cuea,nereveleaz\tragismul
`n care se zbate cunoa[terea uman\ `n `ncercarea ei de a dep\[i
dualismulexisten]ialbiner\u,pentruasereg\si`ntroarmoniemai
ad=nc\cusine`ns\[i[icu`ntreagacrea]ie.
49
JeanPaulResweber,Lapensede
MartinHeidegger,Toulouse,1971,p.68.
II.5. Ordinea moral\ cre[tin\

P=n\acumamabordatordineamoral\[ifiin]aei`nsensulcelmai
generalalacestuiconcept.Aceast\abordareafostfenomenologic\[i
nuteologic\,pentruc\nuneamocupatdespecificulcre[tinalordinii
morale[inicideoriginea[itemeiul(imanentsautranscendent)alei.
Vomfaceacestlucru`nceleceurmeaz\.
Atuncic=ndvorbindeordineamoral\cre[tin\,avem`nvedereo
viziunespecific\desprebine[ir\u,desprelegea[icon[tiin]amoral\
[idesprelibertateavoin]eiumane.
~ntruc=tmoralacre[tin\arecatemeiRevela]ialuiDumnezeu
`mplinit\`nIisusHristos,LogosulsauFiulluiDumnezeu`ntrupat,
conceptuldebineesteinseparabildeHristossau,maiprecis,de
comuniunea omului cu Dumnezeu prin Iisus Hristos, Fiul S\u.
Aceast\ comuniune se realizeaz\ prin harul Duhului Sf=nt `n
orizontul timpului sacramental [i liturgic al Bisericii lui Hristos.
Plec=nddelaacestadev\rteologic,amputeadefiniordineamoral\
cre[tin\cafiind:ordineadedrept(caretrebuies\fie)[idefapt(care
este`nIisusHristos)aexisten]eibinelui,`n]elesca[icomuniunea
omuluicuDumnezeu[i,`nDumnezeu,cu`ntreagacrea]ie.
Despre comuniunea cu Dumnezeu vorbesc [i celelalte religii
monoteiste,iudaismul[iislamul,`ns\,noicredemc\,`nmodreal,
nupoatefivorbadecomuniunedec=tacoloundeDumnezeu~nsu[i
estecomuniune.Adev\rulc\Dumnezeu~nsu[iestecomuniune
des\v=r[it\[istructur\suprem\50 aoric\reicomuniuni`nplanul
crea]iei,nuesteafirmatdec=t`nteologiacre[tin\.Aceastafaceca
binele moral, `n spa]iul existen]ei cre[tine, s\ aib\ c=teva
caracteristicispecificepecarelevomsublinia`ncontinuare.
II.6. Ordinea moral\ cre[tin\ [i binele moral

Pentru cel care tr\ie[te `n orizontul ordinii morale cre[tine,
izvorul[itemeiuloric\ruibinenuesteoideeimpersonal\sauun
50
Ibidem,p.282.F\r\existen]auneiiubirides\v=r[ite[ive[nicenusepoate
explica iubirea din lume [i nici nu se vede scopul lumii, afirm\ P\rintele
St\niloae.
60
PR. GHEORGHE POPA
postulatmetafizic,careseimpunedinafar\caunimperativcate
goric,ciesteDumnezeu,Unul`nfiin]\[i`ntreit`nPersoane,care
seodihne[teprinhar`nad=nculfiin]eiumane.
Pentruc\esteTreime,Dumnezeuesteiubireaeternd\ruitoare[i
jertfitoare,afl=ndu[iodihnadeplin\`nel`nsu[i.Elnucaut\unplus
deexisten]\`nafar\deEl.Acestadev\rfundamental,lacarenuse
poateajungepeocalediscursiv\,ra]ional\,cipecaleasmerit\a
credin]ei,lumineaz\at=tmotivul[iscopulcrea]iei,c=t[imisiunea
responsabil\aomului`nraportcucrea]ia.Crea]ia`ntreag\afost
adus\delanefiin]\sprefiin]\,nudintronecesitateintern\alui
Dumnezeu,cidinpreaplinulbun\t\]ii[ialiubiriiSale,pentruca[i
altefiin]es\se`mp\rt\[easc\debun\tatea[iiubireaSa`ntreit
personal\51.
Sf=ntulMaximM\rturisitorulspune`nacestsens:Dumnezeu
celsupraplinnaaduscelecreatelaexisten]\fiindc\aveanevoiede
ceva, cica acestea s\sebucure, `mp\rt\[indusepe m\sura[ipe
potrivalor,iarEls\seveseleasc\delucrurileSale,v\z=ndulepe
eleveselindusef\r\s\turaredeCeldecarenusepots\tura 52.Dac\
toateaufostcreatedeDumnezeucas\se`mp\rt\[easc\debun\tatea
[iiubireaLui,atunciscopullorultimnuestealtuldec=todihna
des\v=r[it\`ntruEl.Aceastaestecuadev\ratSf=r[itulProviden]ei
[iacelorproviden]iate,c=ndsevorreaduna`nDumnezeucele
f\cute de El, scrie Sf=ntul Maxim M\rturisitorul 53. {i Dionisie
PseudoAreopagitul subliniaz\ `n mod deosebit acest adev\r:
Bun\tatea,spuneel,petoatele`ntoarcespreea.Eaesteprincipiul
adun\tor al celor dispersate, ca dumnezeirea `ncep\toare [i
unificatoare.{itoateodoresccapeoriginealor[ica]int\final\.{i
Bineleesteceldincaretoateauluatsubzisten]a[iexist\,[iaufost
createcadincauzades\v=r[it\,`ncaretoatesunt`mpreun\,p\zite[i
p\strateca`ntruns=natot]iitor[ipecaretoate`ldoresc54.
51
DionisiePseudoAreopagitul,Desprenumeledivine,trad.dePr.Cicerone
Iord\chescu[iTeofilSimensky,Ia[i,1936,p.30.
52
Pr.Prof.DumitruSt\niloae,Filocalia,vol.II,Sibiu,1947,p.56.
53
Idem,Filocalia,vol.III,Sibiu,1948,p.329.
54
Idem,Teologiadogmatic\ortodox\,vol.I,p.339.
Acest dor ad=nc al `ntregii crea]ii dup\ comuniunea cu

Dumnezeunu [i poate g\si`mplinirea dec=t prin om, pentru c\
numaiomulsepoatebucura`nmodcon[tientdebun\tatea[iiubirea
care coboar\ de Sus, peste lumea `n care el tr\ie[te. De aceea,
Sf=ntulGrigoriedeNazianzspunec\Dumnezeuaa[ezatfiin]a
uman\ pe p\m=nt ca o alt\ lume, mare `n micimea sa, regele
`ntreguluip\m=nt,dar`ndumnezeitprinorientarealuispre
Dumnezeu55 .Atuncic=ndomuliube[telumea`nDumnezeu,nu
semaiinstituiecast\p=nalei[inicinudevinesclavulei,citr\ie[te
sentimentulc\lumeaìested\ruit\,pentrucaelsotransfigureze
priniubire[ilucrare,[iprinaceastas\ajung\labinelesupremal
vie]iisale,careestem=ntuirea.M=ntuirea`ns\nuse`ncorporeaz\
unuisistemdereferin]epentruadevenicriteriuaxiologic.Deciea
nu se identific\ cu binele ca valoare etic\ pentru c\ nu valoarea
conteaz\pentruuncre[tin,ciceeaceestedincolodevaloare,[i
anume comuniunea cu Hristos, `n Duhul Sf=nt, `ntro autentic\
libertate a iubirii. De aceea binele ca valoare moral\ `n
spiritualitatea cre[tin\ nu este raportat la o valoare absolut\
impersonal\,cilavia]adecomuniuneaSfinteiTreimi,descoperit\
lumii prin `ntruparea M=ntuitorului. ~n acest sens M=ntuitorul
IisusHristosesteizvorul[itemeiulabsolutaloric\ruibinemoral.
Eladescoperitomuluic\binelesprecareeltrebuies\tind\cu
`ntreaga fiin]\ este cunoa[terea [i iubirea lui Dumnezeu, carel
cheam\lacomuniune,camenirefundamental\aexisten]eisale.
Comuniunea cu Dumnezeu prin Hristos se r\sfr=nge apoi
binef\c\tor [i rodnic asupra `ntregii crea]ii, `ntruc=t ea treze[te `n
sufletulomuluicon[tiin]auneiautenticeresponsabilit\]imoralepentru
modul `n care el `[i s\v=r[e[te lucrarea sa `n mijlocul crea]iei.
Paradigmaacesteilucr\riresponsabileeste`nsu[iHristos,prezent`n
lume`nc\delacreareaeiprinra]iuniletuturorlucrurilor56[iapoi
55
textesCitatdinvolumulPaixetjusticepourlacrationentire.Intgralitdes
documents officiels par la Confrence des glises Europennes et le
ConseildesConferencesEpiscopales,avecunintroductiondeM.JeanFischer
etdeMgr.IvoFrer,Paris,1989,p.68.
56 Pr.Prof.D.Radu,M=ntuireaadouacrea]iealumii,`nOrtodoxia,
XXXVIII(1986),nr.2,p.45.
62
PR. GHEORGHE POPA
dup\restaurarea`nhara`ntregiicrea]ii,lucr=nd`nlume,prinharul
DuhuluiSf=nt.M=ntuitorulIisusHristosestedeciizvorul[itemeiul
absolutaloric\ruibinemoralpecare`ls\v=r[e[teomul,dar`nacela[i
timp [i ]inta final\ a trecerii sale prin lume. Sf=ntul Maxim
M\rturisitorulscrie`nacestsens:Cuv=ntulluiDumnezeu,devenit
om,adezv\luit,dac\e`ng\duits\ospunem,`nsu[iad=nculbun\t\]ii
p\rinte[ti[iaar\tat`nSinesf=r[itulpentrucaref\pturiletoateauprimit
`nceputulexisten]ei.Fiindc\pentruHristossaupentrutainaluiHristos
auprimit`nceputultoateveacurile[iceleafl\toare
`nl\untrulveacurilor,`nceputulexisten]ei[isf=r[itul`nHristos57.
II.7. Temeiul ordinii morale cre[tine
a)Temeiulontologictrinitar
~nprimulr=nd,ordineamoral\cre[tin\areuntemeiontologic
trinitar.Maiprecisesteunetosalcomuniuniitrinitare 58extins`n
umanitate prinumanitatea asumat\deFiulluiDumnezeu[iprin
lucrarea sau harul Duhului Sf=nt. Aceasta `nseamn\ c\ temeiul
ordinii morale nu este o lege moral\ impersonal\, ci iubirea
interpersonal\dintreTat\l,Fiul[iDuhulSf=ntrev\rsat\`nlumenu
doar ca un bine impersonal, ci ca bun\tate, dreptate [i sfin]enie
pentru `ntreaga crea]ie. Prin aceasta, omul nu este constr=ns s\
respecteolegeimpersonal\caexpresieaunuibineimpersonal,fie
el[iabsolut,ciesteinvitats\se`mp\rt\[easc\debun\tatea,dreptatea
[isfin]enialuiDumnezeu.
Aceast\ideedeparticipare,prezent\[i`nSf=ntaScriptur\,a
fostmaipu]insubliniat\`nmanualeledeTeologiemoral\publicate
lanoi59,`ns\eaafostsubliniat\`nmoddeosebitdep\rinteleDu
mitruSt\niloae`nTeologiadogmatic\.Atuncic=ndabordeaz\
57
Pr.Prof.D.St\niloae,Filocalia,vol.III,Sibiu,1948,p.329.
58
ChristosYannaras,LalibertdelaMorale,LaboretFides,Genve,1982,
p.14.
59 P\rinteleProfesorDumitruSt\niloaeaintuitaceast\limitareaTeologiei
moraleladimensiuneasascolastic\[iapublicat,caocompletareacelordou\
volumedeTeologiemoral\(1979),unaltreileavolum,reeditatdup\1989sub
titlul:Ascetica[iMisticaOrtodox\,EdituraDeisis,1993.
problemaatributelorluiDumnezeu,elsubliniaz\imediat[iideeade
participareacreaturilorra]ionalelaele.
~n viziunea P\rintelui St\niloae, bun\tatea, iubirea, dreptatea [i
sfin]eniasuntatributelegatedespiritualitatealuiDumnezeu,`ns\ele
pot fi numite [i atribute morale la care sunt invitate s\ participe
creaturilera]ionale.Aceast\viziuneaP\rinteluiSt\niloae,`ntemeiat\
peSf=ntaScriptur\[iteologiapatristic\,estedeosebitdeimportant\
pentruTeologiaMoral\.Prinea`n]elegemc\binelemoralnuestedoar
ocategorieag=ndiriifilosoficesauaexperien]eisociale,ciesteo
categorie ontologic\, adic\ ]ine de identitatea fiin]ei umane [i de
voca]iasaultim\.Dac\amdefinibineledoar`nfunc]iedeunsistem
devalorisaudenormesocialedecomportament,atunciamabandona
temeiulontologicalordiniimorale[i,implicit,alvie]iimorale.~n
afaraunuitemeiontologictrinitaralvie]ii[ilibert\]ii,ordinea[ivia]a
moral\ nu ar fi dec=t un epifenomen trec\tor determinat doar de
condi]iilebiologice,psihologice[iistoricealeexisten]eiumane.~n
acestcaz,ordineamoral\nuarfidec=todimensiuneaconvie]uirii
sociale, iar legea [i principiile morale nu ar mai avea un caracter
normativ,cidoarunulrelativ[iipotetic.
b)Temeiulhristologicuman
Temeiul ontologictrinitar al ordinii morale a fost revelat de
M=ntuitorulIisusHristos,Fiulcelve[nicalluiDumnezeu,deofiin]\
cuTat\l[icuDuhul,dar,`nacela[itimp,a[acumnespuneSinodul
delaCalcedon(451),deofiin]\cunoidup\umanitate 60.Plec=ndde
larealitateaacesteiunit\]idefiin]\cunoidup\umanitate,putem
vorbi[ideuntemeihristologicumanalordiniimorale.~nIisus
Hristos,ordineamoral\natural\sedeschidedinnouspreordinea
moral\originar\,spreetosulcomuniuniitrinitare.P\rinteleSt\niloae
argumenteaz\acestlucruplec=nddelacuvinteleSf=ntuluiApostol
Pavelcarespune`nEpistolac\treColoseni,c\toatelucrurileau
fostf\cuteprinEl[ia[ezate`ntruEl(Col.1,16[i17)[ideaceeaEl
estesingurulMijlocitorpecareladatDumnezeu
Episcop Kallistos Ware, Ortodoxia, calea dreptei credin]e, Editura

Trinitas,Ia[i,1993,p.77.
60
64
PR. GHEORGHE POPA
oamenilorcascar\c\treSineElnuestenumaiAcela`ncareTat\l
`[i prive[te str\lucirea proprie, ci [i Acela `n care crea]ia poate
contemplaslavaTat\lui.Av=ndunrosteternrevela]ional,Fiulafost
r=nduit ca, [i `n raport cu lumea, s\ fie revela]ia Treimii61 .
M=ntuitorulIisusHristosnuestedoarrevelatorulTreimii,ci[iCel
care inaugureaz\ o nou\ ordine moral\, care se identific\ cu
iconomia lui Dumnezeu pentru m=ntuirea omului. O dat\ cu
`ntruparea[iunireadintrenaturadumnezeiasc\[inaturauman\`n
uniculipostasalFiuluiluiDumnezeusauschimbat`nmoddecisiv
condi]iilerealiz\riiordiniimoralepentruc\,a[acumremarcaun
teologcontemporan,Elaeliberatnaturauman\deleg\turileprin
careeasalegatpesine`ns\[ideordineaexisten]ial\aindividuali
t\]iimuritoare.~npersoanaluiHristos,naturauman\exist\caipos
taspersonalalcomuniuniicuDumnezeu.Existen]apersonal\alui
Hristos, `n acela[i timp omeneasc\ [i dumnezeiasc\, ipostaziaz\
fiin]amuritoareaomului,`ntemeiaz\onou\umanitatecareexist\`n
comuniunecuTat\l().Aceast\nou\na[tereaomului`nHris
tospresupune`ns\acordullibert\]iisale,()refuzulsuficien]ei
saleindividuale62.
Acordul libert\]ii sau, mai precis, acordul voin]ei libere a
omului, care consimte la noua na[tere `n Hristos, adic\ la
realizareaordiniimoralecre[tine,nuestetotu[iunactpursubiectiv,
deoarecevoin]a,de[ieste[ir\m=neliber\,estesensibilizat\pentru
HristosprinharulDuhuluiSf=nt,transmis,`nBiseric\,prinSfintele
Taine.Deaceea,putemvorbi[ideuntemeipnevmaticeclesialal
ordiniimorale.
c)Temeiulpnevmaticeclesial
~ntemeierea concret\ a ordinii morale cre[tine a avut loc la
Cincizecime.~nacelmoment,lacincizecideziledup\~nvierea
M=ntuitorului[i la zece zile dup\ ~n\l]area Sa, Duhul Sf=nt sa
pogor=tpesteSfin]iiApostoli[ieiaudevenitpurt\torideHristos,
adic\bisericivii,trupalluiHristos[itemplualDuhuluiSf=nt.O
61
DumitruSt\niloae,Ascetica[iMisticaOrtodox\,vol.I,p.46.
62
ChristosYannaras,op.cit.,p.46.
dat\cuCincizecimea, FiulluiDumnezeu este `ntro apropiere

maxim\denoi()ceeacefaceca`ntotdrumulpecarelsuium
spreDumnezeus\nufimsinguri,cicuEl[i`nEl.Darfaptulacesta
obiectivestecoroboratcufaptulsubiectiv,manifestat`ncon[tiin]a
trezit\ prin Duhul Sf=nt, c\ acest urcu[ nu l facem cu puterile
noastreindividuale(),ciprintroleg\tur\cuIisusHristos,Care
nest\al\turea,sus]in=ndmersulnostru,dar[i`nfa]\camodel,
chem=ndunespreSine[ispreocomuniunemaideplin\cuEl63.
Leg\turaaceastacuHristos,`nordineamoral\cre[tin\,seface
prin Sfintele Taine ale Bisericii, care sunt lucr\ri tainice ale lui
HristosprinharulDuhuluiSf=nt.DuhulSf=ntesteceadeatreia
Persoan\aSfinteiTreimi,careprinprezen]aSanilfacepururea
prezentprintrenoipeDomnulcel~nviat 64.Aceasta`nseamn\c\
ceea ce sa `nt=mplat cu primii cre[tini `n ziua Cincizecimii se
`nt=mpl\cufiecareomcarese`mp\rt\[e[tecuSfinteleTaine.El
esteinvitats\participelaonou\ordinemoral\,careltransform\
dintrunsimpluindividaluneisociet\]ianonime,`ntropersoan\
purt\toare de Hristos [i plin\ de harul Duhului Sf=nt. Ceea ce
prime[teomulini]iat`nordineamoral\cre[tin\nueste,`nprimul
r=nd,o`ndrumaremoral\sauregulidevia]\,cicon[tiin]auniriicu
HristosprinharulDuhuluiSf=nt.Toatenormelemoralecre[tine
poart\amprentaacesteicon[tiin]e[ideaceeafiin]aordiniimorale,
care,a[acumamv\zut,serefer\laraportuldintrefaptelemorale[i
legeamoral\,dob=nde[te,`nvia]acre[tin\,unsenscutotulnou,pe
carelvomsublinia`ncontinuare.
II.8. Fiin]a ordinii morale cre[tine
Amv\zutc\dinmomentul`ncareomulesteini]iat`nordinea
moral\ cre[tin\, prin Sfintele Taine ale Bisericii, Duhul Sf=nt
`mpreun\cuHristoslocuiesc`naltarultainicalfiin]eisale.Atunci
c=nd devine con[tient de acest lucru, legea la care elraporteaz\
faptelesalelibere[icon[tientenuesteolegemoral\impersonal\,ci
63
DumitruSt\niloae,op.cit.,p.47.
64
KallistosWare,op.cit.,p.101.
66
PR. GHEORGHE POPA
este voin]a lui Hristos, manifestat\ prin cuvintele, atitudinile [i

faptele sale consemnate `n Evanghelie. Dac\persoana lui Iisus,
afirm\p\rinteleSt\niloae,camodeldedes\v=r[ire,niseprezint\ca
osintez\aporuncilordumnezeie[ti`mplinite,lucr=nd[inoilaacele
porunciajungemlaasem\narea[ilaunireacuEl 65.P\rinteleSt\ni
loae`[i`ntemeiaz\aceast\afirma]iepeafirma]iaSf=ntuluiMarcu
Ascetul,carevorbinddesprelegeaduhovniceasc\spunec\:Dom
nulesteascuns`nporuncileSale[iceicelcaut\peEl~lg\sescpe
m\sura`mpliniriilor66.
P\rinteleSt\niloaeprecizeaz\apoic\Domnulesteascuns`n
poruncileSalenunumaicanorm\saulege,camodelf\rmi]at`n
principiudecomportament,ci[icaputerepersonal\celucreaz\`n
ele().Deci`nstr\daniainsuluipentru`mplinirealor,seafl\
ajutorullui67,a[a`nc=tputemspunec\fiin]aordiniimoralecre[tine
este`nsu[iHristospentruc\`nporuncilepecareniled\vorbe[teEl
personalcon[tiin]einoastremorale68.
65
66
Sf=ntulMarcuAscetul,Desprelegeaduhovniceasc\,apudDumitruSt\ni
loae,op.cit.,p.48.
67
68 Ideeaaceastaesteprezent\laSf=ntulMaximM\rturisitorulcareafirm\
c\:Fiin]avirtu]ii([iimplicitaordiniimoralecre[tine)esteCuv=ntulcelunical
lui Dumnezeu, c\ci fiin]a tuturor virtu]ilor este ~nsu[i Domnul nostru Iisus
Hristos;cf.DumitruSt\niloae,op.cit.,p.49.
CAPITOLUL III
Legea moral\
Conceptul de ordine, `n general, [i cel de ordine moral\, `n
special, pe care leamanalizat `ncapitolulanterior, presupun `n
modnecesarconceptuldelege,f\r\decareordineanuesteposibil\.
Deaceea,`ncontinuare,reflec]ianoastr\sevaconcentraasupra
acestuiconcept.
III.1. Conceptul de lege `n sens general
Etimologic, conceptul de lege vine din limba latin\ de la
substantivul lex, legis . Dup\ unii cercet\tori r\d\cina acestui
substantivesteverbulligo,are,care`nseamn\alega,dar[ia
obliga69.De[ietimologianuestesigur\,totu[iinterpretareasaeste
corect\,deoareceoricelegeexprim\unanumitraportsaurela]ie
`ntredou\saumaimultelucrurisaufiin]e.Celpu]inacestaeste
sensulgeneralalconceptuluidelege`ndomeniul[tiin]elornaturii.
Legilenaturiisaulegilefizicesuntdescoperitepecaleaunei
experien]einductivesaudeductivedec\trespirituluman,plec=nd
de la un num\r de fapte observate [i, apoi, prin abstractiz\ri [i
generaliz\risuccesive,seajungelaoformul\acceptat\,caexpresie
a acestei serii de fapte determinate. Aceast\ formul\ poate s\ se
schimbe,odat\cuprogresulcunoa[terii[tiin]ifice,atuncic=ndse
constat\oneconcordan]\`ntrelegeanatural\[ifapteleobservate.
~ndomeniul[tiin]elorumanisteconceptuldelegedob=nde[te[i
alteconota]ii.Deexemplu,`ndomeniuljusti]ieisaualdreptului,
legeaeste expresia scopuluisocialalOmului[ideaceeaare `n
vedere, `n primul r=nd, faptele exterioare ale acestuia. Unii
consider\,totu[i,c\dac\legilejuridicesuntbineinspirate[icorect
69
B.Benois,H.Goelzer,Noveaudictionnairelatinfranais,Paris,1912,p.834.
68
PR. GHEORGHE POPA
aplicate,elevoravea`nvedere`ntregulorizontexisten]ialalOmu
lui,deci[ibinelemoralnudoarbinelesocial.Legilejuridice(civile
[ipenale)pentruaseimpune`ntrosocietatefolosesccamijloace
principaleautoritateaputeriiexecutive[i,`ncazdee[ec,puterea
coercitiv\.
Prinaceastalegilejuridiceseapropiedelegile[tiin]elornaturii
saudedeterminismulnatural.Dinaceast\perspectiv\,legeaapare
cauninstrumentnecesarprincaresocietatealupt\`mpotrivadis
trugeriisale,`mpotrivaanarhieisauadrept\]iiceluimaiputernic.
Cualtecuvintelegea,`nsensjuridic,esteuninstrumentprin
caresep\streaz\`ntrosocietatebunaconvie]uireamembrilors\i.
~ntruc=teaimplic\[ifactorullibert\]ii[ialresponsabilit\]iicelui
cared\legea[iceluicareesteobligats\orespecte,legeajuridic\se
apropiedelegeamoral\,dar,spredeosebiredeaceasta,atuncic=nd
demnitatea legii trebuie salvat\, prin pedepsirea celui care nu o
respect\,easefolose[tedeputerearepresiv\,exercitat\`nnumele
scopuluis\u.
Totu[i, societatea uman\, prin sistemele sale juridice, nu are
dreptul s\ reduc\ pe membrii s\i nonconformi[ti la condi]ia de
simple instrumente sau elemente de statistic\, f\c=ndui
inofensiviprinpedeapsapecareleovoraplica.
Represiunea `n cazul nerespect\rii legii nu trebuie s\ fie nici
esen]ial utilitarist\, urm\rind doar interesul social, nici esen]ial
reformatoare,viz=ndrena[tereamoral\aceluivinovat,citrebuies\
fiepenal\,adic\s\respecte[is\restaurezedreptateasocial\.
Dup\cuno[tin]anoastr\,acesteprincipiidedreptnulipsescdin
niciuncodpenalallumiicivilizate.Niciuncodpenalnuestedoar
deterministsaupozitivist,pedeoparte,[inicidoareducativ,pede
alta.
Legislatorul este doar cel care respect\ dreptatea, dreptatea
social\conformc\reiafiec\ruias\isedeaceeaceisecuvine.
Cumdefinim,`ns\,dreptateasocial\saucum[timceeaceise
cuvinefiec\ruia?
Pentruar\spundelaaceast\`ntrebare,uniispeciali[tidinistoria
[i filosofia dreptului fac apella distinc]ia care se f\cea, p=n\ `n
epocamodern\,`ntrelegeamoral\natural\[ilegilepozitive.Con
formacesteidistinc]ii,legeamoral\natural\esteuniversal\[ipeease
`ntemeiaz\toatelegilepozitive.~ncadruldemocra]iilormoderne,`n
care accentul cade pe conceptul de istorie [i nu pe cel de natur\,
conceptuldelegemoral\natural\afostabandonat,darexigen]a`ns\[i
aacesteilegi,adic\exigen]auneidrept\]iumaneuniversale,ar\mas
totu[i valabil\. ~n acest sens, Declara]ia Universal\ a Drepturilor
Omuluieste,defapt,oalt\expresie,secularizat\deast\dat\,aceeace
se numea p=n\ atunci legea moral\ natural\. Aceast\ Declara]ie
constituie `n toate societ\]ile democratice de ast\zi principiul
fundamental `n func]ie de care toate celelalte legi trebuie s\ fie
elaborate.Declara]iaini]ial\din1789afostalc\tuit\`nprezen]a[i
sub auspiciile Fiin]ei supreme, adic\ a lui Dumnezeu, chiar dac\
aceast\prezen]\era`n]eleas\`ntrunsensdeist.Declara]iadin1948a
exclusdintextuleiaceast\precizare.Cualtecuvinte,aexclusorice
referirelaorigineasatranscendent\.
Acum la `nceput de mileniu III experien]a ne arat\ c\ de[i
drepturile Omului sunt proclamate formal de orice constitu]ie,
nimicnugaranteaz\aprioric\elevorfi[irespectate`nmodegal
pentrufiecare,deoarece`ns\[ilegilejuridicepots\`mbraceuneori
formenedreptesauchiaraberante.Elesepottransforma`ntrun
destintragiccares\conduc\nudoarlaerorijudiciare,ci,maimult,
laoprimare,discriminare[ilezareademnit\]ii[ilibert\]iiumane.
A[adar, putem spune c\ de[i este principiul structurant al
oric\rei societ\]i drepte, sau al oric\rui Stat de Drept, legea, `n
sensul ei juridic, poate s\ devin\ [i instrument al justific\rii
nedrept\]ii[icorup]iei,a[acumsa`nt=mplat[icumse`nt=mpl\[i
ast\zi,maiales`n]\rilecuguvernetotalitare.
Observ=ndaceast\ambiguitatealegilorjuridice,caredinlegi
ale drept\]ii pot deveni instrumente ale nedrept\]ii, psihologii au
f\cut [i ei o analiz\ a conceptului de lege `ns\ din perspectiv\
psihologic\.
Din aceast\perspectiv\ legeaestecea care structureaz\ nudoar
via]a social\ sau comunitar\ a Omului, ci [i `ntreaga sa dezvoltare
psihic\decaredepindeaccesuls\ulauniversulsimbolicalcuv=ntu
lui.~nacestunivers,legeasepoatedefini[icalegeacuv=ntuluicare
structureaz\cunoa[terea[irela]iaOmuluiculumea[icusemeniis\i.
70
PR. GHEORGHE POPA
Acestaspectnisereveleaz\`nstructurilelingvisticealelimbajului
uman,princaresecreeaz\olume,lumeacelorcevorbescaceea[i
limb\.Limbaesteceacarelrena[tepeom`nlume(primalimb\`n
carevorbe[tecinevaestenumit\,deobicei,limbamatern\)[icarel
ajut\s\[icreeze,`ntimp,oidentitatespecific\.Accesulnostrula
aceast\ identitate depinde, a[adar, de legea cuv=ntului al c\rui
autornusuntemnoi[ic\reiatrebuies\nesupunemsaudecaretre
buies\ascult\m.Legeacuv=ntuluinueste,defapt,olege`nsens
juridic,ciesteexpresiaprezen]eiuneialterit\]ipersonaledecare
seleag\unaspectmoralallegii.Cuv=ntulaltuiapoates\mint\
saupoates\`n[ele,poates\zideasc\saupoates\distrug\.
Deci,ca[i`ncazullegiijuridice,[ilegeacuv=ntuluipoates\
`mbrace forme aberante [i dezumanizante [i acest fapt poate
constituiunpunctdeapropiereacelorcaredefinescOmuldoarca
fiin]\biopsihosocial\desensulmoralalconceptuluidelege.
III.2. Legea moral\
Conceptuldelegemoral\,a[acumammaiafirmat,estelegat,
`n primul r=nd, de conceptul de ordine moral\, fiind criteriul
obiectivalacesteia,dar[idecon[tiin]amoral\,careestecriteriul
subiectiv al ordinii morale. Legea moral\ oblig\ con[tiin]a la
s\v=r[ireabinelui[iopre[tes\v=r[irear\ului.
Evidentc\aobliganu`nseamn\aconstr=ngecon[tiin]a,`n
sensullegiijuridice.Nuputems\for]\mpecinevas\s\v=r[easc\
binelepentruc\r\d\cina[iizvoruls\useafl\`ninim\[iaceasta
scap\ oric\rei constr=ngeri. Legea juridic\ se poate impune prin
for]a constr=ngerii, `ns\ `mplinirea datoriei juridice r\m=ne
imperfect\ dac\ nu este `nsufle]it\ de un sentiment moral
corespunz\tor.
Deexemplu,legeajuridic\poates\constr=ng\pecinevas\[i
ajutematerialp\rin]iisaucopiii,`ns\nulpoateconstr=nges\aib\
oatitudinefilial\saupatern\derespect[ipre]uire.Legea,`nsensul
eijuridic,arecascop,a[acumamv\zut,binelesocial,`ns\pentru
realizarealuiestenevoie[ideap\rareabineluiindividual[imen]i
nereaunuicomportamentmoralexterior,cares\permit\atingerea
scopuluis\u.Deaceea,legeajuridic\seinterfereaz\permanentcu
legea moral\, `ns\ aceasta din urm\ o dep\[e[te pentru c\ are `n
vedere[iatitudineainterioar\aOmului.
Maimult,legeamoral\une[te,`ntrunmodparadoxal,autori
tateaculibertatea;eacereoascultaref\r\condi]ii,f\r\rezerve,dar,
`nacela[itimp,cerecaaceast\ascultares\fieliberconsim]it\.
Legeamoral\areundublucaracter:esteimanent\[itranscen
dent\`nacela[itimp.Eaesteimanent\`nsensulc\esteconstitutiv\
fiin]eiOmului,fiecarepurt=ndo`nscris\`nsufletuls\u[icaatare
eanupoatefinegat\sauignorat\.Eaestetranscendent\`nsensulc\
este distinct\ de con[tiin]a noastr\ poruncindui acesteia cu o
autoritateabsolut\.
Este`nnaturalucrurilorcaacestedou\caracteristicialelegii,`n
aparen]\contradictorii,s\fieunite`nlegeamoral\.~ntradev\r,ea
porunce[te omului s\ fie bun. Aceasta `nseamn\ c\ Omul este
creatsauorientatontologicsprebine,iars\v=r[ireabineluieste`n
conformitatecuadev\ratasanatur\.Deaicicaracterulimanental
legiimorale.
Darporuncinds\fiebun,legeamoral\nedescoper\,`nacela[i
timp,c\Omulnuestebun,c\scopulultimalvie]iisaleseafl\`n
afaralui,adic\areodimensiunetranscendent\.Kant,dup\cea
subliniatmaicategoriccanimenialtulcaracterultranscendental
datorieimorale,dinfric\fa]\deceeaceelnumeaheteronomie,a
sus]inutc\voin]auman\sau,maiprecis,ra]iuneapractic\`[id\ea
`ns\[i propria lege. Dar aceasta `nseamn\ dispari]ia principiului
autorit\]ii[iobligativit\]iiuniversalealegiimorale[i`nlocuireasa
cu principiul conven]iei. Acesta transform\ ordinea moral\ `ntro
realitateconven]ional\acceptat\fiedinmotivedeutilitatesocial\,
fiepentruc\esteconsacrat\detradi]ie.
Laprimavedere,caracterulconven]ionalallegiimoralepareafi
maievident,maialesatuncic=ndanaliz\mdatelemoraledoardintro
perspectiv\istoric\.Nuexist\at=tealegimoralec=tepopoare[ici
viliza]iisunt?Facilit=ndusec\l\toriile`noriceparteaglobului,cer
cet\toriiaudescoperittradi]ii[iinstitu]iifoartediverse,ca[ipractici
moraledintrecelemaicontradictorii.Acesteobserva]iiaufostfolosite
caargumentdeceicarenuv\d`nconceptuldelegemoral\
72
PR. GHEORGHE POPA
dec=texpresiatransform\rilorvariabilealeutilului[ipl\cutului.Dar
ocercetaremaiatent\aacestuifenomennearat\prezen]a,chiarsub
oform\falsificat\,auniversalit\]iilegiimorale.Ceeacevariaz\este
moduldeadefini[i`n]elegelegeamoral\[ibinelepecareea`l
porunce[te.~nschimb,con[tiin]a[isentimentulobliga]ieisaual
datorieimoralefa]\deacestbineesteacela[i.
III.2.1. Legea moral\ natural\ [i legea moral\ pozitiv\
Conceptuldelegemoral\natural\esteast\zidestuldeambiguu.
Majoritateacercet\torilor`ndomeniulmoraleiconsider\totu[ic\
legeamoral\natural\esteprezent\latoatepopoarele[i`ntoate
epociledecultur\caorealitateavie]iiumane,sau,maiprecis,cao
exigen]\aei,[inucaunconceptelaboratfilosoficsauteologic.~n
general, legea moral\ natural\ face parte din tradi]ia religioas\ a
umanit\]ii`ntregi,`ns\`nexpresiasafilosofic\eaaap\rut`nGrecia
antic\. De exemplu, Platon [i Aristotel, de[i acordau prioritate
legilorpozitivealestatului,totu[irecuno[teau[iexisten]auneilegi
moralenaturalecareoblig\con[tiin]aomuluichiar[iacoloundenu
exist\olegepozitiv\.Despreaceast\legevorbea[iSf=ntulApostol
Pavel`nEpistolac\treRomani2,14[i15:P\g=niicarenuaulege,
dinfirefacalelegiiCeeacearat\faptalegiiscris\`ninimilelor,
prinm\rturiacon[tiin]eilor[iprinjudec\]ilelor.
~n aceast\ epistol\ Sf=ntul Apostol Pavel vorbe[te de legea
pozitiv\ dat\ poporului evreu prin Moise, dar [i de legea moral\
natural\s\dit\deDumnezeu`nnaturauman\`nmomentulcre\rii
Omului.~nEpistolaIc\treCorinteni(9,2021)Sf=ntulPavelreia
conceptuldelegemoral\[iprecizeaz\treisitua]ii`ncaresepoate
aflaOmul`nraportculegeamoral\:f\r\delege,sublege[i`ntru
lege. Aceste trei situa]ii sunt `n str=ns\ rela]ie cu trei etape
semnificativedinistoriamoral\aumanit\]ii,dar[icucre[terea[i
maturizareacon[tiin]eimoraleafiec\ruiom.
Primaetap\f\r\delege(a!<@:@H)arputeafinumit\etapa
copil\riei umanit\]ii. Despre aceast\ etap\ vorbe[te capitolul I al
Genezei [i ea se identific\, `ntr o anumit\ m\sur\, cu starea de
inocen]\acopil\rieifiec\ruiom,c=ndel,dac\facebinele[ievit\
r\ul,faceacestlucru`nmodinstinctualsau,maiprecis,prinlegea
moral\s\dit\`nfiin]asa[inuprintrodistinc]iecon[tient\abinelui
[ir\ului.
A doua etap\ sub lege (uJB@v<o:@H ) `ncepe prin
obiectivarealegiimorale[iinvita]iaOmuluideaseraporta`nmod
con[tientlaea.~nGenez\,aceast\etap\`ncepeodat\cuporuncadat\
deDumnezeuomuluideanum=ncadinpomulcuno[tin]eibinelui
[ir\ului.Dinacelmomentno]iuneadedatorie[ideobliga]iemoral\,
ca[ino]iuneaderesponsabilitate se contureaz\[isedistan]eaz\de
stareastrictnatural\sauinstinctual\.Aceast\porunc\este,defapt,un
momentde`ncercare[ideinterpelareaOmului,aflat`nstareade
inocen]\ originar\, un moment critic, f\r\ `ndoial\, dar indispensabil
pentrutrecereasadelastareapurnatural\lastareamoral\.Scopul
acestei `ncerc\ri nu este c\derea omului din starea originar\, ci
cre[terea [i maturizarea sa moral\ [i spiritual\. Ea are ca punct de
plecarenaturafizic\aomuluisau,maiprecis,sim]ulgustului,prin
care este pus\ la `ncercare fidelitatea [i iubirea Omului fa]\ de
Dumnezeu.Poruncapecareaprimitocuprindea`nsine,dup\Sf=ntul
MaximM\rturisitorul,`ntreagalegemoral\.Respectareaeiarfi`nt\rit
puterilemoralealeOmului[ilarfiajutats\dep\[easc\[ialte`ncerc\ri
p=n\cearfiajunsasem\n\torcuDumnezeu`niubire,dreptate[i
sfin]enie,saucumspuneaSf=ntulApostolPavel,arfiajunsstatornic
`ntrulege(e!<<@:@H).
~naceast\atreiaetap\,Omularfiajunslastareab\rbatului
des\v=r[it,adic\arfiajunslacomuniuneadeplin\[istatornic\cu
Dumnezeu[i,`nDumnezeu,cu`ntreagacrea]ie.
Aceast\ c\l\torie ascensional\ spre Dumnezeu a fost `ns\
`ntrerupt\deispitaoriginar\[idec\derea`np\cat.Dar[i`nstarede
c\dere,Omulsau,maibinespus,umanitatea`nansambluls\u,va
treceprinacelea[ietape,`nso]itedeaceast\dat\demult\suferin]\
[i,`nfinal,deperspectivaimplacabil\amor]ii[ianeantului.
Primaetap\,`nstareadec\dere,oputemobserva`ndou\medii
distincte[iuneoriopuse:`nmediulexisten]ialalprimilorpatriarhi
[i `n mediul p\g=n. ~ns\ `n ambele situa]ii nu putem vorbi de
absen]alegii("<@:@H!)dec=t`ntrunsensrelativ.
~nperioadapremozaic\dinistoriapoporuluiales,legeamoral\
natural\afosttotu[ipus\`neviden]\prinporunciledatede
74
PR. GHEORGHE POPA
Dumnezeu lui Noe sau Avraam. Asist\m, `n aceast\ perioad\, la

apari]iauneilegimoralepozitiverevelat\deDumnezeuprimilor
patriarhi, `ntrun context particular [i `n termeni existen]iali, nu
juridici.
Tradi]ia ebraic\ sintetizeaz\ legea pozitiv\ dat\ lui Noe `n
urm\toarele[apteporunci:
1) S\nutr\ie[tif\r\ascultareadeoautoritate;
2) S\nuhule[tipeDumnezeu;
3) S\nucazi`nidolatrie;
4) S\nus\v=r[e[tiincest;
5) S\nuucizi;
6) S\nufuri;
7) S\num\n=ncis=nge,nicicarneaanimalelorsufocate.
{imediulp\g=nera,deasemenea,`ntrositua]ieanomic\("!
<@:@H )`ns\,totu[i,`nintimitateacon[tiin]eilegeamoral\era
prezent\caoreminescen]\aRevela]ieioriginare.Acestlucrula
scos `n eviden]\, a[a cum am amintit mai sus, Sf=ntul Apostol
Pavel(Rom.2,12).
Aceast\prim\etap\semanifest\[i`nprimiianideexisten]\a
fiec\rei persoane umane, c=nd ea nuposed\ o cunoa[tere clar\ a
binelui[iar\ului.Situa]iaaceasta`ns\difer\desitua]iaprimului
Adam,`ntruc=testemarcat\dec\derea`np\cat.Legeamoral\se
manifest\`nacestcaz,ca[i`nperioadapatriarhal\,subformaunor
porunci date `n mod personal, prin intermediul p\rin]ilor. ~n
aceast\etap\obliga]iamoral\sereducelapietateafilial\.
Adouaetap\uJpovnomo",`nsitua]iaap\rut\dup\c\derea
`np\cat,semanifest\,`nmodevident,`nperioadanumit\mozaic\,
ceurmeaz\epociipatriarhale.
Geneza ne arat\ c\ familia patriarhal\, la sf=r[itul perioadei
marcat\denumeleluiAvraam,Isaac[iIacob,adec\zutdinpunct
devederemoral.Deaceeaafostnecesar\olegepozitiv\clar\,care
s\iarateomuluiexigen]elepecaretrebuies\lerespectepentrua[i
`ndeplini voca]ia sa moral\. Sinteza acestei legi a fost, desigur,
Decalogul. Pe l=ng\ Decalog, care a[a cum bine [tim avea un
caracterprohibitiv[inegativ,legeamoral\samanifestat`n
existen]apoporuluialesprintrunmarenum\rderituri[isimboluri,
necesare, desigur, g=ndirii sale concret intuitive, `ntr un spa]iu
existen]ial determinat. Toate aceste aspecte ar\tau pe de o parte
necesitatealegii,pedealt\parterevelauinsuficien]aei,`nanumite
manifest\rialecorup]ieiumane.Deaceea,Sf=ntulApostolPavel`n
epistolele c\tre Romani, Galateni [i Evrei va sublinia caracterul
pedagogicallegii,roluleipreg\titorpentruoalt\etap\ades\v=r[irii
morale.Legeanuputeas\lm=ntuiasc\peOm,darmen]inea`n
mijlocul tenebrelor lumii, marcat\ de p\cat, un spa]iu al luminii
spirituale[ialvie]iimorale`ncomuniunecuDumnezeu.D\ruind
poporului ales Legea, Dumnezeu la invitat s\ devin\ cel mai
religios[icelmaimoraldintrepopoareleantichit\]ii.Prinaceastael
a fost chemat s\ devin\ preotul sau slujitorul celorlalte popoare.
Dac\ am scoate din istorie acest popor [i institu]iile sale, toat\
istoriamodern\nuarputeafi`n]eleas\`ntrunmodcorect.
Perioada de derut\ moral\ post patriarhal\, care a necesitat
interven]iadirect\[iconving\toarealegiipozitive,corespunde`n
planul existen]ei noastre personale cu v=rsta adolescen]ei, c=nd
pasiunile negative, care par adormite, se trezesc una c=te una,
provocatefiind[ideporuncilemorale.
PildeleluiSolomonprecizeaz\astfeltenta]iileacesteiv=rste:
Apafurat\emaipl\cut\[ip=ineam=ncat\pefuri[aregustmai
bun(Pilde9,17).Interven]ialegal\`nvia]aadolescentuluitre
buies\aib\camodelinterven]ialuiDumnezeu`nvia]apoporului
ales,carea`nv\luitpermanentausteritatealegii`nharul[iiubirea
safa]\deom.Demodul`ncarevafi`n]eleas\rela]iadintrelege[i
iubire,dintrenaturauman\[iharulluiDumnezeu,vadepinde[i
`n]elegerea crizei morale, care este inevitabil\ `n via]a
adolescentului,[iposibilitateadep\[iriieipentruaintra`ntronou\
etap\,etapa`ntrulege(e!<<@:@H).
~nistoriamoral\aumanit\]ii,acestlucrusarealizatlasf=r[itul
PrimuluiLeg\m=nt[i`nzoriiNouluiLeg\m=nt,c=nduniidintrefiii
luiIsraeleraudrep]i`naintealuiDumnezeu,umbl=ndf\r\prihan\`n
toate poruncile [i r=nduielile Domnului (Luca 1, 6). Con[tiin]a
acestoroameniafostpreg\tit\,desigur,prinascultareafa]\deLege.
DeaceeaSf=ntulApostolPavelvaspunec\Legeaesf=nt\[i
76
PR. GHEORGHE POPA
poruncaesf=nt\[idreapt\[ibun\(Rom.7,12).Legeaesf=nt\prin
origineasa,dreapt\deoarecenucereomuluidec=ts\[irespecte
voca]ia[idemnitateasa,[ibun\,`ntruc=taduceroadebune`nexis
ten]auman\.
DeciLegeanuafostcauzap\catului,ciocaziaapari]ieisale`n
existen]aOmului,dar[i`nceputulvindec\riicelorcare,asemenea
profe]ilor,au`n]elessensulpedagogic[ipreg\titorals\u`nvederea
uneinoietapeavie]iimorale.
Legeamoral\pozitiv\samanifestat[i`nafaraspa]iuluipoporu
luiales,`ns\nu`nmoddirect,pecaleaRevela]iei,ci`nmodindirect,
pecaleara]iuniiumane,careesteoicoan\aRa]iuniidumnezeie[ti.
Dar [i `ntrun caz [i `n altul, cei care nu au `n]eles caracterul
pedagogic al legii, au absolutizato [i au devenit sclavii ei,
disimul=nd prin respectarea ei formal\ orgoliul sau ambi]iile lor
personale. M=ntuitorul Iisus Hristos a demascat aceast\ sclavie a
legii,careconducelaautojustificare[ilaipocrizie.Acestaspecteste
esen]ialpentru`n]elegereamodului`ncaretrebuies\facemeduca]ia
moral\ [i religioas\ a celor care se afl\ indiferent de v=rst\ `n
aceast\adouaetap\etapadeveniriisublege
(uJpovnomo").
Ceadeatreiaetap\ cea`ntrulege(e!<<@:@H)`ncepe
atuncic=ndvoin]aomuluieste`ncomuniunecuvoin]aluiDumnezeu,
iarLegea,careesteexpresiavoin]eiluiDumnezeu,sainteriorizat[i
identificat,amputeaspune,cunaturaOmului.~naceast\etap\omul
nu face binele doar din obliga]ie, ci `n mod firesc, sau natural,
pentruc\bineleadevenitadouasanatur\.Omulredob=nde[teastfel
stareadecopil\rie,dar[ioasum\acum,castaredespirit,`ntrunmod
con[tient[iresponsabil.C=ndajungepeaceast\treapt\,esteaproape
de~mp\r\]ialuiDumnezeu.M=ntuitorulIisusHristossaexprimat
sugestiv`nacestsens:Denuv\ve]i`ntoarce[ive]ifica[icopiiinu
ve]iputeaintra`n~mp\r\]ialuiDumnezeu.
Deosebireafundamental\dintreomulaflatsublege[icelaflat
`ntrulegeafostprofe]it\,deja,deprofetulIeremia:Iat\leg\m=ntul
pe carel voi `ncheia cu casa lui Israel, dup\ zilele acelea, zice
Domnul:Voipunelegeamea`nl\untrullor[ipeinimilelorvoiscrie[i
levoifiDumnezeu,iarei~mivorfipopor(Ieremia31,33).
III.2.2. Respectarea legii morale `n condi]ii

existen]iale concrete
Legeamoral\esteunitar\,`ns\existen]aconcret\aomului`n
careeatrebuies\fieasumat\estedivers\[ischimb\toare.Asumarea
legii`ntrositua]ieexisten]ial\concret\constituieceeacenoinu
mimdatoriemoral\.
Motivulprincipalaldiversit\]iidatoriilor]inedestareamoral\a
persoanelor,careestediferit\,[i,deasemenea,deputereamoral\a
fiec\reipersoane,carepoates\varieze`ntimp.Deaceea,celemai
maridificult\]i`ndomeniulmoralapar`norizontulacestei`nt=lniri
dintrelegeamoral\[isitua]iileexisten]ialeconcrete.
Dindefini]iapecareamdatodatorieimoralesedesprinde
ideea c\ Teologia Moral\ nu ar putea s\ prevad\ [i s\ determine
datoriile concrete `n toate cazurile date, ci numai s\ stabileasc\
principiile care trebuie s\ stea la baza aprecierii datoriei fiec\rui
moment de c\tre fiecare persoan\. Acest lucru este important
deoarece, aprecierea modului `n care cineva `[i face datoria
presupunecunoa[tereatuturorcondi]iilorinterioare[iexterioare`n
care tr\ie[te o persoan\ [i ca atare aceast\ cunoa[tere apar]ine
persoanei`ns\[i[inuuneiautorit\]iexterioare,cumarfiautoritatea
[tiin]ific\aceluicarestudiaz\TeologiaMoral\.Decicunoa[terea[i
aprecierea datoriei morale apar]ine, `n primul r=nd, fiec\rei
persoane umane ca o condi]ie esen]ial\ a demnit\]ii sale. Prima
datorieafiec\ruiaestes\[icunoasc\datoria[is\[ioasumef\r\
interven]iaaltuia,chiarbineinten]ionat\.Aceastanu`nseamn\,`ns\,
c\asumareadatorieiesteorealitatecare]inedoardebunulplacal
fiec\ruia. Dimpotriv\, datoria moral\ concret\ este realitatea prin
carelegeamoral\oblig\con[tiin]a[iangajeaz\existen]aintegral\a
Omului.M=ntuireasapoates\depind\deatitudineasa`ntruncaz
dat.Neasumareadatorieiesteexpresiauneiatitudininegativefa]\
delegeamoral\,carelezeaz\demnitateaomuluicafiin]\moral\,
dup\cum`mplinireadatorieio`nt\re[te.
Atunci c=nd cineva `[i evalueaz\ modul `n care [ia asumat
datoriapoates\sesituezepedou\pozi]iigre[ite.
78
PR. GHEORGHE POPA
Primaconst\`nseparareadatorieidelegeamoral\,decisepa
rareaunuicazparticulardeprincipiuluniversal.Aceast\atitudinea
datna[terelacunoscutuldicton:scopulscuz\mijloacele.
Adouapozi]ieconst\`nneluarea`nconsiderareacondi]iilor
specifice `ncare legea trebuies\fie respectat\.Aceast\atitudine
acord\ o prioritate legii morale [i poate conduce la un rigorism
ap\s\tor.~ntreceledou\extreme,uniimorali[iconsider\c\exist\[i
unspa]iu,carepoart\aceea[iamprent\ambigu\,[ianumespa]iul`n
care datoriile intr\ `n coliziune unele cu altele. Pentru a dep\[i
aceast\ ambiguitate sau propus diverse solu]ii. Unii au `mp\r]it
datoriile`ndatoriigenerale[iparticulare,primeleav=ndprioritate
`nraportcuultimele.Deexempludatoriadeaspuneadev\rular
puteafisubordonat\datorieideasalvavia]apersonal\sauvia]a
semenilor.Datoriademembrudefamiliearputeafisubordonat\
datorieidecet\]eanalpatrieietc.
Dinpunctulnostrudevedereproblemacoliziuniidatoriilornu
esteunareal\.Dac\legeamoral\areuncaracterunitaratuncise
excludedinainteoricecoliziunereal\`ntredatoriilemorale.Dac\
datoriilemoraleintr\`nconflictunelecualtele,atuncilegeamoral\
numaipoatefiunitar\[icaatareneaplicabil\.~nacestcaz,defapt,
nicinusarmaiputeanumilegemoral\.
Cauzelecelemaifrecventedepretinsecoliziuni`ntredatoriile
moralesuntfalsaapreciereadatorieiactuale[ineglijareadatoriei
anterioare. Aprecierea gre[it\ a datoriei actuale se datoreaz\ sau
moduluigre[it`ncareseinterpreteaz\legeamoral\,saumodului
gre[it`ncareseinterpreteaz\cazulconcret[icapacitateamoral\a
subiectului,sau,`nsf=r[it,uneifalseaplic\rialegiimorale`ntro
situa]ie existen]ial\ specific\. Interpretarea gre[it\ a legii morale
conduce fie la agresivitate fa]\ de sine [i de aproapele, fie la
infidelitatemoral\.Amputeadacaexemplucazul`ncareporunca
cinstirii [i ascult\rii fa]\ de p\rin]i ar conduce pe cineva la
nerespectarea poruncii iubirii fa]\ de Dumnezeu, sau cel `n care
porunca cinstirii zilei de odihn\ ar conduce pe cineva la
neajutorareaimediat\aunuisemenaflat`ntrositua]iecritic\.
Interpretareagre[it\acapacit\]iimoraleasubiectuluiapare,spre
exemplu,c=ndcinevarecunoa[tec\arede`ndeplinitodatorie
moral\, dar `[i supraapreciaz\ sau `[i subapreciaz\ capacitatea sa

moral\.~nprimulcaz,c=ndsesupraapreciaz\,elgre[e[teprinambi]ie
[i bravad\, nel\s=nd posibilitatea altuia mai capabil de a [i asuma
aceast\ datorie (Rom. 12, 3 [i 16). ~n al doilea r=nd, c=nd se
subapreciaz\,elgre[e[tepentruc\nu[iasum\datoriacu`ncredere[i
acestlucruna[te`nsufletuls\ufrustrare[itimiditate(2Tim.1,7).
~n sf=r[it, aplicarea gre[it\ a legii morale `ntro situa]ie
existen]ial\ concret\ apare atunci c=nd cineva nu se informeaz\
despretimpul[ilocul`ncareodatoriemoral\poatefi`ndeplinit\.
Amar\tatmaisusc\adouacauz\acoliziuniidatoriiloreste
neglijareadatorieianterioare.Atuncic=ndcinevaseangajeaz\peo
calegre[it\suport\`nmodinevitabilconsecin]elegre[eliisale[inu
vamaiputeaarmonizafiin]asacudatoriasamoral\.Ne`mplinirea
datorieimorale,launmomentdat,areconsecin]easupratuturor
celorlaltemomente,iartimpulpierdutnumaipoatefir\scump\rat.
Deci problema coliziunii `ntre datoriile morale se rezolv\ prin
cunoa[terea datoriei morale `n expresia ei unitar\ [i actual\. Exist\,
`ns\, dup\ unii morali[ti, [i cauze actuale ale coliziunii datoriilor
datorate nu unei gre[eli personale, ci unei gre[eli a semenilor. De
exemplu,celcareseafl\`ntrositua]ielimit\[ipentrua[isalvavia]a
sasauasemeniloriaceeaceapar]inealtuia,careeste,`ns\,indiferent
fa]\desitua]iasa.Dac\nuarlua,amadmiradesigureroismuls\u,care
arconducelamoarteasasauasemenilors\i,`ns\nuamputeal\uda
rigiditateasamoral\.~nacestcazseparec\exist\ocoliziune`ntre
dou\ datorii morale: aceea de a nu fura bunul altuia [i aceea de a
respecta via]a proprie [i via]a celorlal]i. Unii morali[ti care ap\r\
unitatea datoriei morale cred c\ nu este vorba de o coliziune `ntre
datorii,ciuna`ntreextremamizerie[idatoriadearespectabinele
altuia. Al]ii consider\ c\, `ntr adev\r, `n planul ideal nu exist\ o
coliziune`ntredatorii,deoareceexigen]elepecareleimpuneBinele,
adic\voin]aluiDumnezeu,nupotintra`nconflictunelecualtele.
~ntroistoriemarcat\dep\cat[idedezordinemoral\sepoatetotu[i
acceptaocoliziune`ntredatorii,daraceastaprive[tenudatoriile`n
sine, ci persoana implicat\ `n circumstan]ele istorice. Din aceast\
perspectiv\, a persoanelor implicate `n ac]iunile morale, evident c\

acestecoliziuniauexistat[ivorexista,`ntruc=tnutoate
80
PR. GHEORGHE POPA
persoaneleauajunslaadev\ratalibertatemoral\.~nmersulobi[nuit
alvie]ii,acestecoliziuni`[iaucauza`ntroinfidelitateanterioar\
fa]\delegeamoral\sau`nfaptulc\via]anuesteasumat\dup\un
principiu teologic, care s\ dep\[easc\ contradic]iile noastre
existen]iale. Acest lucru transpare destul de clar din Evanghelia
dup\ Ioan `n care M=ntuitorul motiveaz\ teologic vindecarea
orbuluidinna[tere:Trebuies\fac,p=n\esteziu\,lucr\rileCelui
careMatrimispeMine;c\vinenoapteac=ndnimeninupoates\
lucreze(Ioan9,4).DeciM=ntuitorularat\aicic\trebuies\d\m
fiec\ruimomentceeaceIsecuvine,f\c=ndefortuldeanul\sapea
douazicetrebuief\cutast\zi.Evidentc\acestlucrunuesteu[or
pentruexisten]auman\marcat\dep\cat[ideconsecin]elesale,dar
dificultateauneic\l\toriispreunidealnutrebuies\neopreasc\din
drum,maialesc\legeamoral\[iidealulpecare`lare`nvedereeste
`nacordcuadev\ratanatur\uman\.
III.2.3. Legea moral\ [i sfatul moral
Datorit\ coliziunii datoriilor morale, `n situa]ii existen]iale

concrete,uniimorali[tiauajunslaconcluziac\,`nvia]amoral\,se
poate face o distinc]ie `ntre poruncile morale, adresate tuturor,
deoarece respectarea lor este condi]ia indispensabil\ pentru
m=ntuire,[isfaturilemoralecareseadreseaz\doarcelorcareaspir\
spreotreapt\dedes\v=r[iresuperioar\.
Aceast\ distinc]ie apare [i `n Evanghelie, `n anumite cazuri
concrete,`ns\accentuareaeipoateconduce,`nvia]amoral\,lao
anumit\schizofrenie,laostaredeculpabilizare[ifrustrarepentru
ceicarer\m=ndoarlanivelulporuncilor,saulaostaredeorgoliu
spiritual,pentruceicare`mbr\]i[eaz\sfaturilemorale.
DindialogulpecareM=ntuitorullapurtatcut=n\rulcarea
`ntrebat ce s\ fac\ pentru a mo[teni via]a ve[nic\ (Mt. 19, 16)
transpareideeac\M=ntuitorulfaceodistinc]ieclar\`ntreporuncile
legii [i sfaturile morale. Aceast\ distinc]ie ]ine `ns\ mai multde
particularit\]iledev=rst\[idematuritateaspiritual\cucaret=n\rul
abordeaz\problemaporuncilorlegiimorale.
Exigen]aultim\lacareestesupuseste,defapt,totoexigen]\a
legiimorale,careporunce[teeliberareadeoricedependen]\afectiv\
fa]\debunurileacesteilumi,pentruadob=ndilibertateaadev\rat\
defiualluiDumnezeu.
Dinacestdialogtranspare,`ns\,[iideeac\[icelcarerespect\
toateporuncilelegiipoates\ajung\laorgoliuspiritual,maiales
atunci c=nd respect\ legea `n mod formal [i ostentativ. Orgoliul
acesta era prezent `n con[tiin]a fariseilor cu care M=ntuitorul a
intrat`nconflict[icarevorcere,`nfinal,r\stignireaSa.
A[adar, at=t legea moral\ c=t [i sfatul moral pot deveni
instrumentealeautojustific\rii`naintealuiDumnezeu[iasemenilor
atunci c=ndnu sunt `n]elese [i interpretate corect. Ele pot izola
omul `ntro autosuficien]\ mortal\ din punct de vedere moral [i
spiritual, pentru c\ ele pot s\ mascheze corup]ia fundamental\ a
Omului,c\dereasadinorizontuliubiriijertfitoare,`ncelaliubirii
egoistedesine.Deaceea,Sf=ntulApostolPavelneatrageaten]ia
c\legea[isfatulmoralnusuntrealit\]i`nchise`nsine,ciexpresii
aleiubirii[ifidelit\]iifa]\deDumnezeu[idesemeni(Rom.10,4;
Gal.5,14).Privite`ncon]inutulloresen]ial,sfaturileevanghelice
pot fi reduse la cele trei voturi monahale: s\r\cia de bun\ voie,
ascultareanecondi]ionat\deunp\rinte duhovnic[icastitateasau
fecioria.Eleseafl\`ntrorela]iedeopozi]iecudorin]eleomului,
marcate de p\cat, [i enumerate de Sf=ntul Ioan Evanghelistul `n
primasaepistol\.Acesteasunt:poftatrupului,poftaochilor[itrufia
vie]ii(IIoan2,16).Sf=ntulApostolIacobconsider\c\dinaceste
dorin]esenasctoatep\catele`nlume(Iacob1,1415).
Pentru sfaturile evanghelice avem numeroase argumente `n
Sf=ntaScriptur\.
1) Mt.19,16S\r\cia.~ndialogulcut=n\rulcarel`ntreab\ce
s\fac\s\mo[teneasc\`mp\r\]iacerurilor,M=ntuitorulfacedistinc]ie
clar\ `ntre poruncile [i sfaturile evanghelice, `ntre condi]iile
necesare[isuficientepentrum=ntuire[itreaptauneides\v=r[irimai
`nalte,caanticiparea`mp\r\]ieiluiDumnezeupep\m=nt.
2) Cor.7,2538Fecioria.Sf=ntulPavelfacelafeldistinc]ie
`ntrec\s\torie[ifeciorie.C\s\toria`nsineestebun\(v.26,28,38),
darfecioriaeste[imaibun\(v.38,40)pentruasedevotamaimult
slujiriiluiDumnezeu.Totu[ipentrufeciorieapostolulnud\
82
PR. GHEORGHE POPA
porunc\,cisfat,d=ndusepesineexemplu`ns\facesubliniereac\nu
oricineestechematdeDumnezeula`nfr=nareaceabun\(1,7,8).Pe
l=ng\acestemotive,Sf=ntulApostolmaiaduce`nv.26unul`nplus:
pentrunevoiadeacum.Sensulacestorcuvintesevededinv.2831,`n
caresefacealuzielasf=r[itullumii[ilajudecatadeapoi.
3)Mt.19,1012.M=ntuitorularat\c\pentrua`mbr\]i[aacest
vot al fecioriei este nevoie de un dar special din partea lui
Dumnezeu. Tradi]ia [i disciplina bisericii au f\cut de la `nceput
distinc]ie `ntre porunc\ [i sfat. De exemplu, Metodie din Olimp
scrie:Cuv=ntulluiDumnezeu,introduc=ndfecioria`nlume,na
avutinten]ias\distrug\c\s\toria.PoruncadinGenez\Cre[te]i[iv\
`nmul]i]i,nuafost`nl\turat\.~nc\s\torieDumnezeuasociaz\peom
lucr\riisalecreatoare.
Constitu]iileApostolice precizeaz\c\votulcastit\]iisefacenu
pentru a condamna c\s\toria, ci pentru a se ocupa mai mult cu
rug\ciunea.FericitulAugustinprecizeaz\lar=nduls\u:Altaeste
sfatul,altaporunca.Sfatulsed\pentruap\zifecioria,sprease
`nfr=nadelavin[idelac\rnuri,spreavindetoate[iale`mp\r]i
s\racilor,iarporuncased\spreap\zidreptatea[icatotomuls\se
abat\delar\u[is\fac\bine.
~ntradi]iar\s\ritean\nusaf\cutniciodat\confuzie,darnici
separare `ntre porunc\ [i sfat, respect=ndu se astfel voca]ia [i
libertateafiec\ruia.Deasemenea,respectareaformal\asfaturilora
fostconsiderat\lafeldepericuloas\ca[inerespectareaporuncilor.
~nApus,prinstareadecelibat,sfatulcaexcep]iesatransformat`n
regul\,cuconsecin]edeosebitepentruvia]amoral\.
CAPITOLUL IV
Legea pozitiv\ dumnezeiasc\
IV.1. Decalogul sintez\ a legii morale pozitive a

Primului Testament
DecalogulsaucelezeceporuncidatedeDumnezeuluiMoise,
pe Muntele Sinai, reprezint\ chintesen]a legii morale pozitive a
Primului Testament, `ns\, `n acela[i timp, el formeaz\ cu legea
moral\ natural\ un `ntreg inseparabil. De aceea, el a avut o
dimensiuneuniversal\[iaconstituitcelmaiimportantcodmoralal
lumii antice. De asemenea, el a avut o dimensiune profetic\,
preg\tindcon[tiin]apoporuluialespentru`ntrupareaM=ntuitorului.
Uniimorali[tineteologi,cumarfiKant[iuniidintrediscipoliis\i,
auconsideratc\Decalogulafostolegemoral\imperfect\deoarece
saocupatnumaideacteleexternealeomului.Obiec]iaestetotu[i
ne`ntemeiat\deoareceporuncaa10a,spreexemplu,nuinterzice
doar s\v=r[irea unor fapte externe, ci [i g=ndurile [i pornirile
internep\tima[e,carepotdana[terelafapteimorale.
Pentrua`n]elege[iinterpretacorectDecalogultrebuies\lprivim
`nluminaNouluiTestamentpentruc\,a[acumspuneSf=ntulApostol
Pavel,elafostpedagogspreHristos(Gal.3,24).Evreiinumeau
Decalogulcuvinteleleg\m=ntului(Ie[irea34,28)pecareDumnezeu
learostitpeMunteleSinai[ileascrispedou\tabledepiatr\(Ie[irea
31,18).~ntruc=tnuexist\onumerotareini]ial\aDecalogului,modul
`n care a fost numerotat dea lungul timpului a fost diferit. ~n
iudaismultardiv,primaporunc\era:EusuntDomnulDumnezeult\u,
Careteascosdinp\m=ntulEgiptului[idincasarobiei(Ie[irea20,
2). Totu[i aceste cuvinte nu constituie o porunc\, ci sunt ca un
preambulalDecalogului.Modulindicativ`ncaresuntrostitenearat\
c\ indicativul m=ntuirii precede imperativul poruncilor. Cu alte
cuvinteimperativulporunciloresteoconsecin]\
84
PR. GHEORGHE POPA
aindicativuluim=ntuirii[inuunimperativmoral`nsine.Deaceea
elsolicit\unr\spuns,oatitudinederecuno[tin]\apoporuluieliberat
dinsclavie.
Biserica RomanoCatolic\ [i bisericile luterane `mpart
Decalogulurm=ndpeFericitulAugustin.Dinaceast\perspectiv\
primatabl\aLegiicuprindetreiporunci[iadoua[apte.Fericitul
Augustin a adoptat aceast\ `mp\r]ire pentru a valoriza simbolic
numerele3,7[i10.Elf\cea,deasemenea,distinc]ie`ntreporuncile
carepriveaudatoriilefa]\deDumnezeu(primeletrei)[idatoriile
fa]\deaproapele(ultimele[apte).~ntruc=tprimapartecuprindea[i
poruncarespect\riizileideodihn\,pentruanudep\[inum\rultrei,
FericitulAugustinaluat`mpreun\poruncaI[iaIIa.Apoi,pentrua
r\m=ne[apteporuncipetablaadoua,a`mp\r]itultimaporunc\`n
dou\p\r]i,primareferinduselaso]iaaproapelui[iadoualacasa[i
bunurilesale.
BisericaOrtodox\[ibisericilereformateauadoptatoalt\`m
p\r]ire,prezent\`nopereleluiFilondinAlexandria [iOrigen,[i
care `mparte Decalogul `n porunci care privesc datoriile fa]\ de
Dumnezeu(primelepatru,incluz=ndporuncadearespectaziuade
odihn\) [i datoriile fa]\ de aproapele (utimile [ase porunci). ~n
teologia protestant\ mai `nt=lnim o `mp\r]ire simetric\ a
Decalogului`ncarecinciporunciau`nvederepietateasauevlavia
[icinciau`nvederepracticadrept\]ii.
Interpret\rilerecentealeDecaloguluiaupusaccentpestructura
satextual\.Conformacestorinterpret\rieticaDecaloguluiconst\`n
mod fundamental `n respectarea alterit\]ii lui Dumnezeu [i a
aproapelui. Dou\ pericole amenin]\ existen]a acestui respect:
idolatria(sclaviafa]\defal[iizei,fa]\dezeiiimaginari)[ipofta
nem\surat\ dup\ bunurile altuia (sclavia fa]\ de propria dorin]\).
Prima[iultimaporunc\serefer\laacestedou\pericole.~nspa]iul
dintreeleseafl\poruncileprincareomul`nva]\s\fierecunosc\tor,
`n virtutea faptului c\ via]a este un dar [i ea trebuie celebrat\
(poruncaaIVa)printrunritualliturgicaltimpului[i`nvirtutea
faptuluic\fiecareomeste`nscris`ntrofilia]iealeg\m=ntuluicare
d\sensdeveniriisale(poruncaaVa).Eliberatastfeldegrijadea
seauto`ntemeiacafiin]\,omulpoateascultachemareacelorlalte
porunci(2[i3,6[i9)caredefinesccon]inutulrespectuluifa]\de
Dumnezeu[idesemeni.
Deci putem spune c\ cele dou\ coordonate esen]iale ale
Decaloguluisuntrespectul[irecuno[tin]adatorateluiDumnezeu[i,
`nDumnezeu,tuturorsemenilor.
IV.1.1. Interpretarea Decalogului
PoruncaI:S\nuaial]idumnezeiafar\deMine(Ie[irea20,3).
Poruncaaceastaproclam\unitatea[iunicitateacredin]eipoporului
Israel`ntrunsingurDumnezeu,DumnezeulluiAvraam,allui
Isaac[ialluiIacob.Elesteadev\ratulDumnezeucarelascosdin
sclavie[iiaredatlibertatea[ideaceeaIsraelnusecuvine
s\ aib\ al]i Dumnezeii prin imita]ia celorlalte popoare politeiste.
Unitatea[iunicitateacredin]ei`nIahve(Celcareeste)ap\strat
dealungultimpului[i,`nspecial,p=n\la~ntrupareaM=ntuitorului
unitatea, unicitatea [i identitatea poporului Israel. O dat\ cu
~ntrupareaFiuluiluiDumnezeu,aceast\porunc\nu[iapierdut
valabilitatea,darsaextinsla`ntreagaumanitate[isades\v=r[it
prinRevela]iadeplin\aluiDumnezeuprinFiulS\u.M=ntuitorula
reafirmatunitatea[iunicitateadumnezeirii,dar,`nacela[itimp,ne
adescoperit[ialteritatea[icomuniuneadintreTat\l,Fiul[iDuhul
Sf=nt. De aceea, `mp\rt\[irea credin]ei `n adev\ratul [i unicul
Dumnezeu,care,`nacela[itimp,este[icomuniune,presupuneca
exigen]\ moral\ [i spiritual\ recunoa[terea unit\]ii [i comuniunii
`ntruacela[iidealal`ntregiiumanit\]i.
Porunca a IIa: S\ nu]i faci chip cioplit [i nici un fel de
asem\nareaniciunuilucrudinc=tesunt`ncer,sus,[idinc=tesunt
pep\m=nt,jos,[idinc=tesunt`napeledesubp\m=nt.S\nute
`nchinilor,nicis\lesluje[ti,c\Eu,DomnulDumnezeulT\u,sunt
unDumnezeuzelos,carepedepsescpecopiipentruvinap\rin]ilor
ceM\ur\scpeMine,p=n\laaltreilea[ialpatruleaneam.{iM\
milostivescp=n\laalmiileaneamc\treceiceM\iubesc[ip\zesc
poruncileMele(Ie[irea20,46).
Aceast\porunc\are`nvederemodul`ncarenoitrebuies\lcin
stimpeDumnezeu[is\nilreprezent\m`nrela]iaSacucrea]ia.
86
PR. GHEORGHE POPA
Cu alte cuvinte, porunca interzice orice form\ de idolatrie din

con[tiin]areligioas\.~ncontextulistoricrespectiv,formeidolatrie
ceamair\sp=ndit\erareprezentareamaterialist\aluiDumnezeu
[iidentificareaSacupersoanelesaulucrurileacesteilumi.Ceicare
auavutoatitudinedeosebitdeferm\`mpotrivaacesteiformede
idolatrie au fost profe]ii. Isaia, spre exemplu, `n capitolul 46 al
c\r]ii sale, scria: Idolii cad, se pr\bu[esc laolalt\, nu pot s\
izb\veasc\peceicareìpoart\;ei`n[i[isuntdu[i`nrobie().Ei
scotauruldinpungilelor[iargintul`nc=ntar`lc=nt\resc;pl\tesc
unargintarcas\lefac\unchipcuDumnezeu,apoise`nchin\lui[i
`l cinstesc (). El nu r\spunde celui care strig\ c\tre el [i din
primejdiinuiscap\(Isaia46,2,68).
~n contextul Noului Testament aceast\ porunc\, asemenea
primei porunci, nu [ia pierdut valabilitatea, `ns\ a dob=ndit noi
semnifica]iiprinfaptulc\LogosulsauFiulluiDumnezeu,carea
dat lui Moise cele 10 porunci, `nainte de `ntrupare, prin actul
`ntrup\riiadevenitFiulOmului[icaatarefa]asauman\poatefi
acum reprezentat\ iconografic, f\r\ ca icoana s\ devin\ un idol.
Icoanadevineunlocalprezen]eiharuluiluiDumnezeu,uncentru
deiradierespiritual\absolutnecesarpentruvia]amoral\[ispiritual\
acre[tinului.Faptulc\icoananuesteunidol,iarcinstireaeinueste
idolatrie sepoateconstata chiardintexteleVechiuluiTestament
carepreg\teauvenireaM=ntuitorului[iacteleSalem=ntuitoare.De
exemplu, `n aceea[i carte Ie[irea, `n capitolul 25, Dumnezeu ì
porunce[teluiMoise:S\facidoiheruvimideaur().S\puiun
heruvimlauncap\t[iunheruvimlacel\laltcap\talcapacului(chi
votuluiLegii)().Acolo,`ntreceidoiheruvimidedeasuprachi
votuluiLegii,M\voidescoperi]ie(Ie[irea25,1822).
Comentatoriispunc\acesttextesteunulprofetic[imesianic
`ntruc=tanticipeaz\morm=ntulgolalM=ntuitoruluidindiminea]a
~nvierii, c=nd Maria Magdalena a v\zut doi `ngeri`nve[minte
albe[ez=nd,unulc\trecap[ialtulc\trepicioare,undez\cusetrupul
luiIisus(Ioan20,12).
Amspusmaisus,c\aceast\porunc\interziceoriceform\de
idolatrie, adic\ orice substituire a prezen]ei lui Dumnezeu cel
adev\ratcufalsaprezen]\aunuiidol.~nepocamodern\exist\
formedeidolatriemultmaisubtile,decareuneorinicinusuntem
con[tien]ipentruc\facpartedinvia]anoastr\dezicuzi:pornogra
fia[ipansexualismul,stimulateprinmassmedia,dorin]adeputere,
l\comia, desfr=narea, dorin]a de parvenire etc. Toate acestea iau
loculprezen]eiluiDumnezeu`nsufletelemultoradintrenoi.Dum
nezeuesteexilatastfeldinvia]anoastr\concret\[ic\utatdoar`n
momenteledificile,c=ndtoatecertitudinilenoastreseclatin\sub
povarasuferin]eisauaexperien]elorlimit\,cumarfiperspectiva
implacabil\amor]ii.
Pentru a pre`nt=mpina aceast\ situa]ie disperat\, porunca
precizeaz\c\DumnezeulluiIsraelesteunDumnezeuzelossau
dup\uneletraducerigelos.~nsensullimbiiebraice,afigelos
`nseamn\apretindeoaten]ie[iocinstireexclusiv\dinparteacelui
pecarecineva`liube[te.LuiDumnezeuisecuvine,deci,oiubire
exclusiv\,nupentruc\esteegoist[iposesiv,cipentruc\prin
aceast\ iubire omul devine cu adev\rat om. Pedeapsa de care
vorbe[te`ncontinuareporuncanuestealtcevadec=toalt\form\de
manifestare a iubirii lui Dumnezeufa]\ de om. Ea este expresia
drept\]iicaretrebuies\restaurezeadev\rataslujire[icinstirecese
cuvineluiDumnezeu.Deaceeaareuncarcatertemporar,p=n\la
altreileasaualpatruleaneam.Nelimitat\,`ns\,estemilostivirea
luiDumnezeu,careserevars\p=n\laalmiileaneam.
Trebuies\`n]elegemcorectaceast\pedeaps\colectiv\decare
vorbe[teporunca.Eapresupune[ioresponsabilitatecolectiv\care
nu exclude, `ns\, responsabilitatea personal\. Acest lucru la
subliniat,`nmoddeosebit,profetulIezechiel`ncapitolul18alc\r]ii
sale:Sufletulcarep\c\tuie[tevamuri.Fiulnuvapurtanedreptatea
tat\lui [i tat\l nu va purta nedreptatea fiului. Celui drepti se va
socoti dreptatea sa,iar celuir\u, r\utatea sa. Dar dac\ celr\u se
`ntoarce de la nelegiuirile sale pe care lea f\cut[i p\ze[te toate
legileMele[ifaceceeaceebun[idreptelvatr\i[inuvamuri
(Iez.18,2021).
Acestecuvinteexprim\clarideeac\fiecareester\spunz\torde
p\catelesale,`ns\aceast\r\spundereestedeordinmoral.P\cateleau
`ns\consecin]enudoarpeplanulvie]iimorale,cichiar[ipeplanul
vie]iifizice[idespreacesteconsecin]evorbe[tetotprofetul
88
PR. GHEORGHE POPA
Iezechiel`nacela[icapitol:P\rin]iim\n=nc\agurid\,iarcopiilorli
sesterpezescdin]ii(v.2).Decifiecaregenera]iemo[tene[tedela
genera]ia anterioar\ anumite tare ereditare, `nclina]ii [i tendin]e
spre r\u, ca urm\riale p\catelor. Aceste urm\ripotfi estompate,
conformcuvinteloraceluia[iprofet:dac\celr\use`ntoarcedela
r\utatea lui, adic\ dac\ fiecare genera]ie nu mai repet\ p\catele
genera]iiloranterioare.
PoruncaaIIIa:S\nuieinumeleDomnului,Dumnezeuluit\u
`nde[ert,c\Domnulnuval\sanepedepsitpecelcevalua`nde[ert
NumeleLui(Ie[irea20,7).
Poruncaaceastasubliniaz\faptulc\DumnezeulluiIsraeleste
un Dumnezeu personal [i nu o putere impersonal\. El are un
nume [i acest nume este Sf=nt. ~n contextul ebraic invocarea
numelui `nseamn\ invocarea prezen]eipersoanei ce `l poart\. De
aceea, invocarea numelui lui Dumnezeu trebuie f\cut\ cu toat\
cinstirea cuvenit\. Comentatorii acestei porunci, `n marea lor
majoritate, consider\ c\ ea se refer\ la invocarea numelui lui
Dumnezeu`nsitua]iispeciale,cumarfivotulsaujur\m=ntul.Cu
altecuvinteunvotnerespectatsauunjur\m=ntfalssuntactefoarte
graveprincareseia`nde[ertnumeleluiDumnezeu.Evidentc\
aceast\porunc\sepoateextindelaoriceatitudinesauoricecuv=nt
carefaceabstrac]iedesentimentulprezen]eiluiDumnezeu`nvia]a
noastr\concret\.
PoruncaaIVa:Adu]iamintedeziuaodihneicas\osfin]e[ti.
Lucreaz\[asezile[i]if\`naceleatoatetrebuin]eletale.Iarziuaa7a
este odihna Domnului Dumnezeului t\u; s\nu faci `n acea zi nici un
lucru:nicitu,nicifiult\u,nicifiicata,niciboult\u,niciasinult\u,nici
oricedobitocalt\u,nicistr\inulcarer\m=nelatine.C\`n[asezileaf\cut
Domnulcerul[ip\m=ntul[itoatecelecesunt`ntr`nsele.Deaceeaa
binecuv=ntatDomnulziuaa7a[iasfin]ito(Ie[irea20,811).
Poruncaaceastaare`nvederemodul`ncareomultrebuies\
foloseasc\timpulpentru`mplinireavoca]ieisale.Timpul,`nSf=nta
Scriptur\,nuestedoarocategoriefilosofic\,ciorealitatece]inede
existen]acreat\[idecomuniuneasacuDumnezeu.Deaceeatimpul
are [i o dimensiune liturgic\. ~n contextul acestei porunci ea se

exprim\princuvintele:adu]iaminte.
Dintretoatefiin]elesensibile,doaromulestecelcare`[iaduce
aminte [i este invitat s\[i aduc\ aminte de ziua odihnei
Domnului.~naceast\zilucrareasauman\trebuies\`nceteze,dar
nupentruatr=nd\vi,cipentruaseodihni`nDumnezeu,a[a
cumDumnezeu,`nziuaa[apteaagenezei,saodihnit`nsufletul
omului[iabinecuv=ntat [ia sfin]itziuaa 7a, adic\aunit
`ntreagacrea]iecuSine.
Trebuies\preciz\m`nacestcontext[ifaptulc\poruncacinstirii
zileideodihn\,careneaminte[tede`nt=iacrea]iealumii[idefina
litateaei,nuintr\`ncontradic]ie[inuexcludecinstireadec\trenoi
cre[tiniiaduminicii,caziaDomnului,caresaodihnit`nmor
m=nt`na7azi[ia`nviat`nprimazias\pt\m=nii.~nvierea
este,`nviziuneateologieipatristice,adouacrea]iealumii,adic\
restaurareaei`ncomuniunecuDumnezeu.Deaceeacre[tinulnu[i
`ncheie,ci`[i`ncepes\pt\m=naculiturghiaeuharistic\,dinziuade
Duminic\,pentrucatoatecelelaltezilealelucr\riisales\fiebine
cuv=ntate[isfin]ite.
PoruncaaVa:Cinste[tepetat\lt\u[ipemamatacas\]ifie
bine[is\tr\ie[tianimul]ipep\m=ntulpecareDomnul]ilvada]
ie(Ie[irea20,12).
Poruncaaceastaesteprimadincelecaresunta[ezatepeadoua
tabl\aLegii[ieaserefer\laprimadindatoriilenoastrefa]\desemeni.
Primiisemenicucareintr\m`nrela]ii`naceast\lumesunt,desigur,
p\rin]ii [i lor le dator\m cinstire, iubire, ascultare [i recuno[tin]\.
Aceste virtu]i trebuie s\ fie cultivate `n sufletul fiec\ruia `nc\ din
copil\rie pentru ca mai t=rziu ele s\ se r\sfr=ng\ asupra tuturor
rela]iilorinterumane.Poruncaaceastaare`nvederenudoarcinstirea
p\rin]ilorcareneaudatvia]\,ci[iceaap\rin]ilordeordinspiritual,
careneajut\s\devenimcuadev\ratoameni.P\rin]ideordinspiritual
sunt na[ii fa]\ de finii lor, profesorii fa]\ de elevi [i studen]i,
duhovniciifa]\defiiiduhovnice[ti.Lorlisecuvinecinstire,dar[iei
trebuies\fievrednicideaceasta.Acestaspectesteprezent`nmod
`mplinit`ncontextulporuncii[ielpresupuneomare
90
PR. GHEORGHE POPA
responsabilitatedinparteap\rin]ilor,caretrebuies\`n]eleag\corect
paternitatea[imaternitateauman\.Acesteasuntrealit\]iparticipa
tivelapaternitatealuiDumnezeuTat\l,caresemanifest\priniubi
reades\v=r[it\fa]\deDumnezeuFiul`nDuhulSf=nt.Numai`n
m\sura `n care r\m=n realit\]i participative, ele nu se transform\
`ntrunpaternalism[imaternalismasupritor[i,caatare,sebucur\
deocinstireliberconsim]it\.~nmomentul`ncarepaternitatea[i
maternitatea uman\ r\m=n realit\]i autonome, separate de
paternitatealuiDumnezeu,elepotdeviadelaadev\ratalorvoca]ie
[ipottreziatitudiniostile,a[acumse`nt=mpl\demulteori`n
epoca noastr\ modern\. De aceea, aceast\ porunc\ este foarte
actual\, `ntrun context `n care auzim diverse voci care spun c\
societateamodern\esteosocietatef\r\p\rin]i.
PoruncaaVIa:S\nuucizi(Ie[irea20,13).
Via]aestecelmaifrumosdarprimitdelaDumnezeu,izvorul[i
temeiul tuturor celorlalte bunuri existen]iale. De aceea porunca
aceastainterziceuciderea,adic\ridicareavie]iiaproapelui,dar[i
curmarea vie]ii proprii, adic\ sinuciderea. Dac\ via]a uman\ se
circumscrie unei iconomiia darurilor luiDumnezeu, atunci cine
respect\ darul, adic\ via]a, respect\ [i cinste[te pe Dumnezeu,
D\ruitorulvie]ii.DeaceeaSf=ntaScriptur\consider\ucidereap\cat
strig\torlacer(Gen.4,10).
~ntrunsensmailarg, aceast\porunc\are`nvederenudoar
uciderea fizic\, ci [i uciderea spiritual\, de care vorbe[te Sf=ntul
Apostol[iEvanghelistIoan`nprimasaepistol\:celceur\[tepe
frateles\uesteucig\tordeoameni(IIoan3,15).M=ntuitorul
~nsu[ivorbe[tedeacestsensspiritualalporuncii`npredicadepe
munte:Oricinesem=niepefrateles\uvrednicvafideos=nd\;[i
cine va zice fratelui s\u: netrebnicule, vrednic va fi de judecata
sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena
focului(Mt.5,22).~nacesttextM=ntuitorulneatrageaten]ia
asupracauzeiucideriicareeste`nl\untrul[inu`nafaranoastr\.De
aceea, `n versetul urm\tor El insist\ asupra responsabilit\]ii
personale,`ncazulunuiconflictcusemenii:Dac\`]iaducidarulla
altar,[iacolo`]iaduciamintec\fratelet\uareceva`mpotrivata,
las\]idarult\uacolo`nainteaaltarului,[idute`nt=idete`mpac\
cufratelet\u,apoivino[iadu]idarul(Mt.5,2324).
Decicauza`nc\lc\riiacesteiporuncieste,`nprimulr=nd,de
ordinspiritual[iseidentific\cupierderealipseiderespectpentru
via]\cadaralluiDumnezeu[iculipsaderespectfa]\desemeni,
carepoart\chipulluiDumnezeu.
~ncontextulactual,poruncaaceastaseextinde[iasupraunor
forme de ucidere sau sinucidere foarte subtile, care ]in, de
consumul de droguri [i de alcool, de interven]ii genetice asupra
regnuluivegetal[ianimal,careatenteaz\las\n\tateaoamenilor,la
tehniciledeclonare[imodific\rigeneticeaembrionuluiuman,la
mesajelesubliminalemanipulativeetc.Demascareaacestorforme
subtile prin care se ucide via]a fizic\ sau spiritual\ a multor
oameniconstituieunmodcorectdearespectaaceast\porunc\[ide
acontribuilatransfigurareavie]iinoastreprezente`nluminavie]ii
eterne`n~mp\r\]ialuiDumnezeu,careestepace[ibucurie`n
DuhulSf=ntD\t\toruldevia]\.
PoruncaaVIIa:S\nufiidesfr=nat(Ie[irea20,14).
~ngeneral,atuncic=ndsevorbe[tedeaceast\porunc\eaeste
legat\`nprimulr=nddedesfr=nareatrupului[ideadulter.Sf=ntul
Apostol Pavel, `n Epistola I c\tre Corinteni, precizeaz\ faptul c\
oricealtp\cat,pecare`lfaceomul,esteunp\cats\v=r[itafar\de
trup,darcinefacedesfr=narep\c\tuie[te`n`nsu[itrupuls\u(ICor.
6,18).Urm\rileacestuip\catsuntdeosebitdegrave[ideaceeaeste
considerat,`nmoralacre[tin\,unp\catdemoarte.
~npredicadepemunteM=ntuitorulneatrageaten]iac\aceast\
porunc\nutrebuieredus\doarladesfr=nareatrupului.Desfr=narea
min]ii este un p\cat la fel de grav [i aceasta determin\, de fapt,
desfr=nareatrupului.A]iauzitc\saziscelordedemult:S\nu
s\v=r[e[tiadulter.Eu`ns\v\spunvou\:C\oricineseuit\lafemeie,
poftindo,a[is\v=r[itadultercuea,`ninimalui(Mt.5,2728).
Deciporuncaaceasta,dinperspectivaNouluiTestament,are`n
vedere,`nprimulr=nd,disciplinareamin]ii[iainimii,ag=ndurilor
[i dorin]elor, a reprezent\rilornoastre despre trup [ivaloarea lui

spiritual\.Evidentc\`ncontextulactualaceast\disciplin\spiritual\
92
PR. GHEORGHE POPA
este greu de realizat datorit\ bombardamentului informa]ional [i

publicitarcarepromoveaz\totfeluldeimaginipornografice,care
`ncurajeaz\ erotismul exagerat [i nevrozeaz\, mai ales, pe tinerii
nec\s\tori]i. ~n aceste condi]ii se impune o responsabilitate mai
maredinparteap\rin]ilor[ieducatorilorcre[tinipentruaformao
atitudinecorect\[iresponsabil\atinerilorfa]\devia]adefamilie[i
fa]\depropriullortrup.
PoruncaaVIIIa:S\nufuri(Ie[irea20,15).
Poruncaaceastainterzice`nsu[irea`nmodnedreptabunurilor
care apar]in altora. Dumnezeu recunoa[te dreptul la proprietate
fiec\ruiomcareadob=nditbunurimaterialepeocalecinstit\[i
prinmunc\statornic\.Acestdrepttrebuierecunoscut[irespectat[i
de noi oamenii. Educa]ia `n spiritul acestui drept este absolut
necesar\pentruto]imembriiuneicomunit\]i[icuat=tmaimult
pentruoricecomunitatecre[tin\.Deaceea,Sf=ntulApostolPavel
`ndemnapeefeseniastfel:Celcefur\s\numaifure,cimaiv=rtos
s\seosteneasc\lucr=ndcum=inilesalelucrulcelbun,cas\aib\s\
dea[iceluicearenevoie(Ef.4,28).Observ\mc\Sf=ntulPavel
a[az\aici`ncontrastfurtulcumunca.Unomnutrebuies\fure,cis\
munceasc\ [i din munca lui cinstit\ s\ fac\ milostenie. Aceasta
`nseamn\ c\ milostenia f\cut\ din bunurile furate nu are valoare
moral\[icaatarenutrebuieacceptat\.
Furtulpecarelinterziceaceast\porunc\nutrebuie`ns\limitatla
bunurilemateriale,cieltrebuieextins[ilavalorilespiritualecumar
fi: timpul, reputa]ia, libertatea, proprietatea intelectual\ etc. De
asemenea,furtulnuestedoarindividual,ci[icolectiv:ungrupsauo
comunitatedeinteresepoatedeposedapealtgrupsaucomunitate,un
popor poate deposeda uneori, prin furt, alte popoare. ~n contextul
actualalglobaliz\riiinforma]ionale[ieconomice,poruncas\nufuri
[igarantareajuridic\apropriet\]iidevinimperativedince`ncemai
stringente,`ns\respectarealorvafidince`ncemaidificil\datorit\
procesului de secularizare care face ca oamenii s\ tr\iasc\ [i s\
ac]ionezeca[icumDumnezeunuarexista.
Porunca a IXa: S\ nu m\rturise[ti str=mb `mpotriva

aproapeluit\u(Ie[irea20,16).
Minciunasubtoateformeleei,delaminciunacupremeditare[i
p=n\laminciunadiplomatic\,o`nt=lnim`noriceclas\social\.Dac\
primaestecondamnat\,ceadinurm\este,decelemaimulteori,
justificat\[iconsiderat\unmijlocnecesarpentruaaplanasauadep\
[ianumitesitua]iinepl\cute.Ominciun\,`ns\,suboriceform\arfi
ea,esteot\g\duireaadev\rului,oprezentarealucruriloraltfelde
cum sunt ele `n realitate. De aceea, porunca enun]at\ mai sus
interzice minciuna ca act ce se opune adev\rului [i, mai ales,
m\rturiamincinoas\`mpotrivaaproapelui.Numinciuna,ciadev\rul
trebuies\fieizvorul[itemeiuloric\ruiefortumandemnderespect.
Celcareiube[teadev\rulvademasca[ivaevitaoriceminciun\care
lezeaz\demnitateaaproapelui.Aceastatrebuies\fierecunoscut\[i
ap\rat\ca[iproprianoastr\demnitate,maialesatuncic=ndeste
pus\subsemnul`ntreb\rii,datorit\unorm\rturiimincinoase.
PoruncaaXa:S\nudore[ticasaaproapeluit\u,s\nudore[ti
femeiaaproapeluit\u,niciogorullui,nicislugalui,nicislujnica
lui,niciboullui,niciasinullui,[iniciunuldindobitoacelelui[i
nimicdinc=teareaproapelet\u(Ie[irea20,17).
Porunca aceasta, ca [i porunca a 8a, se refer\ la atitudinea
noastr\fa]\deaproapele[itotceeaceconstituiecasa[iuniversul
s\uexisten]ial.~ns\,spredeosebiredetoatecelelaltenou\porunci[i
ca o sintez\ a lor, aceast\ ultim\ porunc\ sanc]ioneaz\ poftele [i
dorin]ele noastre p\c\toase care afecteaz\ profund armonia [i
comuniuneainteruman\.~nEpistolac\treRomani,Sf=ntulApostol
Pavelm\rturise[teunlucrusemnificativ:eunamcunoscutp\catul
dec=tprinLege.C\cina[fi[tiutpofta,dac\legeanarfizis:S\nu
pofte[ti (Rom. 7, 7). Deci Sf=ntul Pavel a[az\ pofta la r\d\cina
p\catului.Poftanuseidentific\cufurtul.Eaesteorealitatel\untric\
cepunest\p=nireasupramin]ii[iainimii[idetermin\,apoi,toate
ac]iunile exterioare. De aceea, porunca aceasta ne descoper\
dimensiunea spiritual\ a `ntregii Legi a Vechiului Testament,

dimensiunepecareauignoratofariseii,auafirmatoprofe]ii[ia
des\v=r[itoM=ntuitorulIisusHristos.
94
PR. GHEORGHE POPA
~nEvangheliadup\Mateicitimurm\toarelecuvinte:Dininim\
ies:g=ndurirele,ucideri,adultere,desfr=n\ri,furti[aguri,m\rturii
mincinoase,hule.Acesteasuntcare`ntineaz\peom(Mt.15,19
20).Deaceea,`nrela]iileinterumaneM=ntuitorulaccentueaz\`n
mod deosebit sinceritatea, onestitatea [i cur\]ia inimii. P\strarea
unei inimi curate este, `ns\, destul de greu de realizat [i ea
presupunediscern\m=ntspiritual[iuneorichiardistan]areadecei
carenusestr\duies\tr\iasc\dup\r=nduialaluiDumnezeu.Acest
lucru`lspuneaSf=ntulApostolPaveluceniculuis\uTimotei:~n
zileledinurm\,vorfioameniiubitoridesine,iubitorideargin]i,
l\ud\ro[i,trufa[i,hulitori,neascult\toridep\rin]i,nemul]umitori,f\r\
cucernicie, lipsi]i de dragoste, ne`ndupleca]i, clevetitori,
ne`nfr=na]i, cruzi, neiubitori de bine, tr\d\tori, necuviincio[i,
`ng=mfa]i, iubitori de desf\t\ri mai mult dec=t iubitori de
Dumnezeu, av=nd `nf\]i[area adev\ratei credin]e, dar t\g\duind
putereaei.Dep\rteaz\tedeace[tia(IITim.25).
IV.2. Fericirile sinteza legii morale pozitive a celui deal doilea Testament
DecalogulsaucelezeceporunciaufostdatepeMunteleSinai
totdeLogosulsauCuv=ntulluiDumnezeu`naintede`ntrupareaSa
[i`nvederea~ntrup\rii.Dup\~ntrupare,Elam\rturisitc\nuavenit
s\striceLegea[iProfe]ii,cis\le`mplineasc\(Mt.5,17).Deaceea,
M=ntuitorul~nsu[iareinterpretatcelezeceporunci`npredicade
peMunteleM\slinilor(Mt.cap.5)`nrug\ciuneasacerdotal\[i`n
cuv=ntulrostitlaCinaceadeTain\(Ioan13[i17).Majoritatea
comentatorilor consider\, totu[i, c\ cele nou\ fericiri rostite `n
predicadepemunteconstituiesintezalegiimoraleaceluideal
doileaTestament,deoareceelecuprind,`nenun]urilelor,virtu]ile
fundamentalealevie]iicre[tine.
Analiz=nd conceptul de lege [i atribuindui mai mult un sens
juridic,uniimorali[ti,maialesprotestan]i,aucontestatcaracterulde
legealceluidealdoileaTestament.Eiconsider\c\`nvia]acre[tin\
suntemelibera]idejugullegiipriniubirea[ijertfaM=ntuitorului[ide
aceeatrebuies\fiminspira]inumaideaceast\iubire.Pentruai
aducepeceineconverti]ilacredin]acre[tin\trebuies\lefievestit\
iubirealuiHristos,nulegeadepeMunteleSinai.Aceast\p\rerea
fost`mp\rt\[it\[ieste`mp\rt\[it\deuniiteologideorientarepietist\,
`ns\contextulEvangheliei,ca[icon]inutul`ntregiiSfinteiScripturi,
nuconfirm\ipotezauneiopozi]iitotale`ntreLege[iEvanghelie,ci
doar o distinc]ie clar\, prin care se subliniaz\ etapele necesare
cre[terii [i maturiz\rii spirituale a con[tiin]ei umane, pentru a
`n]elegescopulultimalLegii,careesteEvanghelia.Aceasta`ns\nu
estef\r\delege,ciesteolegenou\,aduhului,aharului[ia
libert\]ii (Ioan 17, 1123; Mt. 28, 1920) . ~n acest sens
M=ntuitorul~nsu[iafostprofe]itdeprofetulIsaiacaunLegiuitor
(38, 20). El a recunoscut [i `nt\rit `n mod expres exigen]ele
esen]iale ale Decalogului, mai ales iubirea [i sfin]enia. De aici
vedemc\M=ntuitorulnuacerutdesfiin]arealegii,ciinteriorizarea
ei.DeaceealegeaceluidealdoileaTestamentnuesteexpus\,din
punctdevedereformal,subformaunorporunciexprese,sauaunui
codsistematicdemoral\,cisubformaunor`ndemnuricarerespect\
`n mod deplin libertatea [i responsabilitatea fiec\ruia. Sinteza
acestor`ndemnuriseafl\,a[acumammaispus,`ncelenou\fericiri
pecareSf=ntulIoanGur\deAurleaseam\n\cuDecalogul.
IV.2.1. Interpretarea Fericirilor
Cele9fericirisuntprezentatedeEvangheliadup\Matei5,1
12. Din perspectiva limbii ebraice, cuv=ntul fericire (Asher) se
identific\cureg\sireadimensiuniiontologiceaexisten]eiumane.
Putereaiubiriiesteprezent\`nacestcuv=ntAsherprinliteraShin,
a[acumesteprezent\[i`ncuv=ntul Basar,carneaontologic\a
Omului.Numaiatuncic=ndiubirealuiDumnezeuesteprezent\`n
Om,elesteajutat[i`ndrumats\mearg\sprefericire.Fericirease
identific\,astfel,cucre[terea[ides\v=r[ireaOmului`ncomuniunea
sacuDumnezeu.Acestsensalno]iuniidefericireesteanticipat
deja `n Psalmi: Fericit b\rbatul, care n a umblat `n sfatul
necredincio[ilor [i `n calea p\c\to[ilor nu a stat [i pe scaunul
hulitorilorna[ezut;ci`nlegeaDomnuluievoiaLui[ilalegeaLui
vacugetaziua[inoaptea.{ivaficaunpomr\s\ditl=ng\izvoarele
apelor,careroduls\uvadalavremeasa(Ps.1,13).
96
PR. GHEORGHE POPA
Omulcarerespect\legeaDomnului,vreas\spun\psalmistul,
este ca un Pom al cunoa[terii binelui [i r\ului, r\s\dit de
Dumnezeul=ng\izvoareleapelororiginarepestecareserevars\
harulDuhuluiSf=nt(Gen.1,2).Pentrucas\tr\iasc\`nmodreal
aceast\condi]ie,Omultrebuies\treac\prinexperien]aspiritual\[i
existen]ial\acelornou\fericiri.Elearputeafidefinitecatrepte
ontologicespre~mp\r\]ialuiDumnezeu,iarpredicadepemuntea
M=ntuitorului ar putea fi numit\, `n ansamblul ei, o c=ntare a
treptelorspreiubirealuiDumnezeu.Fiecarefericirenuesteundat
ontologic,cioetap\spiritual\[iostaredecon[tiin]\lacareOmul
poate s\ ajung\ printrun efort de voin]\, ajutat de harul lui
Dumnezeu.
1)Ferici]iceis\racicuduhulc\aloreste~mp\r\]iacerurilor.
Aceastaesteprimaetap\sauprimatreapt\`nc\l\toriaOmului
spreiubirealuiDumnezeu.Pentruaicunoa[tesemnifica]iasapro
fund\,trebuies\preciz\msemnifica]iacuvintelorcheieceocom
pun:S\r\ciacuduhul[i~mp\r\]iacerurilor.
S\r\cia cu duhul se identific\, `ntro anumit\ m\sur\, cu virtutea
smereniei.Eapresupuneoaten]iespiritual\deosebit\princarecentrul
dereferin]\alexisten]einoastresecircumscriecomuniuniiintimecu
Dumnezeu. Omul cu adev\rat smerit sau s\rac cu duhul tr\ie[te
sentimentulc\totcearesauposed\`naceast\lumeesteundarallui
Dumnezeu.Deaceeaelnuseata[eaz\`nmoddefinitivdeaceast\lume
[idetotcecuprindeea;maimult,elnuseata[eaz\definitivnicide
propriul s\u avut intelectual, spiritual sau moral. Omul s\rac cu
duhulestedisponibils\renun]elatotcearepentruap\straiubirea
Creatorului.Evidentc\disponibilitateadearenun]alabunurileacestei
lumireprezint\ostarespiritual\,a[acumamafirmatmaisus,[ieanu
presupune o renun]are sau separare concret\ de aceast\ lume, at=ta
timpc=t`nc\neestedat\putereadeatr\i[ialucra`nea.M=ntuitorul
`nsu[i,prinatitudineasa,nearat\c\toatebunurileacesteilumipotfi,
[itrebuies\fie,p\strate[imultiplicateprinefortulnostrucreator,
`ns\prezen]alornutrebuies\creezeodependen]\afectiv\absolut\fa]\
deele.Pentruaevitaaceast\dependen]\[iadevenis\raccuduhul
fiecare trebuie s\ ne confrunt\m la un moment dat cu semifica]ia
proprieinoastreavu]ii.
Laprimaimpresieavu]ianoastr\,cefacepartedinaceast\
lume, este destul de consistent\. Bunurile noastre materiale sau
spirituale,prietenii,p\rin]iisaucopiiino[trisuntrealit\]icarene
marcheaz\existen]a`ntrunmodunic.Dartotu[icese`nt=mpl\cu
ansamblultr\irilorcesenascdinrela]iacuele.Launmomentdat
neputemdaseamac\toateacestetr\iriseretrag`namintire,Toate
aspira]iile,toateemo]iileputernice,toatebucuriilesausuferin]ele
noastredevinamintiri,a[ezate`nad=nculcon[tiin]ei.{ipentruca
eles\nufieorientate,`nfinal,spremoarte,M=ntuitorulneinvit\,
prinaceast\prim\fericire,s\neasum\mvirtuteas\r\cieicuduhul,
adic\s\ne`mbog\]im`nDumnezeu.Cinevaarputeafibogatsau
s\racdinpunctdevedereeconomic.Dinpunctdevederespiritual
acest lucru este mai pu]in important. Ceea ce conteaz\ este
atitudineal\untric\fa]\debog\]iesaus\r\cie.Aceast\atitudinenu
poatefidec=tunachenotic\,av=ndu[iizvorul`nkenozaFiuluilui
Dumnezeu, care, din iubire pentru Om, a devenit s\rac.
Asum=ndu[iaceast\condi]ieElaa[ezatca[icriteriuaxiological
fericirii umane ascultarea [i iubirea fa]\ de Tat\l, virtu]i care
exprim\, `n mod profund, s\r\cia cu duhul. S\r\cia cu duhul `l
`mbog\]e[te,defapt,pe Om[ilajut\s\devin\cuadev\ratliber
`ntruc=t`lelibereaz\deceeaceestetrec\tor[ilajut\s\descopere
ceeaceestenetrec\tor`nfiin]ele [ilucrurileacesteilumi.Omul
s\raccuduhul`[idescoper\,deasemenea,adev\ratasaidentitate[i
voca]ie`nmijlocullumii.El`[ir\stigne[teeuls\upsihologic[i,
prinaceasta,elseapropiede~mp\r\]ialuiDumnezeuprezent\`n
El. Deci s\r\cia cu duhul se identific\ cu lep\darea de sine [i
intrarea`ncomuniunecuCelcareas\r\citpentrucanois\ne
`mbog\]im`ntruEl.Lep\dareadesinenuesteolucrareu[oar\.
Easeconsum\`ntrunfocmistuitorall\crim\riinoastrefiin]iale
[i,deaceea,adouafericire rostit\deM=ntuitorulare`nvedere
aceast\realitate.
2)Ferici]iceicepl=ngc\aceiasevorm=ng=ia(Mt.5,4).
Pl=nsuleste,decelemaimulteori,expresiasuferin]ei,`ns\el
poatefi[iexpresiabucuriei.Oameniil\crimeaz\[i`nmomentede
suferin]\,dar[i`nmomentedebucurie.M=ntuitorulIisusHristosnu
98
PR. GHEORGHE POPA
face,`ns\,niciodat\elogiulsuferin]ei,pentruc\aceastanuarestatut
ontologic `n existen]a uman\. Suferin]a este un accident care
trebuieasumat[idep\[it,cusperan]a`nbucuriafinal\.Deaceea,
textelebiblicecarevorbescdesprecreareaomului[idesprevia]asa
ontologic\nufolosesccuv=ntulsuferin]\.Cutoateacestea,pentrua
ajungelaasem\narecuDumnezeu,Omultrebuies\treac\prinetape
succesive,prinmor]i[i`nvieriontologice.Acesteaarfifostoare
dureroase?Sf=ntulMaximM\rturisitorulconsider\c\nuarfifost
dureroase, dar pl=nsul [i lacrimile ontologice lar fi `nso]it
totu[ipeom.~naceast\adouafericireM=ntuitorulvorbe[te,cu
siguran]\, despre aceste lacrimi ontologice, dar credem c\ ele
implic\[ilacrimilenoastrepsihologice[ilacrimilecare]=[nescdin
privireacurat\asfin]ilor,dup\ceautrecutprinexperien]aprofund\
a poc\in]ei. Ei cunosc lacrimile iubirii curate, dar [i lacrimile
suferin]eicareapardincauzap\catului,separ\rii[imor]iifa]\de
Dumnezeu. Cunosc=nd aceast\ situa]ie existen]ial\ a Omului
individualsauaOmuluicolectiv,M=ntuitorulpromitecelorcare
pl=ng, celor cutreiera]i de aceste lacrimi, m=ng=iere. Aceast\
m=ng=iere nu este o simpl\ consolare psihologic\ deoarece o
lacrim\Dema(DaletMemAyin)`nebraic\estes=ngele(Dam)
ochiului litera Aiyn. Lacrimile sunt o hemoragie
purificatoare a privirii [i, ca atare, sunt izvoare ale cunoa[terii
spirituale.Celcareexperiaz\aceast\caledecunoa[teredevineo
fiin]\bl=nd\,ofiin]\ac\reiprezen]\pacific\peceicareseafl\pe
aceea[icalespre~mp\r\]ialuiDumnezeu.Atreiafericireserefer\
tocmai la aceast\ calitate care nu se poate dob=ndi dec=t prin
experien]alacrimilor.
3)Ferici]iceibl=nzic\aceiavormo[tenip\m=ntul(Mt.5,5).
Laprimalectur\suntemtenta]is\credemc\estevorbade
p\m=ntulexteriorpecarenoi`llocuim.~nrealitateestevorbade
p\m=ntull\untriccare,odat\purificatprinlacrimi,devinecapabil
s\participelaluminaharuluiluiDumnezeu.
Bl=nde]eadecarevorbe[teaceast\fericireesteunrodallac
rimilorpurificatoare,dar[ials\r\cieicuduhulsaualsmerenieide
carevorbe[teprimafericire.Omulcareajungelabl=nde]eaonto
logic\mo[tene[tep\m=ntuls\ul\untric,deoarecetr\ie[te`nsmere
nie cu duhul [i `n orizontul darurilor lui Dumnezeu. El se afl\,
astfel,pecaleaceastr=mt\a~mp\r\]iei,`ntruc=tadep\[itviolen]a
[i a dob=ndit bl=nde]ea, virtutea fundamental\ a celui s\rac cu
duhul [i a c\rui fiin]\ este cutreierat\ de lacrimile poc\in]ei.
Bl=nde]ea,`nacestcaz,seidentific\defaptcurigoareaspiritual\[i
cuseteadedreptatedumnezeiasc\lacareserefer\fericireaa4a.
4) Ferici]iceicefl\m=nzesc[i`nseteaz\dedreptatec\aceiase
vors\tura(Mt.5,6).
Dreptatea la care se refer\ aceast\ fericire este, desigur,
dreptatealuiDumnezeucereprezint\m\suraoric\ruilucru.Eaa[az\
limitelenecesareoric\reicre[terispirituale.P\trunderea`norizon
tulacesteidrept\]ipresupunedep\[ireaconceptelornoastrelimitate
despredreptate[idob=ndireabl=nde]iiontologice.Ceicare`nse
teaz\dup\aceast\dreptatevorfis\tura]ipentruc\eaesteexpresia
legilorontologicelegatedeLogosul[iCuv=ntulluiDumnezeucare
le`ntemeiaz\.Elam\rturisitc\avenit`nlumes\aduc\Sabiacu
dou\t\i[uri,unulaldrept\]ii[ialtulalbun\t\]ii[imilostivirii.Cei
care`nseteaz\mereudedreptatealuiDumnezeudob=ndesc,prin
aceasta,virtuteamilosteniei.
5) Ferici]iceimilostivic\aceiasevormilui(Mt.5,7).Aceasta
`nseamn\c\dreptatealuiDumnezeunuesteuna
juridic\, ci o alt\ expresie a iubirii Sale [i ea se manifest\ `n mod
esen]ial prin puterea iert\rii. Din momentul c\derii lui Adam,
Dumnezeu`liart\[iipreg\te[tem=ntuirea.Evangheliafiuluirisipitor
estearhetipuliert\rii,adic\almilostiviriiluiDumnezeufa]\deOm.Ea
nearat\c\oriceomcare[irevine`nsine[ise`ntoarceladevenireasa
ontologic\experiaz\milostivirealuiDumnezeu[i,`ntruea,experiaz\
propriasa`nvieredinmoarteap\catului.Atuncieldevinelar=nduls\u
milostiv.Omulcarenuexperiaz\milostivirealuiDumnezeufa]\deel,
r\m=ne prizonierul propriului s\u eu, care `n rela]iile interumane
estedestuldevulnerabil.Omulcuadev\ratmilostivestecelcarenu
reducemilosteniadoarladimensiuneasaafectiv\,psihologic\,cio
circumscrie`norizontuldrept\]ii
100
PR. GHEORGHE POPA
[imilostiviriiluiDumnezeu.Dreptateaf\r\milostivireconducela
`mpietrireainimii,iarmilostivireaf\r\dreptaterisc\s\fienerodnic\
[ic=teodat\la[\,maialesatuncic=ndesteamenin]at\defric\.Afi
milostivfa]\dealtul`nseamn\,a[adar,alajutas\[iduc\singur
cruceaexisten]eisale.Deaceeaarhetipulmilostiviriiumaneeste
SimonCirineanul.
Milostivirea fa]\ de altul este virtutea care purific\ inima de
orice ur\ sau r\utate [i o face transparent\ pentru vederea lui
Dumnezeu . De aceea urm\toarea fericire de care vorbe[te
M=ntuitorulestecur\]iainimii.
6) Ferici]iceicura]icuinimac\aceiavorvedeapeDumnezeu
(Mt.5,8).
~nlimbajulbiblicinimareprezint\centrulontologicalOmului
`n care se s\l\[luie[te harul Duhului Sf=nt. Atunci c=nd este
curat\,nu`nsensbiologic,ci`nsensontologic,inimavede
pentruc\adevenitlumin\.Eavedepentruc\estev\zut\de
Dumnezeu. ~ntrun sens simbolic, inima curat\ se identific\ cu
Sinaiul l\untric al Omului `n care Evreii v\d glasul lui
Dumnezeu, adic\ v\d pe DumnezeuCuv=ntul. Purifica]i prin
experien]a pustiului, hr\ni]i de DumnezeuCuv=ntul cu man\ [i
ad\pa]i cu apa ce a ]=[nit din Piatr\, Evreii nu doar ascult\
Cuv=ntul,ci`lv\dcuinima.Eadevineatunciochiulfiin]ei
Omului, care `l vede pe Dumnezeu. Ajuns pe aceast\ treapt\
spiritual\,Omuldevinef\c\tordepace[ifiualluiDumnezeu,dup\
cumnesugereaz\fericireaa[aptea.
7) Ferici]if\c\toriidepacec\aceiafiiiluiDumnezeusevor
chema(Mt.5,9).
Conformacesteifericiri,Omulf\c\tordepacenuestecelcare
aplaneaz\conflicteleexterioare,cicelcareadob=nditpaceainimii
saleprinvederealuiDumnezeu.AcestOmrenun]\lapropriasa
puterepentruase`mbr\ca`nSlava[iPuterealuiDumnezeu,care
este nonviolent\ [i f\c\toare de pace. Exist\ `ns\ un text `n
Evangheliecarenesurprinde[i`nminteaunoraelcreeaz\confuzii.
EstetextuldinEvangheliadup\Matei,cap.10,v.34,`ncare
M=ntuitorul afirm\: Nu socoti]i c\ am venit s\ aduc pace pe

p\m=nt;namvenits\aducpace,ciSabie.Evidentc\M=ntuitorul
faceaiciodistinc]ie clar\`ntre pacea pe care noi`ncerc\ms\o
instituim `n lume, uneori prin metode agresive, [i pacea care
coboar\ de sus prin El, care este Sabie (YHWH). Este Sabia
Duhuluicarer\ne[teinima[iofaces\suspinedup\dreptatealui
Dumnezeu.~ns\ceicarecaut\dreptatealuiDumnezeu`naceast\
lume,evidentc\vorfipersecuta]i.AcestoraDumnezeulepromite
~mp\r\]iaSa,a[acumreiesedinfericireacareurmeaz\.
8) Ferici]i cei prigoni]i pentru dreptate c\ci a lor este
~mp\r\]iacerurilor(Mt.5,10).
Celor prigoni]i pentru dreptate le este permis\ ~mp\r\]ia
cerurilor, promisiune f\cut\ [i celor s\raci cu duhul. De aceea,
dreptatealacareserefer\aceast\fericiresedistingededreptateala
care se refer\ a patra fericire. Unul din personajele cele mai
misterioasealeSfinteiScripturiesteMelchisedecregeleDrept\]ii
careavenitlaAvraam,p\rintele`ntemeietoralluiIsrael,[iia
aduscadarurip=ine[ivin(Gen.14,1820).Melchisedeceste,`n
acela[itimp,regealp\cii(Shalom)[iaduceluiAvraamocunun\
maiimportant\dec=tceaaregalit\]ii[ianumecununasacerdotal\,
prin care Avraam, ca icoan\ a omului drept, redescoper\
dimensiuneaontologic\adrept\]ii,carefacedinfiin]asaocas\a
luiDumnezeu.~ntruc=tDumnezeu`[ig\se[tecas\`nsufletul
Omuluidrept,ìpromiteacestuia~mp\r\]ia,`ns\drumulspreeanu
esteu[or.Pretutindeniaparobstacoleleexisten]iale,identificateaici
cuprigoana,iar`nurm\toareafericirecuocara[ibatjocuracepot
venifiedinl\untru,fiedinafar\.Fericireaaceastaserefer\,
dup\uneleinterpret\ri,maimultlaobstacolelel\untrice,lademonii
interiori,caresepun`nmi[careatuncic=ndOmulestepecalea
~mp\r\]iei.Elsedistan]eaz\atuncidecolectivismulgregar`ncare
domne[teindividualismul[iseapropiedeprofunzimeaontologic\a
persoanei`ncomuniunecuDumnezeu.
Urm\toareafericire,[iultima,nearat\c\obstacolelel\untrice,
ce apar `n calea Omului`mbun\t\]it, suntdublate de obstacolele

exterioare.
102
PR. GHEORGHE POPA
9)Ferici]ive]ific=ndv\voroc\r`[iv\vorprigoni[ivorzicetot
cuv=ntulr\u`mpotrivavoastr\,min]inddinpricinaMea(Mt.5,11).
Observ\mc\`naceast\fericire,M=ntuitorulfacereferirelaSine
[iatrageaten]iac\to]iceicarelvorm\rturisipeEl`naceast\lume
caFiualluiDumnezeuvorfipersecuta]i,ignora]i,marginaliza]i.
Cualtecuvinte,cinem\rturise[tec\HristosesteFiulluiDumnezeu
[iM=ntuitorullumii,nupoates\eviteexperien]aCrucii.~naceast\
experien]\, `ns\, Hristos este `nso]itorul tainic, este Mirele [i
St\p=null\untricac\ruiprezen]\vau[urapoverileexisten]iale[i,`n
final,vatransformasuferin]a`nbucurie:Bucura]iv\[iv\veseli]i
c\platavoastr\mult\este`nceruri(Mt.5,12).
IV.2.2. Rela]ia dintre Decalog [i Fericiri
A[acumammaispus,DecalogulafostunpedagogspreHris
tos(Gal3,24).Elaavutdreptscoppreg\tireamoral\[ispiritual\a
umanit\]iipentruprimirea`ns=nuleiaFiuluiluiDumnezeu.Dar
aceast\ preg\tire nu sa putut face f\r\ consim]\m=ntul activ al
poporuluiales,f\r\r\spunsuls\upozitivlachemarealuiDumnezeu.
Acestr\spunsefectivestedefinit`nLevitic,a3acarteaPentate
uhului,cafidelitatefa]\deLege.Aceast\legedat\deDumnezeu
poporului ales are deci o semnifica]ie mult mai profund\ dec=t
no]iuneadelegeobi[nuit\,carecondi]ioneaz\convie]uireanoastr\
social\[ipolitic\.Legea`nsensbiblic,a[acumammaispus,esteo
manifestareavoin]eiluiDumnezeu,undaralharului[inuole
gisla]iejuridic\cuofinalitatesocial\.Acestlucrusepoateobserva
dincuvinteleM=ntuitoruluirostitedup\celenou\fericiri,`ncare
este pus\ `n rela]ie dialectic\ puterea constr=ng\toare a legii, cu
puterea eliberatoare a harului [i a libert\]ii credin]ei. Evident c\
M=ntuitorulnuavenits\striceLegea,princareElSadescoperit
luiMoise[ipoporuluiIsrael,`ns\prezen]aSaconcret\ofer\onou\
perspectiv\deinterpretareaLegii:A]iauzitc\saziscelorde
demult:S\nuucizi().Eu`ns\v\spunvou\:Oricinesem=nie
pefrateles\uvrednicvafideos=nd\;[icinevazicefrateluis\u:
netrebnicule,vrednicvafidepedeapsasinedriului;iarcinevazice:
nebunule,vrednicvafidegheenafocului(Mt.5,2122).
Observ\mdinacesttextc\M=ntuitorulnudesfiin]eaz\Legea,
darinstituieunnoucriteriudeinterpretareasa[ianumecriteriul
iubirii.Deaceea,Sf=ntulPavelvaspunec\iubireaeste`mplinirea
Legii(Rom.13,10).Deaceea,Taina`mp\r\]ieiluiDumnezeunu
esteLegea,ciIubirearev\rsat\`nlumedeDumnezeuTat\l,prin
Fiul`nDuhulSf=nt.
Deci Iubirea, care exprim\ Taina ~mp\r\]iei lui Dumnezeu,
numit\[iiubireevanghelic\,nuseidentific\cuunsimplusentiment
uman,cicuiubireakenotic\aluiHristosfa]\deDumnezeuTat\l,
pedeoparte,[ifa]\delume,pedealt\parte.Numai`nacestcaz,
iubirea devine lege universal\, a[a cun transpare din cuvintele
M=ntuitorului:A]iauzitc\sazis:S\iube[tipeaproapelet\u[i
s\ur\[tipevr\jitorult\u.IarEuv\zicvou\:Iubi]ipevr\jma[iivo[tri,
face]ibinecelorcev\ur\sc[iruga]iv\pentruceicev\vat\m\[iv\
prigonesc,cas\fi]ifiiiTat\luivostruCeldinceruri,c\Elfaces\
r\sar\soarelepesteceir\i[ipesteceibuni,[itrimiteploaiepestecei
drep]i[ipesteceinedrep]i(Mt.5,4345).Prinacestecuvinte
M=ntuitorul atrage aten]ia c\ nimeni nu poate ajunge la taina
~mp\r\]ieiluiDumnezeudac\nufaceefortuldeadep\[inaturasa
individualist\,autoap\rareabiologic\[ipsihologic\aeului`nfa]a
alterit\]iiluiDumnezeu[iasemenilor.
Dep\[irea egoismului, a egocentrismului [i autosuficien]ei,
sus]inuteuneorichiarderespectareaLegii,a[acumvedemdinati
tudinea fariseilor, nu se poate realiza dec=t prin asumarea exis
ten]ial\avirtu]ilorprezente`ncelenou\fericiri.Acestea,lar=ndul
lor,nupotfiasumate`nmodindividualist,ci`ncomunitate,fiind
sus]inutepermanentdepracticarug\ciunii[iapostului,dup\cum
reiesedincuvintelecucareM=ntuitorul`[i`ncheiepredicadepe
munte.
A[adar,LegeaPrimuluiTestament,sintetizat\`nDecalog,afosto
chemareadresat\poporuluiIsraelpentrucaels\primeasc\[is\poarte
NumeleluiDumnezeu`nistorie.~ntradi]iasemitic\,a[acumammai
amintit, numele reprezenta manifestarea unei alterit\]i personale.
Revela]ia numelui `nsemna o comuniune [i o rela]ie cu persoana
care[idescoper\numele,oposibilitatedeafacecuno[tin]\cu
104
PR. GHEORGHE POPA
fiin]asa.DeaceeaMoise,accept=ndmisiunea`ncredin]at\luide
Dumnezeu,iacerutAcestuias\idescopereNumele(Exod3,13).
Pentrucelelaltepopoareacestnumer\m=neascuns.Chiar[ipentru
Israel,NumeleluiDumnezeunueraaccesibildec=t`nlimitelele
g\m=ntului, a rela]iei cu Dumnezeu. Acest leg\m=nt a fost
concretizat`nLege.
CeldealdoileaTestamentafirm\`ns\c\Hristosestesf=r[itul
Legii(Rom.10,4;Gal.2,16).DeaceeatotSf=ntulApostolPavel
saopuscelorcarevoiaus\impun\Legeamozaic\p\g=nilorcare
`mbr\]i[aucredin]acre[tin\.Defaptacestlucruafostconsfin]it[i
desinodulapostolicdelaIerusalim(Fapte15,10).Cutoateacestea
noinuputems\tragemconcluziipripite[is\afirm\mc\`ntreaga
Lege a Primului Testament a fost `nl\turat\ din via]a cre[tin\.
Texteleinvocatemaisusserefer\defaptlagreutatea[ijugulLegii
ceremonialecareprefigurajertfaluiHristos,`nPrimulTestament.
Dar aceast\ Lege nu mai este obligatorie `n cel deal doilea
Testamentpentruc\Hristosesteacumjertf\curat\[i`nacela[itimp
jertfitorulcareseducepeSinecajertf\Tat\lui.DeaceeaHristosnu
desfiin]eaz\Legea`ntotalitateaei,ciopline[te(Mt.5,17).Nici
Sf=ntulApostolPavelnurefuz\Legea[icaracteruls\upedagogic:
Desfiin]\m noi Legea prin credin]\? Nicidecum! Dimpotriv\
`nt\rimlegea(Rom.3,31).
PentruSf=ntulApostolPavel,Legeaesteun`nso]itoralomului
c\zut`np\cat.Eapuneolimit\`ntrestareadec\dere[istareade
comuniune cu Dumnezeu. Ea define[te [i manifest\ realitatea
p\catului, e[ecul omului incapabil de a tr\i `n comuniune cu
Dumnezeu.
Existen]a Legii este deci expresia `ndep\rt\rii de Dumnezeu,
dovad\c\`ntreom[iDumnezeuexist\unziddesp\r]itor.Chiardac\
omularrespecta`ntreagaLege,ziduldesp\r]itornusezdrobe[te,c\ci
separarea,adic\p\catul,nuconst\doar`nnerespectareaLegii,ci`n
`ndep\rtarea de Dumnezeu. A[a `nc=t dac\ nerespectarea Legii nu
epuizeaz\ realitatea p\catului, respectarea Legii nu `nseamn\
`nl\turarealui.~nacestsensSf=ntulApostolPavelafirm\c\omulnu
sepoatejustificaprinfapteleLegii.Nuse
poate deci `ndrept\]i `naintea lui Dumnezeu printro respectare

formal\aunorprescrip]iilegale.
Hristosestesf=r[itulLegii(Rom.10,4)[i`nacela[itimpelibe
ratorul celor de sub Lege (Rom. 8, 2) pentru c\ el a `nl\turat
condi]iaexisten]eiLegii,adic\p\catul.Eladistrus`ntrupuls\u
divino uman zidul desp\r]itor (Ef. 2, 14), distan]a existen]ial\
care separ\ omul de Dumnezeu. Dar Legea nu este anulat\, ci
`mplinit\`niubire.Legeacontinu\s\descopereomuluistareade
p\cat`ncare se afl\ (Rom. 7, 78). Eu nu am cunoscutp\catul
dec=tprinlegeC\cif\r\legep\catulestemort.Totu[iacum,`n
starea de har, recunoa[terea p\catului nu mai este o dovad\ a
condamn\rii[iamor]ii.Legeanumaiesteunblestem,cim\sura
`ns\[ia`mp\rt\[iriinoastredeiubirealuiDumnezeu;Legeacelui
dealdoileaTestamentdescoper\iubireanebun\aluiDumnezeu
pentru om, care transfigureaz\ `nc\lcarea legii, f\c=nd din ea o
posibilitate de poc\in]\, de `ntoarcere la rela]ia de iubire cu
Dumnezeu,adic\oposibilitateavie]iive[nice.M=ntuireaomului,
participareasalavia]ave[nic\,nuestedeciunfaptjuridic,legalist,
ci o participare la iubirea lui Dumnezeu care d\ruie[te via]\.
ProblemapecareSf=ntulApostolPavelapusoiudaizan]iloresteo
dilem\ `ntre con]inutul ontologic al m=ntuirii [i acceptarea sa
juridic\.~ntrebareafundamental\pentrueleste:Cined\via]\celor
mor]i,cinetransfigureaz\existen]anoastr\trec\toare,f\c=nddinea
unipostasalvie]iive[nice:iubirealuiDumnezeusauLegea?Dac\
esteLegea,atunciHristosamurit`nzadar(Gal.2,21).Dac\este
iubireaSa,atuncivia]a[im=ntuireasuntdarurialelibert\]iiiubirii
luiHristoscareneelibereaz\desubjugulLegii(Ef.2,510).
Hristos,FiulluiDumnezeu,adoveditc\iubireaSaestesuperioar\
Legii. Noi avem Lege [i dup\ legea noastr\ trebuie s\ moar\, au
strigatiudeiiluiPilat.Prinacestecuvinte,f\r\acunoa[tesemnifica]ia
lor real\, iudeii au surprins sensul profund al jertfei lui Hristos.
ConformLegiiomulestesupusmor]ii,separ\riidevia]\:eltrebuies\
moar\.HristossasupusLegii[imor]ii,darprinaceastael`nsereaz\
Legea [i moartea `ntro nou\ ordine a existen]ei: `n iubirea care

ipostaziaz\via]a.CrucealuiHristosesteultimaconsecin]\a
106
PR. GHEORGHE POPA
Legii,ablestemului[iamor]ii,dar`nacela[itimpestesf=r[itul
Legii[idep\[ireaei.Deaceeapentruuncre[tinLegeaesteiubirea
r\stignit\aluiHristos,FiulluiDumnezeu,carea[teapt\`nt\cere
r\spunsulomului.
CAPITOLUL V
Con[tiin]a moral\ principiul subiectiv al

ordinii morale
Dac\ legea moral\ reprezint\ principiul obiectiv al ordinii
morale,con[tiin]amoral\,decarenevomocupa`nacestcapitol,
esteprincipiuleisubiectiv.Etimologic,no]iuneadecon[tiin]\vine
dinlimbalatin\delaprepozi]iacum#cu[isubstantivulscientia#
[tiin]\.
~nlimbarom=n\no]iuneadecon[tiin]\aredou\sensuri:unul
psihologic[iunulmoral.Deaceeaputemvorbideocon[tiin]\psi
hologic\saufenomenal\[ideocon[tiin]\moral\.
V.1. Con[tiin]a psihologic\
Din perspectiva psihologic\, con[tiin]a reprezint\ suma de
informa]iipecarelecuprindepsihicul,launmomentdat,[ipecare
spiritul(sauEul)leordoneaz\sauselas\ordonatdeacestea 70.Deci
con[tiin]apsihologic\arfisentimentulnemijlocitpecarecineva`lare
despre ceea ce se petrece `n forul s\u l\untric, [i, de asemenea,
sentimentul c\ ceea ce se petrece `n interiorul s\u ì apar]ine [i
constituie via]a sa intim\. Psihanaliza, fidel\ concep]iei freudiene
desprepsihic,facedistinc]ie`ntrecon[tiin]apsihologic\spontan\[i
con[tiin]a reflectat\ a Eului, care percepe fenomenele psihice, le

evalueaz\ [i le organizeaz\. Con[tiin]a spontan\ este un dat primar,
nediferen]iat,otr\irespontan\`ncareseafl\resorturile`ntregiivie]i
psihice. Con[tiin]a reflectat\ apare atunci c=nd Eul se dedubleaz\,
pentruaseanalizapesine`nsu[i,[ieaafostasem\nat\depsihologicu
of\cliecarelumineaz\doaroparteavie]iipsihice[ianume
Cf.En\chescuConstantin, Tratatdepsihanaliz\[ipsihoterapie,Editura
Didactic\[iPedagogic\,Bucure[ti,1998,p.131.
70
108
PR. GHEORGHE POPA
con[tientul,l\s=nd`nobscuritatemi[c\rileprofundealepsihicului,
activitateasaincon[tient\,spontan\[iinstinctiv\.
A[adar, prin con[tiin]a psihologic\, care este prima treapt\ a
con[tiin]eidesine,omulreflecteaz\asupratr\irilorsale,pecarele
raporteaz\laEuls\upersonal.Atuncic=nd`ntretr\irilesauactele
psihice[iEunuexist\oleg\tur\,atunciEulnuarecon[tiin]aacelor
acte[icaatareeler\m=nacteincon[tiente,adic\instinctive,sau
subcon[tiente, adic\ automate. Ceea ce caracterizeaz\ con[tiin]a
psihologic\aomuluiestefaptulc\eanuraporteaz\actelepsihicela
unprincipiuobiectiv,cumarfilegeamoral\,cidoarinformeaz\Eul
desprest\rile[iactelesalepsihice.
Atunci c=nd aceste acte sunt raportate la legea moral\ [i
evaluatecaatareavemdeafacecucon[tiin]amoral\.
V.2. Con[tiin]a moral\
Con[tiin]amoral\nuseidentific\cucon[tiin]apsihologic\,dar
opresupune[ioincludepeaceasta.Deasemenea,con[tiin]amoral\
nu se identific\ cu Eul personal, deoarece `l oblig\ moral pe
acesta[iìjudec\actelesale.A[acumnesugereaz\termenullatin
conscientia [i termenul grecesc FL<giv*0F4H, con[tiin]a moral\
presupuneocunoa[tererela]ional\sauo`mpreun\cunoa[tere,adic\
ocunoa[tereafaptelorprinraportarealorlaunprincipiuobiectiv.
~nTeologiaMoral\exist\opluralitatededefini]iialecon[tiin]ei
morale,`ns\ideeaprincipal\careunific\toatedefini]iileesteaceeac\
princon[tiin]amoral\omul`[idep\[e[tesineles\uegoist[i[ievalu
eaz\faptele`nfunc]iedeunprincipiusuperiorlegeamoral\care
semanifest\`ncon[tiin]asa,odat\cudob=ndireacon[tiin]eidesine.
~n raport cu modul de desf\[urare a unui act, de la simpla
poten]ialitatep=n\lafaptaconcret\,sepotconstatatreimomente
obligatorii `n care se manifest\ con[tiin]a moral\: con[tiin]a
antecedent\sauanterioar\unuiactsauuneifapte,concomitent\cu
ea [i consecvent\ sau posterioar\ ei. ~n ipostaza antecedent\
con[tiin]ane`ndeamn\s\s\v=r[imofapt\,dac\este`nconformitate
cu legea moral\, sau ne `ndeamn\ s\ nu o s\v=r[im, dac\ ea
contravinelegii.
~nipostazaconcomitent\,con[tiin]amoral\esteunmartoral
s\v=r[iriiuneifapte,stimul=ndvoin]a,dac\esteofapt\bun\,sau
oprindo dac\ este un act r\u. ~n ipostaza consecvent\ sau
posterioar\faptei,con[tiin]adevinejudec\torulfaptei[i`nfunc]ie
dejudecataeiomultr\ie[teunsentimentdemul]umire,dac\fapta
este bun\ sauunsentiment de ru[ine, de regret[i vinov\]ie dac\
faptaesterea.
V.3. Con[tiin]a moral\ [i con[tiin]a religioas\
Plec=nddelaetimologiacuv=ntuluicon[tiin]\,apareurm\toarea
`ntrebare: aceast\ `mpreun\ cunoa[tere este mai `nt=i moral\ sau
religioas\?Con[tiin]amoral\nupercepevizibilul,pentruc\acestaeste
perceputprinsim]uri,niciadev\rulcaideepur\,cieapercepefaptele
deordinmoral.Problemacaresepuneaiciesteacumdac\,`nstarea
originar\,con[tiin]aesteesen]ialmoral\saureligioas\.Cualtecuvinte,
arecaobiectnemijlocitbinelesaupeDumnezeu?Evidentc\acest
lucru se reconsider\ `n cazul omului din starea originar\, pentru c\
tensiuneadintrebine[ir\uestedejaoconsecin]\ac\derii.Ontologic,
bineleestelegatdeDumnezeu,r\ulestesepararedeel.~ncondi]iile
noastre este greu de spus dac\ o con[tiin]\ moral\ [i religioas\ sar
puteadezvoltaf\r\educa]ie.Prezen]acon[tiin]eimoralesemanifest\
dejalacopilprinru[ine,fric\,mul]umire,`naintecauncopils\fifost
`nv\]at s\ g=ndeasc\ despre Dumnezeu. El cunoa[te deja opozi]ia
dintrebine[ir\u.Decielementuloriginaralcunoa[teriicon[tiin]eieste
moral [i nu religios. Experien]a adult\ confirm\ acest lucru. La un
adult con[tiin]a moral\ poate continua chiar `n absen]a faptului
religios.Exist\unbine[iexist\unr\ucareseopuneunulaltuia:iat\
fondul moral universal al cunoa[terii morale despre care con[tiin]a
uman\d\ m\rturie [icare constituiepunctulde plecarealactivit\]ii
morale indiferent cum este conceput acest bine sau acest r\u.
Con[tiin]a nu descoper\ omului care este binele [i care este r\ul
concretpentruc\eanuesteceacarecreeaz\binele,daratuncic=nd
binele[ir\ulserealizeaz\eaarecapacitateadeadeosebipeunulde
altul. Spre exemplu disimularea, m=nia, revolta, l\comia sunt

consideraterele`nainteacon[tiin]ei,`n
110
PR. GHEORGHE POPA
timpceiubirea,afec]iunea,tandre]ea,ascultarea,recuno[tin]asunt
consideratedemnedeapreciere.
F\r\ `ndoial\ c\ aceast\ facultate critic\ a binelui [i a r\ului
r\m=ne,launmarenum\rdeoameni,foarterudimentar\[ipu]in
sensibil\.Nuan]elemoralescap\celormaimul]i,`ns\estefoarte
importantcafiecares\cunoasc\[imanifest\rileconcretealebinelui
[ialer\ului.Altfelcunoa[terea[iopozi]iaabstract\dintrebine[ir\u
nuaraveanicioconsecin]\practic\.
Cei care nu cunosc manifest\rile concrete ale binelui [i ale
r\ului,identific\deobiceibinelecufrumosul,utilulsaupl\cutul.
V.4. Con[tiin]a moral\ `n Sf=nta Scriptur\
Sf=nta Scriptur\ a Primului Testament vorbe[te de existen]a
con[tiin]eimorale,darf\r\s\aib\uncuv=ntspecialpentrudefinirea
ei.Existen]aei,cadatconstitutivpentrufiin]aomului,sepoate
constataimplicitdinporuncadat\primiloroamenideanum=nca
din pomul cuno[tin]ei binelui [i r\ului. Primii oameni aveau
capacitateadeacunoa[tebinele[idear\m=ne`norizontulbinelui
supremcareestecomuniuneacuDumnezeu.
Textulbiblicexprim\metaforicacestlucru:eraugoi[inuse
ru[inau.Con[tiin]amoral\nuimustrapentruc\nucunoscuser\`nc\
r\ul[inuls\v=r[iser\`nmodconcret.Adic\eraugoidesinele
egoist,darplinideprezen]aharuluiluiDumnezeu.
~n momentul `n care aceast\ prezen]\ nu mai este recunoscut\
`ncepe dezordinea, [i astfel cunoa[terea binelui se amestec\ cu
cunoa[terea r\ului. {i `n acest moment con[tiin]a moral\ `[i arat\
lucrareasamustr=ndulpeAdam.AuzindglasulluiDumnezeu,else
ascunde[inuarecurajulresponsabilit\]iiactelorsale.Acela[ilucruse
poateobserva[ilaCaincarelucidepefrateles\uAbel.Con[tiin]a`l
acuz\`ngrozitor:Pedeapsameaestemaimaredec=ta[puteaopurta.
Dem\izgone[tiacumdinp\m=ntulacesta,m\voiascundedelafa]a
Ta[ivoifizbuciumat[ifugarpep\m=nt(Fac.4,13[i14).Deci
Cainsimte`ncon[tiin]aluic\vinov\]ialuiestemare[inumaisper\s\
fieiertat.Simte[ivede`nsufletuls\ulegeamoral\abineluipecarenu
arespectato.Odat\cutrecereatimpului
con[tiin]a moral\ a omului se va `ntuneca, dar nu va disp\rea

niciodat\,civa`nso]ipermanentistoriasa.Dup\potop,Noeaduce
jertf\ de recuno[tin]\ lui Dumnezeu `ndemnat de propria sa
con[tiin]\(Fac.8,20).
Avraamvreas\aduc\jertf\pefiuls\uIsaacpentruaascultade
porunca[ichemarealuiDumnezeu.Iosifestev=ndutdefra]iis\i,
iarRuben,v\z=ndc\frateles\unupoatefig\sit[iarupthainele[i
sa`ntorslafra]iis\izic=nd:B\iatulnueste,dareuundem\voi
duce(Fac.37,30).
Con[tiin]amoral\lasf\tuits\salvezevia]afrateluis\u,con
[tiin]\carelaceilal]ifra]iera`ntunecat\deegoism,gelozie[iur\.
Dus`nEgipt,Iosifrezist\ispiteipuselacaledefemeialuiPentefri,
respect=nddincon[tiin]\legeamoral\.Exempleleacesteasarputea
`nmul]i,pentruc\defapt`ntreagaistorieapoporuluiiudeueste
structurat\ de legea moral\ [i de con[tiin]a care sesizeaz\ mereu
aceast\lege,chiardac\uneorisealtereaz\[ise`ntunec\,marcat\
fiinddevicisitudinileistoriei.
~n Noul Testament exist\, de asemenea, suficiente texte care
vorbesc de realitatea con[tiin]ei morale. M=ntuitorul Iisus Hristos,
de[inufolose[tecuv=ntul con[tiin]\,vorbe[tetotu[ideluminacare
este`ntine(Mt.6,23),carenutrebuies\devin\`ntuneric.Dinpilda
fiuluirisipitorsevedeclarc\Elvalorizeaz\poc\in]aomului,carodal
con[tiin]eimorale.Elos=nde[teprinaceastaformalismuliudeilordin
timpulS\u(Mt.23,2527).C=ndM=ntuitorulestev=ndutdeIuda,
con[tiin]aacestuia`lmustr\[iel,neput=nds\suportemustrarea,se
sp=nzur\.Sf=ntulApostolPetrusalep\datdetreiorideIisusdar,
c=nt=ndcoco[ul,apl=nscuamar.Toateacesteatitudinisuntexpresii
concretealemanifest\riicon[tiin]eimorale.
Sf=ntulApostolPavelsubliniaz\faptulc\ocon[tiin]\moral\
curat\sep\streaz\princredin]\:Toatesuntcuratecelorcura]i,iar
celornecura]i[inecredincio[inimicnuestecurat,cilisa`ntinat
lor[imintea[i cugetul.Eim\rturisescc\LcunoscpeDumnezeu,
darcufaptelelor`lt\g\duiesc(Tit1,1516).
~nEpistolac\treRomani,Sf=ntulPavelafirm\realitateaapri
oric\acon[tiin]eimorale[ifaptulc\eaesteuniversal\,adic\este
prezent\`ninimaomuluiuniversal,nudoaracre[tinului.P\g=nii
112
PR. GHEORGHE POPA
carenuaulege,dinfirefacalelegii().Ceeacearat\faptalegii
scris\`ninimilelor,prinm\rturia con[tiin]ei lor[iprinjudec\]ile
lor,careì`nvinov\]escsauìap\r\(Rom.2,1415).
Plec=nddelatexteleSfinteiScripturi,Sfin]iiP\rin]iauvorbit[i
eidecon[tiin]amoral\.SemnificativeniseparcuvinteleSf=ntului
IoanGur\deAur:Dumnezeu,cre=ndpeom,as\dit`nfiecare
judecata dreapt\ a binelui [i a r\ului, adic\ norma con[tiin]ei.
FericitulAugustinseexprim\poeticastfel:Po]ifugidetoate,dac\
vrei,numaidecon[tiin]atanu.Intr\`ncas\,odihne[tetepepat,
retragete`nl\untrult\u,niciunlocnuveiafla,undes\teascunzi,
dac\p\cateletevorroade.
Scriitoriiprecre[tinivorbesc,lar=ndullor,decon[tiin]amoral\.
Platon o descrie admirabil amintind de un b\tr=n Kefalos, care
afirm\c\b\tr=ne]eaesteplin\denelini[tepentrucelnaascultatde
glasulcon[tiin]eisale.Socrateonume[te*"4:vw<[ioconsider\ca
[iglasalluiDumnezeu`nom.Dintrescriitoriimoderni,celmai
reprezentativesteImmanuelKant,pecare`limpresionauprofund
dou\lucruri:cerul`nstelatcustelelelui[icon[tiin]amoral\din
mine(CriticaRa]iuniipractice).
Din textele enumerate p=n\ aici se desprinde clar ideea c\
realitatea con[tiin]ei morale este acceptat\ de toat\ lumea. ~ns\
p\rerile se diversific\ `n momentele `n care se pune problema
originiicon[tiin]eimorale.
V.5. Originea con[tiin]ei morale
V.5.1. Teorii ce privesc originea con[tiin]ei morale
Exist\maimulteteoriicuprivirelaorigineacon[tiin]eimorale
careaufost[isunt[iast\zi`ntrunpermanentconflict,fiecaredin
eleconsider=ndc\de]ineadev\rulultim.Unelepunaccentpeele
menteleaprioricealecon[tiin]ei,altelepeceleaposteriorice.Bunul
sim]nespune,`ns\,c\nuexist\con[tiin]\[inicicon[tiin]\real\`n
care elementele apriorice s\nu se `ntrep\trund\ cucele aposteri
orice.Deaceea,`nafaraspa]iuluiteologic,ImmanuelKantnise
pareafif\cutdemersulcelmaiimportant`nclarificareaoriginii
con[tiin]eimorale.Ela`ncercats\conciliezeceledou\tendin]e
extreme: ra]ionalismul [i empirismul, care se pot manifesta `n ori

zontulcunoa[terii.Punctuldeplecare[ipunctuldesosirealsistemu
luikantianse`ntemeiaz\pecertitudineafaptuluic\legilera]iuniinu[i
auizvorul`nexperien]\,cielesuntapriorice,adic\precedexperien]a
[i o coordoneaz\. Prin aceasta el se opunea at=t empirismului
senzualist,careconsiderac\oricedemersalcunoa[teriise`ntemeiaz\
peexperien]asensibil\,c=t[ira]ionalismuluivulgar,careconsiderac\
oricecunoa[tere`[iareizvorul`nideile`nn\scutealera]iunii[ideci
nu ]inea cont de experien]\. Opun=ndu se ra]ionalismului, Kant
consider\c\actulcunoa[teriiestelegatdeexperien]\,c\elseexercit\
asupraobiectuluiexperien]ei,adic\asupraunuifenomenpecare`l
percepem`nspa]iu[itimp,iaracolounde`nceteaz\experien]a(adic\
undenumaiestevorbadefenomen,cidelucrul`nsine)[icunoa[terea
`nceteaz\.Opun=ndusesenzualismuluiempiric,elafirm\c\obiectul
cunoa[terii este desigur sensibil, adic\ de ordin experimental [i
transmis prin sim]uri (senza]ii), dar lumea senza]iei (obiectul
experien]ei sensibile) ar r\m=ne haotic\ [i confuz\ dac\ subiectul
ra]ional nu sar folosi de categoriile reprezentative ale timpului [i
spa]iului pentru a pune `n ordine aceste reprezent\ri cu ajutorul
legilor g=ndirii (categoriile ra]iunii: cauz\, substan]\, contradic]ie,
identitateetc.)
Cutoat\`ncercareapecareaf\cutoKantdeadep\[iceledou\
extreme,elr\m=netotu[ira]ionalist`nsistemuls\udeoarecepune
accentulpeautonomiara]iuniisubiective.~nceledou\ipostazeale
sale,ra]iuneateoretic\sevaaplica`n[tiin]\[ira]iuneapractic\,`n
moral\.Noi,`nviziunealuiKant,nuputems\cunoa[temlumea
extern\ a[a cum apare ea (fenomenologic\) dac\ nam avea `n
ra]iuneanoastr\oform\specific\[iaprioric\[i,totlafel,noinuam
putea evalua faptele noastre dac\ nar exista aprioric `n sufletul
nostru o func]ie specific\ a ra]iunii practice [i anume con[tiin]a
moral\.
Datorit\ ra]ionalismului s\u, Kant va exclude din con[tiin]a
moral\elementeleafective[iovareducedoarlaimperativulcate
goric.Aceast\atitudinereduc]ionist\`nceeaceprive[teoriginea
con[tiin]eimorale,vaficriticat\deHerbertSpencer[i[coalasa
sociologic\.H.Spencerconsiderac\formeleaprioricesuntdeprin
114
PR. GHEORGHE POPA
deridob=nditeprinexperien]\[icristalizate`nputeripsihice.Datorit\
repet\rii lor permanente [i transmiterii prin ereditate, noi le con
sider\m ca fiind apriorice, anterioare experien]ei. Sufletul omului,
dup\Spencer[i[coalasociologic\,era`nperioadaprimitiv\asem\n\tor
animalelor,incapabildeg=ndireabstract\.Via]aluiintelectual\era
constituit\doardinreprezent\risimple,izolate.Dealungultimpului,
atrecutprintreptedeprefacere[iformeleaprioricecucareelsena[te
acum sunt un rezultat al speciei `ntregi [i nu al experien]ei
individuale. Teoria lui Spencer este legat\ de teoria evolu]ionist\.
Ambeleteoriianuleaz\realitateaaprioric\acon[tiin]eimorale[isus]in
apari]ia ei pe o anumit\ treapt\ a evolu]iei omului. Aceast\ ipotez\
evolu]ionist\ nu poate fi confirmat\ de experien]\. Dimpotriv\,
experien]aaduceargumente`nfavoareakantianismului.Dintotdeauna
omulaavutacelea[ifacult\]ispirituale[iexperien]a[iereditateanau
ad\ugat altele `n plus, ci doar lea `mbog\]it. Cum sar putea ca
facult\]ile spiritului [i categoriile apriorice cu care opereaz\ s\ fie
createdeexperien]\,at=tatimpc=tnicioexperien]\nuesteposibil\
f\r\ele?TeorialuiSpencerpleac\delaideeac\spiritulesteotabula
rasa, deci ea presupune pasivitatea ini]ial\ a fiin]ei organice. Ori
aceast\ pasivitate nu este prezent\ nici `n lumea anorganic\, fiindc\
atunci c=nd sunt supuse la influen]e externe, fiecare reac]ioneaz\
diferit.Piatrareac]ioneaz\lac\ldur\altfeldec=tceara.Topireacerii
esteoconsecin]\nunumaiatemperaturiiridicate,ci[ianaturiisale
specifice.Unfaptasem\n\toreste[iprocesulasimil\rii.Toateflorilese
hr\nesccuaceea[ihran\,darfiecaresedezvolt\`nfunc]iedestructura
saspecific\.A[a[isufletulasimileaz\[ievalueaz\realitateaextern\`n
func]ie de anumite coordonate apriorice cu care, spunem noi, la
`nzestratDumnezeu.Noinuputems\neimagin\mc\exist\cunoa[tere
f\r\ un subiect cunosc\tor ce poart\ `n el categoriile apriorice de
receptareaimpresiilor.Dac\spiritulnostrunaraveaacesteforme,
amfidoarsclaviiexcita]iilorexterioarecarearcurgecaun torent
pestenoi,l\s=nddoarefectebiologice,calaanimale.Dec=ndexist\
lumea, na existat om normal care s\ nu poarte `n sine aceast\
capacitate specific\ de asimilare a cuno[tin]elor. Acest lucru este
valabil[ipentrucon[tiin]amoral\.Nucalitateamoral\aac]iunilora
creatsim]ulmoral,
ciacesta,preexist=nd,aevaluatfaptele[ileacategorisit`nbune[i
rele.DinacestpunctdevedereI.Kantaavutdreptate.Cuno[tin]ele
morale,caoricecuno[tin]\suntunrezultatalcelordoifactoriire
ductibili:lumeaexterioar\cuac]iuneaei,pedeoparte,[isubiectul
cuformeleluideg=ndireapriorice,pedealt\parte.Datorit\acestor
forme subiectul nu este pasiv `n actul cunoa[terii, el nu este o
simpl\oglind\,cielmodific\[icreeaz\`ntrunfelrealitatea.Idealul
moralsaulegeamoral\esterealitateaprimordial\[ifundamental\
carevalorizeaz\experien]a,dareanu`[iareizvorul`nexperien]\.
Deciorigineacon[tiin]eimoralenuestenici`neduca]ie,nici`n
experien]aindividual\sausocial\,nuiniciodeprinderec=[tigat\,
ciexist\deodat\cusufletul,sena[teodat\cuomul.Con]inutulei`l
ofer\experien]a,dareanuseidentific\cucon]inutuleipentruc\
formaeiesteaprioric\.
V.6. Originea transcendent\ a con[tiin]ei morale
Sistemuletickantian,accept=ndautonomiaabsolut\ara]iunii,
aseparatmoraladereligie,realitateaimanent\acon[tiin]eimorale
de originea sa transcendent\. De aceea Kant a introdus o nou\
categorie[ianumetranscendentalul.Ori,transcendentalulimplic\o
transcenden]\,daraceastaseopereaz\doar`nplanulimanental
existen]ei, un fel de dedublare a realit\]ii `n subiect [i obiect.
Aceast\distinc]ie`ntresubiect[iobiectestespecific\gnoseologiei
germane [i a avut efecte pozitive `n domeniul [tiin]ei, dar `n
domeniulmoraleiaavutefectenegative.
Noiconstat\m,[ibunulsim]constat\,c\oricecon[tiin]\moral\
autentic\ este legat\ de ideea de Dumnezeu, adic\ de con[tiin]a
religioas\.Legeamoral\nupoateobligacon[tiin]adac\eanuareun
caracterreligios,dac\nupresupuneoinstan]\moral\absolut\,care
esteDumnezeu.
Esteadev\ratc\exist\oamenimorali[i`nafaraspa]iuluireligios,
dac\moralitateaseidentific\doarcuovia]\echilibrat\[icalculat\
dup\criteriulutilului[iinteresului.~nsitua]iilimit\noipunemla
`ndoial\m\rturialor.Oricumnereligiozitateaesteoexcep]ie[inuo
regul\`numanitate.~ntoatetimpurile[ipretutindeni,omula
116
PR. GHEORGHE POPA
avutocredin]\,oreligie[iaceastaastructuratcon[tiin]asamoral\.
Dac\idealulreligioseradec\zut,ca`nreligiilep\g=ne,dec\zut\era
[icon[tiin]alormoral\.Bunulsim]almajorit\]iioamenilornuase
paratmoraladereligie,con[tiin]amoral\deceareligioas\,[iaafir
mat`ntotdeaunaorigineasatranscendent\.
Cutoate acestea, empiri[tii obiecteaz\.Dac\originea con[tiin]ei
moraleestetranscendent\,dac\legeamoral\esteuniversal\,cumse
explic\faptulc\idealulmoralvariaz\delaunpoporlaaltul,delao
epoc\laalta?Cumodinioar\sclavialagreci[iromanisauuciderea
b\tr=nilorsaucopiilorerauconsideratecafaptebune?R\spunsuleste
c\nutendin]adeafacebine[ideaevitar\ulvariaz\,cicredin]ele
religioase care leau falsificat con[tiin]a. S\lbaticii considerau
b\tr=ne]eacacelmaimarer\u[ideaceea`ngropareab\tr=nilordevii
lisep\reaafiofapt\bun\.Decitendin]aspreafacebinele[iaevita
r\ul este universal\, dar ideea de bine se poate falsifica pentru c\
manifestareaacesteitendin]edepindedefactoriiexterni,decredin]ele
religioase[idetreaptacultural\aoamenilor.Cualtecuvintecon[tiin]a
moral\are`ncon]inutuls\uelementecognitive[ideaceeaeapoatefi
cultivat\,educat\.Educa]iacon[tiin]eimoraleeste`nstr=ns\leg\tur\
cueducareacon[tiin]eireligioase.
Dinpunctdevedereteologiccon[tiin]amoral\nupoatefisepa
rat\decon[tiin]areligioas\.Se[tiec\,subinfluen]afilosofieipozi
tivistealuiA.Compte,religieiiseatribuieunrolstr\infa]\demoral\,
pentru c\ religia, afirm\ g=ndirea pozitivist\, sa n\scut din nevoia
omuluidea[iexplicalumea.Easatisfacecuriozitateaintelectual\a
popoarelor `n fazaprimitiv\,personific=ndfor]elenaturii [i cre=nd
miturile,carenusunt`nstr=ns\leg\tur\cucomportamentulmoralal
omului.Formareacaracteruluimoralapar]inesociet\]ii,carehot\r\[te,
dup\aspira]iilesale,ceestebine[iceester\u.Moralasena[tedecif\r\
ajutorulreligiei,chiardac\elese`ntrep\trundlaunmomentdat,zeii
fiindconsidera]igaran]iilegilorsociale.Experien]anearat\c\aceast\
teorieestegre[it\.Numoralaestefundamentulreligiei,cireligiaeste
fundamentulmoralei[iam=ndou\suntconstitutivesufletuluiuman.
Educa]ianucreeaz\, cidoarcultiv\acestedou\realit\]i ontologice,
caredinpunctdeve
dereteologic`[iauoriginea`nactulcrea]ieiomului,dup\chipullui
DumnezeuTreime.
V.6.1. Diversitatea actelor de con[tiin]\
Distinc]iadintrecon[tiin]amoral\careesteuniversal\[iidentic\
lato]ioamenii[ijudecatamoral\careesteparticular\[iindividual\
oafl\m`nEpistolac\treRomaniaSf=ntuluiApostolPavel2,15:
Ceea ce arat\ fapta legii scris\ `n inimile lor, prin m\rturia
con[tiin]elor[iprinjudec\]ilelorcareì`nvinov\]escsauìap\r\.
Expresia Jo e! D(@< JoL~ <ov :@u (faptalegii)dinacest
versetpoatefitradus\`ndou\moduridiferite.Primularfi:faptape
carelegeaoporunce[te.Acestsensnusararmonizacucontextul,
ciarcreaotautologiederanjant\:f\c=ndfaptelelegii(poruncitede
lege)careeste scris\ `ninimilelor.Aldoileasensarfi:faptasau
lucrareapecarelegeaos\v=r[e[te[icareesteaporuncibinele[ia
interzicer\ul.Prinaceastalegead\m\rturie,`ncon[tiin]\,despre
sfin]eniaordiniimorale.Aceast\m\rturiealegiimoraleuniversale,
`nscris\pe tablele inimiiumanit\]ii, se opune, uneori, judec\]ilor
moraleformatepecaleara]ionamentuluisauexperien]ei.Obiectul
m\rturiei este un adev\r moral pe care con[tiin]a `l accept\ f\r\
controlul ra]iunii sau al experien]ei. Acest adev\r este un dat
aprioricaloric\reicon[tiin]edelacarepleac\`ntreagadezvoltare
moral\aomului.
Pe l=ng\ acest dat care este universal, exist\ [i un element su
biectiv al con[tiin]ei morale, marcat, uneori, profund de vicisitudi
nile,incertitudinile[ierorileprincaretrecesubiectulmoral.Ra]io
namentele morale subiective fac, a[adar, parte din domeniul
con[tiin]eimorale,`ns\incertitudinea[icontradic]iilelornutrebuies\
fiepusepeseamaacesteia.Locul`ncarera]ionamentelemorale`[i
disput\argumentelenuestedefaptcon[tiin]a,ciinima.Con[tiin]a
avertizeaz\mai`nt=isubiectulmoralc\esteresponsabildemodul`n
carevaalege`ntreceledou\alternative:`ntrebine[ir\u.Alegerea`ns\
nu este u[or de f\cut [i pentru a fi f\cut\ corect este nevoie de o
judecat\moral\.Prinaceastasubiectulmoraltrebuies\discearn\`ntre
ceea ce trebuie s\ fac\ [i ceea ce nu trebuie s\ fac\. El trebuie s\
apreciezetoateelementeleuneiac]iuni,rela]iiledintreele,
118
PR. GHEORGHE POPA
valoarea[iinfluen]apecareopotaveauneleasupraaltora,pentrua
ajungelaoconcluzieclar\dinpunctdevederemoral.~naceast\
apreciereexist\risculdeate`n[ela,`ntruc=tintervinfactoriide
ordin subiectiv care influen]eaz\ judecata moral\. Acest lucru se
poateobservadinpledoariapecarefiecareom[ioconstruie[te`n
inimasa,fie`nainte,fiedup\oac]iune,pentruaojustificasauao
condamna. C=nd aceast\ pledoarie este `ndreptat\ spre al]ii, ea
poatedevenivinovat\,`ntruc=tnucunoa[temniciodat\motiva]iile
intimealeac]iuniloraltora.DeaceeaSf=ntulApostolPavelatrage
aten]ia`nEpistolac\treRomanic\cel\lalttrebuieprimitf\r\ai
judecag=ndurile(Rom.14,1).
Dac\ eroarea `n domeniul judec\]ii morale este posibil\, care
suntcauzeleacesteierori?Primacauz\arficondi]iileexterioare[i
obiective`ncareeaseformeaz\.Judecatamoral\depindedestarea
lucrurilordinaceast\lume.~ntrolumemarcat\dep\catbinele[i
r\ulnuniseprezint\`ntroform\simpl\[iaccesibil\tuturor.De
aceeaexist\risculdeaconfundabinelecur\ul[iaconsiderar\ulca
bine.
Adouacauz\carearputeadana[terelaeroridejudecat\moral\
este inerent\ subiectului moral [i de aceea este cu at=t mai
periculoas\.
Omul,`nstareasanormal\,nuaredou\voin]econtrare,`ntruc=t
con[tiin]asa,Euls\ueste`narmonieculegeamoral\.~nstarede
p\cat,con[tiin]asasededubleaz\[iapareunEuinferiorcarevreas\
`n[ele,s\[isubordoneze Eulsuperior;voin]asapervertit\atrage
mintea,iarinima`ncearc\s\[ijustificedorin]elerele,elabor=nd
judec\]iconformecu`nclina]iilesale.
V.6.2. Responsabilitatea subiectului uman `n
formarea judec\]ilor morale
Cele spuse p=n\ aici ne `ndrept\]esc s\ analiz\m care este

responsabilitatea omului `n formarea judec\]ilor morale. De la
`nceput am putea spune c\ pu]ini oameni `[i asum\ aceast\
responsabilitate.Majoritatea`[iformeaz\dintrunanumitcontext
judec\]ile morale `n func]ie de educa]ia primit\, de opiniile [i
moravurilesociale.
Totu[i, aceste influen]e exterioare nu sunt niciodat\ absolute

`ntruc=t fiecare persoan\ `[i p\streaz\ o anumit\ spontaneitate
proprie[ioanumit\responsabilitatefa]\deconsecin]eleprincipiilor
moraleacceptatedeeldinmediulsocial.Evidentc\esteposibilca
cinevas\fiedeterminat`ntrutotuldeacesteinfluen]eexterioare.
Elpoates\fiefoartesincer`ninimasa[is\condamnelamoarte
pe cineva crez=nd c\ sluje[te lui Dumnezeu (Ioan 16, 2), `ns\
judecatasamoral\estefals\.Elestesincer,dareste[iresponsabil
pentrufaptasa?M=ntuitorulspune:P\rinteiart\lec\nu[tiucefac,
deoarecejudecatamoral\fals\estedejaopedeaps\auneiinfidelit\]i
moraletrecute.Omulcarenujudec\binedinpunctdevederemoral
suport\defapt,f\r\s\[tie,consecin]eleuneiprimeneascult\rifa]\
delegeamoral\.
Fa]\deaceast\prim\neascultareelr\m=neresponsabil,a[acum
viciosul,`nmijloculsclavieisale,r\m=neresponsabilfa]\deactele
liberes\v=r[iteanterior,darcareprinrepetareaudevenitoadoua
natur\.Asus]inecontrariular`nsemnas\consim]imlaideeac\,de
fapt,nuexist\niciadev\r[inicieroare,nicibine,nicir\u.
Unuldinfenomenelecelemaides`nt=lnite[imaisurprinz\toare
alenaturiiumaneestecelalopiniilorconstruitedesubiect`nintere
suls\upersonal,caredevinapoiconvingerisincere.Unasemeneaom
estedus`neroaredepropriilesalecalcule.Elvam\rturisic\nua
refuzatadev\rulmoral,dar,esteclar,c\nicinulac\utat[idoritcu
toateputerilesale[ipetoatec\ilecareìeraudeschise.Deaceeanoi
vedem`nSf=ntaScriptur\c\sinceritateaestecondi]iasinequanona
moralit\]iiac]iunii,dareanuseconfund\cuadev\rul`nsu[i.
Erorilecelemaisinceresuntimputabile,totu[i,omuluicarear
fipututs\leevitesaus\leprevin\.~nacestsens,Sf=ntulApostol
Pavelafirm\c\p\g=niinupotficonsidera]iiresponsabili[inupot
fiierta]ipentruc\dup\celaucunoscutpeDumnezeudinnatur\nu
aup\stratacesteelementealeadev\rului(Rom.1,1820).Exist\,de
altfel,`nSf=ntaScriptur\multetextecareafirm\c\uncre[tinnu
trebuie s\ progreseze numai `n cunoa[tere, ci mai ales `n
discern\m=ntuls\udeordinmoral(Fil.1,9;ICor.14,20;Col.1,9;
2,2;Ef.5,17;IITim.1,7).
120
PR. GHEORGHE POPA
Experien]adefiecarezinearat\c\omulpoates\reduc\lat\cere
glasulcon[tiin]eisale[ifunc]iilesalespecifice.Deaceea,cinevaar
puteaspunec\eanueste,defapt,martorulsauglasulluiDumnezeu
din om. ~ns\ acest lucru nu este adev\rat. Con[tiin]a poate fi
`nn\bu[it\untimp,`ns\launmomentdateasetreze[tecumaimult\
putere [i aceast\ trezire se identific\ cu remu[c\rile con[tiin]ei.
Acesteanuapardec=tatuncic=ndamintireauneifapteestedublat\
de descoperirea caracterului absolut imoral [i odios al ei, de
certitudineaconsecin]elorsale[ideconvingerea,`nso]it\dedurere,
c\acesteconsecin]esuntireparabile.Dac\judecatamoral\esteo
concluziemoral\precedat\dedezbateri[iargumente,remu[carea,
`n schimb, este o concluzie imediat\, f\r\ alte dezbateri, care
afecteaz\sentimentul,`nfa]auneivoin]e neputincioase.Eaeste,
astfel,omanifestarenemijlocit\adatuluiprimordialalcon[tiin]ei
morale. Remu[carea este, deci, pedeapsa cea mai mare a celui
vinovat,`naintedejudecata`ns\[i.Remu[careaesteultimaetap\a
consum\riischismeiinterioare`ntrecon[tiin]acareaprob\binele[i
condamn\ r\ul [i voin]a care s\v=r[e[te r\ul. Remu[carea nu este
deci, un act al subiectului, ci o manifestare a legii morale `n
con[tiin]\.
V.6.3. Con[tiin]a moral\ [i autoritatea moral\
a) Rela]ia reciproc\ dintre con[tiin]a moral\ [i autoritatea

moral\obiectiv\
Specificulcon[tiin]eiesteaceladeastimulaacordulvoin]eicu
bineledar[icuadev\rul,[ichiars\stimulezec\utareaadev\rului,
`naintedealuaodecizie.Astfel,con[tiin]a[iadev\rulobiectiv,
con[tiin]a[ilegeamoral\caexpresieaautorit\]iiluiDumnezeuse
sprijin\ reciproc. Con[tiin]a cere ea `ns\[i s\ fie `ndrumat\.
Autoritateaautentic\postuleaz\[ieacon[tiin]a,f\r\decarenuarfi
moral\ [i nici nu s ar exercita moral asupra oamenilor. Pentru
fiecareomcon[tiin]aesteultimanorm\subiectiv\aac]iuniimorale,
dareatrebuies\fieconform\cunormaobiectiv\,culegeamoral\.
Pentruafidreapt\[iautentic\,ea`ns\[itrebuies\cautenormasa`n
lumeaobiectiv\aadev\rului[i`nfinal`ncomuniunecuDumnezeu,
Adev\rulsuprem.
b)Con[tiin]amoral\[iautoritateaeclesial\
Infailibilitatea Bisericii este orizontul `n interiorul c\ruia
con[tiin]a moral\ prime[te o orientare sigur\. ~n problemele
disciplinare,conflictul`ntreodecizieareprezentan]ilorBisericii[i
con[tiin]aparticular\poates\apar\.Recunoa[terealimitelorcelor
dou\p\r]ivaduceladep\[ireaoric\ruiconflict.
c)Con[tiin]amoral\[iautoritateacivil\
Con[tiin]aestelegat\dedou\orideautoritateacivil\:1)Aceast\
autoritate este legitim\ prin legea moral\ natural\ confirmat\ de
Revela]iasupranatural\;2)~nmultecazuricon[tiin]aarenevoiede
ajutorulsociet\]ii[ialautorit\]iicivilepentruformareajudec\]ilor
sale.
Dinnefericire,`nzilenoastre,autoritateacivil\,contaminat\de
pozitivism,seprive[teadeseacasingurulizvorcreatordedrept.
Adesea ea nu supune legisla]ia sa nici unui drept preexistent.
Con[tiin]afiec\ruiatrebuieatuncis\examinezecon]inutulacestei
legisla]iicugrij\[iaten]ie.Nimeninupoateacordaprezum]iede
drept unei autorit\]i care nu recunoa[te leg\tura sa cu con[tiin]a
moral\.Legile[iordinelenuoblig\dec=tdac\sunt`nconformitate
culegeamoral\.Decinuautoritateacivil\,cicon[tiin]astructurat\
delegeamoral\esteultimainstan]\lacareomultrebuies\fac\apel
pentrualuaodeciziemoral\.
d)Ascultarea[ilibertateacon[tiin]eimorale
Nimeninupoatevorbidelibertateaabsolut\pentrucon[tiin]\.
F\r\`ndoial\,fiecaretrebuies\ascultedecon[tiin]asa,adic\s\fac\
binelepecarecon[tiin]asa,dup\osincer\c\utare,`lporunce[te.
Darexist\principiilemoralepecarefiecaretrebuies\lecunoasc\.
Nimeninupoates\le`ncalceapel=ndlacon[tiin]asa.
Dac\cinevaareocon[tiin]\eronat\,aredatorias\ascultede
con[tiin]asa?~nacestcazcomunitateaareobliga]iadeaseopune
acteloracesteicon[tiin]epentruaevitaconsecin]elelorgrave.
C=ndomulare,pringre[ealasa,ojudecat\decon[tiin]\fals\,elnu
maipoatefaceapeldedreptlalibertateasadecon[tiin]\.Unadin
func]iileautorit\]iiesteaceeadealscoatedineroare[ideaproteja
122
PR. GHEORGHE POPA
comunitateaderavagiilesale(aiciesteroluldreptuluipenal).Unul
dinmarilerelealetimpuluinostruestec\majoritateaoamenilornu
recunoscdec=tunnum\rrestr=nsdeprincipiigeneraledemoral\.
~n consecin]\ se las\ prea mult\ libertate con[tiin]elor eronate [i
con[tient`mboln\vite.~nnumelelibert\]iised\cursuneilibert\]i
pornografice, mijloacelor anticoncep]ionale, avortului etc. Statul
are datoria de a garanta libertatea con[tiin]ei morale s\n\toase [i
bune,darnulibertinismulcon[tiin]eifalsificate[ibolnave.Altfelse
ajungecaceibunis\sf=r[easc\prinafisupu[ideviolen]acelorr\i.
V.7. Formarea con[tiin]ei morale
Con[tiin]amoral\,a[acumamv\zutdincelespusep=n\aici,
esteomanifestareintegral\asufletului,orealitatelacareparticip\
toateputerilespirituale:voin]a,sentimentul[ira]iunea.Deaceea
filosofiascolastic\f\ceadistinc]ie`ntrenucleulmoralalcon[tiin]ei,
numit\`ngreac\ FL<JZD0F4H,[icon[tiin]amoral\propriuzis\,
numit\ FL n g\*0F4H. Nucleul con[tiin]ei morale este un dat
ontologic, dar `n formarea [i structurarea sa intr\ at=t elemente
voluntare,afective[iintelectuale,c=t[ielementedenatur\istoric\
[isocial\.
1) Caelementevoluntarealecon[tiin]eimoralepotficonsiderate
`nclina]iile sau tendin]ele spre cunoa[terea [i s\v=r[irea binelui `n
opozi]iecu`nclina]iileimoralecareneorienteaz\sprer\u.
2) Elementele afective ale con[tiin]ei morale sunt foarte
complexe[isecaracterizeaz\prinabsen]aintereselor[idorin]elor
egoistelacelcareleposed\.Principaleleelementeafectivearfi:
iubirea dezinteresat\ a binelui [i repulsia fa]\ de r\u; respectul
datoriei[ialvalorilormorale`ngeneral;bucuriacesena[tedin
iubirea[irespectulfa]\delegea[ivalorilemoralec=t[iremu[carea
pentrunerespectarealor.
3) Elementeleintelectualealecon[tiin]eimoralepotficonside
rate cunoa[terea legii [ia valorilor morale, precum[i aprecierea
faptelor[iinten]iilor`nluminaacestorvalori.Dinpunctdevedere
psihologic,cunoa[terealegii[iavalorilormorale,precum[iapre
ciereafaptelor[iainten]iilor,serealizeaz\at=tsubformaunor
intui]iispontane[ineexprimate,c=t[isubform\deg=nduridiscur
siveformulate`nconcepte,indica]ii[ira]ionamentemorale.Ra]io
namentelemoralesuntteoreticec=ndexprim\adev\rurimorale,[i
practicec=ndexprim\preceptemorale.Primeleseformuleaz\la
modulindicativ[ineajut\s\facemdistinc]iaclar\dintrebine[ir\u.
Ultimeleseformuleaz\lamodulimperativ[iconstituieprincipiile
c\l\uzitoarealeactivit\]iimorale.
d)Amar\tatmaisusc\,`nformarea[istructurareacon[tiin]ei
morale, un rol important `l au [i elementele de natur\ istoric\ [i
social\.Dateleistoriceconfirm\faptulc\nucleulcon[tiin]eimorale
esteconstitutivomului,indiferentdeepocaistoric\`ncaretr\ie[te,
`ns\con]inutuleiestevariabil[iseconcretizeaz\`nceeacenumim,
`ngeneral,moravurilesociale.Dealungultimpuluiacesteasau
transformatmereu,a[acumsautransformat[iinstitu]iilecarele
sus]ineau,influen]=ndmereu,`ntrunsenspozitivsaunegativ,at=t
con]inutulcon[tiin]eimorale,c=t[ifactoriicaredetermin\sau,mai
precis,influen]eaz\[istimuleaz\formareacon[tiin]eimorale.
V.7.1. Factori care influen]eaz\ formarea con[tiin]ei morale
~nprimulr=ndformareacon[tiin]eimoraleeste`nstr=ns\rela]ie
cu etapele psihogenetice ale dezvolt\rii omului, din momentul
concep]ieisale.Noilecercet\ri`nacestdomeniuauscos`neviden]\
faptul c\ `nc\ din perioada prenatal\ putem vorbi de un `nceput de
organizare psihic\ la copilul ce trebuie s\ se nasc\. Acest psihism
prenatalreprezint\temeiuldene[ters`ncaresevorinseratoate
impresiileulterioare71pecarefiecareomlevaprimidinmediuls\u
existen]ial.~ntruc=tprimulmediuexisten]ialalomuluiestep=ntecul
matern,influen]eleprenatalepecareelleprime[teprinintermediul
mamei sunt determinante pentru `ntreaga via]\. Cercet\torii `n
domeniuconsider\c\acesteinfluen]esuntat=tdeordinfizic,c=t[ide
ordinspiritual.Deaceea,peparcursulcelornou\lunidesarcin\,starea
desufletamameitrebuies\fiefoartebun\,iarmomentelesalede
medita]ies\fiep\trunsedeg=ndurilecelemaifrumoase,mai
Pantelimon Golu, M. Zlate, E. Verza, Psihologia copilului, Editura

Didactic\[iPedagogic\,Bucure[ti,1995,p.56.
71
124
PR. GHEORGHE POPA
nobile [i mai `n\l]\toare, pentru a transmite acelea[i g=nduri [i

viitoruluis\ucopil.Deasemenea,mediul`ncareseafl\viitoarea
mam\ nu este indiferent. Dac\ ea este nelini[tit\, surmenat\, r\u
tratat\,acestelucrurivorinfluen]anegativs\n\tateaviitoruluicopil.
Cercet\rile`ndomeniulpsihanalizeiauajunslaconcluziac\st\rile
devom\care`nso]escdeobiceiosarcin\,suntcauzatedeaceste
st\ridenelini[te[itensiuneinterioar\aleviitoareimame.Deaceea,
adev\rataatmosfer\`ncaresecontureaz\nucleulcon[tiin]eimorale,
chiar`naintedena[tere,esteceaaiubirii,aiubiriijertfitoarepentru
altul[inuaiubiriiegoistedesine.Dac\nuexist\aceast\atmosfer\,
sepottransmite,pecaleereditar\,foartemultedispozi]iimorale
regretabile,cumarfi:agresivitatea,insensibilitatea,lipsadevoin]\
etc.Evidentc\acestedispozi]iipotficorectatesaudiminuateprin
educa]ie,`ns\dac\aceastalipse[te,cusiguran]\c\elesevorampli
ficamereu`nvia]acelorcaresenasccuele.{i`nSf=ntaScriptur\
descoperimaceast\rela]iedintrep\catelesaugre[eliles\v=r[itede
p\rin]i [i consecin]ele lor, pe calea transmiterii ereditare, asupra
vie]ii urma[ilor (Ie[irea 20, 5 [i 6). Profetul Iezechiel (cap. 18)
precizeaz\totu[ic\acesteconsecin]enusuntcaundestinetern[i
implacabil,cielepotfidep\[itedecelcaretr\ie[tedup\dreptate,iar
sufletulcarevagre[ivamuri(Iezechiel18,4).
Decifiecarecopilcaresena[te`naceast\lumepoart\anumite
tareereditare,`ns\familia,`nprimulr=nd,[iapoi[coala,Biserica[i
societatea`nansambluls\u,trebuies\lajutes\ledep\[easc\pentru
a[iputeaformacon[tiin]asamoral\,careestedefapt`nstr=ns\
leg\tur\ cu formarea con[tiin]ei religioase. Se [tie c\ influen]ele
primite `n primele luni ale vie]ii se `ntip\resc `ntro manier\
specific\`nmemorie`nc=telepots\seconstituie `ntroadoua
natur\, la fel de puternic\ precum tr\s\turile ereditare. Mul]i
consider\c\pots\vorbeasc\oricum[iorice`nainteaunuicopilmic
subpretextulc\elnu`n]elege.~ntradev\r,elnu`n]elegesensul[i
semnifica]iacuvintelorpentruc\nusaudezvoltat`nelelementele
g=ndiriilogice,`ns\cuvintele[iatitudinilese`ntip\resc`nmemoria
sa[i,chiaruitate`naparen]\,elevorantrenaconsecin]emait=rziu,
c=ndelvaaveaexperien]a[ilimbajulnecesar`n]elegerii.Odat\
`ntip\rit`nmemoriasa,uncuv=ntfixeaz\`nspiritg=ndulsau
ac]iuneacareìcorespunda[a`nc=t,`nmomentul`ncarelimbajul
apare,deprinderile dejaformate dob=ndescform\[isepietrific\.
Acestaspectestepu]incunoscutdemareamajoritateaadul]ilor.Ei
cred c\ pot s\ spun\ sau s\ fac\ orice `naintea unui copil,
consider=ndc\elnuvafi`nniciunfelinfluen]at,`ns\impresiile
`ntip\ritepeaceast\cale`nfiin]asavorjucarolulbinef\c\torsau
nefast`nformareacon[tiin]eimorale.
Unuldinaspectele esen]iale`nformarea acesteicon[tiin]e `l
reprezint\,`ncopil\rie,nevoiadeafectivitate.Unmedicastudiat
experimentalaceast\problem\.Aluatdou\grupedecopiisubun
an,primagrup\,`ncredin]=ndounorinfirmierecuexperien]\[i
oferindu le copiilor tot ce le era necesar din punct de vedere
material,`ns\nu[igesturilelordeafec]iune,iaradouagrup\afost
l\sat\mamelornaturale.Elaconstatat,apoi,c\`ntimpulprimelor
s\pt\m=nicopiii`ncredin]a]iinfirmierelorsaudezvoltatmaibine
dinpunctdevederefizic,`ns\imediatdup\aceeacopii`ngriji]ide
mameleloriaudep\[it.Mediculatrasconcluziac\iubireamatern\
estelafeldenecesar\copiluluica[ihranafizic\,iarabsen]aei
`nt=rziedezvoltareafizic\, intelectual\[imoral\aacestuia.Dup\
treilunidepriva]iuniafectiveconsecin]elesemanifest\chiar`n
domeniul vie]ii fizice prin pierderea poftei de m=ncare [i a
somnului,ca[iprintroprivirelipsit\deexpresie.Timpulafectat,
apoi, pentru dep\[irea acestor caren]e afective este destul de
`ndelungat [i, uneori, recuperarea pare a fi imposibil\. De aceea
consider\mc\familia,`ntemeiat\peiubire,esteleag\nul`ncarese
punbazeleviitoareicon[tiin]emorale.Dincolodec\minulfamilial
exist\ mediul social, care, la r=ndul s\u, ar trebui s\ influen]eze
pozitivformareacon[tiin]eimorale.~ns\decelemaimulteorime
diul social ofer\ copilului mai mult exemple de agresivitate, de
egoism, de dezordine moral\. De aceea un lucru important `n
formareacon[tiin]eimoraleeste[ipreg\tireacopiilorpentrumarile
deziluzii ale vie]ii [i, `n acela[i timp, pentru `nt=lnirea lor cu
Dumnezeu.Niciomam\nucredc\[ivaconsideracopiluldoaro
fiin]\ biopsihosocial\ care, la un moment dat, va fi `nghi]it de
moarte. De aceea ea trebuie s\ se `ngrijeasc\ de propria sa via]\

spiritual\pentruaputeadezvolta[ivia]aspiritual\[ireligioas\a
126
PR. GHEORGHE POPA
copilului.Esteimportant,spreexemplu,cagesturileprincarese
exprim\atitudineaderug\ciunes\fie`nv\]ate`nc\dinprimiianiai
vie]ii.Copilulnuva`n]elegenicisensulacestorgesturi,nicisensul
cuvintelor,darvadob=ndianumitedeprinderi[i,mait=rziu,c=nd
va`n]elegeìvafigreus\sea[ezeseara`npat`naintedea[ifi
f\cutrug\ciunea[iaImul]umiluiDumnezeupentruziuacarea
trecut [i aI invoca ocrotirea pentru noaptea ce vine. O dat\ cu
aceste deprinderi se va forma, `n timp, [i con[tiin]a moral\ [i
no]iuniledebine[ider\u[icaracterulmoral.
~nafar\deatmosfera[imediulfamilial`ncaresepunbazele
form\rii con[tiin]ei morale, un rol important `n dezvoltarea [i
maturizarea sa`l au [coala [i Biserica. Evident c\ noi nu neam
propuss\facemoanaliz\exhaustiv\amodului`ncareto]iace[ti
factoriinfluen]eaz\formareacon[tiin]eimorale.Exist\multelucr\ri
despecialitatecaresauocupatdeaceast\problem\[ideaceeanoi
neam restr=ns analiza doar la nivelul principiilor generale.
Subliniem,`nfinal,faptulc\mediulfamilial,[colar[ieclesialar
trebuis\fie`ntrodeplin\armonie[i`ntrocontinuitatefireasc\`n
ceea ce prive[te exigen]ele lor axiologice. Aceste trei medii
existen]ialeartrebuis\seasemenecubisericapecareunvoievoda
hot\r=ts\oconstruiasc\pe`n\l]imeacaredominacapitala]\riisale.
Bisericaar\tacutotuldeosebit,`ns\nimeninuputeas\ajung\laea
dec=tpeocaleabrupt\,dificil\[isinuoas\.Prinaceastasesugera,
tuturorcelorcaremergeausprebiseric\,faptulc\ceeaceestemai
bun,maifrumos[imaiadev\rat`nvia]\nusepoateob]inedec=t
prin efort, prin ascez\ trupeasc\ [i spiritual\. Prin tot ce era `n
biseric\,celcareintra`neaerainvitatlarug\ciune[ireculegere.Un
lucru`ns\atr\geaaten]ia:nuexista`ninteriorulbisericiiniciosurs\
delumin\.Totu[idejur`mprejuraufostt\iate,`nmodinten]ionat,
miideni[epentrucafiecareparticipantlaliturghies\a[ezepropria
salum=nare`ntroni[\careìeradestinat\numailui.C=ndtoat\
lumea era prezent\, interiorulbisericiistr\lucea `nmoddeosebit,
luminat fiind de lum=n\rile tuturor. Nimeni nu `ndr\znea s\
absentezedelaliturghiesaus\nu[iaduc\lum=nareasa,deoarece
loculabsenteramarcatprintrunpunctnegru`nansamblulplinde
lumin\.
Aceast\atmosfer\eclesial\arputeaconstituimodelulinspirator
pentrumembriifiec\reifamiliisauceiaicomunit\]ii[colare,carear
trebui s\[i aprind\ f\cliile sufletelor lor `n catedrala tainic\ a
con[tiin]eifiec\ruicopilsaut=n\r`nformare.Dinnefericire,acest
lucrunuse`nt=mpl\[ideaceeacon[tiin]amoral\fieseperverte[te
[idevinepatologic\,fier\m=ne`ntrostaredeapatie[iindiferen]\,
careestetotoform\patologic\demanifestareaomuluicafiin]\
moral\.
V.8. Pervertirea con[tiin]ei morale
Ochii,dac\staupreamult`n`ntuneric,pierdacuitatealor.Dac\
apelulcon[tiin]einuesteniciodat\ascultat,con[tiin]a`ns\[is\r\ce[te.
Refuzulcontinuudeaiubina[teo`mpietrireainimii,oneputin]\dea
iubi. Ra]iunea pentru a sesiza legea `n toat\ dimensiunea sa
atr\g\toare,araveanevoiecavoin]as\ostimulezeprindorin]asa.
Lipsit\deacestajutor,eanumaipercepedec=tlegeaabstract\[iseac\.
C\mara`ns\[iasufletuluidac\nusehr\ne[tecuentuziasmulra]iunii[i
alvoin]eise`ntunec\,iarflac\rasasestinge.
Acest r\u poate `mbr\ca diverse forme dup\ componentele
intelectuale,afective,volitivealefiec\ruia.
1) Unitatea personalit\]ii [i, deci, dinamismul con[tiin]ei este
amenin]atlaomulslab,carerecunoa[tecupl\cerebineleideal,dar
`npractic\el`lcompromite.Elsus]ineteoriifrumoase,darnule
`ntrupeaz\.Esteca[icumiarlipsi,`ntrera]iuneacarecontempl\
culorile[ivoin]acareartrebuis\leasume,osc=nteieafectiv\care
s\ le uneasc\. De aceea este important pentru formarea unei
con[tiin]emoraleintegrecanois\nustudiemnumaiporuncile,nici
numaiBinelecavaloare`nsine,cis\r\spundemconcretlaapelul
careniladreseaz\.Ovia]\afectiv\biner=nduit\[i`n]eleptdez
voltat\estedeomareimportan]\.
2) Maialesneascultareaobi[nuit\[ivoluntar\fa]\deexigen]ele
con[tiin]ei,gre[elilemultiplef\r\niciunregret,ruineaz\profund
con[tiin]amoral\.
Laceislabieavaajungelaostructur\divizat\apersonalit\]ii,
comparabil\cucea`ncareseinstaleaz\spiritelepreaspeculative[i
128
PR. GHEORGHE POPA
idealiste.Luminabineluistr\luce[te`nc\`nra]iunedarf\r\c\ldur\.
Ea nu mai p\trunde voin]a, iar sufletul nu mai tr\ie[te dec=t la
suprafa]asa`ns\[i.Ad=nculsufletului`ncaretotu[icomunic\ra]iu
nea[ivoin]a,`ncarecunoa[tereaartrebui`nc\lzit\deiubire[i`n
careiubireaartrebuis\luminezera]iunea,parec\zut`nletargie,
cuprins de un somn al mor]ii. Personalitatea este bolnav\, atins\
p=n\`ninim\deodualitatemorbid\.
Lapersonalit\]ileviguroase[is\n\toase,reac]iafa]\degre[elile
multiple este diferit\. Ele nu tolereaz\ mult timp sciziunea. Dar
pentru c\ voin]a orgolioas\ refuz\ s\ se supun\ normelor binelui,
ra]iuneaesteceacaresevasupunevoin]ei.Astfelserealizeaz\la
nivelul voin]ei rele un nou acord [i energiile con[tiin]ei,
dinamismul unit\]ii sunt cooptate `n avantajul acestei armonii
tenebroase.~naparen]\via]aacestoroamenid\m\rturiedeologic\
perfect\ [i de o logic\ f\r\ fisur\ `ntre atitudinea lor voluntar\ [i
convingerilelorintelectuale.Daraceastaesteocaricatur\aunit\]ii
veritabile.Ra]iunea[ivoin]asuntunite,dar[iuna[ialta,[isufletul
`ntreg, str\ine lumii adev\ratelor valori, separate de izvorul
dumnezeiesc, locuiesc totu[i `n minciun\. Unitatea lor este
tenebroas\,adic\satanic\.Imposturadevine`neleostareorganic\.
V.8.1. Patologia con[tiin]ei morale
Con[tiin]a,cafacultatemoral\,nupoatefifals\.Totu[ira]iunea
noastr\,caretrebuies\seexerciteasupralumiiobiective,poates\se
`n[ele. Nefiind intuitiv\, ea este supus\ informa]iilor din afar\,
presiuniisocialeaopiniilorprefabricate,estesupus\ignoran]ei[i
erorii.Judec\]ilenoastremoralerisc\s\fie[ieleorientatespreacest
orizontalignoran]ei[ierorii.
Oeroarenevinovat\nuconstituieunobstacolpentrumoralitate,
dareanueste,desigur,idealul,[inimeninudore[tes\r\m=n\`n
eroare.Trebuies\dorimluminadeplin\.Altfeleroareaardeveni
vinovat\, [i nu ar mai l\sa loc dec=t unui pseudo verdict al
con[tiin]ei care constituie o adev\rat\ piedic\ pentru moralitate.
Despreerorilecon[tiin]eimoralevafivorba`nceleceurmeaz\[i,
`nmoddeosebit,desprecaracterullorpatologic.
a)Infantilismulmoral
Acest aspect patologic al con[tiin]ei morale este `n str=ns\
leg\tur\cuinfantilismulpsihologic,adic\cuatitudineaomuluial
c\ruicaracterp\streaz\impulsivitatea[inestatorniciacopilului.~n
acestcaz,tendin]elenegative[iinferioareprevaleaz\asupracelor
superioare,ideilemoralesunt`n]elese`ntrunmodconfuz[iacest
lucru conduce la judec\]i morale eronate [i la atitudini morale
infantile.
b)Labilitateasaunebuniamoral\
Acestaspectpatologicalcon[tiin]eimoraleconst\`nincapaci
tateadeadeosebibineleder\u[ideanusim]imustrareadecon
[tiin]\pentrufaptelerele.
c)Con[tiin]ascrupuloas\
Scrupululesteoincertitudinemaladiv\careafecteaz\judecata
moral\.Celscrupulosestedominatdefricacontinu\fa]\dep\cat.El
vedepretutindenidatorii[ipericolecarelorienteaz\sprep\cat.
Exist\dou\feluridescrupule:
1) Scrupululgeneralcareprive[te,maimultsaumaipu]in,toate
domeniilevie]iimorale[iprovinedintrosupraactivitateacon[tiin]ei
legatedeodiminuareacapacit\]iideatrageconcluziiferme;
2) Scrupululdecompensa]ie.Angoasasemanifest\aiciasupra
unoraspectemoralelegatedelegeapozitiv\.Efortultensionatdea
respecta `n cele mai mici detalii o lege particular\ mascheaz\
relaxareacon[tiin]ei`nfa]aobliga]iilormoralefundamentale,mai
alescelecareprivesciubireafa]\deaproapele[ivia]aderug\ciune.
Acestscrupul,careesteoform\denevroz\,nupoatefitratatdec=t
printro`ntoarcereenergic\ladatoriilecelemaiimportantefa]\de
carescrupulul`[imascheaz\neglijen]a.
Primaform\descrupulcereunp\rintespiritualplindebun\tate
[i ferm [i care cunoa[te natura acestei maladii. Scrupulul se
`nt=lne[te[ilapersoanelecuovia]\spiritual\intens\.Elestetotu[i
legatdediverseafec]iunipsihice[inervoase,obsesii[inevrozege
neratedeangoas\.
130
PR. GHEORGHE POPA
Pericolulmoralalscrupululuist\`ndescurajare.Acestapoate
conducelalaxismmoral.
Este important ca p\rintele spiritual s\ nu fie el `nsu[i un
scrupulos pentru cel care este `ndrum\tor. O educa]ie inspirat\
unilateral, dintr o moral\ legalist\, ce accentueaz\ observarea
penibil\amiideprescrip]ii,esteunizvor`ndep\rtat,darfrecvental
scrupulului. ~n cazurile dificile, duhovnicul trebuie s\ trimit\
bolnavullaunpsihiatru. Oodihn\echilibrat\este un`nceputde
ameliorare.
Pentru scrupulos, principiul capital este cel al unei ascult\ri
necondi]ionatefa]\deduhovniculalesodat\pentrutotdeauna,c\ci
con[tiin]ascrupuloas\esteunabolnav\,carecereun`ndrum\tor[i
unmedic.Ceamaimarepartedintrescrupulo[ipot`nc\distinge
`ntreoobliga]ieadev\rat\[iunscrupul,dardomina]ideangoas\nu
renun]\ la scrupul. Con[tientizarea acestei situa]ii trebuie
accentuat\.Trebuies\convingembolnavulc\estemais\n\tospentru
els\seopun\scrupululuidec=ts\[iimpun\falseobliga]ii.
d)Laxismul
La polul opus al con[tiin]ei scrupuloase st\ con[tiin]a lax\.
Aceastasemanifest\prinnegareaobliga]ieimorale`ns\v=r[irea
unei fapte sau `n diminuarea gravit\]ii unei fapte imorale. Unii
morali[ticonsider\c\laxismulmoraleste,defapt,oparalizie[i
sl\bireextrem\acon[tiin]eimorale,`nc=teanumaiestesensibil\la
ideea de datorie moral\ [i nu mai simte regretul atunci c=nd
persoanas\v=r[e[teunp\cat.
V. 9. Cauzele `mboln\virii con[tiin]ei morale
Cauza cea mai frecvent\ a erorilor con[tiin]ei morale este
ignorarea, mai mult sau mai pu]in, a principiilor morale [i
religioase. Orice p\cat pentru care nu am f\cut peniten]\, orice
orientare rea a voin]ei mic[oreaz\ perspicacitatea [i compromit
siguran]ajudec\]iimorale.
Independentdeoricegre[eal\,erorilecon[tiin]ei`[iauizvorul`n
naturanoastr\[ichiar`nnaturadatorieimorale.Orizontulomului
estetotdeaunarestr=ns[iputereadesintez\limitat\.Datoriaeste
legat\nunumaideprincipiileve[nice[iimuabile,ci[idemiilede
situa]ii[i`nt=mpl\rialevie]ii.
Judecatacarevahot\r`bun\tateauneiac]iuninudepindenumai
de principiile morale generale, ci [i de adev\rata semnifica]ie a
cazuluiconcret`ncareintr\numero[ifactorinecunoscu]i.Doaro
cunoa[tereprofund\avie]ii[iomarepruden]\potdiscernecorecti
tudinea faptelor`ndiverse`mprejur\ri. Ojudecat\moral\dreapt\
presupunecunoa[tereavalorilorve[nice,apreciereaimpar]ial\aie
rarhieilor[iurgen]alor,p=n\`ninimadatelorcontingente.
A[adar, cauzele care determin\ con[tiin]a s\ devin\ lax\ sunt
multiple,`ns\celemaiimportanteniseparafiurm\toarele:
1) influen]amediului`ncaretr\ie[teopersoan\;
2) lipsadereflec]ieasupraprincipiilormorale[ilipsadeautore
flec]ieasuprafaptelors\v=r[ite,careaudreptconsecin]\formarea
unorjudec\]imoraleeronate;
3) Repetareaunorfapteimoralecareconducla`nt\rireaunor
patimi[itransformarealor`ntroadouanatur\asubiectuluimoral.
Toateacesteaspecteproducoperturbareprofund\acon[tiin]ei
morale[isuntopiedic\pentruovia]\moral\autentic\.Maladiile
suflete[ti,`ngeneral,alecon[tiin]eimorale,`nspecial,r\nescpro
fundpersonalitateaomului[i,cutimpul,acestanumaipoaterealiza
nimicedificator`nvia]asaintelectual\,moral\[isocial\.Deaceea
estenecesars\cre\mcondi]iilenecesarecultiv\riicon[tiin]eimo
rale,at=t`nspa]iuleclesialc=t[i`nafarasa,iarcazuriledejapato
logices\letrat\mcutoat\aten]ia[irespectulcesecuvinoric\rei
fiin]eumane,chiardac\pentrumomentseafl\`ntrositua]iecritic\.
Sprijinul cel mai important pentru cel care are nevoie de
vindecarea con[tiin]ei morale este, `n primul r=nd, credin]a
luminat\ care spulber\ `ndoiala `n con[tiin]a scrupuloas\ [i
`ndep\rteaz\ignoran]adincon[tiin]alax\.
Pentruaajunge,`ns\,laocredin]\luminat\[ilucr\toare,prin
iubire, este necesar\ rela]ia cu un duhovnic care are datoria s\
propov\duiasc\cuv=ntul,s\st\ruiecutimp[if\r\timp,s\mustre,s\
certe,s\`ndemne,cutoat\`ndelungar\bdare[i`nv\]\tur\(IITim.
4,2).
132
PR. GHEORGHE POPA
Duhovnicultrebuie,a[acumsedesprindedintextulacesta,s\
fie bine preg\tit pentru a putea diagnostica `n mod corect o
con[tiin]\moral\bolnav\.
Con[tiin]a scrupuloas\, spre exemplu, tr\ie[te permanent
sentimentul de fric\ fa]\ de p\cat. C=nd frica devine o obsesie,
scrupulosulnumaiestest\p=npeel`nsu[i[iatunciarenevoienu
doardeduhovnic,ci[ideunpsihiatrupentrualajutas\dep\[easc\
situa]iacritic\`ncareseafl\.Oexplicare[iointerpretaretemeinic\
a`nv\]\turii[idatoriilormorale[ireligioasereprezint\unuldincele
maibunemijloacepentruvindecareacon[tiin]eiscrupuloase.
CAPITOLUL VI
Libertatea voin]ei
Atuncic=ndvorbimdelibertateamoral\nereferim,`nprimul
r=nd,lalibertateavoin]eiumane,lacapacitateasubiectuluimoral
de a se autodetermina `n ac]iunile sale. De aceea, `nainte de a
precizaconceptuldelibertatemoral\,vomabordaproblemavoin]ei
`nexisten]auman\.
VI.1. Ce este voin]a?
~ntrun sens general, prin voin]\ `n]elegem totalitatea actelor
con[tiente[iincon[tienteprincareurm\rimrealizareaunuiscop.Deci
`ncadrulvoin]ei,`nsensuleigeneral,intr\nudoaractelecon[tiente,
ci[iactelereflexe,instinctele[ideprinderilesauautomatismele.
~ntrunsensmairestr=ns,prinvoin]\`n]elegemfunc]iasufle
teasc\ prin care omul se decide `n mod liber, dup\ o analiz\ a
motivelor[iscopurilor,s\fac\saus\nufac\oac]iune.Dinaceast\
perspectiv\oriceac]iunevoluntar\cuprindetreimomente:analiza
motivelor[iscopurilor,hot\r=realiber\pentrus\v=r[ireaac]iunii[i
realizareaeipeplanobiectivsauextern.
Voin]aesteofunc]iesufleteasc\distinct\[inupoatefiredus\
sau,pur[isimplu,identificat\cura]iuneasauintelectul.Easeafl\,
totu[i, `ntro str=ns\ rela]ie cu ra]iunea, deoarece `n analiza
motivelor[iscopuriloruneiac]iunifaceapellaaceasta.Aceastanu
`nseamn\ c\ procesele de cunoa[tere atrag cu necesitate voin]a.
Sf=ntul Apostol Pavel exprim\ destul de sugestiv acest aspect
atunci c=nd scrie romanilor: nu binele pe carel voiesc `l
s\v=r[esc,cir\ulpecarenulvreau,peacela`lfac(Rom.7,19).
VI.2. Actul voluntar
Actulvoluntaresteoriceactpecarelfaceomul,urm\rindprin
el`nmodcon[tientrealizareaunuiscop.Actulvoluntarnusecon
134
PR. GHEORGHE POPA
fund\ nici cu actul instinctiv, care[i are originea `ntro pornire

fireasc\saunativ\aomului,nicicudeprindereasauobi[nuin]a,care
laorigineafostunactvoluntar,darprinrepetareadevenitunact
automat.
Actul voluntar se deosebe[te de actul spontan, care nu este
dec=toreac]iefa]\deoanumit\excita]ieextern\,[i,deasemenea,
deactulf\cutdinconstr=ngere,f\r\participareavoin]ei.
Deciactulvoluntarpoart\pecetealibert\]iisubiectuluimoral[i
deaceea,`nlimbajulobi[nuit,termeniivoluntar[ilibersunt
considera]isinonimi.
VI.3. Valoarea moral\ a actului voluntar
~nactpersoanaexprim\valoareasaunonvaloareasamoral\.
Elnuesteorealitateseparat\depersoan\,cipersoanaeste`nact.
Totu[ipersoana nuconst\, a[a cumconsider\ uniifenomenologi,
doar`nsimplasuccesiuneaactelorsaleindividuale.Deaceeava
loareaactuluir\m=netotdeaunadistinct\deceaapersoanei`ntota
litateasa.
Valoarea sau nonvaloarea unui act se `nscrie `ntro valoare
global\pecareo`nt\re[tesauosl\be[te.
VI.4. Diferen]a dintre act [i ac]iune
Unii morali[ti fac o distinc]ie clar\ `ntre act [i ac]iune.
Actulesteac]iuneaintern\,iarac]iuneaesteceacaresemanifest\
`nexterior(actusinternus,actusexternus).Nuoriceactinterneste
`nso]itdeoac]iuneextern\,`ns\oriceac]iunecuadev\ratuman\
este`nso]it\deunactinterior.
VI.5. Obstacole reale sau aparente ale actelor [i ac]iunilor
Din defini]ia pe care am dato actului [i ac]iunii voluntare, la
`nceputulacestuicapitol,reiesefaptulc\elesuntrezultatulcunoa[terii
[ialvoin]eisubiectuluimoral.Undenuexist\cunoa[tere[ivoin]\nu
exist\ nici libertate. Exist\ `ns\ situa]ii `n care subiectul moral nu
cunoa[tedestuldeclarscopulunuiactsaualuneiac]iuni
sau voin]a este `mpiedicat\ s\ se decid\ `n mod liber pentru

s\v=r[irealor.Actul[iac]iuneas\v=r[ite`nasemeneacondi]iinu
suntlibere`nmoddeplin[icaataresubiectulmoralnuestepe
deplinresponsabildeele.Rezult\deaicic\exist\anumiteobstacole
ce apar `n fa]a actelor [i ac]iunilor voluntare care pot diminua
libertateavoin]ei,diminu=ndastfel[iresponsabilitateamoral\.Cele
mai importante obstacole ale actelor [i ac]iunilor morale ar fi:
constr=ngerea,frica,ignoran]a,pasiunile[ideprinderile.
a)Constr=ngerea
Dinperspectiv\moral\,constr=ngereaesteunactdeviolen]\pe
care`lsufer\cineva`mpotrivavoin]eisale.Eapoatefidenatur\
fizic\saupsihic\.~nambelecazurisubiectulnupoatefipedeplin
liber[i,caatare,nicipedeplinresponsabildinpunctdevedere
moral.
b)Frica
Este un sentiment profund provocat de un pericol real sau
imaginarcareneamenin]\.Dinpunctdevederepsihologic,frica
esteoemo]ieprimar\,ostareemotiv\cucarenena[tem[icare
poateinfluen]a`nmoddecisivactele[iac]iunilenoastrevoluntare.
Dinperspectiv\moral\,numaiatuncic=ndfrica`ntunec\cutotul
con[tiin]a omului, paraliz=ndui voin]a, suprim=ndui deci
libertatea,ea`nl\tur\responsabilitateamoral\.
c)Ignoran]a
Estelipsadecunoa[tereaprincipiilormoralepecare,defapt,
cel `n cauz\ ar trebui s\ le cunoasc\. Ea se poate manifesta ca
ignoran]\ a principiilor sau a legii morale, sau ca ignoran]\ sau
necunoa[tereafaptuluic\actele [iac]iunile s\v=r[itenusunt`n
conformitateculegeamoral\.~nfunc]iedegradulei,decauzele
care au determinato [i de principiile fa]\ de care se manifest\,
subiectulpoateficonsideratmaimultsaumaipu]inresponsabil.
d)Pasiunile
Dinpunctdevederepsihologic,pasiunilesuntsentimentecare
punst\p=nireexclusiv\pesufletulunuiom,influen]=ndprofund
actele[iac]iunilevoin]eisale.
136
PR. GHEORGHE POPA
Dinpunctdevederemoral,pasiunilesuntfaptesaudorin]epu
terniceorientatespreanumitelucruricareproducpl\ceresubiectu
lui,daruneoriseopundesf\[ur\riilibereavoin]ei.~nfunc]iede
motivelecareleaudatna[tere[idescopulurm\rit,pasiunilepot
constituicircumstan]eatenuantepentruresponsabilitateamoral\a
subiectului.
e)Deprinderile
Sunt,laorigine,actevoluntare,darcareprinrepetareauajuns
involuntare,influen]=nd`nmodprofundexercitarealibert\]iivo
in]ei. ~n general, deprinderile se `mpart `n deprinderi bune [i
deprinderirele.Primelenusuntunobstacol`ncalealibert\]ii[i
responsabilit\]iimorale,pentruc\afiliber`nseamn\,defapt,a
s\v=r[ibinele.Ultimelesunt`ns\unobstacol[i`nfunc]iedemodul
`ncaresauformat,degraduldeparticipareliber\asubiectului,se
stabile[te[iresponsabilitateasamoral\.
f)Alteinfluen]easupraactelor[iac]iunilorvoluntare
~nafar\deobstacoleleenumeratemaisuscareinfluen]eaz\mai
multsaumaipu]inlibertateavoin]ei,teologiamoral\maiprecizeaz\
c\`njudecarea[iapreciereaactelor[iac]iunilormoraletrebuies\se
]in\seama[idealteaspectecumarfi:structurapsihofizic\afie
c\ruisubiectmoral,influen]amediuluinatural[isocial,particula
rit\]iledev=rst\,desex,deras\etc.Toateacesteaspectepotin
fluen]aactele[iac]iunilemorale,`ns\nupotdeterminavoin]a`ntr
unmoddeosebit[icaataresubiectulmoralr\m=ne,totu[i,liber[i
responsabil`ns\v=r[ireaactelorsale.
VI.6. Dubla valoare realizat\ prin ac]iune
Ac]iuneanuestedoaroprelungireaunuiactintern`nafar\,ci
esteolucrareasupralumiiexterioare,careomodific\`nbinesau`n
r\u.Ac]iunea,ca[iactul,prime[tedeterminareasamoral\`nrela]ie
cu o valoare obiectiv\. Prin orice ac]iune bun\ lumea se
`mbog\]e[te,dar[ipersoanadevinemaivaloroas\,maivrednic\de
pre]uire. Cea mai `nalt\ dintre valorile morale personale este
d\ruireafa]\deDumnezeu[ifa]\desemeni.
VI.7. Sensul ac]iunii

Ac]iunea exterioar\ are o valoare moral\ `n sine. Chiar dac\
inimaestepolulesen]ialalmoralit\]ii,aceastaserealizeaz\deplin
printrolucrareobiectiv\.Unsentimentneexprimat`nafar\devine
adesea neautentic [i superficial. La r=ndul ei ac]iunea exterioar\
influen]eaz\interiorul.Dac\nuexist\nicioocaziepentruaverifica
prinfapteotendin]\intim\saua`ndepliniodecizie,actulinterior
poatefiautentic[iprofund,darnuatingedinamismuls\uefectiv.
VI.8. Rezultatul ac]iunii
C=ndunomsearunc\`nap\pentruasalvaunaltul,ac]iuneasa
este la fel de valoroas\ chiar dac\ se `neac\. Noi nu accept\m o
moral\ exclusiv pragmatic\, a c\rui singur\ norm\ este rezultatul.
Darnicinuaccept\momoral\careesteindiferent\fa]\derezultatul
ac]iunii.Aceastadiminueaz\energiilemoralepuse`nslujbaunei
ac]iuni.Dezinteresulfa]\derezultatulexterioraluneiac]iuniesteo
form\depietism.
VI.9. Motiva]ia moral\ a unei ac]iuni
Motivul constituie forma sau sufletul unei ac]iuni. Obiectul
constituiemateriaei,trupulei.Darnutrebuies\uit\mc\[iobiectul
este informat deja de o valoare [i aceasta trebuie s\ prevaleze
asupraunuimotivcarenucorespundeobiectului.Obiectulr\m=ne
primul element decisiv pentru valoarea ac]iunii. Determinarea
ultim\ a acestei valori va ]ine de corectitudinea obiectiv\ a
motivului. ~n cazul motivului, ca [i a sentimentului, subiectul
moralprime[tevalori,nulecreeaz\.Lumeavalorilorpreexist\,dar
primireaefectiv\avalorilor,op]iuneaactiv\`nfavoareabineluise
`nr\d\cineaz\ `n libera alegere a unui motiv, ca baz\ a ac]iunii.
Motive de tot felul se trezesc `n noi, `n raport cu valorile, dar
dorin]elenoastre,instinctelenoastre,exercit\asupraloruncontrol
selectiv. De aceea,motivele carenise propuncuceamaimare
insisten]\,celecareneconducadesea,traducatitudineanoastr\
138
PR. GHEORGHE POPA
profund\[iaspira]iilenoastreintime,con[tientesauincon[tiente.St\
`nputereanoastr\s\trezim`nnoicupre]ulunuiefortmarenoi
motivepentruac]iune,`ns\elevorfitotdeaunamaipu]inedec=t
celecaresenascspontan`ninimanoastr\.Deaceea,at=ttimp
c=tluptar\m=nevie`ntresentimentelebune[irele,omultrebuies\
examinezecumaregrij\motiveleactelorsale.Nuvaputeafacecu
succesacestlucrudac\nuare`nainteaochilors\im\suraetern\a
oric\reivalorimorale.
Doarcelcaresea[az\`naintealuiDumnezeu[iseprive[te`n
luminacredin]ei[ties\identificeclarmotiveleactelorsale[is\le
discearn\adev\ratalorcalitatemoral\.
VI.10. Importan]a unui motiv dominant pentru o
ac]iune moral\
Pentru coeren]a voluntar\ a unei vie]i, alegerea unui motiv do
minantesteesen]ial\.Putereaantrenant\amotivelorparticularepro
vine `n mare parte din circumscrierea lor unei motiva]ii generale.
Aceast\motiva]iepoatefideordinafectivsaudeordinintelectual.
Nu trebuie s\ dispre]uim valorile afective `n materie de mo
tiva]iemoral\maialesatuncic=ndexist\mariobstacolede`nvins.
~nasemeneamomente,doariubirea[ientuziasmulpermiteomului
s\semobilizeze[is\pun\`nlucraretoateputerilesale.Dardac\
motiva]ieiafectiveìlipse[te[iunmotivdeordinra]ionalsauinte
lectual,entuziasmul,bazatpesentiment,nuvafidec=tunfocde
paie.Decioricemotivtrebuies\aib\unnucleuinteligibil,prezent
`ng=ndiresubformauneiideiprecise,saucelpu]inauneiimagini
plinedesens.
Pentruc\motivelecelemaiintensepierdcutimpuldinardoarea
lor,sausuntmarginalizatedealtelecontrare,esteimportants\le
re`nnoim permanent [i, `n mod deosebit, motivul dominant.
Psihologiaad=ncuriloraar\tatc\exist\[imotiveincon[tienteale
ac]iunii. Ele trebuie neap\rat con[tientizate pentru a vedea
corectitudinea lor. D\ruirea total\ unui ideal nu este sinonim\ cu

controlulpermanentalacesteid\ruiri.~ns\privireacontinu\spre
ideal[ispreDumnezeuvafimairodnic\pentruvia]amoral\,dec=t
oaten]iecontinu\lasinelepropriu,f\r\comuniunecuDumnezeu.
VI.11. Rolul sentimentului `n ac]iunea moral\
~nlimbarom=n\,sentimentulevoc\,`nprimulr=nd,omi[care
aafectivit\]iisensibile,darelp\streaz\[iosemnifica]iecognitiv\
(`nlatin\sentio#g=ndesc,stimez).
~n sensul propriu, sentimentul nu se confund\ cu emo]ia
sentimental\.Aceastaizvor\[tedinresurseleorganicealeeului[inu
estedec=tosensibilizareasubiectuluicuprivirelaunobiect.Din
momentul `n care subiectul moral ia atitudine fa]\ de aceast\
mi[careasensibilit\]ii,fieaccept=ndo,fiereprim=ndo,eadevine
sentiment.A[adar,sentimentulesteunactintern,dararetendin]a
deasemanifesta`nafar\`nanumite`mprejur\rioportune.Aceste
manifest\ri,`ns\,nuapar]in`nmodesen]ialstructuriipsihologicea
sentimentului.Maimult,sentimentulcaatarenuestenicidorin]\,
nicihot\r=redeafaceceva.Elestelegatnaturaldeacestea,dar
`nainte de toate el este cutremurul pe carel treze[te `n noi o
valoaresauononvaloare;esteecoul[ir\spunsulsubiectivpecare
noi`ld\macesteia.Seafl\`nsentimentoprezen]\intim\avalorii,
scrieLouisLavelle.Noinuamaveaniciodat\revela]iavaloriif\r\
aceast\afec]iuneinterioar\,c\reiaìd\mnumeledesentiment.{i
cumnuexist\senza]ie,oric=tdesimpl\,cares\numanifesteun
aspectalrealului,nuexist\nicisentiment,oric=tdefamiliar,cares\
nucon]in\afirmarea`mplinit\auneivalori().Elestepecetea
`ns\[iaprezen]eivalorii,a[acumesteearecunoscut\[iconsim]it\.
Esteoatingereavaloriia[acumsenza]iaesteoatingerearealu
lui72.R\spunsulsubiectiv,prezen]aintim\,nuvreas\`nsemnec\
sentimentularaveatendin]as\serepliezeasupralui`nsu[i,asupra
unei valori devenit\ a sa. Dimpotriv\, sentimentul nu[i g\se[te
odihna sa dec=t `n orientarea sa dinamic\ spre obiect. Fiecare

sentiment este polarizat de o valoare obiectiv\ pe care el o simte.
IubireadeDumnezeueste`nmodrealorientat\spreDumnezeu[inu
LouisLavelle,Traitsdesvaleurs,t.i,pp.190191.
72
140
PR. GHEORGHE POPA
spresine`nsu[i.Iubireades\v=r[it\seodihne[tetotal`nDum
nezeu, chiar dac\ nu se exteriorizeaz\ printrun gest sau printro
ac]iune.
Decisentimentuleste`ntotdeauna`nrela]iecuobiectuls\u.
F\c=nd abstrac]ie de sentimentele tipic `nchise, crispate, un
torent spiritual traverseaz\ orice sentiment orient=ndu l spre un
scoppecareel`latinge,chiar`naintedealcunoa[tepedeplin.Se
poatespunec\sentimentele,chiarf\r\intermediulac]iunii(saual
cuv=ntului), ating persoanele c\rora se adreseaz\, `n func]ie de
treaptasensibilit\]iispiritualeaacestora.Curentuldesentimente
pozitive(iubire,bun\tate,compasiune,umilin]\,respect,dreptate,
puritate)esteunulvivificator[ipurificator.
Finalitateaunuisentimentestedeobiceiopersoan\:Dumnezeu,
aproapele,comunit\]ilepersonale,propriuleu.Fiin]ele`nsufle]ite
pot fi obiecte ale sentimentelor, dar nu de aceea[i valoare cu
persoanele.
Motivulcaretreze[tesentimentuleste,deci,ovaloaresauo
nonvaloare.Diferen]aestemaredac\sentimentulnuseadreseaz\
dec=tvaloriisaunonvalorii,`nexclusivitate,saudac\,plec=ndde
lavaloare,elprive[te[isubiectulvalorii,persoanacaatare.Dac\
cinevaiube[teopersoan\,sentimentulareoalt\puteredec=tdac\i
se admir\ numai virtutea ei `n sine. Gre[elile unei persoane
constituieononvaloare[icerdezaprobarea,`ns\nuautorizeaz\ura
aceleipersoane.CineesteiubitordeDumnezeunupoates\nuvad\
`naproapeles\u,chiarp\c\tosfiind,icoanaluiDumnezeu,unfrate
alluiHristos,unsufletchematlam=ntuire.
Unsentimentocup\`nsufletmaimultsaumaipu]inloc.El
poate fi central sau periferic. O mul]ime de emo]ii pre
sentimentale, acceptate sau nu, nu ating centrul g=ndirii sau al
ac]iunii.Alteledimpotriv\,p\trundp=n\`nnucleulcon[tiin]ei,se
instaleaz\acolo[idetermin\marizonealeg=ndirii[iac]iunii.Un
sentiment de ostilitate, spre exemplu, dac\ p\trunde `n inima
preocup\rilorunuiom,vafacemultmaimulteravagiidec=tdac\el
vafiperiferic.Decitrebuies\cultiv\mmaimultsentimentelede
iubirefa]\deDumnezeu[ifa]\deaproapele.
O alt\ calitate a sentimentelor este profunzimea lor. Iubirea

fratern\, spre exemplu, dac\ este asumat\ `n Dumnezeu este mai
profund\dec=tiubireapuruman\.Darprofunzimeasentimentului
depinde[idesubiect.Estep\trunsintimdeelsausuperficial?Ce
fel de cunoa[tere are subiectul despre valoarea spre care tinde
sentimentul? Are o cunoa[tere intelectual\, rece, distant\ sau
afectiv\,vital\,intim\[iconnatural\?
Cercet\toriiauanalizatmaimulteformedevia]\uman\,valo
rilelor[iorientareadominant\asentimentelor,ajung=ndlaurm\
toarea`mp\r]ire:
Formedevia]\
Economic\
Estetic\
Eroic\
Intelectual\
Social\[iiubitoare
Religioas\
Valoripredominante
Orientareadominant\a
sentimentului
Valoriledegestiune[iutilitate Interespentrumunc\[iprofesie
Frumuse]ea
Interespentruvalorileculturale;
cultivareaarmonieipersonalit\]ii
Puterea
Pl\cereadeadomina;cultivarea
st\p=niriidesine
{tiin]a
Via]aconsacrat\cercet\riiadev\
rului;grijapentruobiectivitate
Bunurilecomunitare
Slujireasemenilor;altruismul
ComuniuneacuDumnezeu,m=nConsacrarealuiDumnezeu
tuireasufletului
~ngeneral,nicioform\devia]\dinceleenumeratemaisusnu
este`nstarepur\.Teoretic,oform\devia]\economic\se`mpac\cu
unaestetic\saureligioas\,dardac\ultimanu[ifaceloccentral`n
inim\, rezultatul va fi c\ `n deciziile practice, c=nd va trebui s\
alegem`ntrevaloareadominant\[iceareligioas\,sepoatestabili
ofals\ierarhie.Celmaimarepericolpecarelprezint\formelede
via]\,ca[iorientareasentimentelorconst\`ntendin]alordeanu
mailua`nconsiderarevalorilemai`nalte.
Spreexemplu,omul`nvia]ac\ruiavaloriledominantesuntcele
economice sau politice, `n anumite situa]ii ar putea fi tentat s\
neglijezesaus\subordonezevalorilereligioase[imoralevalorilor
economicesauputeriipolitice.
142
PR. GHEORGHE POPA
CAPITOLUL VII
Libertatea [i responsabilitatea moral\

~ngeneral,termenuldelibertateesteidentificatcuabsen]acon
str=ngeriiexterioare.Dinaceast\perspectiv\,libertateaestefacul
tateasauputereaomuluideasemi[ca[iaac]iona`ntrunanumit
spa]iuexterior,conformtendin]elornaturiisale.Aceast\form\de
libertateestetotaldiferit\delibertateamoral\,a[a`nc=tomulpoate
filiberdinpunctdevederefizic,exterior,`ns\dinpunctdevedere
morals\fiesclav[i,invers,poatefisclavdinpunctdevederefizic,
darliberdinpunctdevederemoral(Rom.6,19[i20;ICor.7,21
22;Fapte26,29).
~nafar\delibertateafizic\,ceexprim\unanumitraportdintre
voin]asubiectuluimoral[iunspa]iufizic,maiputemvorbi[ide
libertatea social\. Aceasta are ca sfer\ de manifestare societatea
uman\[ieacuprindedou\aspecte:libertateapolitic\[ilibertatea
civil\.Libertateapolitic\serefer\ladreptulpecare`larefiecare
cet\]eandeaparticipalaguvernarea]\rii.Libertateacivil\serefer\
ladreptulfiec\ruicet\]eandeaface`ncadrulsociet\]iitotceeace
nucontravinedreptuluialtuia.
Se`n]elege,dincelespusemaisus,c\celedou\aspecteale
libert\]iisocialenuseconfund\unulcualtul.Libertateacivil\poate
s\ existe pentru to]i cet\]enii f\r\ libertatea politic\ [i, invers,
libertatea politic\ poate s\se exercite separatde libertatea civil\.
Maimult,libertateasocial\nuechivaleaz\[inucorespundelibert\]ii
morale.Confuziadintrelibertateacivil\[ilibertateamoral\aadus
nefericiremultoroameni,carenuauvoitdec=tdrepturi[inusau
`ngrijit[idedatoriilemorale,[icarenuau`n]elesc\drepturilenu
auovaloareintrinsec\dec=t`nvederea`mpliniriidatoriilormorale.
VII.1. Libertatea moral\

Pentrua`n]elegelibertateamoral\trebuies\plec\mdelaliberul
arbitrusaulibertateadealegere.Pentrucalibertateas\fiereal\,ea
trebuies\fierespectat\`nmoddeplin.Aceasta`nseamn\c\numai
omul,`nvirtuteaacestuirespectdeplinallibert\]ii,poatealeger\ul
`nloculbinelui.Existen]a`ns\[iaordiniimoraleesteposibil\cu
acestpre].Fiin]a,`nzestrat\culiberularbitru,trebuies\fieliber\
pentruaac]ionaf\r\niciunmotivsau`mpotrivaoric\ruimotiv;s\
fieliber\pentruaaleger\ul[ipropriasanefericire.Numai`nacest
cazsubiectulmoralcarealegeesteresponsabildealegereaf\cut\.
Responsabilitatea este cea care separ\ domeniul necesit\]ii [i al
determinismuluidedomeniullibert\]iimorale.
VII.2. M\rturii scripturistice
Termenulgrecej8gL2gD\"pecareltraducemprinlibertate
pares\exclud\alegerea[i,`nNoulTestament,oexclude`nmod
evident. Adev\rata libertate, care este opus\ `n Scriptur\ sclaviei
p\catului,esteidentificat\`ntotdeaunacuascultareaabsolut\fa]\de
bine(Rom.6,1619).Invers,folosirealibert\]iidealegere`ntrun
sens contrar binelui [i lui Dumnezeu este `n]eleas\ ca negare a
adev\rateilibert\]i[iconsiderat\afiunabuzdelibertate(Ioan8,
3236;ICor.8,9;Gal.5,13).
Termenulbiblic ej8gL2gD\" dep\[e[te,deci,no]iuneadeliber
arbitru, `ns\ Sf=nta Scriptur\ recunoa[te libertatea de alegere `n
determin\rileconcretealevoin]ei.OmulparadisiacalGenezei,de
exemplu,estea[ezat`nfa]apomuluicuno[tin]eibinelui[ir\ului[i
este invitat s\ se decid\ liber `n raport cu porunca dat\ lui de
Dumnezeu.Nerespectareaporunciinuesteprezentat\caunprogres
necesar`ncunoa[tere,a[acumpretinduniimorali[ti,cicaunactal
responsabilit\]iiomuluicaresal\satsedusdediavol;unactcarenu
trebuias\fie,careeracontrarbinelui,adic\voin]eiluiDumnezeu[i
voca]ieiomului.
144
PR. GHEORGHE POPA
VechiulTestamentneprezint\,astfel,peomcafiindlibers\se
decid\`ntredou\realit\]icontrare,f\r\opredeterminaresuperioar\.
Verbulaalegeserefer\at=tlaactulumanalalegerii(Ios.24,
15),c=t[ilaalegereadumnezeiasc\(Deut.7,6).Deciomuleste
liber s\ ac]ioneze dup\ buna sa pl\cere. Totu[i facultatea de a
cunoa[tebinele[ir\ul[ideaalegebineleneesteprezentat\cao
caracteristic\av=rsteiadultesauamaturit\]iispirituale(Deut.1,
39; Isaia 7, 15). Dumnezeu a[az\ `naintea poporului s\u via]a [i
moartea, binecuv=ntarea [i blestemul, invit=ndul s\ aleag\ via]a
(Deut.11,26,27;30,1[i19).
~nNoulTestament,M=ntuitorulafirm\c\nuavenits\judece
lumea,ciavenitcaoameniis\judeceei`n[i[i,dup\dispozi]iile
inimii lor, ceea ce este bine. Conform acestor dispozi]ii,
M=ntuitorulafostrecunoscutdedreptulSimeon(Luca2,34),iar
apostoliilauurmat(ICor.2,15,16).Evangheliaeste,deci,un
evenimentaldecizieimorale[ialrecunoa[teriilibert\]iidealegere.
Altfel,nusarputeajustificajudecatafinal\alumii.
VII.3. Limitele libert\]ii
Subiectulmoralesteofiin]\finit\.Elsena[te`nmijloculunui
spa]iu sensibil [i aparent neschimb\tor. El `nsu[i are o dimensiune
fizic\sausensibil\princareestelegatde`ntregulcosmos.Subiectul
moral,`ns\,este[iofiin]\spiritual\`nrela]iecualtefiin]espirituale.
Acestecondi]iiexisten]ialesuntcomunetuturorfiin]elormorale[iele
limiteaz\ capacitatea lordeautodeterminare.Evidentc\elesenasc
liberepentruc\suntcreatedeDumnezeucafiin]elibere,darnuca
fiin]e absolute, ci ca fiin]e relative, asupra c\rora `mprejur\rile
manifest\oanumit\influen]\pentruoperioad\maimaresaumaimic\
de timp. De aceea, istoria nearat\ c\ fiecare perioad\ sa hr\nit cu
prejudec\]ile [i iluziile sale, urm\rind scopurile sale distincte [i
aproapec\esteimposibilpentrucinevas\nufiecopilulsecoluluis\u,
s\nuparticipelavirtu]ile,dar[ilaimperfec]iunilesale.Noiputem
constata, destul de u[or, puterea pe care o exercit\ asupra libert\]ii
noastre mediul geografic, predispozi]iile ereditare, na]ionalitatea,
familia,pecarefiecarelepoart\`nad=nculfiin]ei
sale[icareconstituie`ntroanumit\m\sur\,al\turideexperien]a
personal\,individualitateafiec\ruia.
Cutoateacesteinfluen]e,libertateadealegerenuesteredus\la
t\cere.Ear\m=necarealitateconstitutiv\petotparcursulvie]ii[i
`nso]e[tetoateetapeledeemanciparealeomuluifa]\denecesitatea
naturii.
Sf=ntaScriptur\confirm\celespusep=n\aici.Eaarat\limitele
`ncaresedesf\[oar\libertateauman\[ilegilecareocoordoneaz\.
~ntexteleScripturiiobserv\mmodul`ncareunactalvoin]eilibere
se transform\ `ntro a doua natur\ [i noi observ\m aceast\
transformare`ndiferitelestructuricolectivesaualevie]iipersonale.
Sf=ntaScriptur\`ns\,nudoarconstat\acestfapt,ci`lexplic\[il
raporteaz\ la cauza sa. Alegerea ini]ial\ f\cut\ de fiin]a liber\
cuprinde deja `n ea `ns\[i toate dimensiunile naturii morale care
trebuiaus\rezultedinea.F\c=ndalegerea,omulaccept\dinainte,
con[tient [i voluntar, responsabilitatea, nu doar a actului s\u
individual,ci[itoateconsecin]elesale.
Scripturaneatest\aceast\legeatransform\riiactelor`nnatura
moral\, mai `nt=i `n ordinea faptelor colective [i apoi `n cea a
faptelorindividuale.Stareaactual\anaturiiumaneesteraportat\de
Scriptur\ la actul ini]ial [i decisiv, pentru `ntreaga umanitate, al
p\rinteluiei(Rom.5,12).~nacela[itimp`ns\,p\catulcreeaz\`n
fiecaresubiectmoralostaredesclavie(Ioan8,34;Mt.12,3334).
~n acela[i timp, `ns\, actele morale nu sunt accidente `n via]a
noastr\. Ele se nasc dintro natur\ moral\ deja format\, fie prin
ereditate(Ioan3,6),fieprinexerci]iulvoin]eipersonale(Mc.7,
21)[iactelepersonalesuntcaroadeleunuiarbore(Lc.6,4344).
~n epistolele pauline noi observ\m c\ adev\rata libertate
`nseamn\supunerefa]\dedreptate,`ntimpcesupunereafa]\de
p\cat`nseamn\sclavie.Aceastanuestetotu[inevindecabil\dec=t
atuncic=nddevinerevolt\`mpotrivaEvangheliei(Gal.5,13).
VII.4. Coordonatele teologice ale libert\]ii
Libertateauman\esterecunoscut\at=tdecon[tiin]apersonal\
c=t[idesocietate,`ns\naturasaprofund\,misterulei,doarHristos
146
PR. GHEORGHE POPA
nilpoaterevela.Cuprins\prinhar`nlibertateadumnezeiasc\,liber
tateauman\trebuies\fie,`nHristos,libertateafiilorluiDumnezeu.Ea
esteundarpecareascultarealiber\aluiHristos,p=n\lamoarteape
cruce,nilaoferit.Eaneinvit\s\lurm\mpeHristos`nascultareasa
filial\fa]\deTat\l[ieaserealizeaz\prinascultareafiilordeCelcare
nust\p=ne[tedec=tprindarurileiubiriisalepaterne.
LibertateafiilorluiDumnezeunusuprim\liberularbitru,ci`l
presupune. ~n momentele decisive ale vie]ii sale, omul posed\
libertatea de a se decide pentru Dumnezeu sau `mpotriva Lui.
Libertatea `mpotriva lui Dumnezeu ne conduce `ns\ la sclavia
p\catului.Omulc\zut`np\cateste`nacela[itimpsclav[iliber.
Harulnuned\unliberarbitrupecarelamavutdintotdeauna[inu
lampierdut,ci`lelibereaz\peacestadesclaviap\catului[iìred\
libertateafiilorluiDumnezeu.
Libertatea fiilor lui Dumnezeu nu cunoa[te nici lege nici
limit\ `n afar\ de El. {i totu[i ea nu este uncapriciu. Libertatea
uman\c=ndesteautentic\`ndesf\[urarea sanueste supus\unei
presiuni sau unei constr=ngeri exterioare, ci se des\v=r[e[te din
interioruliubiriibinelui,dup\legeacare[iaretemeiul`nsfin]enia
luiDumnezeu(legeave[nic\)[is\dit\`nnatura`ns\[i(legeamoral\
natural\).Legeaestepentrulibertateexigen]\dar,`nacela[itimp,[i
ceacareconducelibertateaspreadev\rataiubirealuiDumnezeu[i
asemenilor.
VII.5. Diminuarea [i patologia libert\]ii

a)Libertate[iviolen]\
Violen]a fizic\, av=nd o cauz\ exterioar\, poate determina
voin]as\fac\unactexternf\r\adeziuneainterioar\.Violen]a,atunci
c=nd este `nso]it\ de mijloace rafinate de presiune psihologic\,
poateconstituiograv\tenta]ie[iadeseaeaantreneaz\odiminuarea
libert\]ii.
b)Libertate[ifric\
Fricaceprecededecizianudiminueaz\`nsinenicilibertatea,nici
responsabilitatea.Sepoatetotu[icaoangoas\ajuns\lalimitasa
s\suprimepentruoclip\libertatea[iresponsabilitatea.Psihologia
modern\facedistinc]ie`ntrefric\[iangoas\.Frica[tieexactcare
esteobiectuldecareseteme.Angoasaesteofric\misterioas\a
c\reicauz\nusecunoa[te.Fricademoartesaudetortur\nupoate
justificaunactr\u`nsine,cumarfiateismulsauapostazia.Dac\
fricasatransformat`ntroangoas\caretulbur\profundsufletul,
atunciresponsabilitatea[ilibertateasuntaproapesuprimate.
c)Libertate,hipnoz\[inarcotice
Celcareaccept\s\fiehipnotizatrenun]\laoaprecierepersonal\
avalorilor[iselipse[teastfeldefolosirealibert\]iisaleat=ttimp
c=tdureaz\stareadedependen]\hipnotic\.Nuestedemnpentruun
oms\sesupun\uneihipnotiz\ricarearputeaabuzadepacien]iis\i.
Folosireanarcoticelor[iastupefiantelordevineu[orotiranie.
Toxicomanul`[ipierdelibertatea[idevineofiin]\extenuat\din
punctdevederemoral.Dac\estecon[tientdestareasa[irefuz\s\
foloseasc\libertateasapentruasedezintoxicaestedinnouvinovat
deruinalibert\]iisale.
d)Libertatea[isugestiamaselor
Sugestiar\uluiesteadeseafoarteputernic\.Uniioameniauo
mareputeredesugestie[idac\sea[az\`nslujbar\ului,ceimaislabi
nusepotsalvadec=tprinfug\saurezerv\absolut\.Rela]iadepri
etenie[imaialesc\s\toriacupersoaneimorale[ilipsitedecredin]\,
darav=ndputeredesugestie,ar`nsemnapentrupartenerulmaislab
unabandonallibert\]iisale.
Unuldinmarilepericolepentrulibertateapersonal\const\azi`n
sugestia maselor. Aceasta poate fi declan[at\, ca o epidemie
violent\,`ntrocolectivitateoarecare:muncitoriiunei`ntreprinderi,
membriiunuiparlament,solda]iiuneiarmatesauchiarunpopor
`ntreg.
Voin]ele slabe sunt `n acest caz manipulate [i devin lipsite de
ap\rare [i de sim]ul responsabilit\]ii. Excesele maladive ale unui
na]ionalism dement, ale xenofobiei, supersti]iei, progroamelor [i
lin[ajelorsuntlegate,`nmareparte,deaceast\psihologieamaselor.
Istoriacunoa[tecazuri`ncareelementededezordine[iauatins
148
PR. GHEORGHE POPA
scopulexploat=ndcinic[isistematicaceast\fragilitateamaselor.
~n schimb, liderii vor fi adesea ei `n[i[i victimele mi[c\rilor
populare,alepsihozeiuriietc.
Lamargineaacestorformerafinatedesugestiecolectiv\exist\o
maladie moral\ cronic\: capitularea `n fa]a opiniei publice. De
aceea,cre[terealibert\]iimoralepoateficonsiderat\caobiruin]\
progresiv\asuprasclavieiimpus\demasaimpersonal\.
Marele pericol al civiliza]iei noastre colective este faptul c\
at=]iaoameniselas\`ndruma]idemiturilenecontrolatealemass
media.Deaceeaestenevoiedeunconstantexamendesine[ideun
profundspiritcriticpentruanep\stralibertateamoral\.
VII.6. Responsabilitatea moral\
Responsabilitateasubiectuluimoralesteoconsecin]\fireasc\a
libert\]iisale.Nimeninuesteresponsabildeactele[iac]iunilesale
dac\nuesteliber.
Plec=nddelaaceast\rela]ieprofund\dintrelibertate[irespon
sabilitate,putemspunec\responsabilitateamoral\esteobliga]ia
cei revine unei persoane de a se recunoa[te ca autor liber al
faptelorsale[idealuaasuprasaconsecin]eleacestora.
Deciresponsabilitateaestestr=nslegat\[idecon[tiin]amoral\,
deoarece `nainte de a fi considera]i responsabili de alte foruri
obiective,con[tiin]anoastr\esteforulceldint=icarenedeclar\
responsabili.Fiindlegatdecon[tiin]\,subiectulresponsabilit\]iinu
poatefidec=topersoan\.Despreresponsabilitatemoral\colectiv\
nupoatefivorbadec=tprinextensialibert\]ii[iresponsabilit\]ii
personale,caresemanifest\`nrela]iilesociale[iinfluen]eaz\mai
multsaumaipu]inacesterela]ii.
Principiulgeneral`nevaluarearesponsabilit\]iimoraleaunei
persoaneesteurm\torul:Fiecareesteresponsabildes\v=r[ireasau
nes\v=r[ireauneifapte,ca[ideurm\rileacesteia,`nm\sura`ncare
afostangajat\libertateavoin]eisale.Decigradulresponsabilit\]ii
depindedegradullibert\]iicucareafosts\v=r[it\fapta.
CAPITOLUL VIII
Virtutea `mplinire a libert\]ii [i a

responsabilit\]ii morale
VIII.1. No]iunea de virtute `n general
Cuv=ntulvirtute,folositadeseori`nlimbajulobi[nuit,nuexpri
m\totdeaunaono]iunecuun`n]elessaucon]inutmoral.Uneori,
prinvirtutese`n]elegeo`nsu[ireesen]ial\auneipersoane,`ncare
intr\ideeadeputere,t\rie,for]\.Alteori,prinvirtutese`n]elegeo
`nsu[iresauocalitatesuperioar\psihic\,orichiarfizic\auneiper
soane. ~n mod obi[nuit `ns\, prin virtute se `n]elege o anumit\
conduit\aomului,corespunz\toareunorprincipiimorale.
Analiz=nduletimologic,cuv=ntulvirtutevinedelalatinescul
virtus,acestafiindlar=ndulluitermenullatinpentruceeacegre
ciinumeauajDgJhv.Acesttermenderiv\delaa!D0HMarte,zeul
r\zboiului, sau de la r\d\cina "D, a[DJ4@H, ajDXFiT,
a[D4FJ@H, ai!Dg4< [i ajDXFig4< `nsensuldeaaducecevala
`ndeplinire,afacecevapl\cut,a`ncheiaetc.
~nlatin\,acestcuv=ntsatraduscuvirtus,delavirb\rbat,la
`nceput`nsemn=ndcurajulfizic,apoifor]aderezisten]\`mpotriva
patimilor[iispitelor[ipracticareaobi[nuit\abinelui.
VIII.2. Virtu]ile `n societatea homeric\
~nsocietateahomeric\virtu]ileeraudate,predeterminate,tot
a[a cum era [i locul pe carel ocupa omul `n societate sau
privilegiile[idatoriilecaredecurgeaudinstatutuls\u.
~ntroasemeneasocietate,omul[tiecineestepentruc\[tiece
rolìrevine`ncadrulstructurilorsociale`ncareesteintegrat.Eroii
luiHomerseidentific\cuceeacefac.
150
PR. GHEORGHE POPA
Deaceeavirtu]ilehomericesuntacelecalit\]icarelsus]inpe
omulliber`nroluls\usocial[icaresemanifest\`nac]iunilepecare
lecereacestrol.
Este evident c\ `n societatea homeric\, constituirea identit\]ii
individuale,printrunexerci]iualvirtu]ilor,presupuneaostructur\
social\particular\.Delaoasemeneasocietateamputea`nv\]ac\
via]amoral\estelegat\`ntroanumit\m\sur\delocalul[iparticu
larulsocial[ic\aspira]iamoraleimodernespreouniversalitateeli
berat\deoriceparticularitateesteoiluzie.~naldoilear=nd,am
putea`nv\]ac\nimeninupoateaveaanumitevirtu]idec=tcaparte
auneitradi]iimorale,`ncadrulc\reiasemo[tenesc[ivirtu]ile[i
moduldealecunoa[te[ipractica.
Cercet\toriicaresauocupatdevirtu]ilehomerice[istructura
moral\pecareaucreatoauajunslaconcluziac\aceast\structur\
presupunetreielementecentrale:oconcep]iedespreceanumecere
rolulsocialalfiec\ruia;oconcep]iedesprevirtu]isaucalit\]icare
permit individului s\[i `ndeplineasc\ rolul [i o concep]ie despre
condi]iauman\,careestefragil\[ivulnerabil\`nfa]adestinului[ia
mor]ii.Deaceeaafivirtuosnu`nseamn\aevitavulnerabilitatea[i
moartea,cialetratacuaten]iacelisecuvine.
VIII.3. Virtu]ile `n societatea clasic\ greac\
Virtu]ilehomericeausupravie]uit`nAtenasecoluluialVlea,
chiardac\`ntroform\diferit\deceaasecoleloranterioare[i`ntr
un context social diferit. Spre exemplu, la Homer, onoarea este
ceeaceisecuvineunuirege;laSofocle,onoareaesteceeaceise
cuvineunuiom.Pentruomulhomericnuexist\onorm\intern\la
care sar putea referi, `n afar\ de cele `ntruchipate `n structurile
proprieicomunit\]i;pentruomulatenianproblemaemaicomplex\.
Felul`ncare`n]elegeelvirtu]ileìofer\normecuajutorulc\rora
poatepunesubsemnul`ntreb\riivia]aproprieisalecomunit\]i[i
poate investiga dac\oanumit\ practic\ sau politic\ ecorect\. Cu
toateacestea,elrecunoa[tec\de]ineaceast\`n]elegereavirtu]ilor
numaidatorit\faptuluic\eunmembrualcomunit\]ii.
Spre sf=r[itul secolului al Vlea asist\m la dezvoltarea unei

atitudinicritice care punesubsemnul`ntreb\riiceea ce pretinde
ordineastabilit\c\estedreptsaunu.Aceast\atitudinenucontesta,
`ns\,faptulc\mediul`ncareseexerseaz\virtu]ileestetotu[ipolis
ul sau cetatea greac\. Ea recuno[tea c\ a fi un om virtuos se
identific\,laAtena,cuafiunbuncet\]ean.
Platon care sa ocupat de problema virtu]ilor (a curajului `n
Lahes,apiet\]ii`nEuthyphron,adrept\]ii`nRepublica),lealegat
peacesteadepracticapolitic\astatuluiideal[inudeceaastatului
real.Platona`ncercat,prinaceasta,s\explicedisputele[ilipsade
armoniecaredomnesc`ncet\]i,ca[iarmoniile[idezarmoniiledin
treoameni`nexisten]alorreal\.Platoneraconvinsc\virtuteanu
poatefi`nconflictcuvirtuteanici`ninteriorulcet\]ii,nici`ninteri
orulomului.Prezen]auneivirtu]ireclam\prezen]atuturor.Aceast\
perspectiv\clar\despreunitateavirtu]ilorovomg\si[ilaAristotel
[iapoilateologiicre[tini,de[ilaace[tiadinurm\viziuneadespre
virtutesevaschimbaradical.
DiscipolulluiPlaton,Aristotel,printeoriasadesprevirtu]i,a
transformat`nmoddecisivtradi]iaclasic\greac\`ntrotradi]iea
g=ndirii morale, dep\[ind pesimismul platonician cu privire la
lumeasocial\.~nviziuneasavirtu]ileerauacelecalit\]icuajutorul
c\roraindividulob]ine eudaimonia (cuv=ntgreudetradus,darse
traduce de obicei prin senin\tate, fericire, prosperitate). ~n lipsa
virtu]ilorapropiereadeacestscopesteimposibil\.Aristotelnua
f\cut nic\ieri `n scrierile sale o deosebire clar\ `ntre virtu]ile
consideratecamijloc[iceleconsideratecascop.~nviziuneasa,
virtu]ilenueraudoardispozi]iideaac]iona`ntrunanumitfel,ci[i
deasim]i`ntrunanumitfel.Aac]ionavirtuosnu`nsemnadoara
ac]iona`mpotrivapropriilor`nclina]ii,cumaveas\cread\Kantmai
t=rziu, ci `nseamn\ a ac]iona dintro `nclina]ie format\ prin
cultivareavirtu]ilor.Aceasta`nseamn\c\,`nviziuneaaristotelic\,
practicarea [i cultivarea virtu]ilor presupunea cunoa[terea lor [i
capacitateadeadecide[ideafacelucrulpotrivit`nloculpotrivit,
latimpulpotrivit[i`nmodulpotrivit.Capacitateauneiasemenea
deciziinu`nsemnaoaplicaremecanic\aunorreguli.
152
PR. GHEORGHE POPA
Ceeacenesurprindepenoiceideast\ziestefaptulc\Aristotel
considerac\virtu]ilenusuntaccesibilesclavilor[ibarbarilor.Un
barbarnueradoarcinevacarenueragrec,cicinevacarenuavea
polis[iaceasta`nsemnac\esteincapabildevirtute.
VIII.4. Virtutea `n via]a moral\ cre[tin\
Cuv=ntul virtute (ajDgJhv)ap\truns`nNoulTestamentdin
limbagreac\veche.Elestefolositnumaidepatruori`ntoatec\r]ile
acestuia [i anume `n dou\ locuri (I Petru 2, 9 [i II Petru 1, 3),
`nsemn=ndoperfec]iunesaudes\v=r[iredumnezeiasc\,iar`ndou\
locuri(Filip.4,8[iIPetru1,5)`nsemn=ndoputeresau`nsu[ire
omeneasc\. ~n Vechiul Testament, acest termen nu se g\se[te,
deoareceevreii,fiindpu]in`nclina]ispreg=ndireaabstract\,nau
avut o no]iune corespunz\toare pentru ceea ce grecii numeau
ajDgJhv,iarromaniivirtus.
Darfaptulc\acestcuv=ntseg\se[tea[aderar`nNoulTesta
mentnutrebuies\neinduc\`neroare`nceeaceprive[teimportan]a
acordat\virtu]iidec\treSf=ntaScriptur\.
Datorit\diferiteloraspectesubcareesteprivit\,virtuteaestenu
mit\`nNoulTestament`n]elepciuneaspiritual\,via]\`nduh,nu
dup\trup(Rom.8,616;Gal.5,516);sfin]enie[isfin]ire(I
Petru1,15[.u.;IICor.7,11;Evr.13,14;ITes.4,3;Rom.6,22);
dreptate,`ndreptare,`ndrept\]ire(Mt.5,6;6,33;Efes.4,24;
Iacob 1, 25); credin]\, iubire, ascultarea poruncilor lui
Dumnezeu(Gal.5,6;ICor.6,19),n\zuin]\sprefaptebune
(Rom.2,7;Tit3,8;2,8;3,14;Iacob2,14;Mt.5,16).
Dinacestetextereiesefaptulc\virtuteapresupuneo`nnoirea
vie]ii(Efes.3,16),on\zuin]\dup\modelulluiIisusHristos(Filip.
3, 12), o lupt\ sus]inut\ `mpotriva tuturor piedicilor din calea
des\v=r[irii(ICor.9,25;Efes.6,13;IITim.4,5).~nm\sura`n
caresemen]ineaceast\lupt\,cre[tinuldevinep\rta[laiubirealui
IisusHristos[iprinaceasta,lafericireadeplin\.
Plec=nddelatexteleSfinteiScripturi,uniiSfin]iP\rin]i[iscrii
toribiserice[ti,arat\`nmodclarcese`n]elegeprinvirtute.Astfel,
ClementAlexandrinulconsider\c\:virtuteanuestealtcevadec=to
dispozi]ieasufletului`nconcordan]\cura]iuneareferitoarelavia]a
`ntreag\73.Sf=ntulGrigoriedeNyssa,subinfluen]aluiAristotel,
define[tevirtuteadreptcaleademijlocdintredou\excese 74,iar
Sf=ntulGrigorieTeologulodefine[tecaodispozi]iespres\v=r[irea
lucrurilorbune75.FericitulAugustinseocup\devirtute`nnumeroase
locuri din scrierile sale, definindo ca o dispozi]ie a sufletului,
potrivit\naturii[ira]iunii,saucaocalitateasufletuluicelui`n]elept,
saucaiubireabineluimoralsubtoateformelesale 76.Eloconsider\
ca o for]\ ce vindec\ sufletul de diformit\]ile lui native a[a po
trivniceiubiriibinelui,saucaputereacarecur\]\ochiulinimii,che
mat\ s\ vad\ pe Dumnezeu, deci ca o propedeutic\ a vie]ii celei
pa[nice.
M\rturisireaOrtodox\,`nparteaaIIIa,seocup\cuvirtutea.La
`ntrebarea a 3 a: Ce socotin]\ trebuie s\ avem despre virtu]ile
cre[tine, adic\ despre faptele bune?, r\spunsul este urm\torul:
Faptelebunesauvirtuteacre[tin\suntroduricer\sardincredin]\,
cadintrunpombun,dup\cumestescris:Dinroadeleluiìve]i
cunoa[te(Mt.7,16).
Deci`nvia]amoral\cre[tin\izvorul,m\sura[iscopulvirtu]ii
esteiubirealuiDumnezeupentrunoi.Virtutea`ns\[iested\ruirea
acesteiiubiricarea[teapt\delanoiunr\spuns.Caritateasau
"("jB0vesteanel\sacuprin[i`niubirealuiDumnezeupriniubirea
luiHristos,arenun]aeroiclapropriuleupentruaslujilui
Dumnezeu[iaproapeluipriniubire.Aceastaestepentrucre[tin
adev\rata`n]elepciune.Rolulprioritaral`n]elepciunii`nvia]a
cre[tin\esteaceladeadiscerne,`nluminacredin]ei[icuajutorul
darurilorDuhuluiSf=nt,caleapecaretrebuies\seangajezeiubirea.
Virtuteaesteceacarepune`nordineiubirea,ceacareinstau
reaz\ ordinea veritabil\ a iubirii. Doar iubirea lui Dumnezeu, cu
virtu]ileceo`nso]escpoatea[eza`nnoiaceast\ordine.Doarcel
73
Paedag.,I.13;P.G.,VIII,372.
74
InCant.Cantic.,4;P.G.,XLIV,972.
75
Poematamoralia,XXXIV,50;P.G.,XXXVII,949.
76
Demor.eccl.,I,6;P.L.,XXXII,1314.
154
PR. GHEORGHE POPA
careiube[tepeDumnezeu(Binelesuprem)cunoa[teierarhiaauten
tic\abunurilordetotfelulcaresolicit\iubireanoastr\[ipoates\le
deaunr\spunscorect.Toat\virtuteaculmineaz\astfel`norientarea
omuluispreDumnezeuprinIisusHristos[iharulDuhuluiSf=nt.
Adev\ratano]iunedevirtutecre[tin\sesepar\astfelcategoricde
concep]iile negative [i orgolioase, care nu v\d `n virtute dec=t
st\p=nirear\ului.Acelaposed\ovirtuteautentic$adev\rat$care
estepreg\titinteriors\umplemareaporunc\aiubirii.
Acelaestevirtuoscaresimtec\esteiubitdeDumnezeu[inu[i
atribuielui,`nmodorgolios,binelecareeste`nel.
VIII.5. Natura virtu]ii cre[tine
~nv\]\tura cre[tin\ despre virtute mai accentueaz\ `ndeosebi
lucrareaharuluidivin`nvia]acre[tinului,harcare`ncepeodat\cu
botezul.Sf=ntulIustinMartirulzicec\Hristosnea`nnoit`nharprin
botez,sprea`mplinivoin]aluiDumnezeuprinliberanoastr\voin]\.
Necesitateaharuluipentrusporireaenergieisuflete[tiesteaccentuat\
`ndeosebidec\treChiril,arhiepisopulIerusalimului`ncatehe
zele sale77.De asemenea, [iSf=ntulIoanGur\ de Aur consider\

haruldivinnecesarpentruvirtute[isfin]ireaceluicecrede,pentru
c\voin]aceabun\anoastr\nuestedeajuns,dac\eanuprime[te
puteredesus[iaceast\putereeanuomaiprime[tedac\nuse
`ndreapt\ cu vremea [i nu se face vrednic\ de aceast\ primire 78.
Haruldivinesteorealitatedeexisten]ac\reianutrebuies\ne
`ndoimnicioclip\,dareste[ir\m=neorealitatesupranatural\,carese
coboar\asupranoastr\[icarenepoateinfluen]aprinmaimultec\isau
mijloace. Modul `n care el `[i exercit\ ac]iunea asupra noastr\ ne
r\m=ne totu[i necunoscut. Harul este o putere dumnezeiasc\ ce
treze[te,lumineaz\,`nt\re[te[iconsolideaz\puterilenaturale()`n
procesulm=ntuirii,darrespect=ndlibertateaomeneasc\care
77
Cateh.XII,C.7;P.G.,XXXIII,733;vezi[iPr.M.Bulacu, Con[tiin]a
cre[tin\dup\Sf=ntulChirilalIerusalimului,Bucure[ti,1941,p.154.
78
Omil.~nMath.,VII,24.
estebazaexisten]eilumiimorale79.Harulfolose[tenumaicelor
care`lvoiesc[icareconsimtlaporuncileluinecesarem=ntuirii80.
Dinaceast\perspectiv\,`ntregprocesuleduca]ieicre[tinecap\t\
deciosemnifica]iecutotulnou\:educa]iamin]iisaueduca]iainte
lectual\,`nnobilareasim]irii[i`nt\rireavoin]eisprecelebunese
faceprinajutorul[isubinfluen]aharuluidivin,singur`nstarea
aducecre[tinullades\v=r[ire.Via]acre[tinuluisedesf\[oar\astfel
`ntredou\limite:unaimpus\deputerile[idispozi]iileeinaturale,
iaraltacarelridic\[il`nnobileaz\impus\deharuldivin.~n
m\sura`ncarecre[tinulsestr\duie[tesprebine,`naceea[im\sur\ì
dovede[teenergia[ilucrareasa.Astfel,latemeliavirtu]iicre[tine
st\str\duin]acre[tinului,ajutat\deharuldivin.
~nfa]asitua]iilor[ia`mprejur\rilordevia]\caresepotschimba
delaozilaalta,cre[tinul`[ipoatedovedivirtuteasaac]ion=nd
totdeaunapotrivitcerin]elorlegilormorale.Aac]ionadup\aceste
legi`ndiferitele`mprejur\ri`ncareteafli,`nseamn\aaveaper
manentvie`ntinevoin]a luiDumnezeu[iporuncileLui, c\rora
trebuies\tesupui[ipentrucarecon[tiin]amoral\deplinformat\
esteun`ndreptarsubiectiv.Numaiatuncisepoatespunec\ofapt\
moral\estevirtuoas\,c=ndprovinedintroad=nc\sim]irel\untric\
fa]\ de Dumnezeu. Aceast\ sim]ire [i tr\ire interioar\, expresie a
iubiriifa]\deDumnezeu,trebuies\fielegat\`ns\`nmodnecesarde
ideeadatoriei:cinenusimte`nelchemareadatoriei,nupoatesim]i
nici chemarea virtu]ii. ~n acest `n]eles `ns\, datoria nu este
conceput\`nmodformalfaptcarefaceimposibil\urmareaei,ca
`n formalismul kantian ci se prezint\ ca un con]inut bine
determinat.Pentrucre[tindatoria,`nsensgeneral,`nseamn\doara
`ndeplinivoialuiDumnezeu.
}in=nd cont de aceasta putem spune c\ virtutea cre[tin\ este
activitateacontinu\[istatornic\,izvor=t\dinharuldivin[iputerile
omuluicredincios,princarecre[tinul`mpline[tetotdeaunavoialui
Dumnezeu.
~n]eleas\astfel,virtuteanueidentic\numaicudispozi]iaspre
binesaucuinten]ia,nicicudexteritatea[iu[urin]a`ns\v=r[irea
79
H.Andrutsos,DogmaticaBisericiiOrtodoxer\s\ritene,p.245.
80
M\rturisirealuiDosoftei,laKimmel,vol.I,p.428.
156
PR. GHEORGHE POPA
binelui,[inicinumaicuactulrealizat(faptabun\).Eanuenumai
tr\ireinterioar\,numaiinten]ie,nicinumaidexteritate,[inicinumai
actrealizat;ciesteac]iuneaderealizareatr\irilor[iainten]iilor
noastrebune.Considerat\dinpunctdevederesubiectiv,virtutea
esteoatitudineconstant\fa]\debine,on\zuin]\activ\,puternic\[i
statornic\ de a ne conforma toate sim]irile [i faptele noastre cu
legeamoral\,[iprinaceastacuvoin]aluiDumnezeu,iarobiectiv,o
ac]iunecerezult\dinaceast\tr\ireinterioar\.Eaconst\deci`ntro
unitateinseparabil\asim]irii[iac]iunii,`nsim]ireanevoiibinelui[i
`n deprinderea de al realiza, cu alte cuvinte, `n siguran]a [i
promptitudineavoin]eisprefaptebune.Easecaracterizeaz\,deci,
printromaimarestatornicie`nfaptelecelebune(dinpunctde
vederemoral),printroatitudinemaipl\cut\[iprintroparticipare
mai vie a persoanei la actele morale (din punct de vedere
psihologic).Eanuedeciatitudineavoin]ei,niciapatiestoic\,dar
nici deprindere mecanic\, ci o adev\rat\ for]\ spiritual\ ce ne
`ndeamn\s\s\v=r[imcupl\cerebinele.Deaceea,caleavirtu]iieste
at=tdelung\[idespinoas\.Virtuteanuajungeniciodat\`naceast\
via]\laultimaeilimit\[inicinuesteunbuncare,odat\dob=ndit,
s\constituieoproprietatepermanent\[iimprescriptibil\,a[acumo
constituieposedareaaltorbunuri.Virtuteatrebuies\durezeat=tc=t
dureaz\via]anoastr\p\m=nteasc\;p=n\`npragulmor]iitrebuies\
nestr\duims\fim[is\r\m=nemvirtuo[i,pentruc\oric=ndpoate
sc\dea[isl\bi.Celuiceiseparec\st\s\iaamintes\nucad\,zice
Sf=ntulApostolPavel(ICor.10,12).Bamaimult,virtuteacre[tin\
prinexcelen]\[ianumeiubireane`nso]e[te`nve[nicie[i`nvia]a
de dincolo. Esen]a virtu]ii const\ tocmai `ntrun fel de `nfiorare
divin\caresus]inezelulsaur=vnacredinciosuluideaface`nmod
permanentvoiaDomnului.
Esteiar\[iadev\ratc\,de[ivorbimdesprevirtutecadespreceva
unic, ea se prezint\ totu[i `n via]a cre[tinilor `ndiferite feluri [i
grade,dup\cumcre[tinul[iasubordonatmaimultsaumaipu]in
tendin]elesalenaturalecerin]elorlegilormorale.Pentrucre[tinul`n
careIisusHristostr\ie[teaievea(Gal.2,20),via]anumaiesteo
lupt\continu\deoarecepaceadesussapogor=t`ninimasa.Via]a
sainterioar\adob=nditoastfeldearmonie,`nc=tactelevirtuoase
creeaz\ounitatecupropria luifiin]\.Pentruacestfapt,virtu]ile
sfin]ilorcre[tininuneaparcaurmareaunordeliber\rioridecizii
princaresauanihilatcuomaimaresaucuomaimic\greutate
tendin]elepotrivnice,ciseprezint\cafiindizvor=tedinad=ncurile
fiin]eilor,deoareceduhulluiDumnezeuìst\p=ne[te`na[am\sur\
`nc=tnumaiestevorbadeolupt\continu\`nei.Luptaaceastape
caredealtfeloimplic\termenulvirtute(ajDgJhv)estemai
multolupt\ini]ial\,lupt\caresed\cuat=tmairarcuc=tconflictul
dintre tendin]ele contrare devine mai rar, dar care nu dispare
definitivniciodat\`nvia]ap\m=nteasc\.
Idealul des\v=r[irii `n virtute este OmulDumnezeu, Iisus
Hristos.IisusHristoscaDumnezeu,prinnaturafiin]eiSale,este[i
r\m=ne modelul des\v=r[it al virtu]ii cre[tine. Sfin]ii Apostoli,
martirii [i mucenicii, precum [i ceilal]i sfin]i sau str\duit s\
realizeze`nproprialorvia]\modelulvirtu]iisupremeides\v=r[iria
luiIisusHristos.Eiaufost`ns\numaioameni,a[ac\nauputut
ajunge la plenitudinea des\v=r[irii dup\ care au `nsetat. Dar noi
cre[tinii,pel=ng\idealuldes\v=r[iriiIisusHristos,trebuies\i
lu\m[ipesfin]icaexemple`ncaleavirtu]ii,exemplecarenearat\
p=n\ unde poate ajunge cineva ajutat de harul divin pe calea
des\v=r[irii.Iarpentruaajungepeaceast\cale,Sf=ntulIoanGur\
deAurnespunec\esteabsolut\nevoiedeo`nv\]\tur\[ipractic\
statornic\[icontinu\avirtu]ii.Eatrebuies\sec=[tigeprogresiv,
`ncep=ndcuceeaceestemaiu[or,p=n\lascaraceducelacer.
VIII.6. Unitatea virtu]ii cre[tine
Precumsav\zutmai`nainte,naturavirtu]iicre[tinest\`npre
zen]a lui Dumnezeu `n noi, prezen]\ manifestat\ `n sim]ire [i
ac]iune,carenumai`mpreun\potgeneravirtuteacre[tin\.Izvor=nd
deci din aceea[i sim]ire [i tr\ire interioar\, virtutea trebuie s\ fie
pentruto]iaceea[i;eaeovirtuteunitar\.
Unitateavirtu]iicre[tineesteounitateontologic\cederiv\din
unitatea[iuniversalitateaiubiriiluiDumnezeufa]\denoi.Princi
piulvirtu]iicre[tineesteiubireanoastr\fa]\deDumnezeu,iubire
carerealizeaz\ceamaideplin\transformareintern\aomuluicre
158
PR. GHEORGHE POPA
dincios.Aceast\iubirefacecavirtuteas\fieuna,caeas\nulase
niciodezbinare`ntrevia]aintern\[iextern\,`ntreg=nd[ifapt\.
Virtuteacre[tin\este,deci,unadup\fiin]aei,darinclude`neao
varietate[imultiplicitatedevirtu]i.
Unitateavirtu]iicre[tinenurezult\caunfaptulterior,cao`ncu
nunareavirtu]ilor,ciestecevaprimordial[iprincipial.Ea`[iare
temelia`n`nnoireaintern\acredinciosuluiprinrena[terealuicao
creatur\nou\`ntoat\g=ndirea,sim]irea,voin]a[ifaptelesale(cf.II
Cor.5,17).
Aceast\unitateavirtu]iirezult\[idinalteconsidera]ii.Astfel,
dup\ cumlegea moral\ formeaz\ untot organic, `nc=t celce nu
respect\oporunc\aeisefacevinovatdetoate(cf.Iacob2,10),tot
astfelvirtuteaesteuna;scopulunicsprecaresunt`ndreptatetoate
ac]iunile cre[tinului demonstreaz\ unitatea virtu]ii, dup\ cum
unitateaharuluisauvoin]aneschimbat\aluiDumnezeusunttot
at=teatemeiuripentruunitateavirtu]iicre[tine.
Dar indiferent de motiv\rile [i fundament\rile ei, unitatea virtu]ii
cre[tine o putem `n]elege mai bine dac\ lu\m `n considerare via]a [i
fapteleM=ntuitoruluinostruIisusHristos`ncaredomne[telegeaiubirii.
Sprea`n]elege[imaibineunitatea[i`nacela[itimpvarietatea
virtu]ilor,amputeaocomparacuculorile.Culoareacageneste
una,de[icuprindemaimultespecii.Virtuteacano]iunegeneral\
are caractere proprii genului s\u, dup\ cum culoarea ca no]iune
general\arecaractereleeiproprii.Darfiindc\oricegencuprinde`n
sinespeciidiverse,deasemenea,[ivirtu]ileca[iculorilevorfi
deosebiteunadealta,`ns\voraveacomunecaracterelegenului.
Acest caracter principial [i comun pentru toate virtu]ile ar fi
participareatuturorlarealizareabineluiceluimai`nalt.
Unitatea virtu]ii cre[tine ce reiese din `nv\]\tura cre[tin\ este
afirmat\nunumaidec\treSf=ntaScriptur\,ci[idec\treSfin]ii
P\rin]i.Astfel,Sf=ntulIoanGur\deAur,asem\n=ndvirtuteacu
corpulomenesc(deciconsider=ndounitar\),zicec\sufletuleieste
dragosteac\treDumnezeu,iarinimaeiestedragosteac\tre
aproapele81.Sf=ntulChirilalIerusalimuluispunec\DuhulSf=nt
81
Omilia,3[i47laEv.luiMatei.
lucreaz\`nfiecare,`mp\r]inddaruri`nchippotrivit,dup\sex,v=rst\
etc.82 ~nacela[i`n]elesvorbescdespreunitateavirtu]ii[iIeronim,
Ambrozie[iGrigoriecelMare.M\rturisireaOrtodox\arat\acela[i
lucruc=ndspune:Acestefaptebune(faptelebunevirtu]ile)sunt
a[a legate `ntre d=nsele c\ cel ce voie[te s\ aib\ des\v=r[it [i cu
adev\ratofapt\bun\,trebuies\aib\[itoatecelelalte,iarcelc\ruiaì
lipse[tecutotulunadintreacestefaptebuneestelipsit[idetoate
celelalte83.
Dar dac\ virtutea are o unitate principial\ [i ontologic\, prin
aceasta,totu[i,nuisecontest\diversitatea[inicideosebirilegraduale.
~ntruc=tactivitateanoastr\semanifest\`ndiferitedirec]ii[ifa]\de
diferite persoane [i situa]ii, [i virtutea va fi diferit\ potrivit
`mprejur\rilorrespective.A[adar,]in=ndseam\dediferiteleraporturi
saureferin]ealeomuluicredincios,virtuteavalua`nf\]i[\rifelurite,
care`ns\toatevorfiroadealeuniculuiprincipiualvirtu]ii.~nacest
sens,putemvorbi[idediversitateavirtu]ilorcre[tine.
VIII.7. Diversitatea virtu]ilor
Dup\cumsav\zutdincelemaidinainte,cutoatec\virtuteaca
manifestareacre[tinului`nraportcus\v=r[ireabineluiesteunitar\,din
cauzaraporturilormultiple[ivariatealevie]ii,eapoateluadiferite
forme [i, deci, se `mparte `n diferite virtu]i speciale. ~mp\r]irile
acesteaalevirtu]iisunt`ns\`nfunc]iedediferitelecriteriiutilizate.
Astfel,o`mp\r]ireavirtu]iiog\sim`nc\delaSocrate,care,sus]i
n=ndc\virtu]ilesuntidei,stabile[teunsistemdevirtu]i`ncarevir
tu]ile particulare decurg din cele generale. Dup\ el, virtutea prin
excelen]\ este `n]elepciunea (F@n\") care este [tiin]a general\ a
binelui[icarecuprinde petoatecelelaltevirtu]i,precum genulcu
prindespeciile.Dineadecurgaltepatruvirtu]i[ianume:1)pietatea
sau evlavia fa]\ de zei (gujFgv$gi"); 2) dreptatea fa]\ de oameni
(*4i"4@Fb<0);3)curajulfa]\deprimejdie(aj<*Dg\");[i4)cump\
tareasaust\p=nireadesinefa]\depl\cerilesenzuale(ej(iD"Jg\").
82
Cateh.16,2,22.
83
M\rturisireaOrtodox\,ed.1899,P.II,R\sp.la`ntrebarea63.
160
PR. GHEORGHE POPA
Platonconsider\c\prinvirtuteomulseaseam\n\cuDumnezeu.
Potrivitconcep]ieisaletrihotomicedespresuflet,elatribuiefiec\rei
puterisuflete[tic=teovirtute[ianume:`n]elepciunea(F@n\")este
virtutea care corespunde ra]iunii; curajul sau b\rb\]ia (aj<*Dg\")
corespunde puterii irascibile sau pasiunilor `nalte ale sufletului;
temperan]a (FwnD@Fb<h) corespunde dorin]ei sau poftei
sensibile.Apatravirtute,careedreptatea(*4i"4@Fb<0)p\streaz\
armoniacelorlaltevirtu]i[iestecoroanatuturorcelorlalte;deaceea
fiecare virtute `n sine poate fi definit\ `n func]ie de dreptate:
`n]elepciunea const\ `njuste]ea spiritului, temperan]a `n juste]ea
sim]urilor,curajul`njuste]eainimii.
Aristotel,de[inuaccept\`mp\r]ireavirtu]ilordup\Platon,recu
noa[tetotu[ic\virtuteaestepracticareareal\[icontinu\abinelui;
dup\ el, virtu]ile se `mpart `n dou\ categorii [i anume `n virtu]i
intelectuale,dianoeticesaualera]iunii(*4V<@4"#ra]iune),care
sunt: `n]elepciunea, `n]elegerea [i cumin]enia sau pruden]a [i
virtu]ieticesaumorale(hj2i6"\).Celedint=ip\streaz\raportuljust
alra]iuniifa]\deea`ns\[i[ifa]\depornirilesuflete[tiinferioare,iar
celedinurm\(morale)p\streaz\caleademijloc`ntredou\excese;
aceast\`mp\r]irealuiAristotelvafiacceptat\[idec\treTomade
Aquino.
~ntruc=tprinvirtutecre[tinultindelaasem\nareacuDumnezeu,
iaraceast\asem\narenuestedat\`nfireanoastr\caunfaptoriginar,ci
trebuierealizat\deaceastaprinvirtute,fiecareetap\dinaceast\cale
corespundeuneianumitetreptedevia]\virtuoas\,adic\devirtuozitate
lacarecre[tinulajunge.Deaceea,Sf=ntulGrigoriecelMareconsider\
c\:fiecarevirtute`ndeosebicre[tea[azic=ndprinoarecarigrade[i
astfel,princre[tereameritelorseaducelaperfec]iune.Altcevaanume
sunt`nceputurilevirtu]ii,altceva`nain
tarea[ialtcevaperfec]ionarea84.
Criteriile dup\care se potstabilitreptele saugradele virtu]ii
sunturm\toarele:
a)Inten]iacre[tinului,caresepoateextindeasupra`ntregiilegi
moralesaunumaiasuprauneip\r]iaei(cf.Mt.5,19;Iacob2,10);
84
OmilielaEzech.,II,3,4,
P.L.,LXXVI,p.960.
2) Motivele care stau la temelia virtu]ii. Cu c=t la temelia
virtu]iiseg\sescmotivemai`nalte,cuat=tgradulacesteiaestemai
mare(cf.Luca6,3235;Mt.5,46).~naceastaconst\deosebirea
esen]ial\dintrevirtuteanatural\[ivirtuteacre[tin\;
3) Raportuldintrevirtute[iscopulultimalcre[tinului.Cuc=t
cre[tinul`[i`nfr=neaz\maimultpornirilesalesprebunurile tre
c\toare[isesupuneunoradev\ratepriva]iunipecaleavirtu]ii,cu
at=tmaimareestevirtuteasa(cf.Luca21,15).Dinacestpunctde
vedere,putemvorbidevirtu]iordinare[iextraordinaresaudespre
virtu]iobi[nuite[ivirtu]ieroice;
d)Statornicia voin]ei`n`mplinirealegiimorale[iiubireafa]\
de Dumnezeu (cf. II Cor. 9, 7). Din aceasta rezult\ `mp\r]irea
gradual\avirtu]ilor`nvirtu]idepline[ivirtu]inedepline.
Desigur,uneori,deladeosebireagradual\sepoatetrecelao
deosebiredenatur\avirtu]ilor,dac\seiau`nconsiderare[ialte
`mprejur\ricepotsurveni.~ngeneral`ns\,deosebireagradual\a
virtu]ilorsemen]inecuat=tmaimultcuc=tapreciereaacesteianu
revine numai omului credincios, ci mai ales judec\torului celui
drept,Dumnezeu(Mt.25,31;Iuda14,15;Rom.2,16etc.).
VIII.8. ~mp\r]irea virtu]ilor
Dup\ obiectul [i scopul lor, virtu]ile se `mpart `n virtu]i
teologice[ivirtu]imorale.
Virtu]ileteologiceaucaobiect[icascopultimpeDumnezeu,
pec=ndvirtu]ilemoralereglementeaz\raporturilenoastrefa]\de
lumea creat\ [i `n special fa]\ de semenii no[tri. La r=ndul lor,
virtu]ile morale se `mpart `n virtu]i cardinale [i virtu]i derivate,
dup\cumsuntsocotitecaizvoarealealtorvirtu]i,saucavirtu]i
dedusesauderivatedinceledint=i.Dar`ntruc=tvirtu]ileteologice
suntdaruricareserevars\`nsufletulomuluicredinciosodat\cu
harulsfin]itoralBotezului, ele, `n general, sunt numite de c\tre
teologiiromanocatolici[ivirtu]iinsuflate,de[iaceast\numirenu
exprim\delocspecificullor.
Teologiiromanocatolici,`nconformitatecuconcep]iaantro
pologetic\tomist\,cedomin\`ncatolicism,prefer\`mp\r]irea
162
PR. GHEORGHE POPA
virtu]ilor`nvirtu]inaturale[ivirtu]isupranaturale,spreaar\ta
astfeloriginealor.Virtu]ilenaturalearfivirtu]ilepecareomulle
c=[tig\numaidatorit\puterilorluinaturale,`ntimpcevirtu]ile
supranaturalearfidarurinemijlocitedinpartealuiDumnezeu,sau
virtu]iceizvor\scdintemeliasupranatural\acredin]ei,fiind,pede
oparte,rezultatulharuluidivin,iarpedealt\parte,rezultatulliberei
noastre conlucr\ri cu acest har. ~n acest sens vor fi numite
supranaturale[ianumitevirtu]imorale.Aceast\`mp\r]irenueste
admis\`nmoralaortodox\pentruconsidera]iilear\tatemai`nainte.
~n afar\ de aceste `mp\r]iri, unii teologi `n special romano
catolicicarestausubinfluen]alui TomadeAquino,mai`mpart
virtu]ile`nvirtu]iintelectuale[ivirtu]imorale.Aceast\`mp\r]ire
identic\cualuiAristotel,aintrat[i`nuneletratatedemoral\scrisede
autoriortodoc[i(cadeexemplulaVoiutschisauMironescu).
Tot`nleg\tur\cuaceast\`mp\r]ireseafl\[i`mp\r]irea`nvirtu]i
insuflate [i virtu]i c=[tigate, cele dint=i ca daruri ce deriv\
nemijlocit de la Dumnezeu, iar cele din urm\ ca rezultat al
exerci]iului[ialdeprinderii.Virtu]ileinsuflatesemainumesc[i
virtu]idumnezeie[tisaucre[tine[ti,deoareceeleprovindirect
delaDumnezeu[isuntspecificecre[tinismului.
VIII.9. Virtu]ile cardinale
Virtu]ile cardinale sunt cunoscute `n cre[tinism destul de
timpuriu, dar `n mod am\nun]it vorbesc despre ele abia P\rin]ii [i
scriitoriibiserice[tidinsecolulalIIIlea[ialIVlea[ianume:Clement
Alexandrinul,Origen,GrigorieTaumaturgul,VasilecelMare,Ioan
Gur\ de Aur etc. ~n Apus, de ele se ocup\ Ieronim, Ambrozie,
Augustin[ial]ii.LaFericitulAugustinelenustaunumaial\turide
virtu]ile teologice, ci se g\sesc `ntro str=ns\ leg\tur\ [i dependen]\
intim\fa]\deacestea,fiindsocotitecaexterioriz\riale
lor85. Potrivit p\rerii Fericitului Augustin, ele constituie sinteza

tuturor virtu]ilor morale, fapt pentru care el le aseam\n\ cu cele
patrufluviialeraiului.
Retr.I,7;XXXII,592594;De
mor.eccl.,15,21,22,35;P.L.,XXXIII,
85
1322[.u.
a)~n]elepciunea
Dup\ filosofii antici, `n]elepciunea este [tiin]a [tiin]ei [i a ne
[tiin]ei.Spreaajungelaea,Socratenespunec\trebuies\pornimdela
dictonul Cunoa[tete pe tine `nsu]i. ~n]elepciunea antic\ trebuie
`n]eleas\cafiindcunoa[tereaadev\rului`nceeaceareelmai`nalt[i
aceastapresupunec\numaicelcesapreg\tit`nmod`ndelungatprin
medita]ie[i[tiin]\poateajungelaea.A[adar,mai`nt=i,omultrebuie
s\secunoasc\pesine`nsu[ispreavedeace[tie[icenu[tie,apois\se
preg\teasc\ `n mod minu]ios pentru a dob=ndi [tiin]a, numai astfel
put=ndajunge`n]elept[i`nstares\judece[is\aprecieze[ipeceilal]i
oameni. Dar, deoarece [tiin]a cea mai `nalt\ este [tiin]a binelui,
`n]elepciuneapoatefiidentificat\numaicu[tiin]aaceeaceestebine
[i a ceea ce este r\u. De aceea zice Socrate nici din partea
`n]elepciunii nu te po]i a[tepta la mai mult, `ntruc=t, dac\ ea se
`ntemeiaz\numaipeputerileomene[ti,nuvaputeaajungeniciodat\la
cunoa[tereades\v=r[it\aadev\rului[iabinelui.
~n]elepciunea cre[tin\ se `ntemeiaz\ pe voia cea sf=nt\ a lui
Dumnezeu.Cre[tinismulpre]uie[te`n]elepciuneaduhovniceasc\pe
carenumaidarulluiDumnezeuopoatedacredinciosului.Deaceea
cre[tinul`n]elept[tiecums\umblepec\ileLui,fiindc\elseadap\
din`n]elepciuneadivin\(Proverbe3,46).Adev\rata`n]elepciune
const\`ncunoa[tereavoiiceleisfintealuiDumnezeu[i`nurmarea
acesteiadec\trecre[tin(Rom.12,2).
b)Dreptatea
Virtuteadrept\]iidob=nde[te,deasemenea,un`n]elesnou`n
cre[tinism. Dreptatea antic\ era considerat\ [i la cei vechi drept
fundamentuloric\reior=nduirisocialestatornice.
Astfel,legeatalionului,carelaanticieraoexpresieadrept\]ii,
este `nl\turat\ prin dragostea cre[tin\, care completeaz\ [i
des\v=r[e[tedreptatea.Dreptateaantic\,`nfond,perpetuaoaspr\
nedreptatesocial\:inegalitateaoamenilorcastaresocial\(sclavi[i
oameniliberi),inegalitateaoamenilorcasex(b\rbatul[ifemeia),
inegalitatea`nfa]alegiloretc.Cre[tinismulschimb\sensulno]iunii
dedreptate[iextensiuneaacesteia:dreptateacre[tin\vreabinele,ea
164
PR. GHEORGHE POPA
aducebun\`n]elegere[iarmonie`ntreoameni;deasemenea,eanu
caut\s\r\spund\r\uluicur\u,civreas\`nving\r\ulprinbine(Rom.
12, 21). Deci `n via]a cre[tin\ ea este a[ezat\ `n slujirea virtu]ii
teologiceaiubirii.Unadincelemaigravedeficien]eaeticiip\g=ne
anticeesteaceeadeasefi`n[elat`nconcep]iasadespredreptate[i
despreloculei`nvia]amoral\.Elenismul[iculturaroman\nuau
`n]elesc\virtuteanatural\[ifundamental\avoin]eiesteiubirea.
Pruden]a era considerat\ ca virtute intelectual\, dreptatea ca o
virtutemoral\,iariubireacaosimpl\pasiune.Aceastaimplic\o
concep]ie obiectivist\ despre moral\, c\ci dreptatea `n sensul
obi[nuit al termenului are `n vedere rela]ia cu obiectele, cu
lucrurile, folosirea bunurilor materiale, raportul cu aproapele `n
func]iedeordineamaterial\[inu`nvedereaordiniiinterioarea
iubirii.
Totu[i, `n `ns\[i inima tradi]iei grecoromane despre virtutea
drept\]ii,aparanumiteperspectivecearputeafiinterpretate`nsen
suluneiiubiripersonale.Dreptateapoateficonceput\`ntradev\rca
ovirtutegeneral\avoin]eicarevreas\deafiec\ruiaceisecuvine
(individsaucomunitate).Estevorbadeodreptateobiectiv\,dar`n
sensul cel mai larg al cuv=ntului, adic\ de o dreptate ce are `n
vedereadev\ratavaloareaobiectului[iaspira]iilesubiectuluispre
aceast\ valoare. ~n]eleas\ astfel, dreptatea este o virtute deschis\
spre valoare [i cea mai `nalt\ dintre virtu]ile morale. Ea are ca
nucleuiubireamoral\avalorii[iapersoanei.
1.Formealedrept\]iiast\zi
1) Dreptateacomutativ\.~ncazulei,subiectelededreptsunt
persoanele particulare (sau o colectivitate `n]eleas\ ca persoan\
moral\). Scopul s\u este ap\rarea bun\st\rii individului. Ea cere
schimbuldevaloriegale.Eainterziceuzurpareadrepturiloraltuia
saufurtul,frauda,pagubanedreapt\.
2) Dreptatealegal\selimiteaz\laoactivitatelegislativ\[iexe
cutiv\[ilaobservarealegilorcomunit\]ii.Aici,subiectuldedrept
estecomunitatea,iarscopuldreptuluiestebinelecomun.Respon
sabiliidedreptsuntto]iceicaretrebuies\slujeasc\comunitatea,
guvernan]i[iguverna]i.Ceicarede]inputereaexercit\aceast\drep
tatef\c=ndlegifavorabilebineluicomun.Subiectelepractic\aceas
t\dreptatec=ndrespect\fidel[icon[tientlegiledate`nvedereabi
neluicomun.
3) Dreptateadistributiv\.~ncazuleisubiectuldedreptesteindi
vidul `n raportul s\u cu comunitatea, iar scopul dreptului `n cazul
drept\]ii distributive este bun\starea indivizilor unei comunit\]i.
Responsabil\dedreptestecomunitateaceac]ioneaz\prinreprezen
tan]iis\ioficiali.Individularevisvisdecomunitatedrepturifun
damentale [i aceasta trebuie s\ i le garanteze. Individul exercit\
dreptatea distributiv\ ca virtute, `ntro manier\ pasiv\, `n m\sura `n
care se mul]ume[te cu o `mp\r]ire corect\ a responsabilit\]ilor [i a
privilegiilor[inuarerevendic\riexageratefa]\decomunitate.~ntro
constitu]iedemocratic\,`ncarefiecarepoates\[isus]in\drepturile[i
s\[i fixeze datoriile, dreptatea distributiv\ este o virtute extrem de
necesar\ cet\]eanului. Ea trebuie s\ st\p=neasc\ propaganda politic\
prin dreptul de a vota. Aceast\ dreptate este r\nit\ atunci c=nd se
`ncurajeaz\egoismulunuigrupsaualuneiclase.
Dreptatealegal\[iceadistributiv\trebuies\fiecomplementare.~n
m\sura `n care individul `[i consacr\ eforturile sale binelui comun,
comunitateatrebuies\aib\`nvederebineles\uparticular.Celcare
facemaimultpentrucomunitatetrebuies\fiemaionorat[imaiajutat.
Atribuireadeprivilegiioblig\individuls\fac\maimulteeforturi[is\
[iasumemaimariresponsabilit\]i`nslujbacomunit\]ii.
~naplicareaacestuiprincipiutrebuietotu[ipruden]\.Celcarea
dob=ndit`ntromanier\dreapt\saunedreapt\omaimarepartedin
resurselena]ionale[ipl\te[te,`nconsecin]\,maimulteimpozitenu
areundreptlamaimarionoruri[iprivilegii.Elnufacealtceva`n
plus dec=t ceea ce trebuie s\ fac\. Cel care posed\ o prea mare
bog\]ie `mpiedic\ prin aceasta pe al]i membri ai grupului s\
foloseasc\puterilelorpentrupropriullorbine[icelalcomunit\]ii[i
trebuieconsideratcad\un\torcomunit\]ii,dac\nuosluje[te`ntro
m\sur\ mai mare dec=t cel obi[nuit. Un act de dreptate de toat\
admira]ia ar fi ca el s\ renun]e `n mod liber la privilegii [i la
posesiuneaexcesiv\d\un\toaresociet\]ii.
4) Dreptatea social\. Obiectul ei este constituit mai pu]in din

drepturi`ntemeiatepelegi,c=tpedrepturilenaturalealecomunit\]ii
166
PR. GHEORGHE POPA
[i membrilor s\i. Dreptatea social\ are ca [i condi]ie prealabil\

dreptateacomutativ\,darproblemelepecareealeridic\dep\[esc
acestcadru.Dreptateasocial\consider\totdeaunaantreprenorul[i
muncitorulcafiindmembriadou\grupuridiferite:muncitoruleste
remunerat ca membru [i sus]in\tor al familiei. De cealalt\ parte,
salariile[ibeneficiiletrebuiecalculate]in=ndcontdebun\starea
`ntreprinderii[iaeconomieigenerale.
Dreptatea social\ nu vede solu]ia ultim\ a problemei pus\ de
rela]iiledintrecapital[imunc\`ndreptateacomutativ\,bazat\pe
egalitateamaterial\,[inicinumai`ndreptatealegal\saudistributiv\
care, pe calea autorit\]ii, corecteaz\ practica drept\]ii comutative.
Merg=nddincolo,`ninteresul`nsu[ialcomunit\]iieaacord\aten]ie
celorslabidinpunctdevederepolitic,economic[isocial.Copilul,
spre exemplu, are un drept inalienabil la via]\, `ntre]inere [i
educa]ie.Toatecomunit\]ile,delafamiliep=n\laStat,trebuies\
participe[is\respecteacestdrept.P\rin]iidatoreaz\copiluluiceea
ce este necesar dezvolt\rii sale fizice [i spirituale, `n virtutea
drept\]iisociale,adic\`nvirtuteacalit\]iinaturaleap\rin]ilorcarele
confer\ un loc special `n comunitate. Pe de alt\ parte, [i copilul
trebuies\[iasumeanumiteresponsabilit\]ialefamiliei,s\isprijine
pep\rin]ic=ndvorfib\tr=ni.Estedatoriaunuifiucafiu.Lafeleste
dedatoriaStatului([iaoric\reicelulesociale)s\garantezefiec\rui
membrualcomunit\]iiumanevia]a,`ntre]inerea[iposibilitateadea
lucra,at=ttimpc=tdingre[ealasanuapierdutacestedrepturi.
Dreptateasocial\aredatoriadeaajutapeceicesunt`nnevoie,
pentrucaeis\poat\tr\i`ntromanier\uman\.Dreptullaacestajutor
rezult\ din dreptul natural al necesit\]ilor vie]ii. Durata acestui
ajutorestelimitat\deduratanecesit\]ii.Dinmomentcecinevase
poate ajuta singur, obliga]ia de a l ajuta `nceteaz\. ~n multe
privin]e,dreptateasocial\coincidecudreptatealegal\[idistributiv\.
Totu[i,ealedep\[e[teprinideeadeordinesocial\.
Dreptatea social\ accentueaz\, mai mult dec=t alte forme de
dreptate,obliga]iilecarerezult\imediatdinnaturasocial\aomului[i
dinfinalitateasocial\abunurilormateriale.Rezult\deaicic\bogatul
areobliga]iadearenun]aladrepturile[ibunurilesalelegitimeatunci
c=ndnevoia`ntregiicomunit\]isauaunuimembrual
eiocere.Dreptateasocial\confer\victimelorsor]iiundreptstrictla
sprijinulnecesar,ceprovinedinsurplusulaproapelui,`nm\sura`n
care ei sunt lega]i unul de altul prin leg\turile comunit\]ii. Prin
aceastadoctrinasocial\seapropiededoctrinacre[tin\apropriet\]ii.
Dreptateasocial\dep\[e[tejusti]ialegal\[istabile[teregulipentru
coexisten]a popoarelor. Poporul care are un excedent de bunuri
trebuies\cedezevecinilors\idezmo[teni]idenatur\pentruaputea
tr\imaiuman[imaimoral.Ideeadedreptatesocial\estedeordin
juridic [i nu decurge doar din Revela]ie. Dar ea nu sar putea
dezvoltadec=tpebazauneiviziunidespreompecareneoofer\
Revela]ia. Ea este, de fapt, dreptatea familial\ a fiilor lui
Dumnezeu.Doariubireaìvaconvingepeceiboga]is\renun]ela
privilegiilelor[ilaoordineeconomic\nedreapt\[inumaiiubirea
conduce la dep\[irea propriei situa]ii [i deschiderea spre mari
categoriisociale.Iubirea,deci,estetemeiuldrept\]iisociale.
e) Dreptatea vindicativ\. Este voin]a de a restabili dreptatea
nerespectat\,printropedeaps\propor]ional\cuvina.Estevirtutea
celuicareconduce,careatuncic=ndpedepse[tenutrebuies\aib\ca
scop dec=t binele comun (ordinea public\, siguran]a, `ncrederea
general\`ndreptate).
2.Curajulsaub\rb\]ia
Curajulestevirtuteacarenefacecapabilis\`nfrunt\msuferin]a
sauchiarmoarteadac\ocauz\dreapt\ocere.Aceast\virtute`nl\tur\
sentimenteledespaim\[imi[c\riledefric\sauderepulsiepecarele
treze[teperspectivamor]ii[iasuferin]ei.Evidentc\aceast\virtute
nusuprim\totalfrica,`ns\aceastanumaiparalizeaz\voin]adea
lupta pentru bine. Omul apatic, cel insensibil la suferin]\ [i
persecu]iinupoatefinumitcurajos,ca[idisperatulcarenumai
puneniciunpre]pevia]aaceasta.~nprincipiu,celcurajosnuva
ap\ra Binele cu mijloace violente, doar dac\ du[manul va folosi
violen]a. Deci curajul trebuie s\ slujeasc\ iubirii de Dumnezeu
pentruafiovirtutedes\v=r[it\.Curajulf\r\iubire[idreptateesteun
instrumentalr\ului.Iubirea[idreptateasuntvirtu]iprinele`nsele.
Curajulnuestevirtutedec=tslujindlor.Curajulnutrebuies\fie
imprudent.Nutrebuiepus\via]a`npericolat=tatimpc=tsepoate
168
PR. GHEORGHE POPA
luptapentrudreptate[icualtemijloace.Temeritateaorgolioas\care
seasum\`ntrunpericolesteopus\adev\ratuluicuraj.Adev\ratul
curaj`[iareizvorul`nrug\ciune.Deaceea,`nvia]acre[tin\aceast\
virtute devine o t\rie [i o statornicie sufleteasc\ `n fa]a tuturor
primejdiilorvie]ii,`nvederea`nf\ptuiriiidealuluimoral,c\ruiaise
opunputeriler\ului(cf.Efes.6,19[.u.).Deaceea,b\rb\]iacre[tin\
se manifest\ deopotriv\ [i `n `nvingerea poftelor [i a dorin]elor
propriicarel`ndep\rteaz\pecre[tindelarealizareabinelui,precum
[i`n`nfruntareapericolelorexternecareseopunrealiz\riibinelui`n
lume.Curajulcre[tinsearat\`nsuferin]\[i`nr\bdare,deoarececel
cevar\bdap=n\lasf=r[itacelasevam=ntui(Mt.24,13).
3.Cump\tarea
Cump\tareaestevirtuteaprincareomulseocup\desine`nsu[i.
Exist\`ns\dou\formedepreocuparedesine:unadezinteresat\,alta
egoist\. Prima este binef\c\toare, a doua este nociv\. Cump\tarea
estedeciop\strareasinelui,prinuitareadesine.
Pentrup\strarea[iocrotireavie]iifiziceindividualeexist\in
stinctul de nutri]ie (m=ncare [i b\utur\); pentru p\strarea speciei
exist\ instinctul sexual. Am=ndou\ sunt subordonate unui scop.
C=ndseneglijeaz\aceast\subordonare,c=ndsetransform\ele`n
mijlocpentruunscop,capl\cereabiologic\,acesteinstinctedevin
puteri distructive, ruin=nd via]a fizic\ individual\ [i amenin]=nd
specia,r\v\[indvia]aspiritual\,compromi]=ndm=ntuirea.
Prin virtutea cump\t\rii se men]in `n ordine aceste afecte
profunde, slujitoare ale vie]ii trupe[ti [i ale speciei, ca [i ale
scopuluiultimalomului.
~ntrunsensmailarg,cump\tareaarecascopa[ezarea`nordine
atuturormanifest\rilorsensibilit\]ii[ifacult\]ilordorin]ei,nunumai
impun=ndfiec\ruiactoconformarecuierarhiaobiectiv\avalorilor,
dar[imodific=nduleputereaprintrunefortdeeduca]iepersonal\.
Cump\tareaesteovirtuteindispensabil\pentruomulmarcatdep\
catulstr\mo[esc.Datorit\p\catuluistr\mo[escomuleste`nclinats\
seiubeasc\maimultpesinedec=tpeDumnezeu.~nm\sura`ncare
el se iube[te mai mult pe sine dec=t pe Dumnezeu, cade `n
dezordine,c\ciseintereseaz\desine`nmodegoist[iseiube[te`n
mod dezordonat. Condi]ia prealabil\ a cump\t\rii este orientarea

sineluispreDumnezeu.
Cump\tareaesteultimadintrevirtu]ilecardinale,daraceastanu
`nseamn\c\eaestemaipu]inimportant\dec=taltele.Eaestelegat\
de instinctele cele mai puternice: de m=ncare, de b\utur\, de
instinctulsexual.C=ndacesteadegenereaz\,omul`[ipierdeechili
brulfizic[ispiritual[idevineorbfa]\decelelaltevirtu]i.Iubirea
esteceacareconfer\virtu]iicump\t\riiadev\ratastr\lucire.M\sura
`nm=ncare[ib\utur\,modera]iadorin]eideacunoa[te,dominarea
pasiunilor nu devin virtu]i str\lucitoare dec=t atunci c=nd sunt
p\trunsedeiubire.Virtuteacump\t\riieste`nstr=ns\rela]iecuvir
tutea`nfr=n\rii.Postulesteunuldinactelesemnificativealecump\
t\rii`nm=ncare[ib\utur\.Dezordineainterioar\aomuluip\c\tos
cereoascez\general\,odisciplin\metodic\,dar[iod\ruiredesine
[iorenun]arepentruuntimpchiarlapl\cerilecaresuntcompatibile
cu virtutea cump\t\rii. Cre[tinul [tie c\ dezordinea se situeaz\ nu
doarlanivelulsensibil,ci[ilacelspiritual.Deaceeavoin]atrebuie
s\ renun]e la propria sa autonomie pentru a intra sub ascultare.
Ra]iunea[imemoriatrebuies\renun]elapreocupareaexclusiv\de
ceeaceifacepl\cere[is\seorientezespreadev\rurilecredin]ei.
Renun]area `n sine este refuzul voluntar a tot ceea ce se opune
iubiriideDumnezeu[ideaproapele.Deaceeaascezatrebuies\fie
`nacela[itimpinterioar\[iexterioar\.Ascezapoatefipericuloas\
dac\ nu combate du[manul principal al omului religios: orgoliul
spiritului.~ns\orgoliulspirituluinupoatefi`nvinsf\r\supunerea
sim]urilorlegiimorale.Deaceeavirtuteacump\t\riiestelegat\[ide
virtuteasmereniei.
~nlatina[igreacaclasic\,termenuldesmerenie,deumilin]\nu
exist\.IdealulsmerenieinisarevelatprinIisusHristos[iesteo
virtute fundamental\, temei al celorlalte virtu]i. Noutatea acestei
virtu]iestec\eanuizvor\[tedintrolips\,dintrosl\biciune,cidin
bog\]ia dumnezeiasc\. Smerinduse din iubire p=n\ la creaturi,
Dumnezeunusetemec\pierdeceva.Doarorgoliulfaceeforturi
pentruamen]ineograndoarepreten]ioas\c\reiaìsim]ifragilitatea.
Celcareestecuadev\ratmare`ninimasaseangajeaz\pecalea
170
PR. GHEORGHE POPA
`ndr\znea]\ainimii,aiubiriifa]\deceimici[iumili.Dinmomentul
na[terii,M=ntuitorulatr\itsmerit:exil,persecu]ie,via]\retras\la
Nazaret,ascultarefa]\deoameni,respectpentrup\c\to[i[ivame[i
(Lc.22,27).
Primacaracteristic\asmerenieiesteraportareaeilaM=ntuitorul.
Smerenia singur\ este capabil\ de o dreapt\ apreciere a valorii [i a
bunelor calit\]i ale aproapelui. Cel orgolios apreciaz\ propriile sale
valoriamintindu[idegrandoareasa.Celsmerita[az\toatelucrurile
`nDumnezeu.~nafar\denecesit\]ilesociale,celsmeritseab]ines\
priveasc\gre[elilealtuia[ievit\s\g=ndeasc\preamultlapropriilesale
avantaje.Dac\g=nde[telaeleofacepentruamul]umiluiDumnezeu
pentru ele. A recunoa[te cu gratitudine demnitatea conferit\ de
Dumnezeufacepartedinatitudineacre[tin\smerit\.
Cre[tinultrebuies\[icunoasc\propriiledaruri.Daracesteaì
apar mai cur=nd ca datorii dec=t ca valori peste care el ar fi
proprietar.Celsmeritnust\ruies\analizezecaleapecaredejaa
parcurso. El prive[te mereu spre `n\l]imi, spre sfin]enia lui
Dumnezeu. Smerenia este o condi]ie prealabil\ a adev\ratei
cunoa[teri de sine [i a poc\in]ei. Ea este indispensabil\ s\n\t\]ii
con[tiin]eimorale.
VIII.10. Virtu]ile teologice
Poruncades\v=r[iriinoastremoraleFi]ides\v=r[i]iprecum[i
Tat\lvostruceldincerurides\v=r[iteste(Mt.5,48)nuestenumai
oporunc\impus\nou\dinafar\,porunc\cecuprindeunidealde
via]\recomandatdeM=ntuitorul,deac\reivaloarenuneputem
convinge`nmodra]ional,cieaeste[ilegeaproprieinoastrenaturi,
`ncalitatedefiin]ecreatedup\chipul[iasem\narealuiDumnezeu.
Dar fiindc\ des\v=r[irea implic\ o tr\ire ce dep\[e[te limitele
cuno[tin]elor[iputeriloromene[ti,eapresupun=ndpentrucre[tino
via]\`nleg\tur\cuHristos,enecesarcaels\fie`nposesiaunor
mijloaceprincares\[iasumeaceast\via]\.
Virtu]ileteologicenise`nf\]i[eaz\tocmaicamijloacedeleg\
tur\[icomuniunecuDumnezeu,mijloacecaredep\[escnunumai
puterilenoastre,dar[ilumea`ncaretr\im.Des\v=r[ireasprecare
tindempresupuneon\zuin]\puternic\[icontinu\dinparteanoastr\
`ndreptat\ mereu spre acela[i scop. Iar dac\ prin des\v=r[ire
`n]elegem asem\narea noastr\ cu Dumnezeu, atunci drumul cre[
tinuluispreeatrebuies\fieireversibil:sensunic,f\r\oprire,f\r\
ocoli[uri[imaialesf\r\`ntoarceri,c\cinumaiastfelputemajunge
`ncomuniunedevia]\cuEl.
Cum`ns\puterilenoastrenusunt`nstares\p\[easc\singurepe
acestdrum,`nsu[iDumnezeune`ntindem=naSa,ajut=nduneprin
harulS\urev\rsatasupranoastr\,spreaneputeapune`nleg\tur\[ia
intra`ncomuniunecuEl.~nacestfeltrebuiepriviteceletreivirtu]i
teologice:credin]a,n\dejdea[iiubireasaudragostea,pedeoparte,
ca mijloace divine date cre[tinului spre a putea cunoa[te pe
Dumnezeu[iaputeasta`nleg\tur\cuEl,iarpedealt\parte,ca
principalelemoduriderealizare[itr\irecuajutorulharului,avie]ii
celeinoi`nHristos.Caharuri,elenesuntdatedeodat\cuharul
sfin]itorprinbotez,de[isuntdeosebitedeacesta;deasemenea,ele
suntfor]einternecarefacposibil\manifestareacontinu\[iintegral\
avie]iicuadev\ratcre[tine.
Numireadevirtu]iteologiceesteveche.Oafl\mat=tlaSfin]ii
P\rin]i[iscriitoribiserice[ti,c=t[ilaaproapeto]imorali[tiicre[tini.
La teologii romanocatolici ea alterneaz\ cu numirea de virtu]i
supranaturale[iinsuflate.Spreaar\taat=trolul,c=t[iizvorullor,
eleaufostnumite[ivirtu]idivinesaudumnezeie[ti.Deoareceele
sunt specifice cre[tinismului, au mai fost numite [i virtu]i
cre[tine[ti. M\rturisireaortodox\,referinduselaimportan]alor,le
nume[tevirtu]icuprinz\toare[ialese,adic\generale[iprincipale.
Dardintretoatenumirilecelisaudat,ceamaipotrivit\este
numirea de virtu]i teologice, c\ci aceast\ numire red\ mai exact
caracterulacestora,`ntruc=teleaucaobiect,motiv[iscoppe`nsu[i
Dumnezeu,precum[ifaptulc\eleapar]inteologiei[ipentruprima
oar\neaufostdescoperitedeDumnezeu,prinRevela]iasupranatu
ral\,dreptcelemaiimportantevirtu]i.
Realitatea [i importan]a acestor virtu]i reies din numeroase
locuri din Sf=nta Scriptur\ (despre necesitatea fiec\reia dintre

acesteasevavorbi`nparteaspecial\amoralei).Aicimen]ion\m
172
PR. GHEORGHE POPA
numaidou\locuri:Fiinddeci`ndrepta]i`ncredin]\,avempacecu
Dumnezeu,prinDomnulnostruIisusHristos [...],iarn\dejdeanu
ru[ineaz\,pentruc\dragosteasarev\rsat`ninimilenoastreprin
DuhulSf=ntceldatnou\(Rom.5,1[.u.);deasemenea:{iacum
r\m=n acestea trei: credin]a, n\dejdea [i dragostea, iar mai mare
dintretoateacesteaestedragostea(ICor.13,13).
Sfin]iiP\rin]i[iscriitoribiserice[tivorbescadeseoridespreele,
ar\t=ndimportan]a,num\rul[iordinealor.Astfel,Sf=ntulIgna]iu
de Antiohia nume[te credin]a ajDPhv, iar iubirea JX8@H.
ClementRomanul[iPolicarpdeSmirnanumesccredin]amama[i
principiulvie]ii,iarClementAlexandrinulafirm\c\temeliareal\a
oric\reignoze[iascopuluieispreperfec]iuneestesf=ntatriad\:
credin]a,n\dejdea[idragostea.FericitulAugustinprezint\virtu]ile
teologicecasemnealecet\]iicere[ti[idivine,fa]\devirtu]ilecivice
[icet\]ene[ti(morale).
Virtu]ileteologice,caharuridivine,suntdatecre[tinului,a[a
cumammaispus,deodat\cuharulsfin]itorsau`nnoitor`ntaina
Sf=ntuluiBotez,darestedelasine`n]elesc\acesteharuri`[ifac
vizibil\prezen]a[iajungvirtu]inumaiprinlucrareapersonal\a
acestuia.Deci,numaiprinstr\duin]a[ilucrareasacre[tinulfaceca
acesteharuris\fieactive`nel[is\devin\virtu]i.Drepturmare,cu
totrangullorsuperiorfa]\decelelaltevirtu]i,dac\elenarfirezul
tatulconlucr\riicre[tinuluicuharul,elenicinusarputeanumi
virtu]i, precum spune [i Sf=ntul Ioan Damaschin: Nu este nici
ra]ional,nicivirtuteceeacesefacecufor]a.Deci,dac\aceste
virtu]i sunt definite adeseori ca haruri supranaturale v\rsate `n
sufletul credinciosului prin taina Sf=ntului Botez, aceasta nu
trebuies\se`n]eleag\`nsensulc\eler\m=n`ncre[tin`nforma`n
caresauprimitdeacesta,deoarececre[tinulprinpropriasalucrare
lefaces\sporeasc\,s\rodeasc\oris\dispar\.
Dac\sespuneadeseoric\omulcredinciosnuareniciunmerit
ladob=ndireaacestorvirtu]i,aceasta`nseamn\c\haruldivinallor
estedatluimai`naintes\poat\facecevabinepentruameritaacest
har,elefiinduidate (ca haruri)dreptcondi]ieabsolutnecesar\
re`nnoiriisalespirituale.Prin`mpreun\lucrareacuacesteharuri,
cre[tinulpoateaduceacestevirtu]ilades\v=r[ire,f\c=nddinele
cununa`ntregiisalevie]iduhovnice[ti.Caharurideci,elesuntdate
[icopiluluinoubotezat,darprezen]alornusedovede[te`nacesta
dec=t`nm\sura`ncareelcre[te[isedezvolt\subaspecttrupesc[i
sufletesc,ajung=ndlacon[tiin]adesine[ilavoin]aliber\,fiind
astfelcapabils\fac\faptebuneorirele.
Sprea`n]elegeraportuldintreharulacestorvirtu]i[ilucrarea
cre[tinului,neputemfolosideocompara]ie.Precumos\m=n]\nu
poate`ncol]ispreadana[terelaplant\dec=tatuncic=ndexist\
condi]iiexternefavorabile:umezeal\,c\ldur\,lumin\etc.,totastfel
[iharulvirtu]ilorteologicenupoatedana[tereacestorvirtu]idec=t
dac\laelseadaug\voin]a[ilucrareacre[tinului.Astfelst=ndlucru
rile,neputemdaseamadeceacestevirtu]i,caharuriinsuflate,dau
sufletuluicre[tinuluinumaiodispozi]ie,otendin]\sauo`nclinare
sprevia]amoral\cre[tin\,darnu[io`ndem=naresauou[urin]\`n
s\v=r[irea actelor corespunz\toare, deoarece acestea se c=[tig\
printroexercitarecontinu\prinfapte.
Virtu]ileteologicesuntmijloacecareridic\mai`nt=iomulcre
dincioslastareapropriedefiualluiDumnezeu,pun=ndul`nleg\
tur\nemijlocit\cuEl[icuoperam=ntuiriiluiIisusHristos.De
aceea,datoriacre[tinuluiestedeasporisaudeafaces\creasc\
acestevirtu]iprinfaptecorespunz\toare.
Subinfluen]ascolasticii[iara]ionalismuluitomist,mul]iteologi
apuseniauc\utats\fundamentezetreimeaacestorvirtu]ipefunc]iile
suflete[tialeomului(ofundamentareasem\n\toareavirtu]ilorcardi
naleog\simlaPlaton).~nacestsens,intelectuluiiarcorespundecre
din]a, afectivit\]ii n\dejdea, iar voin]ei iubirea. Spre deosebire de
aceast\fundamentarepsihologic\,al]iteologimorali[tilefundamen
teaz\dinpunctdevederealobiectuluisprecareeletind,deoarece
Dumnezeu este motivul, obiectul [i scopul lor. Astfel, caobiect al
cunoa[terii,Dumnezeuestecunoscutdenoiprincredin]\;prinn\dejde
nise`nf\]i[eaz\cabunulcelmaivrednicdedorit,iarpriniubireputem
ajunge`nc\deaicidepep\m=ntlaocomuniunedevia]\suprafireasc\
cu El, ceea ce ne asigur\ `mplinirea scopului nostru ultim. Spre
deosebiredecelelaltevirtu]i,virtu]ileteologiceaupeDumnezeudrept
scopullordirect,imediat[iultim.
}in=ndcontdeaceasta,putems\ned\mseamadepozi]ia[i
importan]apecareoauvirtu]ileteologicefa]\decelelaltevirtu]i
174
PR. GHEORGHE POPA
cre[tine.Drumuldes\v=r[iriicre[tinenuporne[tedelavirtu]ilemorale
sprevirtu]ileteologice,ci`ncepeinvers:delavirtu]ileteologicespre
celelaltevirtu]i.{icelelaltevirtu]isuntnecesare`nscopuldes\v=r[irii
morale,darnumaicamijloace`nslujbavirtu]ilorteologice.
Virtu]ile teologice proiecteaz\ astfel o lumin\ deplin\ asupra
virtu]ilor morale cre[tine. Dac\ acestea din urm\ au ca obiect
raporturilenoastrefa]\denoi`n[ine[ifa]\desemeniino[tri`nvia]a
detoatezilele[idac\aceast\via]\esteprivit\prinprismascopului
nostruultim,eadob=nde[teastfelovaloaremai`nalt\,f\r\afinevoie
s\ias\dincadreleei.~nfelulacesta,con]inutuldatoriilorcre[tinului
se `mbog\]e[te, tinz=nd spre via]a suprafireasc\. {i dac\ principalul
motivalfapteloreste`mplinireavoiiluiDumnezeu,atunci[ivirtu]ile
teologice[icelemoralecre[tinese`ndreapt\spreacela[iscopunic.
Izvor=nddinharuriledivinev\rsate`nsufletulcre[tinuluideodat\cu
harulsfin]itor,virtu]ileteologicesuntstr=nslegate`ntreolalt\chiar[i
prinoriginealor.Deaceea,cineareunadintreacestevirtu]i,acelale
arepetoate(`ntroanumit\m\sur\),fiindc\toatesuntlegate`ntreolalt\,
constituind un tot organic, [i unde lipse[te o singur\ virtute, acolo
`ntregulorganismestebolnav.DinacestmotivSf=ntulApostolPavel
vorbe[te despre fructul sau roada Duhului la singular, [i nu despre
roadeleDuhului(Gal.5,2223).
~nstr=ns\leg\tur\cuvirtu]ileteologicestau[idarurileDuhului
Sf=nt,caresuntdatecre[tinuluial\turideharulvirtu]ilorteologice,
f\c=ndul capabil pe acesta s\ foloseasc\ harul `ndrept\rii c=t mai
deplinspreaajunge`nposesiacelormai`naltevirtu]i.Elesunt`n
num\rde[apte:darul`n]elepciunii,al`n]elegerii,alsfatului,alputerii,
alcuno[tin]ei,alevlaviei[ialtemeriideDumnezeu(cf.Isaia11,23).
~nprivin]aordiniivirtu]ilorteologice,`ngeneral,credin]aocup\
primulloc,n\dejdeaaldoilea,iariubireaaltreilea(cf.Rom.5,1[.u.;I
Cor. 13, 13). Teologii apuseni justific\ prioritatea credin]ei
`ndeosebi cei protestan]i pe baza necesit\]ii ei pentru m=ntuire
(Rom.5,1;Evr.11,6;Gal.5,5etc.).Dar`ntrecredin]\[iiubirenu
poatefivorbadeunraportdeprioritate`nfavoareacredin]ei,c\cinu
credin]a precede iubirea, ci iubirea precede credin]a, precum tot
iubireaprecede[icunoa[terealuiDumnezeu(IIoan4,8).Deaceea
Sf=ntul Apostol Pavel vorbe[te despre credin]a care lucreaz\ prin
dragoste(Gal.5,6),iarSf=ntulApostolIacobafirm\c\f\r\defapte
(camanifest\rialeiubirii),credin]aestemoart\(Iacob2,26).Iubi
reasus]inecredin]a[iid\acesteiafor]anecesar\demen]inere[ide
afirmare. E adev\rat c\ `n procesul m=ntuirii credin]a face
`nceputul,dareanupoateajungelades\v=r[iredec=tpriniubire;
decicredin]af\r\iubirenupoateexistacavirtute(Iacob2,19).
N\dejdea urmeaz\ credin]ei, ]in=nd locul de mijloc `ntre
credin]\[iiubire.
Cea mai deplin\ dintre toate virtu]ile teologice este iubirea,
deoareceearealizeaz\,dinpunctdevederepsihologic[imoral,cea
maiputernic\[iceamaiintim\leg\tur\cuDumnezeu(cf.Colos.3,
14).At=tcredin]a,c=t[in\dejdeadevinvirtu]ides\v=r[itenumai
c=ndsuntp\trunse[i`nsufle]itedeiubire.
Dinpunctdevedereontologic[imistic,iubireaestevirtuteacea
mai apropiat\ [i cea mai intim legat\ de har, fiind `nso]itoarea
nedesp\r]it\aacestuia.Deaceea,eadispareprinp\catedemoarte,
`ntimpcecredin]a[in\dejdeapotr\m=necavirtu]inedepline.Din
punctdevedereteologic,iubireaeste]inta[ifinalulstr\duin]elor
cre[tinului,precum[iultimulscopalvie]iimorale.~nc\,aicidepe
p\m=nt, ea anticipeaz\ ve[nicia, `ntruc=t are pe Dumnezeu ca
fundament [i scop ultim. ~n privin]a aceasta, Fericitul Augustin
remarc\faptulc\`nlumeave[nicieicredin]a[in\dejdea`nceteaz\de
amaifi,`ntruc=t[iauajunsscopul`nvia]aaceasta,`ntimpce
iubirear\m=ne,cre[te[isedes\v=r[e[te 86.C=tprive[terela]iaintim\
a acestor virtu]i `ntreolalt\, ea rezult\ din izvorul lor comun
Dumnezeu,ca[idinesen]a[iscopulacestora.
Morala cre[tin\ consider\ iubirea cea mai `nalt\ dintre toate
virtu]ile,potrivitesen]eisale(IIoan4,8).Superioritateaiubiriifa]\
decelelaltevirtu]iodovede[teat=tSf=ntaScriptur\(Mt.22,37;
Rom.13,910;Ioan3,16;IIoan4,89etc.),c=t[iSf=ntaTradi]ie
(Igna]iu de Antiohia, Clement Romanul, Clement Alexandrinul,
FericitulAugustinetc.).Chiardac\princredin]\devenimcre[tini,
numai prin iubire ne manifest\m cu adev\rat cre[tini. De aceea,
Sf=ntul Apostol Pavel vorbe[te despre credin]a lucr\toare prin
iubire(Gal.5,6).
Dedoctrinachristiana,Ic.33,n.48;P.L.,XXXIV,33,35.
86
176
PR. GHEORGHE POPA
CAPITOLUL IX
P\catul e[ec al libert\]ii [i al

responsabilit\]ii morale
IX.1. No]iunea de p\cat
~nSf=ntaScriptur\,p\catulesteconsemnatprindenumirifelu
rite. Astfel, `n ebraic\, este redat prin cuvintele: hattat
`ndep\rtarea de la scop, awom nedreptate, pesah rebeliune,
ra[ahrevolt\.Etimologic,hattatcorespundegrecesculuiaJ:"DJ\"
[i `nseamn\ pervertirea unei voin]e, care ne `ndep\rteaz\ de la
scopul suprem [i ne face vr\jma[i ai lui Dumnezeu. Hattat
corespunde lui aj*4i\", pesah lui aj<@:\" [i ajFg$g\", iar ra[ah
corespundeluii"i@B@ivgi<afacer\u.
Dintreto]iace[titermenidinebraic\,hattat,cutoatederivatele
lui,exprim\celmaiadecvatcon]inutulp\catului.
~n grece[te avem expresiile: aJ:"DJ4av (Rom. 5, 12; 7, 7;
Evrei2,2)cusensulde`ndep\rtaredelascop;aJ:VDJ0:"actul
p\c\tos; aj<@:\" sau B"D"<@:\" violarea[inesocotin]alegii(I
Ioan 2, 4; II Petru 2, 6); B"DV$"F4H `nfr=ngerea unei legi
pozitive(Gal.3,19;ITim.2,14);B"D"6@Zneascultarea(Rom.
5,19;Evr.2,3); B"DVBJT:" c\derea,delictulsaufalsulmoral
(Marcu11,2526); aj(<`0:" , a!(<@4" ignoran]\(Evr.2,7;Fapte
17,30); h!JJ0:" mic[orare(Rom.11,12),`nfine,ajFX$e4"care
serefer\maimultlalezarealuiDumnezeucaautorallegii.
Expresia latin\ peccatum are un sens foarte larg, `nsemn=nd
oricegre[eal\.Deaceea`nt=lnimexpresiile:peccatumnaturae,pe
ccatumartis.
~nliteraturacre[tin\,latinescul peccatum adob=nditunsens
moral[ireligios,dareste`ntrebuin]atspreadesemna,deasemenea,
concupiscen]a[i,prinextensiune,pedeapsa[ijertfapentrup\cat,
obiectulp\catului.
~nrom=ne[te,termenul p\cat are,desigur,maimultesensuri.

Dintreelepredomin\sensulmoralreligiosaluneifaptepotrivnice
voin]eiluiDumnezeu.
1.Conceptuldep\cat`nSf=ntaScriptur\
At=t`nVechiulc=t[i`nNoulTestamentp\catulesteconceput
cacevanegativ,adic\opusvoin]ei[ior=nduiriidivine.
~n VechiulTestament,`ncarteaFacerii,p\catulesteconceput
caneascultare(Fac.2,16;3,11),caresepedepse[te`nchipdiferit
(Fac.4,916;6,57,1113).
Dup\ alegerea poporului israelit [i promulgarea legii mozaice,
preceptele pozitive sporesc o dat\ cu p\catele. P\catele se prezint\
acumcaacteder\zvr\tire,maicuseam\c=ndsunt[iactedeidolatrie.
~nvremeaprofe]ilor,p\catulaparemaiv\ditcaofens\adus\lui
Dumnezeu[iaproapelui,caunfeldenebunie,cainfidelitatefa]\de
f\g\duin]af\cut\luiDumnezeudec\trepoporulales;deci,caunfel
deadulter(Isaia1,2;Ieremia3,12).
~n Noul Testament, M=ntuitorul nu vorbe[te at=t de natura
p\catului,c=tdedistrugerealui.Totu[i,`lpresupunecafiind:un
act `ngrozitor, o c\lcare a legii, o ofens\ adus\ lui Dumnezeu [i
aproapelui (Luca 15,18), o dezordine a voin]ei omene[ti, care
ajunge s\ se prosl\veasc\ pe sine `n locul lui Dumnezeu (Ioan
12,43). M=ntuitorul Hristos a os=ndit multe fapte p\c\toase, pe
care`nv\]a]iilegiimozaicelemen]ionauprintreceleoneste,cum
sunt: m=nia, ura vr\jma[ilor, slava de[art\. {i ceea ce este mai
importantestec\M=ntuitorulcalific\dreptp\cate[ipeaceleacare
seconsum\numai`ninim\(Mt.15,1920).Izvoarelep\catuluisunt
`ninimarea(Mt.18,7)[iispitaceluir\u(Mt.13,39).
~nscrierileSf=ntuluiApostolPavel,p\catulaparecaunfelde
robire,decareneeliber\mprinhar(Rom.6,18),ca`mpotrivirela
legealuiDumnezeu(Rom.3,20;7,7)[icaneascultare(Evr.2,2).
P\c\tosul va primi o pedeaps\ `ngrozitoare, pentru c\ el calc\ `n
picioarepeFiulluiDumnezeu[i`ntristeaz\peDuhulSf=nt(Evr.
10,2631;Efes.4,30).Sf=ntulApostolPavelsubliniaz\leg\tura
p\catuluicuputeriledemonice(IICor.4,4).
Dup\ Sf=ntul Ioan Evanghelistul, p\catul este c\lcarea legii,

nedreptate,lucrareadiavolului(IIoan3,4;1,810).
178
PR. GHEORGHE POPA
Prinurmare,`nSf=ntaScriptur\,p\catulapareca:neascultare[i
nerecuno[tin]\ fa]\ de Dumnezeu, nelegiuire, nebunie, minciun\,
m=ndrie,nesocotire[iofens\adus\luiDumnezeu,absurditate,vin\,
violarealegii,abateredelaordineamoral\.~nordineaharic\,la
aceasta se adaug\: p\r\sirea iubirii [i a prieteniei lui Dumnezeu,
necinstirea lui Hristos [i a harului S\u, p=ng\rirea templului lui
Dumnezeu.
2.P\catuldup\Sfin]iiP\rin]i[iScriitoriBiserice[ti
PentruTeofildeAntiohia87[iSf=ntulIoanGur\deAur,p\catul
esteneascultare(hJB"D"i@Z);Sf=ntulVasile`lconcepeca
separaredeDumnezeu(hJJ@L~2g@L~ aj88@JD\TF4H)88.Sf=ntul
IoanDamaschin`lconsider\ca`ndep\rtareavoluntar\delaceeaceeste
potrivitcunaturalaceeaceeste`mpotrivanaturii89.
Defini]iaFericituluiAugustinar\masclasic\.Dup\el,p\catul
esteofapt\,ovorb\sauodorin]\contralegiive[nice(peccatum
estvelfactum,veldictum,velconcupitumaliquidcontraaeternam
legem)90.Elarat\,maideparte,c\legeave[nic\estera]iuneadivin\
sau voin]a lui Dumnezeu, care porunce[te conservarea ordinii
naturale [i opre[te perturbarea ei. Ordinea natural\, care este
con]inutul concret al ordinii morale, este tulburat\ c=nd voin]a
uman\prefer\bunurileinferioarecelorsuperioare,maiprecis,c=nd
p\r\se[tebinelesuprem,plenitudineafiin]ei[iaperfec]iuniipentru
unbinem\rginit[izadarnic.~ntoarcereadelaDumnezeuspresine
esteprimagre[eal\,delacarederiv\toaterelelep\catului.Motivul
celmaigeneral[imaiad=ncalp\catuluiesteegoismul,aceaiubire
trupeasc\desine(n48"LJ\")decarevorbe[te[iSf=ntulMaxim
M\rturisitorul91. Dar, precum cel ce [i `ntoarce fa]a de la soare
r\m=ne`ntru`ntuneric[ifrig,tota[aoricine`ntoarcespatelelui
87
C\treAutolic,II,27;P.G.,VI,1095.
88
Omiliac\Dumnezeunuestecauzar\ului,8;P.G.,XXXI,348.
89
Expunereaexact\acredin]eiortodoxe,IV,20;P.G.,XCIV,1194.
90
ContraFaustumManich.,22,27;P.L.,XLII,418.
91 Capetedespredragoste,III,56;Filocalia,vol.II,trad.Pr.D.St\niloae,
Sibiu,1947,p.88.
Dumnezeu[ise`ndep\rteaz\deElseva`ntuneca,va`nghe]a[ise
vadescompune92.
3.Noteledistinctivealep\catului,dinpunctdevedereteologic
1) Pentrudeterminareanaturiip\catului,estenevoiemai`nt=is\
vedem prin ce se deosebe[te no]iunea p\catului de alte no]iuni,
apropiate ca sens [i cu care adesea se confund\. P\catul se
deosebe[tedepatim\[iviciu,pentruc\p\catulesteunact,pec=nd
patima[iviciulesteodirec]ionareavoin]ei[ioactivitatestatornic\
`ndirec]iacontrar\legiimorale.
P\catulsemaideosebe[tededelict,careesteviolareaextern\a
legii.Deaceea,oricedelicteste[ip\cat,darnuoricep\cateste[i
delict,pentruc\p\catulpoatefinumaioviolarel\untric\alegii.
De asemenea, no]iunea p\catului este mai restr=ns\ dec=t
no]iunea r\ului.P\catulester\ulmoral,r\ulcelmaigrav[icauza
tuturor celorlalte rele, dar nu se poate identifica cu ceea ce se
`n]elegeprinr\ulfizic,careesteopedeaps\pentrup\cat[inicicu
r\ulmetafizic,careesteexplicabilprinsitua]ianoastr\decreatur\.
P\catulare,`nfine,osfer\mailarg\dec=tegoismul[isenzuali
tatea. Este adev\rat c\ `ndep\rtarea de Dumnezeu apare `n via]a
moral\subformaegoismului[iasenzualit\]ii.Totu[i,nuicorects\
definimp\catulprinacestedou\no]iuni,pentruc\,mai`nt=i,aces
teanucuprindtoatep\catele[i,`naldoilear=nd,`ntruc=t,pentru
cre[tin,elementulreligios,raportulcuDumnezeuesteesen]ial.
Adefinip\catulprinsenzualitateeste[imaiinexact.Mai`nt=i
nuoriceactsenzualestep\cat,bun\oar\,m=ncarea,somnul;`nal
doilear=nd,senzualitateanucuprindetoatep\cateleposibile.Exist\
unelep\cate,chiardincelemaigrave,ca:ura,cruzimea,minciuna
etc.carenuaunicioleg\tur\cusim]urile.~naldoilear=nd,aceast\
p\rerenarputeaputeadefinip\catul`ngerilorr\i,caresuntlipsi]i
desenzualitate.~nsf=r[it,princonsiderareasenzualit\]iicaesen]\a
p\catului,sardiminuar\utatea[igravitateap\catului`ntruc=tarfi
dedusdincondi]iilenaturalealevie]iiumane.
2) Pentrucaunacts\fier\udinpunctdevederemoral,trebuie
s\constituieoabateredelaunscopmoralbun[is\fievoluntar.
VeziFer.Augustin,ContraSecund.Manich.,11,15;P.L.,XLII,587,590.
92
180
PR. GHEORGHE POPA
R\utateaactuluist\`npozi]iadezordonat\fa]\descopulmoralbun,
iarvinast\`ncaracterulluivoluntar.
Totu[i,dezordineanuiaceea[i`np\catuldemoarte[i`ncelce
seiart\,precumnicicaracterulvoluntarnuiacela[i`noricep\cat.
Dardac\selas\laopartep\catuloriginar[ip\catulc\ruiaì
lipse[tecaracterulvoluntar[icon[tient,p\catulactual,oricumarfi,
sepoatedefinidestuldecorect,conformcup\rereacomun\ate
ologilor,drept:`nc\lcareacon[tient\[iliber\alegiimoralesau`m
potrivireacon[tient\[iliber\fa]\devoialuiDumnezeu,exprimat\
`nlegeamoral\.
~n M\rturisirea ortodox\ se afirm\ toate elementele necesare
unei defini]ii a p\catului propriu: P\catul este c\lcarea legii lui
Dumnezeu [i aceast\ c\lcare este `ns\[i `mpotrivirea la voia lui
Dumnezeuf\cut\cumintea[icuvoiac\lc\toruluidelege.
Aceast\ c\lcare a legii divine se s\v=r[e[te prin omitere sau
comitere[iconst\dintrolucrarecug=ndul,cuvorbasaucufapta.
Pentru a primi numele de p\cat propriuzis p\cat formal
aceast\ ne`mplinire a legii trebuie s\ fie liber\ [i con[tient\. F\r\
con[tiin]\[iconsim]\m=ntulvoin]ei,nupoatefivorbadep\cat`n
sensulformalalacestuitermen.
4.~mp\r]ireap\catului
Ca[ivirtutea,p\catuleste`nfond,unul.Privit`ns\dinpunctul
de vedere al obiectului la care se refer\, al felului `n care se
s\v=r[e[te,alimportan]eilegilorpecarelecalc\etc.,elestedemai
multefeluri.
Astfel,dup\persoanacare`ls\v=r[e[te,p\catulestededou\feluri
[ianume:p\catuloriginarsaustr\mo[esc,careestep\catuls\v=r[itde
Adam[itransmistuturorurma[ilorluiprinna[tere[ip\catulpersonal,
pecare`ls\v=r[e[tefiecareomprinvoin]\proprie.
P\catulpersonalesteactual,c=ndc\lcareasauomiterealegiise
s\v=r[e[te`ntrunsingurmoment[i habitual,c=ndevorbadeo
starep\c\toas\caredureaz\.
Dep\catuloriginarseocup\TeologiaDogmatic\.ObiectulTe
ologieiMoraleestep\catulpersonal,careestedemaimultefeluri,
dup\cumurmeaz\:
1) Dinpunctuldevederealcalit\]iilegiisauporuncii,p\catele
se`mpart`n p\catedecomitere,c=ndsefaceceeaceporuncile
opresc[ip\catedeomiteresaune`mplinire,ceconstau`nc\lcarea
poruncilorpozitivafirmative.
2) Dinpunctuldevederealobiectuluilor,exist\p\catecontra
luiDumnezeu,contranoastr\`n[ine[icontraaproapeluinostru.
3) Dup\felulcumses\v=r[esc,avemp\catecaresefacnumai
cug=ndulsau`ninim\[icaresenumesc p\cateinterne [i p\cate
externe,careses\v=r[esccucuv=ntulsaucufapta.Totaiciintr\[i
p\cateletrupe[ti,laac\rors\v=r[ireiaparte[itrupulsausim]urile,
ca: `mbuibarea, be]ia, desfr=narea etc., [i p\catele spirituale, pe
carelefacenumaisufletul,ca:m=ndria,invidia,ura,r\zbunarea
etc.Totaicisenum\r\[ip\cateleproprii[istr\ine.P\catulpropriu
estep\catulf\ptuitsingur,pec=ndp\catulstr\ines\v=r[itdealt\
persoan\,darcuajutorul[iconlucrareacuiva.
4) ~nprivin]aizvoruluip\catului,avemp\catealer\ut\]ii,care
ses\v=r[esccudeplin\cuno[tin]\[ilibertate;p\catealesl\biciunii,
carenuses\v=r[esccudeplin\cump\nire,cidintropreamarepa
tim\saudintroispit\preaaprig\etc.;`nfine,p\catealene[tiin]ei
[ineglijen]ei,careses\v=r[escdinne[tiin]\,dinneb\garedeseam\
[idingrab\.
5) Dup\gravitatea[iefectelep\catului,exist\ p\categrele sau
demoarte[ip\cateu[oare.
6) ~nceprive[teimputabilitatea,avem p\catemateriale,c=nd
se consider\ numai actul `n sine, independent de determinarea
voin]eilibere[ip\cateformale,c=ndseconsider\p\catul`n`ns\[i
r\utatea[icaracteruldestructivalviol\riideliberatealegii.Deci,
oricec\lcareinvoluntar\[ineimputabil\alegiiestep\catmaterial,
iarc\lcareavoluntar\[iimputabil\estep\catformal.
P\catelegrelesaudemoartese`mpart`ntreicategorii:a)P\ca
tecapitale,caresuntr\d\cinaaltorp\cate;b)P\cate`mpotrivaDu
huluiSf=nt[ic)P\catestrig\toarelacer,carenesocotescdreptatea
[ivictimelecerdelaDumnezeupedepsireacelorceiaunedrept\]it
`nc\`naceast\via]\.
I
182
PR. GHEORGHE POPA
IX.2. Natura, originea [i posibilitatea p\catului

Dificultatea esen]ial\ `n solu]ionarea importantei [i dificilei
probleme a originii p\catului const\ `n concilierea bun\t\]ii [i
atotputernicieidivinecuexisten]ap\catului[iar\ului,iaraceasta
este`nstr=ns\leg\tur\cuconcep]iadespreDumnezeu[iom.
Pentrudezlegareaei,estenevoies\cercet\m`nprealabiloalt\
chestiunedecareestestrictcondi]ionat\.Estevorbaanumedepro
blemanaturiip\catului[iar\ului.
Ceamaisimplist\teorieprivindnaturar\uluiesteaceeadenu
mit\substan]ialist\.~ntruc=t,dup\aceast\concep]ie,r\ulesteceva
substan]ial,existent`nsine,urmeaz\c\r\ul,deci[ip\catul,deriv\
de la un principiu r\u, coetern cu Dumnezeu. Este teoria
fatalismuluidualistprofesatdeparsism,gnosticism[idualism.Dar
admitereaadou\principiicoeterne,logic,estecontradictorie.
Lafeldegre[it\este[iteoriafatalismuluimonist.Ca[ipentru
prima teorie, pentru fatalismul monist, tot ce e r\u vine de la
materie[i,caurmare,p\catulrezid\`ntrup[i`nmaterie.
Sfin]iiP\rin]iaucomb\tutambeleteoriicafiindcutotulne`ntemeiate.
PentrumajoritateadintreP\rin]ii[iscriitoriibiserice[ti,teorianumit\
priva]ionist\pares\expliceadev\ratanatur\ar\ului.Dup\aceast\
teorie,r\ulnuareorealitateontologic\,nuesteosubstan]\,nueste
cevaprincipial,firesc[inecesar,cicevaaccidental,olips\abinelui.
Totu[i,r\ulnuiunneantpur@ujk o!<,ciolips\:hV o!<,aunui
binecuvenit.R\ulnuinatur\(nbF4H),cistare(g@>4H).R\ul
moral,p\catulnuareexisten]\dec=tprinvoin]\.
Sf=ntulVasilecelMare93 consider\c\:r\ulnuesteocreatur\
vie[i`nsufle]it\,ciodispozi]ieasufletuluiopus\virtu]ii,r\ule
lipsabinelui.
Sf=ntulGrigoriedeNisa94 concepep\catulcapeomaladiea
voin]eicarese`n[al\lu=nddreptbineofantom\abinelui.
93
Omiliac\Dumnezeunuiautorulr\ului,5;P.G.,XXXI,341.
94 La Vladimir Lossky, Essai sur la Thologie mystique de lglise

OrthodoxeOrientale,p.123.
PseudoDionisie Areopagitul95 `l consider\ ca o lips\

(FJXDhF4H)deperfec]iuneapropriilornoastrevirtu]i.
FericitulAugustinestecelcareap\r\celmaist\ruitoraceast\
idee.Nihilestmalumnisiprivatioboniafirm\el`nchiprepetat96.
Aplic=ndacummaidirectaceast\concep]ielano]iuneadep\cat,
careester\ulmoralr\ulprinexcelen]\vomobservac\acestanu
icevaexistent,primordialsaunecesardinnatur\,care[iaravea
cauza`nDumnezeusau`ntrunprincipiur\uprimordial,asem\n\tor
cuDumnezeu,ciesteorealitateie[it\dinvoin]aliber\acreaturilor
ra]ionale.
Caactivitateacreaturii,p\catulnu]inedefiin]aomului,cieste
cevaaccidental,o`mpotrivirelaceeaceenecesarpentrufiin]area
sauexisten]abinelui,elestecorup]iasaualterareafiin]ei;eabsen]a
binelui,darnuoabsen]\negativ\,cioabsen]\privativ\,adic\
cevacenartrebuis\fie.P\catuleundefect`nactivitatealiber\a
credinciosului,oboal\avoin]ei,odeformare,ocaricatur\a
fiin]ei,darnuotulburaretotal\.P\catulcaacteste,desigur,ceva
existent,darprivit`nraportcunormamoralit\]iieoabateredela
aceasta.
~nconcluzie,p\catularedreptautorresponsabilvoin]aliber\a
creaturilorra]ionalea`ngerilor[iaoamenilor.
IX.3. Cauzele p\catului
1.Ispita
IspitaBg4D"F:`H,`ngreac\, temptatio,`nlatin\,`nseamn\
`ncercare,experien]\,cercetare.
~nSf=ntaScriptur\,g\simacesttermen`ntextul`ncareevorba
decopiiiluiIsraelcare`ncearc\peDumnezeu(Exod17,2)[icel`n
careAvraameste`ncercatdeDumnezeu(Facere22,1).Probabilc\
prin extensiune s a aplicat [i pentru a desemna prigoanele
`mpotriva primilor cre[tini. Acesta poate s\ fie [i sensul `n care
cuv=ntuleste`ntrebuin]at`nRug\ciuneadomneasc\.
95
Desprenumeledivine,IV;P.G.,III,732.
96 ContraJul.pelag.,I,IX;P.L.,XLII,670; Deciv.Dei,XI,XXII;CSEL,
XL,V,1,p.543etc.
184
PR. GHEORGHE POPA
~n alte p\r]i ale Noului Testament cuv=ntul este folosit cu

`n]elesul deademenire la p\cat. FericitulAugustindistinge tentatio
deceptionis seu seductionis, care const\ `n ademenirea la p\cat [i
tentatioprobationis,care`nseamn\o`ncercare.~mpreun\cuSf=ntul
GrigoriecelMare,FericitulAugustin`mparteprocesultenta]ieica
ademenirelap\cat`ntreistadii:suggestio,delectatio,consensus97.
Ispitaceadint=iafost`ncercat\deprotop\rin]iino[tri`naintede
ac\dea`np\cat.Deremarcatc\exist\faptenevinovate`nsine,dar
carepotfioispit\pentrual]ii,cumarat\Sf=ntulApostolPavel.
Deci,ispita`nseamn\,`nsensgeneral,`ncercare,experien]\,iar
`nsensspecial,`ndemn,solicitudinelap\cat:maiprecis,`ncercarea
de a atrage voin]a la p\cat. Aceast\ `ncercare se exercit\ prin
pl\cere [idurere.Primaatragevoin]alap\catprincaracterulei
atractiv,iaradouaprincaracteruleiresping\tor.
2.Izvoareleispitei
Izvoareleispiteisunt:fireanoastr\deteriorat\dep\cat(concu
piscen]a),diavolul[ilumea.Ispitelecarepornescdinfireaceastri
cat\aomuluisenumescispiteinterne,iarcelecarevindeladiavol
[ilumesenumescispiteexterne.
a)Fireanoastr\deteriorat\dep\cat,dincarepornescispitele
interne,`[iareoriginea`np\catulstr\mo[esc.Estenumit\gB42L:\"j
concupiscen]apoftarea.Eaconst\dintrodispozi]iedezordonat\,
asem\n\toare cu boala, din pornirile egoiste [i dezordonate ale
sensibilit\]ii,dinrevoltatrupuluicontraduhului.Deconcupiscen]\nu
suntscuti]inicichiardrep]ii,c\cieaar\maslato]ioameniicamijloc
deprobareavirtu]ii.Eanuip\cat,daresteizvorulpofteirele(Iacob
1,12;Rom.6,12).Easemanifest\cudeosebirecaopoft\atrupului,a
ochilor [i trufie a vie]ii (I Ioan 2, 6) . Aceast\ poft\ rea nu exista
`nainte de c\derea `n p\cat [i, de aceea, at=t la Adam c=t [i la
M=ntuitorulIisusHristos,ispitasprep\catnuputeavenidinl\untru,ci
numaidinafar\.~nurmac\derii`np\cat,fireanoastr\sastricat,ispita
dinafar\sapref\cut`ntroispit\l\untric\,care,acum,conlucreaz\la
oricep\cat.Cutoateacestea,poftareanudevinep\cat
LaOxfordDictionaryofthe
ChristianChurch,edit.byF.L.Cross,
London,1961,19291930.
97
dec=tatuncic=ndconsim]imlaea[imaialesc=ndoa]=]\mcu
dinadinsul.Fiecareseispite[tedeasapoft\fiindtras[iam\git,
ziceSf=ntulApostolIacob(1,14).
b)Diavolul.C\diavolulispite[telap\catesteunfaptbinecu
noscutdinSf=ntaScriptur\(veziIIoan3,8;Luca12,37;Fapte5,
3;Petru5,8).Diavolulestenumitispititorul(ITes.3,5).Ela
ispititpeEva,peIov,peAnania[ipeSafira,peSfin]iiApostoli,pe
Iuda[ipeM=ntuitorul.Elesteautorulcelormaimulteispite.~nce
prive[temodalitateaispiteisatanice,trebuieremarcatc\satananu
influen]eaz\directvoin]anoastr\,a[acumofaceDumnezeu`nve
derea faptelor bune, ci numai `n chip indirect, prin `ntunecarea
min]ii,am\gindunefanteziacuchipuri`n[el\toare[ipropun=ndu
neunbineaparent`nloculbineluiadev\rat.
Diavolul atrage voin]a la p\cat `n urm\toarele chipuri 98: a)
a]=]=ndpoftaceareaprinprezentareachipurilorce`ndeamn\la
bunuri oprite; b) `mpuind mintea cu iluzii prin care cei pu[i `n
slujba diavolului `ncearc\ s\ conving\ lumea c\ moartea este
departe,c\virtuteaestepreaanevoioas\,c\p\cateleseiart\u[or,c\
Dumnezeu,fiindbun\tateanem\rginit\,nupoatesanc]ionap\catele
cu pedepse ve[nice, c\ nui necesar\ credin]a etc.; c) tulbur=nd
sufletelecuscrupule,cug=ndurideur\,desfr=nare,dezn\dejde[.a.
c)Lumea.Prinlume,trebuies\`n]elegemaici99: oameniir\i,
care,prin`nv\]\turile[ifaptelelor,smintescsauprigonescpecei
buni;pl\cerile,pecarelea]=]\`nsim]uriobiecteledinafar\.Lumea
material\neispite[te,prezent=ndpoftei,prinmijlocireasim]urilor,
bunurisensibile[i`ncerc=ndsoatrag\spreaceastacutoat\opre
li[tealegii;toaterelelefizice,careaducchinuri,griji[isup\r\ri[ine
`ncearc\at=tdedes[idegreur\bdarea.
3.Rostulispitelor
Dumnezeupermiteispitelepentru`naltulrolpedagogicpecare
l`ndeplinesc.~ntradev\r,ispiteleneajut\s\necunoa[temmaibine
puterile[isc\derile;elenearat\intensitateapatimilor[ifaza`ncare
98
Seraphinus a Loiano, Institutiones theologiae moralis ad norman juris
canonici,vol.I,Taurini,1934,pp.394395.
99
Ibidem,p.394;Schilling,op.cit.,p.291.
186
PR. GHEORGHE POPA
neg\sim`nluptacontralor.~nispitenesmerim,necur\]im[ine
`nv\]\m,ne`nt\rimcurajul[ir\bdarea;ne`ndrum\msprerug\ciune
[inecultiv\m`ncrederea`nDumnezeu.
Ispitaestenunumaiutil\pentru`nt\rirea`nvirtute,darchiar
necesar\.Cinesevaluptaseva`ncorona(IITim.2,5).Dar
oric=tdegrea,ispitanu`nl\tur\libertatea.Motivulestec\ispitaeste
exterioar\voin]ei[iniciocauz\dinafar\nupoatefor]avoin]ac=nd
aceastaesteesen]ialliber\.Ispitasolicit\lap\catdarnumaivoin]a
consimte.
4.Lupta`mpotrivaispitelor
Oric=tdeputernicearfiispitele,omulcredincioslepoatebirui.
Sf=nta Scriptur\ ne `nva]\ c\ niciodat\ nu vom fi ispiti]i peste
puterilenoastre[ine`ndeamn\s\ne`mpotrivimdiavolului(ICor.
10,13;cf.Efes.6,1316).Nimeninuiscutitdeispite`naceast\
via]\,careesteolupt\necurmat\cuispitele.A[acumamar\tat,
ispitelenusunt`nsinep\c\toase[idac\lerezist\mcub\rb\]ie,ele
devinchiarfolositoare:neprilejuiescocunoa[teremaiad=nc\de
noi`n[ine,ne`ndeamn\lamaimult\vigilen]\[irug\ciune,`nt\resc
virtu]ile.
Camijloacegenerale`mpotrivaispitelor,TeologiaMoral\pro
pune:a)rug\ciuneast\ruitoare[ifierbinte;b)postul[iprivegherea;
c)smerenia[ievlavia;d)disciplinareasim]urilor;e)evitareaoca
ziilor;f)meditareadeas\laPatimileDomnului[ilasf=r[itulvie]ii
noastre;g)deasarepetareaf\g\duin]eideanup\c\tui;h)evocarea,
`nclipaispitei,aaspectuluinepl\cut[igravalp\catului[irapida
`ntoarcereamin]iisprealtele;i)pedeoparte,anutebizuiprea
multpefor]eleproprii,c\ut=ndcutotdinadinsulispita,[ipedealt\
parte,anunesperiapreamultdeispit\,c\citeamapreamarene
sl\be[te curajul [i puterile, precum [i `ncrederea `n Dumnezeu,
expun=nduneastfelmaimultprimejdiei.Con[tien]idesl\biciunile
noastre,nutrebuies\nepierdemcurajul,c\cipetoateleputem`n
Hristoscarene`nt\re[te(Filip.4,13).
C=tdespreremediilespecialecontraispitelor,acesteadifer\dup\
felul ispitei. Spre pild\, remediile contra desfr=n\rii sunt `n acela[i
timp [i remedii contra lenei, `mbuib\rii, be]iei: fuga de pericol,
spovedaniadeas\.C=ndispitaiesedin`nchipuire,trebuie`nfr=
nat\`nchipuirea;c=ndpleac\dinpornirilefire[ti,trebuiedomesticite
acestea.Despreacesteremediivorbesc`nam\nuntc\r]ileascetice.
Asce]ii propun dou\ remedii principale contra ispitelor, [i
anume:
1. apreveniispitelealung=ndsaumic[or=ndcauzeleispitelor,
`nt\rindvirtu]ile,primindmaidesSf=ntaEuharistie,potrivitcuvin
telorM=ntuitorului:Veni]ilaMineto]iceiosteni]i[i`mpov\ra]i[i
Euv\voiodihnipeto]i(Mt.11,28)[iresping=ndispitachiarde
la`nceput,spreanuil\sar\gazs\se`nt\reasc\;
2. adezv\luiduhovniculuitoateispitele,`nchipsmerit[isincer,
pentruc\nimeninupoatefijudec\tordrept`ncauzasaproprie.
Deasemeneapatruochiv\dmaibinedec=tdoi;apoi,duhovnicul
aremaimult\experien]\pentruaadministramijloacelecelemai
eficace[imaipotrivite,iarumilin]aar\tat\`nfa]aduhovniculuise
opunediavoluluicumult\eficacitate.
Principial,omulcredinciosesteobligat`ncon[tiin]\ase`nde
p\rta,c=ndpoate,deoriceocazieapropiat\deap\c\tui(Mt.5,23,
30).Sf=ntulApostolPavelspunec\pentruasc\padeocaziile`nde
p\rtateartrebuis\ie[imdinlumeaaceasta(ICor.5,10).~ntoate
trebuies\neferimdedou\extreme:detulburareaexagerat\acon
[tiin]ei,careparalizeaz\for]ele[idemic[orareagravit\]iip\catului
u[orp=n\lanesocotirealuicap\cat.
IX.4. Procesul psihologic al na[terii [i dezvolt\rii

p\catului
Aceast\ problem\ at=t de delicat\ a format preocuparea de
predilec]ieaasce]ilor.Deaceea,pentrul\murireaei,vomrecurgela
experien]alor100.
Astfel, Isihie monahul num\r\, `n procesul st=rnirii p\catului,
patrumomente[ianume: atacul,`nrobirea, consim]irea [i fapta
sensibil\. Sf=ntul Ioan Damaschinul num\r\ [apte trepte: atacul,
`nso]irea,patima,lupta,robia,consim]irea[if\ptuirea.
S\`ncerc\macumanalizaacestuiprocescomplex.Ceeacetre
buiespusdela`nceputestec\germenulfapteirelest\`nreprezen
Pr.D.St\niloae,op.cit.,pp.6367.
100
188
PR. GHEORGHE POPA
tarea[ig=ndulr\usauprimejdios.Astfel,prinmijlocireasim]urilor,a
imagina]iei sau a intelectului, se prezint\ voin]ei un obiect, a c\rui
`mbr\]i[areproducep\catul.Satanaecelcearunc\`nminteanoastr\un
g=ndalp\catului,a[anumitulatac(BD@F $@8hv#momeal\),care
seprezint\caosimpl\posibilitate.E,parc\,`nafar\denoi[iareun
caracter depur\ eventualitatef\r\ `nsemn\tate.Sfin]iiP\rin]i `latri
buiesatanei,pentruc\poart\peceteaunuig=ndaruncatdeunstr\in.
Dar momeala nui `nc\ un p\cat. Simpla cunoa[tere a r\ului,
chiaraceluimaimarer\u[iacorup]iei,nuesterea`nsine.Dar
g=ndulevoc\con]inutulr\ului[i`nclinareafireasc\apersoanei;mai
alesc=ndoviefantezieseasociaz\,`nclinareasprer\usetreze[te[i
iat\ispitareal\.Ispitafacecaimaginealucruluis\fiedelectabil\,
lucruceproduce`nsensibilitateomi[care,cenuip\cat;produceo
`nclinarespreobiectulrespectiv,`nso]it\deooarecaredesf\tare.
Aceste `nclin\ri spontane sunt inerente firii umane. Numai
intensitatealorvariaz\dup\individ[i`mprejur\ri.
Acumviner=ndulintelectului.Elavertizeaz\mai`nt=ic\lucrule
delectabil[iapoi,c\ester\u.Momentulhor\r=toresteacela`ncareia
atitudinecugetareanoastr\.Dac\amrespinsdinprimaclip\momeala,
amsc\patdemrejeleispitei.Dac\`ns\`ncepemameditaasupraei,
desf\t=ndune `n g=nd cu perspectivele p\catului, sa produs
`nso]irea, adic\ amestecarea g=ndurilor noastre cu g=ndurile dia
volilorvicleni.G=ndulr\ualp\catuluinumaieacumstr\in.Urmeaz\
consim]irea,adic\planulcomunalg=ndurilornoastre[ialesatanei
pentrurealizareafaptei.Deaceea,serecomand\`nchidereasim]urilor
[i`nt\rireamin]ii`npozi]iaei,cas\numaihoin\reasc\.Lucrareade
`ndreptare `ncepe cu credin]a. De aici datoria dea veghea asupra
g=ndurilor,spreaeliminadela`nceputg=ndulcelr\u.
Pl\cerea involuntar\, ie[it\ din reprezentarea r\ului, nu se
`nso]e[tedeobiceicug=ndurilep\c\toase;nuerea`nsine.Trebuie
`ns\tratat\caispit\.C=ndvoin]aliber\`[i`nsu[e[tepl\cerea,ede
acordcuea,iana[terea[anumitadesf\tare`ndelungat\princare
seaccept\caracterulp\c\tosalr\uluireprezentat.
Dezvoltarea mai departe a desf\t\rii simple `ntro poft\ rea
este foarte u[oar\. Desf\tarea g=ndit\ din momentul al doilea se
prefaceacum`ntrodorin]\practic\.Deaceea,`nvechiulTestament
poftaesteunp\catopritprinporuncaa[asea[ia[aptea[iexpres
prinporuncaanoua[iazeceadinDecalog.M=ntuitorulos=nde[te
poftareaprincuvintele:Oricineprive[teofemeiecug=nduldes
f\t\rii,a[icurvitcuea`ninimalui(Mt.5,28).Deaiciurmeaz\c\
opoft\voluntar\auneifaptereleprime[te,dup\specie[iobiect,
aceea[ios=nd\ca[iofapt\rea`mplinit\.Ceeacevrei[inupo]i
Dumnezeuconsider\caf\cut(quidquidvisetnonpotes,factum
Deusreputat),spune`naceast\privin]\FericitulAugustin 101.Bucu
ria sau aprobarea pentruun p\cat`nceput este, de asemenea, un
p\cat.
Fa]\ de aceasta, voin]a poate avea trei atitudini: a) consim]ind
pozitivlas\v=r[ireaei,saunumailadesf\[urare;b)rezist=ndpozitiv;
c) neconsim]ind, dar nici rezist=nd, ci av=nd o simpl\ atitudine
negativ\. Consim]\m=ntul voin]ei (consensus) este deci al treilea
momentpsihologicalgenezeip\catului[icelmai`nsemnat,`ntruc=t
elpunepefapt\peceteap\catului.Hot\r=realiber\dea`ndeplinifapta
`mpline[te[i`ncheiedesf\[urareaprocesuluil\untricalp\catului102.
IX.5. Gravitatea p\catului
P\catul apare ca o destr\mare a chipului [i asem\n\rii cu
Dumnezeu`nnoi,caomonstruozitate.P\catulesteo`mpotrivirea
noastr\fa]\devoin]aluiDumnezeu,exprimat\prinlegeamoral\,
`mpotrivireizvor=t\dinne`ncrederea`nDumnezeu[idinm=ndrie;
e o separa]ie de Dumnezeu, izvorul fiin]ei noastre a tuturor, o
renun]arelaEl[ilaharulS\u.Estepreten]iadeatr\iindependent
de Dumnezeu, dorin]a [i inten]ia de a c=[tiga des\v=r[irea [i
fericireasingur,rup=ndleg\turacuDumnezeu.P\c\tosulpune`n
loculluiDumnezeupealtcineva,fiepesine`nsu[i,fieunasaumai
multecreaturi.
Oricep\cataparecao`ndep\rtaredeDumnezeu[io`ntoarcere
neor=nduit\sprecreaturi,iaraceasta`nseamn\p\r\sireaizvorului
adev\ratalfericiriipentruf=nt=nilesecatealecreaturilor.
101
Ennar.inPsalm,4,VII,2.
102
Vezi[iI.Mausbach,op.cit.,vol.I,pp.254255.
190
PR. GHEORGHE POPA
Orice p\cat constituie o ofens\ grav\ adus\ lui Dumnezeu, o

necinstireamajest\]iiSalenem\rginite,onesocotireaputeriiSale
supreme,unatentatcontrapronieiSale.Toateacestea`l`ncarc\pe
autorullordevin\[iiatragopedeaps\dreapt\delaDumnezeu.
Caofens\adus\luiDumnezeu,p\catuleste,`nacela[itimp,o
nerecuno[tin]\sfruntat\fa]\deCelce[iaar\tatiubireaSa`nmod
des\v=r[it `nlucrarea crea]iei, a proniei[i `ndeosebia m=ntuirii
(Rom.2,4).
P\catulmaieste[ioc\dereanoastr\dindemnitateaproprie,o
nesocotireameniriinoastreve[nice[iavalorilorpecarelepurt\m
cunoi.P\c\tosulabuzeaz\deacestebunurispresatisfacereaego
ismuluis\uf\r\Dumnezeu,carelorbe[te`na[am\sur\c\nu[imai
d\seamac\purtareasacontrazicemenireasamoral\.Devine,ast
fel,unslujitorrobalcreaturii,cadesubst\p=nireapl\cerilor,liber
tateaìeste`nl\n]uit\depatimi[i`[icaut\satisfacereaacolounde
nui`ns\dec=tnecaz,robie,dezam\gire.
~nacestsens,FericitulAugustinvorbe[tedep\catcadespreo
iubiredesinep=n\ladispre]ulluiDumnezeu,opun=ndulvirtu]ii,
careesteiubirealuiDumnezeup=n\ladispre]uldesine.
Gravitateap\catuluireiese[idinurm\riledezastruoasepecare
leproduce.ChipulluiDumnezeu`nnoisealtereaz\:ra]iunease
`ntunec\,inimaseperverte[te[ivoin]asl\be[tepentruc\nusemai
orienteaz\spreDumnezeu,Binelesuprem.Decinaturaspiritual\a
noastr\estealterat\,de[inutotaldistrus\.
Dargravitateap\catuluinust\numai`nurm\riledezastruoase
pecareleareasupraceluicep\c\tuie[te,cimaiales`ncelepecare
lecauzeaz\semenilors\i.C\cinuexist\p\catprincares\nufielezat
`n vreun fel aproapele nostru. Majoritatea suferin]elor sunt
pricinuitedeceist\p=ni]idep\catelem=ndriei,l\comiei,invidiei,
urii,m=niei,desfr=n\rii,leneietc.
IX.6. Despre deosebirea p\catelor
1.Deosebireateologic\ap\catelor
Deosebireateologic\ap\catelorvinedelanaturaesen]ialde
osebit\ap\catelor.Deaceea,teologic,deosebimp\categrelesaude
moarte[iu[oare.
Aceast\deosebiresenume[teteologic\dinpricinaefectelorce
leproducp\catele`nraportulcredinciosuluicuDumnezeu.P\catul
de moarte `ndep\rteaz\ cu totul pe credincios de Dumnezeu, pe
c=ndp\catulu[ornul`ntoarcedelaElcutotul.
2.Deosebireadintrep\cateledemoarte[ip\cateleu[oare
Prinp\cat,ordineamoral\poatefilezat\maigravsaumaipu]in
grav.M\suraacesteigravit\]idepindedevoin]anoastr\.~nconse
cin]\,totceizvor\[tedinr\utateaexpres\avoin]eiesteunp\catgreu
saudemoarte,iarceiesedintrosl\biciuneavoin]eicare,de[ise
`ndreapt\ [i ea spre scopul ultim, dar nu cu o `ncordare moral\
suficient\,estep\catu[or.
Aceast\deosebirenuinumaidegrad,cideesen]\.~mp\r]irea
aceastase`ntemeiaz\[ipediferen]avirtu]ilor[iporuncilor,lacare
se opun p\catele. ~ntr adev\r, virtu]ile nu stau toate pe aceea[i
treapt\ a demnit\]ii. La fel [i poruncile nu au toate aceea[i
`nsemn\tate.Or,paralelcuaceasta,[icontrastullor,adic\p\catele
vor fi mai mult sau mai pu]in grave. Astfel, precum virtu]ile
comport\ograda]ie, tota[a,voin]a pervertit\ap\c\tosuluipoate
producediferitegradealep\c\to[eniei(cf.Mt.5,21,22;10,15;12,
3132; Luca 12, 4748). Bine`n]eles c\ aceast\ apreciere are o
valoarerelativ\,catoatejudec\]ileomene[ti.
Aceast\grada]ie`nceprive[tegravitateap\catuluirezult\din
cuvintele[imaiprecisealeM=ntuitorului:IarEuv\zicvou\c\tot
celcesem=nie`nde[ertpefrateles\uvrednicvafideos=nd\[i
cinevazicefrateluis\u:raka,vrednicvafidejudecatasinedriului,
iarcineivazice:nebune,vrednicvafidegheenafocului(Mt.5,
22;cf.Mt.23,23).
Dintoateacestearezult\c\exist\p\categrele[ip\cateu[oare.
Bisericaaf\cuttotdeaunadeosebire`ntrep\catelegrele[i
p\catele u[oare. Aceast\ deosebire a f\cuto [i Origen, Tertulian,
FericitulAugustinetc.FericitulAugustinnume[tep\cateleu[oare
p\catezilnice,iarp\catelegrelecrimemari.
~n M\rturisireaortodox\ (III,18),aceast\deosebireseface`n
urm\toriitermeni:P\catdemoartefaceomulatuncic=nd,mi[cat
fiinddeaplec\rilecelerele,facevreunlucruceestelimpedeoprit
192
PR. GHEORGHE POPA
prinporunc\dumnezeiasc\,sauc=ndnuse`mplinescdevoieporun
ciledumnezeie[ti,dincarepricin\dragosteac\treDumnezeu[ic\tre
aproapeleser\ce[te.Oasemeneafapt\`nstr\ineaz\peomdeharullui
Dumnezeu[iomoar\peacelaprincareseaducela`ndeplinire.
3. P\catele fa]\ de Dumnezeu, fa]\ de noi `n[ine [i fa]\ de
aproapele
~nultim\analiz\[i`nmodindirect,oricep\cateste`nacela[i
timp[iunp\catcontraluiDumnezeu,dup\cumeste[iunp\catfa]\
denoi`n[ine,pentruc\prinfiecarep\catnoiavemdepierdut[ieste
p\cat[ifa]\desemeni.~mp\r]ireadefa]\aredecinumaiovaloare
metodologic\[iesteanaloag\`mp\r]iriivirtu]ilor`nvirtu]iteologice
[imorale.
P\catele fa]\ de Dumnezeu sunt opuse virtu]ilor teologice,
`ntruc=tprineleselezeaz\directDumnezeu[iporunciledevinpri
vitoarelaor=nduireavie]iifa]\deDumnezeu.P\catelefa]\denoi
`n[ine[ifa]\deaproapeleseopunvirtu]ilormoralepentruc\prin
ele se calc\ poruncile privind atitudinea moral\ a noastr\ fa]\ de
lumeacreat\.
~nanalogiecu`nt=ietateaacordat\virtu]ilorteologicefa]\de
celemorale,p\cateleopusevirtu]ilorteologicesuntsocotite,evi
dent,maigreledec=tceleopusevirtu]ilormoraledac\,bine`n]eles,
avemdeafacecuocredin]\cutotulr\t\cit\[icuovoin]\total
imoral\.
P\catele`mpotrivaluiDumnezeuatingculmea`np\catelecon
traDuhuluiSf=nt,iarcelefa]\denoi`n[ine[ifa]\deaproapelecul
mineaz\`ncele[aptep\catecapitale[i`ncelecincip\catestrig\
toarelacer.
4. P\cateles\v=r[ite`ninim\,princuvinte[i`nfapte
P\cateles\v=r[ite`ninim\semainumescp\catealecuget\riisau
p\cateinterne;iarceles\v=r[itecucuv=ntulsaucufaptasenumesc
p\cate externe. Totdeauna `ns\, p\catul actual este fructul poftei
p\c\toasedinfireaceastricat\,prinp\catulmo[tenit;iarpofta,dac\a
conceput,na[tep\catul(Iacob1,15).
~ntreconcepere[ina[terearelocprocesulgeneticalp\catului
intern,caresemanifest\`nafar\princuv=ntsaufapt\.Deaicivine
`mp\r]irea p\catelor `n p\cate ale cuget\rii sau ale g=ndirii [i `n
p\catealecuv=ntului[ifaptei.Despreaceast\`mp\r]ire,carenui
dec=tformal\,vorbesc[iLactan]iu[iFericitulAugustin.
a.P\cateleinternesaualeinimii[icugetuluisuntp\catelepecare
les\v=r[imcuinteligen]a,voin]a[isim]irea[icareseconsum\`n\un
trulnostru.Morali[tiicatolici103 le`mpart`ntreiclase: desf\tarea
consim]it\(delectatiomorosa),careserefer\laofapt\prezent\,f\r\
inten]iadeaos\v=r[i;bucuriap\c\toas\(gaudiummalum),carese
refer\ la o ac]iune din trecut, s\v=r[it\ de sine sau de al]ii cu
aprobareanoastr\[i dorin]ap\c\toas\,careserefer\laoac]iune
viitoare[iecomplacerea`ntrunactr\ucuinten]iadeals\v=r[i.
b.Delap\catulinternlacelexternnuestemaredistan]\.P\catul
cuget\riisemanifest\adeseamai`nt=iprincuv=nt. Cuv=ntul nu
numaic\descoper\ur=ciuneal\untric\ap\catului,darprobeaz\[i
fixeaz\ p\catul. C\ci cuv=ntul nu are numai o semnifica]ie sim
bolic\,ci[iunaorganizatoare.DeaceeaM=ntuitorulzice:Iarcele
ceiesdingur\iesdininim\[iaceleaspurc\peom.C\cidininim\
iescuget\rirele,ucideri,curvii,preacurvii,furturi,m\rturii,min
ciuni[iblesteme(Mt.15,18)[iapoi:Puideviper\!Cumpute]i
vorbicelebune,fiind`n[iv\r\i?C\cidinprisosin]ainimiivorbe[te
gura.Omulbunscoatecelebunedincomoaraceabun\ainimii,iar
omulcelr\udincomoaraceareascoatecelerele(Mt.12,3435;
Luca6,45;Rom.3,1314).
Guraesteacela[iorgancareoribinecuv=nteaz\peDumnezeu,
oriblestem\peoameniicesuntf\cu]idup\chipul[iasem\narealui
Dumnezeu. De aceea Sirah ne sf\tuie[te: Asculta]i, fiilor,
`nv\]\turadesprest\p=nireagurii:cineovap\zinusevaprindecu
buzelesale.Cunebuniasa,`ns\,sevaprindep\c\tosul,suduitorul[i
trufa[ulsevorsminti`ntruacelea(Sirah23,67).
Acoloundeinima[ilimbasunt`ntinate,sedeschidecaleapentru
toat\corup]ia,precumspuneSf=ntulApostolIacob(3,56):Iat\,
103
VeziA.Mironescu, op.cit.,pp.290293;S.aLoiano, op.cit.,vol.I,pp.438451;A.
Voiutschi,op.cit.,vol.II,pp.202203;Tanquerey,op.cit.,vol.I,pp.373380.
194
PR. GHEORGHE POPA
pu]intelfoc[ic=t\p\dureaprinde!Foceste[ilimba,lumeaf\r\
delegii!Limba`[iareloculei`ntrem\dularelenoastre,darspurc\
tottrupul[iarunc\`nfocdrumulvie]ii,dup\ceaprins\afostde
fl\c\rilegheenei.
c.Exist\anumitep\cate,care,prinnaturalor,excludoriceac]iune
extern\[icareconstaunumaidintrunactinterndarsuntaltele,care[i
afl\`mplinirealorabiaprinfapteleexterne(Iacob1,15;Rom.3,15).
Deasemenea,suntp\catecare,pentruasetraduce`nafar\,aunevoie
deocaziesaudealtecondi]ii,carenustau`nputereanoastr\.Aceste
fapteseconsider\,`nceprive[temoralitatealor,deopotriv\cufaptele
realizate`nafar\,pentruc\ne`ndeplinirealor,`ncazulacesta,nui
liber\; iar ceea ce nu i liber nici nu m\re[te nici nu mic[oreaz\
responsabilitateamoral\.Cutoateacestea,p\catulexternpoatem\ri
imoralitateap\catelorinterne,pedeoparte,pentruc\p\catulintern
ajungela`mplinireprinp\catulextern;pedealt\parte,pentruc\fapta
extern\esteadeseacauzapentrucarep\catulinternse`nmul]e[tesau
dureaz\ mai mult din cauza timpului `ndelungat care este necesar
pentrutraducerealui`nfapt\extern\.
5.P\cateletrupe[ti[ip\catelesuflete[ti
PotrivitcuvintelorSf=ntuluiApostolPavel:Deciav=ndaceste
f\g\duin]e,s\necur\]imdetoat\spurc\ciuneatrupului[iaspiritului
f\c=ndsfin]enie`ntrufricaluiDumnezeu(IICor.7,1;cf.IIoan2,
16;Mt.4,11;IPetru2,11),p\catelesepot`mp\r]i`np\cateale
trupului[ip\catealesufletului.
Aceast\ `mp\r]ire este `ndrept\]it\ [i din punct de vedere
antropologic,`ntruc=tnaturanoastr\estedubl\:spiritual\[ifizic\.
Iar,pedealt\parte,tocmaiaceast\dualitateafiriiumane,`mbinat\
`ntrounic\fiin]\,facecaat=ttrupulc=t[isufletuls\participela
toateac]iunilenoastre,av=ndaceea[imenire[itrebuinds\lucreze
pentruatingereaaceluia[iscop.
Totu[i,deosebirea`ntrep\catetrupe[ti[ip\catesuflete[tieste
`ntemeiat\.Lap\cateletrupe[tisenum\r\,`ngeneral,acelep\cate
princaresesatisfacevreopl\ceredezordonat\afiriisim]ualesauo
poft\p\c\toas\atrupului[iaochilor,dincaresenasc,apoi,multe
altereleprecum:desfr=narea,`mbuibarea,zg=rceniaetc.
Lap\catelespiritualesenum\r\aceleaprincaresesatisfacecu
deosebire o poft\ nelegiuit\ a spiritului, ce produce apoi numai
lucruri potrivnice roadelor Duhului, precum [i vr\jbi, certuri,
zavistii,m=nii,dezbin\rietc.(Gal.5,1926;cf.Mt.4,19).
6.P\cateleproprii[ip\catelestr\ine
R\spunderea pentru p\catele aproapelui vine de la faptul c\ nu
suntemsinguri[iizola]inici`nbine,nici`nr\u,cist\m`ntrostr=ns\
[i permanent\ leg\tur\ unii cu al]ii. Aceast\ solidaritate, ca oricare
realitate, poate avea asupra moralit\]ii at=t efecte pozitive, c=t [i
efectenegative,poate`nlesnisaupoate`mpiedicaprogresulmoral.
Lumeaconstituieunizvordeispite[ideaceeaavemdatoriade
aluptacontrainfluen]eloreinefaste.P\r\sindaceast\lupt\,primej
duim lesne moralitatea [i m=ntuirea at=t a noastr\ c=t [i a
aproapeluinostru.
~nSf=ntaScriptur\,afl\mexprimat\os=ndaademenitorului[i
produc\toruluidescandal(Mt.18,6).
Deosebirea`ntrep\cateleproprii[ip\catelestr\inerezult\din
urm\toarelecuvintealeSfinteiScripturi:S\numoar\p\rin]iipen
trufiinicifiiis\numoar\pentrup\rin]i,cifiecarepentrup\catuls\u
s\moar\(Deut.24,16),apoi:m=iniledegrabnim\nuis\nulepui
pov\]uie[teSf=ntulApostolPavelpeTimotei,nicinuteface
p\rta[ la p\cate str\ine (I Tim. 5, 22). Despre aceast\ deosebire
`nv\]\m[idin M\rturisireaortodox\,prinr\spunsulla`ntrebarea:
Suntoare`nt=mpl\riprincarecinevapoates\sefac\p\rta[lap\cate
str\ine?.
P\catelepropriisuntaceleapecarecredinciosulles\v=r[e[tesin
gur,iarp\catelestr\inesuntacelep\catecomisedeal]iidarcucola
borareanoastr\,[iprinaceastasuntimputabile[icolaboratorului.
Dup\`nv\]\turaBisericii104,p\catelestr\inesunturm\toarelenou\:
1) c=ndporuncimaltoras\p\c\tuiasc\(Mt.2,16;Ie[ire1,1516;
2) c=nd sf\tuim pe al]ii s\ p\c\tuiasc\ (Ioan 11, 4950); c) c=nd
invit\m[i`ndemn\mlap\cat(Facere3,16);d)c=ndne`nvoimla
M\rturisireaortodox\,III,~ntreb.44[i45,p.163;~nv\]\turadecredin]\
cre[tin\ortodox\,p.389.
104
196
PR. GHEORGHE POPA
p\catulaltuia(Fapte7,57;22,20;Efes.5,67);e)c=ndt\cem[inu
`nfrunt\m peacelacarep\c\tuie[te(Num.5,1;Isaia56,10;Prov.
19,24);f)c=nd trecemcuvederea [i nupedepsimpep\c\tos (I
Sam. 3, 13; 1, 23 25); g) dac\ ascundem [i ap\r\m pe cel ce
p\c\tuie[te,sc\p=nduldelapedeaps\(cf.Luca11,4748);h)dac\
l\ud\mp\catelealtora(Iez.13,18;Rom.1,32);i)dac\prinpurtarea
noastr\corupemcinsteaaltorasaunel\s\mnoicorup]ideal]ii(cf.
Mt.28,1213;Luca22,36).
P\catelestr\ineniseimput\cavin\dup\regulilecunoscuteale
responsabilit\]ii morale [i dup\ m\sura cooper\rii noastre la ele.
Aceast\cooperarepoatefi mijlocit\,dup\cumcinevaiapartesin
gurlaexecutarealorsaunumaiprocur\mijloacelenecesarepentru
aceasta; ea mai poate fi pozitiv\ sau negativ\, dup\ cum cineva
influen]eaz\asupraacestorp\cate.{i`ntreinfluen]elepozitivenise
imput\poruncamaimultdec=tsfatul[isfatulmaimultdec=tcon
sim]\m=ntul.
7.P\cateler\ut\]ii,alesl\biciunii[ialeignoran]ei[ineglijen]ei
P\catulr\ut\]iiesteacelacareses\v=r[e[tecudeplin\cuno[tin]\[i
voin]\deliberat\,adic\atuncic=nd,de[inoicunoa[temadev\rul[i
cerin]alegii[isuntemliberisorespect\m,prefer\mtotu[iso
c\lc\m.Totcap\catalr\ut\]iiseconsider\[iignorareavoit\alegilor
cuscopuldeanesatisfacepoftele.Privitorlaaceast\`mprejurare,
Sf=ntulApostolPavelzice:C\cip\c\tuindnoidebun\voie,dup\
ceamluatcuno[tin]aadev\rului,numair\m=nejertf\pentrup\cate,
cioarecarea[teptare`nfrico[at\ajudec\]ii[iiu]imeafocului,care
vas\m\n=ncepeceipotrivnici(Evr.10,2627;cf.
Luca10,20[.u.).
C=nd cunoa[terea r\ut\]ii este `ntunecat\ de anumite impresii
`ngrozitoare[idefectepremerg\toare,cerezid\`ndispozi]iap\c\
toas\[iprincarelibertateanoastr\estest=njenit\,abateriledela
legesenumescp\catealesl\biciunii(saucelef\r\devoie).Aceste
p\cateseiart\mailesne,potrivitcuvintelorpsalmistului:Precum
se`ndur\unp\rinteasuprafiilor,a[ase`ndur\[iDomnulasupra
celorcesetemdeD=nsul;c\ciElcunoa[tezidireanoastr\,`[iaduce
amintec\]\r=n\suntem(Psalm102,1314;cf.Rom.7,1820).
~nsf=r[it,dac\cre[tinullucreaz\contralegiidinne[tiin]\,pe
care ar puteao `nl\tura, precum [i din u[ur\tatea min]ii, aceste
gre[elisenumescp\catedinneglijen]\(Gal.6,1).
Estelesnede`n]elesc\p\cateler\ut\]iisuntmaimari[imaigrele
dec=tp\catelesl\biciunii[ineglijen]ei,pentruc\,pec=ndceledint=i
pornescdintro`nclinare[ihot\r=rerea[idesfiin]eaz\cutotulvirtutea,
celedinurm\nuexcludcutotulpre]uirea[iiubireavirtu]ii.
IX.7. Cele mai `nsemnate feluri ale p\catelor de moarte
~nM\rturisireaortodox\senum\r\treifeluridep\catedemoar
te [i anume: p\catele capitale, din care se nasc altele, p\catele
`mpotrivaDuhuluiSf=nt[i,`nfine,p\catelestrig\toarelacercare
cerpedepsire`naceast\lume.
1.P\catelecapitale
P\catelecapitalesuntoseriedefapteceseopunvirtu]ilorcardi
nale, a[a cum p\catele `mpotriva Duhului Sf=nt se opun virtu]ilor
teologice.Denumireadecapitalenuexprim\aicigravitatealor,c\ci,`n
cazuriconcrete,elepotfip\cateu[oare,cifaptulc\acestep\catesunt
izvorulsaucapeteledincareiesaltemulte[ifeluritep\cate.Elesunt
maicur=nd`nclin\ristabile,vicii,patimi,dec=tactep\c\toase.
Sf=ntulIoanDamaschinnum\r\`nlucrareasaDespreceleopt
duhurialer\ut\]iioptp\catecapitale.Sf=ntulGrigoriecelMare
num\r\numai[apte,num\rcesaadoptatat=tdeBisericaOrtodox\
c\t[ideBisericaRomanoCatolic\.Ele`[iauizvorullorimediat`n
stric\ciuneafiriiomene[ti,sau`npoftaceaf\r\or=nduial\(concu
piscen]a), `n egoismul nedisciplinat. ~nclinarea rea nui numai
`nn\scut\,ci[i`nt\rit\prinpracticareap\catuluipersonal.
A[acumammaiar\tat,acestep\catesenumesccapitalepentruc\
eleconstaudindeprinderirele,caredauna[terelaaltep\cate,a[acum
virtu]ile cardinale nasc alte virtu]i, [i pentru c\ reprezint\ direc]iile
principalealevie]iip\c\toase.Elesunturm\toarele:m=ndria,avari]ia,
desfr=narea,invidia,l\comia,m=nia[itr=nd\via(lenea).
a.M=ndria.M=ndriasautrufia(uJBgD0n"<\"superbia)este
pre]uireaexagerat\a`nsu[irilor[imeritelorproprii[iatitudineade
198
PR. GHEORGHE POPA
superioritatesaudedispre]fa]\deceilal]ioameni.Eamergechiar
p=n\lanesocotirealuiDumnezeusaup=n\la`njosireafiin]ei[i
demnit\]iiLui.
M=ndriaspuneSf=ntulMaximM\rturisitorulproduceo
cugetareconfuz\,const=nddindou\ne[tiin]e:aajutoruluidumne
zeiesc[ianeputin]eiproprii105.Eaestep\catulluisatan,primul
puialdiavoluluicumspuneEvagriePonticul`nceputultuturor
p\catelor[iadev\ratulp\catspiritual.Cutoateacestea,`ntrep\catul
m=ndrieiomene[ti[i al celeisatanice este oesen]ial\deosebire,
pentru c\ omul este ispitit de obicei la m=ndrie numai de c\tre
lumeamaterial\[isocietateaomeneasc\.
M=ndria se manifest\ prin urm\toarele atitudini: a) c=nd
socotimcaalenoastrecelepecareleavemdelaDumnezeu.Dar`n
realitatetotceavemvinedelaDumnezeu(ICor.4,7)[itrebuies\
recunoa[tem ca Sf=ntul Apostol Pavel: Nu eu, ci harul lui
Dumnezeu,caree`nmine(ICor.15,10);b)c=ndpetoatepecare
le avem, le socotim primite de la Dumnezeu, dar prin meritele
noastreproprii.{iaceast\atitudineegre[it\pentruc\primimmulte
daruricutotulgratuit(Efes.2,810).Nutrebuies\supraestim\m,
apoi,meritelenoastre,c\cif\r\deMinenupute]ifacenimic(Ioan
15,5);c)c=ndcredemc\avemceeacenuavem`nrealitate,sauun
bun mai mare dec=t avem `ntradev\r (Apoc. 3, 17) [i d) c=nd,
con[tien]idesuperioritateanoastr\,dispre]uimpeal]ii[inel\ud\m
singuri,cafariseultrufa[dinEvanghelie[i`nfine,e)c=ndvedem
paiul din ochiul aproapelui, dar nu ne d\m seama de b=rna din
ochiulnostrupropriu.
Pentruc\`ngeriir\isaudemoniiauc\zut`nacestp\catpentru
primaoar\,p\catulm=ndrieisemainume[tep\catul diabolic sau
satanic.Deaceeam=ndriaestemamaaproapeatuturorp\catelor.
Cele mai grave p\cate izvor=te din m=ndrie sunt: prezum]ia,
ambi]ia[islavade[art\.
Prezum]iaestedorin]aneor=nduit\deaneapucadetreburice
dep\[escputerile[ipreg\tireanoastr\.~ngenere,eunp\catu[or,
Quaest.adThales,p.55[.u.4;
Filocalia,vol.III,trad.Pr.Prof.D.
St\niloae,p.295.
105
dardevinegreuc=ndpricinuimaproapeluimaripagube,deexem
plu,c=ndlu\masupranoastr\,f\r\preg\tire,func]iademedic,du
hovnicetc.
Ambi]ia estedorin]af\r\r=nduial\aonorurilor[idemnit\]ilor,
caresuntmaipresusdepreg\tirea[ivrednicianoastr\[idob=ndirea
lorprinoricefeldemijloace,indiferentdecalitatealormoral\.
Slavade[art\ estedorin]adezordonat\deafistimat[il\udatde
oameni,fiepentrucalit\]iadev\rate,fiepentrucalit\]ifictive.Slava
de[art\senume[te vanitate,c=ndcinevaa[teapt\s\fiel\udatpentru
`nsu[iridemic\importan]\:frumuse]e,`mbr\c\minteetc.[i orgoliu,
c=nd cineva se laud\ peste m\sur\ cu calit\]ile lui. Slava de[art\ se
poate manifesta `n trei feluri: prin seme]ie, c=nd ne l\ud\m cu
propriilenoastrefapte[i`nsu[iri;prin ostenta]ie,c=ndnetr=mbi]\m
calit\]ileprinfaptesausemneextravagante;prinf\]\rnicie,careconst\
dinmanifestareaperfec]iunilorprintrovirtutefals\.
Indirect,slavade[art\semanifest\oridec=teorinuvrems\fim
maimicidec=tal]ii[ianume`npatrufeluri:prin `nc\p\]=nare,
c=nd nu ne supunem mintea argumentelor ra]ionale; prin
ne`n]elegere(discordie),c=ndnunesupunemvoin]aunuibine,pe
caredragosteanearceres\lvoim;prin ceart\,adic\nesupunere
prin cuvinte. P\c\tuim greu prin ceart\ c=nd, din spirit de
contrazicere, contest\m vreun adev\r de credin]\, sau combatem
seriosunadev\rceprive[tedeaproapebinelenostrusufletesc[i
trupesc;prinneascultare,adic\nesupunereprinfapte.
P\catulopusacestorp\cate,izvor=tdinm=ndrie,estetimiditatea
exagerat\, prin care, fiind ne`ncrez\tori `n sine [i puterile proprii,
refuz\monorurile,m\rirea,slujbeledecaresuntemvrednici.
Urm\rile.Fiinddeunegoismferoce,m=ndriafacedinnoitirani
ne`ndupleca]i.Estedecifirescs\stricebuneleraporturicusemenii
[is\atrag\pedeapsaluiDumnezeu.
M=ndrianefaces\pierdemmultedaruri[imerite;c\ciDum
nezeust\`mpotrivacelorm=ndri,iarcelorsmeri]iled\dar(Iacob
4,6).Ceicecaut\laudasemenilornuvoraveaplat\delaTat\l
ceresc(Mt.6,12).
b. Avari]ia esteiubireadezordonat\abunurilorp\m=nte[ti,o
setenepotolit\dup\acestea,setecesearat\prinn\zuin]a[i
200
PR. GHEORGHE POPA
preocupareacontinu\deasporiaverea(l\comia)[iprinr=vnadea
p\stracutenacitateceleadunatenumai`nscopuriegoiste.
Avaruliube[tedezordonatbunurile,`ntruc=tnuledore[te`ntrun
scop ra]ional [i onest, pentru sus]inerea proprie [i a familiei, aju
torareacelorlipsi]ietc.ci,saupentrulux,`mbuibare[ipetreceri,sau
numaipentrusimpladorin]\deaposeda[iadomina.Avari]ia,fiesub
formal\comieideastr=ngemereuaveri,fiesubaceeadeanud\rui
nimiccuiva,saupreapu]in`nraportcuposibilit\]ile,ducelap\cate
grave[i,`nsine,esteunp\catgreu.Totceposed\mdeprisos,adic\
maimultdec=tneestestrictnecesar,constituiebunul[inecesarul
s\racilor.C=ndposed\mdeprisos,posed\mbunulaltuia[iprisosul
boga]ilorestenecesaruls\racilor,spune,cubun\drep
tate,FericitulAugustin106.
Avarulp\c\tuie[te,deci, at=tcontra milosteniei,c=t[icontra
drept\]ii. Contra milosteniei, `ntruc=t avarul p\streaz\ bunuri de
prisos,carearputeafidemarefoloscelorlipsi]i;contradrept\]ii,
`ntruc=toriceaveremaimaresestr=nge`ndaunaaproapelui,prin
asuprirealui,prinfurt,`n[el\ciune,violen]\,spoliere,minciun\etc.
Despreavar,Sf=ntulVasilecelMarespunec\s\v=r[e[tetot
at=teanedrept\]ic=]ioameniarputeaajuta[inuajut\107.
Civiliza]iamodern\cunoa[teoform\monstruoas\aiubiriide
avu]ie`na[anumitaplutocra]iesaucapitalism,careconst\din
seteadeadevenidince`ncemaibogatprinexploatareaceluine
avut,spreadominapeal]ii.
Inima avarului este nes\]ioas\, asemenea unui butoi f\r\ fund,
asemeneaunuifoccaremistuiecuat=tmaimultcuc=testemaimult
alimentat.Avarulcuc=tprime[temaimult,cuat=tdevinemais\rac,
pentruc\,cuc=tprime[temaimultcuat=tdore[temaimult,
spuneSf=ntulIoanGur\deAur108.Avarulcuc=tse`ndoap\mai
multcuat=tpofte[temaimult,spuneSf=ntulVasilecelMare 109.
Avaruleunidolatru(Efes.5),nuse`ncrede`nproviden]adivin\
106
InPsalmCXLVII,12;P.L.,XXXVII,1922.
107
Omilia,VI,7;P.G.,XXXI,276277.
108
OmiliaXIVlaEpist.c\treCorinteni;P.G.,LXI,120.
109
OmiliaVIlacuv.Stricavoi[idesprel\comie;P.G.,XXXI,269C.
(Mt.6,23,34).Laorigineaavari]ieiSf=ntulMaximM\rturisitorul
pune iubirea de pl\cere, slava de[art\ [i necredin]a 110. De aceea,
M=ntuitorulos=nde[teacestp\catc=ndzice:Mairepedevatrece
c\mila prin urechile acului, dec=t s\ intre bogatul `n `mp\r\]ia
cerurilor(Luca18,25).
Avari]iad\na[terelamultep\cateca:`mpietrireainimiifa]\de
s\raci;nelini[teainimii,adic\`ngrijorareadecelep\m=nte[tipentru
dob=ndirea[ip\strarealor;frauda;`n[el\ciunea,viclenia,minciuna;
tr\dareafa]\depersoaneetc.
~ndeosebi sub forma l\comiei de avere, avari]ia este pricina
multorp\cate[idezastresociale.Sf=ntulVasilespunecudreptate
c\l\comiadeavereumplep\dureadet=lhari,casadeho]i,pie]ele
defraude,tribunaleledejur\mintefalse,ochiis\racilordelacrimi,
`nchisoriledecriminali[iiaduldeos=ndi]i.Lajudecatadeapoise
vadezv\luic=tedezastre[icrimeacomisl\comiadeavere,c=te
r\zboaieaaprins[icaut\s\aprind\mereu.
Din cele de mai sus rezult\ ne`ntrecuta gravitate a avari]iei.
Fiindexpresiaceluimaicrasegoism,eaareunbrutalcaracteranti
social.Og\simlabazatuturorformelordeasuprireaoamenilor[i
ester\d\cinamultorp\catecuurm\risocialeca:furtul,`n[el\ciunea,
be]ia,desfr=narea,exploatarea[icudeosebirer\zboaiele,pecarele
uneltesc[ist=rnescceilacomi,pentrua[isporiprofiturile[isfera
deexploatare,nep\s=nduledesuferin]ele[idezastrelepecarele
pricinuiescomenirii.
c. Desfr=narea. Desfr=narea este, `n general, poftirea sau
satisfacerea f\r\ r=nduial\ [i nepermis\ de legea moral\ a pl\cerilor
sexuale.Desfr=nareasepoates\v=r[i:`ncuget,adic\prin`nchipuire[i
pofte(Mt.5,28);apoiprincuvinte[iprinfapte(ICor.6,1517).
Desfr=nareaeste,prinfireasa,unp\catdemoarte.Easeopune
scopuluilegatdeDumnezeudeacestepl\ceri,careesteconservarea
neamuluiomenesc.Oricedesf\taresexual\`nafar\dec\s\torieeste
unp\catgreu.El`lfacepeomsclavulpl\cerilor[ilcoboar\`n
r=ndulanimalelor.
Urm\rile acestui p\cat sunt foarte grave. Cel st\p=nit de el
pierdepudoarea[idevineuncinic,`[iistove[teputerilefizice[i
110
Capetedespredragoste,sutaatreia,c.17[i18,Filocalia,vol.II,pp.7980.
202
PR. GHEORGHE POPA
intelectuale; poate fi atins de boli grele [i contagioase; produce

divor]uri,d\na[terelacopiidegenera]ietc.,constituieoadev\rat\
plag\social\.
Pel=ng\risculpenal(atentatlabunelemoravuri,viol,adulter
etc.) desfr=narea duce la: istovirea for]elor fizice [i intelectuale,
anorexie,insomnie,palpita]ie,pierdereamemoriei[iaaptitudinilor
demunc\fizic\[iintelectual\111.
d. Invidia.Invidiasaupizmaesteop\rereder\udebinele[i
fericireaaproapelui[ip\reredebinedenenorocirea[isuferin]alui,
ca[ic=ndbinelealtuiaarconstituir\ulnostru,iarnenorocirealui
fericireanoastr\.
Invidiaesteostaredesufletfoartejosnic\[idegradant\,care
chinuiemultpecelst\p=nitdeea,a[ac\invidiosul`[ipoart\pe
deapsacusine.~ntruc=t]inte[teladistrugereabunuriloraproapelui,
invidia este egoismul cel mai cras. Prin invidie, nu se produce
nimic,nimeninufolose[tenimic;dimpotriv\,at=tinvidiosul,c=t[i
invidiatulp\gubesc.Invidiosulestepropriuls\uc\l\u,cumspune
Sf=ntulGrigoriedeNazianz.
Nicinuprinde`nsufleteleoameniloropatim\mainenorocit\
dec=t invidia, spune Sf=ntul Vasile cel Mare112, care prea pu]in
`ntrist=ndpeceilal]i,primulr\u[iunr\upropriuestepentrucineo
are.Ciosingur\u[urarea[teapt\pentrur\ullui:s\vad\c\z=ndpe
carevadinceiinvidia]i:nusebucur\cucelvoios,darl\cr\meaz\
`mpreun\cucelcarepl=nge,desigurspreaiface[imaimare
nenorocirea113.Esingurulp\catcerezist\labinefaceri.Ur=ciunea
acesteipatimiconst\`naceeac\sedezvolt\`ntreprieteni[iapro
pia]i.~ngeneral,a[acumm\luraesteboalagr=ului,tota[a[iinvi
diaesteboalaprieteniei,spuneSf=ntulVasile114.
Cea mai grav\ form\ a invidiei este a privi cu nepl\cere
`naintareaaproapelui`nvirtute[ihardivin,atitudinecareconstituie
unuldinp\catelecontraDuhuluiSf=nt.Esteinvidiaar\tat\de
111
Laumonier,Lathrapeutiquedespchscapitaux,Paris,1922,p.111.
112
OmiliaXI,Despreinvidie;P.G.,XXXI,p.372[.u.
113
Ibidem.
114
Ibidem.
preo]ii [i fariseii evrei fa]\ de Iisus, pentru c\ f\cea minuni.

M=ntuitorulos=nde[teinvidialucr\torilorveni]idediminea]\,fa]\
deceiveni]imait=rziu(Mt.20,1415).
C=nd obiectul invidiei este harul Sf=ntului Duh, de care se
`mp\rt\[e[te aproapele, invidia atinge gradul suprem de r\utate [i
atunciecalificat\dreptp\cat`mpotrivaSf=ntuluiDuh.
R\d\cina invidiei este m=ndria. Din invidie izvor\sc: ura
aproapelui,vorbireader\u,def\imarea,ocara,`n[el\ciunea,uciderea
etc.
Patimainvidieiarecelmaibrutalcaracterantisocial,`ntruc=teste
expresiauriinejustificatechiar[iafratelui[iabinef\c\torului.Fiind
du[manul oric\rui bine, invidiosul nu numai c\ se consum\ singur,
intoxicat de veninul cel poart\ `n inim\, ci `mpiedic\ realizarea
binelui[isap\peascuns,darprimejdios,latemeliavie]iisociale.
e. L\comia.L\comiasau`mbuibarea(("FJD4:"D(\" gula sau
ventrisingluvies)esteopoft\nem\surat\deam=nca[ideabea[i
satisfacereaeimaimultdec=tenecesar,numaipentrudesf\tare,
ceeaceeste`mpotrivabuneir=nduieli.Neor=nduialal\comieist\`n
faptulc\,`nfolosiream=nc\rii[ib\uturii,nuse]inem\suraprescris\
deminteas\n\toas\[idebunulsim].
R\utateal\comieiconst\`naceeac\m=ncarea[ib\utura,care
suntmijloacedeane`ntre]inevia]a,devin`nsu[iscopulvie]ii.~n
sine[iprinnaturaei,l\comia,fiindunexces`nlucruriindiferente,
esteunp\catu[or,darpoatedevenip\catgreu`nurm\toarelecazuri:
a)c=nd]inemat=tdemultlam=ncare[ib\utur\`nc=t,dedragul
lor,suntemgatas\c\lc\mporunciceoblig\subp\catdemoarte.
Despreceice[ifacdinm=ncaresupremulscop`nvia]\,Sf=ntul
ApostolPavelzice:alc\rorDumnezeuep=ntecelelor(Filip.3,
19); b) c=nd din pricina l\comiei nu mai suntem `n stare s\
`ndeplinimodatorieceoblig\subp\catgreu;c)c=nddincauza
l\comieineruin\ms\n\tatea.
Principiulc\l\uzitorestedeanudatrupuluispresatisfacerea
pl\cerii,cispresatisfacereasl\biciunii,cumspuneSf=ntulIoan
Casian115.
Despreceleoptg=ndurialer\ut\]ii,Filocalia,vol.I,p.99.
115
204
PR. GHEORGHE POPA
Ceicese`mp\rt\[escdinm=nc\ruridinaltepricinidec=thrana
[it\m\duireasevoros=ndicaceicesaudedatdesf\t\rii,pre
cizeaz\Sf=ntulMaximM\rturisitorul116.
L\comiaconducela:a)sl\bireaputerilorintelectuale,carene
`mpiedic\deaneruga[ideafacealteactedeevlavie;laaceastase
refer\ M=ntuitorul, care zice: Lua]i seama la voi `n[iv\, ca nu
cumva s\ vi se `ngreuieze inimile cu `mbuibare de m=ncare [i
b\utur\[if\r\devestes\vin\asupravoastr\ziuaaceea(Luca
21,34);b)pl\cereadesfr=nat\saupoftadezordonat\;c)limbu]ia;d)
trivialitatea;e)desfr=narea;f)leneaetc.
Scriitorii ascetici r\s\riteni117 consider\ l\comia p=ntecelui ca
izvor al tuturor celorlalte patimi. ~ntradev\r, `mbuibarea [i
`ndeosebibe]iapun`nmi[caredesfr=narea;ambeleaunevoiede
bani,deunde:avari]ia,furtul,`n[el\ciuneaetc.;cinenuarebanise
`ntristeaz\[isem=nie.
Sf=ntul Ioan Sc\rarul spune: Diavolul st\ `n stomac [i te
`mpiedic\deatesocotis\tul,chiardac\aifi`nghi]ittotEgiptul[iai
fib\uttotNilul118.G=ndullacomuluiestenumailam=ncaremult\
[i bun\. Ca [i bogatul din Evanghelie c\ruia ì rodise ]arina
`mbel[ugat,el`[izice:Suflete,aimultebun\t\]im\n=nc\,bea,
vesele[tete!,saurepet\`ndemnul:M=nca]i[ibe]i,dup\moarte
nuiniciopl\cere.Isepoate`nt=mpla`ns\,ca[ibogatuluidin
Evanghelie, s\ moar\ pe nea[teptate, dup\ o mas\ copioas\, c\ci
`mbuibareaducecuvremealaboligrele.
Be]ia.Be]iaesteabuzulvoluntardeb\utur\alcoolic\,numaidin
pl\cere, p=n\ la sl\birea sau pierderea violent\ a uzului ra]iunii.
Be]iaestep\catdemoarte,precumspuneSf=ntulApostolPavel:
Nicifurii,nicilacomii,nicibe]iviinuvormo[teni`mp\r\]ialui
Dumnezeu(ICor.6,10).
Sf=ntulVasilecelMarearat\caracterulinstabilalbe]iei:Vinul
ardepebe]iv[ilprovoac\s\beatotmaimult.Acela[iSf=nt,dup\
116
117
CapetedespredragosteIII,86;Filocalia,vol.II,p.95.
Vezi {tefan Schiwietz, Das morgenlndische Mnchtum, zweiter Band,

Mainz,1913,pp.7273.
118
ScaraParadisului,treaptaXIV;P.G.,LXXXVIII,868.
ce face portretul be]ivului, arat\ urm\rile dezastruoase ale be]iei:

curajosuldevinela[;omulcastneru[inat;omuldrept\]ii[icubun
sim],cert\re],schimb\tordeimpresii,mincinos,strig\,facescandal
etc.Niciorganismulfizicnuseresimtemaipu]in.Be]ivulemaide
pl=nsdec=tnaufragiatul.Deaceea,Sf=ntulVasilenume[tebe]iao
b\utur\anebuniei,concurs`ncareprezideaz\diavolul[ialc\rui
premiuestep\catul119.
Be]ianunumaic\sl\be[tefor]elefizice[ipsihice,daraduce
boligrele,ca:paralizia,tuberculoza,afec]iunicardiace,stomacale,
pneumonie,deliriumtremens,ciroz\hepatic\etc.;mul]ibe]ivimor
`n casa de aliena]i. Alcoolismul atac\ `ndeosebi puterile
intelectuale, `ntunec=nd mintea, sl\bind memoria, ating=nd
afec]iunilenobile[igeneroase[i`nt\rind`nclin\rilerele.Be]iviinu
vorintra`n`mp\r\]iacerurilor(ICor.6,10).
Alcoolismul. Alcoolicul este omul dedat cu totul be]iei.
Alcoolismulproduce rele nespus de mari at=tindividului, c=t [i
societ\]ii.Astfel,individuluiìa]=]\poftasexual\,ìsl\be[tesim]ul
moral, ì risipe[te bunurile, ì vat\m\ s\n\tatea trupeasc\ [i
sufleteasc\.~nsocietate,tulbur\pacea[ilini[teafamiliei,ducela
nenum\ratefapteantisociale[ip\cate;dinalcoolicisenasccopii
slabi,degenera]i,expu[ilatoatebolile.Alcoolismulesteunp\cat
greu prin urm\rile lui dezastruoase pentru individ [i societate.
Folosireab\uturiloralcoolice`nmodcump\tatestepermis\,darnu
[iabuzul.
Despre folosirea narcoticelor. Pe l=ng\ be]ia produs\ de
b\uturilealcoolice,uniipractic\be]iaprodus\dediferitenarcotice
cumsunt:morfina,cocaina,opiul,ha[i[ul,heroinaetc.ceeacese
cuprinde `n denumirea actual\ de drog. Tutunul este [i el un
narcoticcare,dac\estefolosit`ndozemari,produceostaredebe]ie
asem\n\toarecuaceeaacelorlaltenarcotice;darchiar`ncantit\]i
maireduse,cumseobi[nuie[te,elproducetulbur\rimailente,dar
destul de grave prin consecin]ele sale mai apropiate sau mai
`ndep\rtate.~ntruc=tconstituieopatim\persistent\[ifoarte
OmiliaXIV,Contrabe]ivilor,2,4,6;P.G.,XXXI,457A,448A,452A,
452C.
119
206
PR. GHEORGHE POPA
r\sp=ndit\, fumatul trebuie comb\tut ca foarte primejdios pentru

s\n\tate.
Dintrenarcotice`ns\,celmaidesfolosit[imaiprimejdioseste
morfina, utilizat\[idemedicica tratamentsubform\de injec]ii
pentru anestezierea sim]urilor [i potolirea durerilor. Efectele
produsedemorfin\suntdiferite,dup\cantitateacareseia;depild\,
luat\`ncantitatemare,morfinaproducemoartea.
Folosireamorfineica[iacelorlaltenarcotice`nm\sura`ncare
producebe]iasim]urilor[isuspendareauzuluira]iunii,f\r\motive
deextrem\necesitate,estepericuloas\pentrus\n\tate[isocietate[i
estep\catgreu.
Celespusedespremorfin\suntvalabile[ipentrucelelaltenarcotice.
f. M=nia.M=niaestepofta[ipornireadezordonat\dup\r\z
bunare:odorin]\aprins\,princarecelm=niatcaut\s\ser\zbune
asupraceluicela`ntristat`nadev\r,saunumaiiseparea[a 120.
M=nia se opune bl=nde]ii prin exces. ~n ea, distingem dou\
elemente dezordonate: prea marea tulburare a p\r]ii irascibile [i
prea marea r\zbunare care, sau nu e `ntemeiat\, sau e
dispropor]ionat\ fa]\ de cauza care o produce. Caracterul
dezordonatdeosebe[tem=niane`ng\duit\dem=nialegitim\,cum
estem=niap\rin]ilorpentrugre[elilevinovatealecopiilor.
Caporniredezordonat\,m=niaestedetreifeluri:a) indignarea,
care cauzeaz\ aversiune sau nepl\cere pentru un lucru; b) m=nia
nebun\,carefaces\sepiard\uzulra]iunii[ic)furia,adic\m=niacare
semanifest\`ntulburaremare[imi[c\rivehemente.Dac\,privit\ca
porniredezordonat\ap\r]iiirascibile,m=niaestep\catu[or,cuunele
excep]ii,cadorin]\der\zbunareestetotdeaunap\catgrav,pentruc\
este`mpotrivaiubiriiaproapelui[ic=teodat\[icontradrept\]ii.Prin
m=nieputemp\c\tuiatuncic=nddorimr\zbunareasupracuivacaren
o merit\, c=nd dorim s\ ne r\zbun\m mai mult dec=t merit\, c=nd
dorims\ner\zbun\mdinmotivene`ng\duite.
Dinm=niesenascurm\toarelep\cate:a)indignarea,careeste
pornireanes\buit\asufletului,ie[it\dinp\rereac\nusuntemtrata]i
cumtrebuie.Deobicei,ep\catu[or;c=ndse`ntemeiaz\pemotive
120
M\rturisireaortodox\,partea
III,~ntreb.34,p.156.
juste,nuep\cat.P\catgreuestec=ndevolueaz\`nur\[idispre]fa]\
de aproapele; b) surescitarea min]ii, adic\ meditarea continu\
asupradiferitelormijloaceder\zbunare.Gravitateaacestuip\catse
m\soar\ dup\ gravitatea r\zbun\rii inten]ionate; c) blasfemia; d)
ocara,princarese`ncearc\asearunca`nfa]aaproapeluicevacare
s\l`njoseasc\;e)blestemul,princareur\mcuivar\u[inenorocire.
Estep\catgreuc=nddorimaievear\ulcelrostimcugura,c=nd
dorimunr\umare[icudeplinconsim]\m=nt;f)b\t\ilesuntp\cate
maric=ndduclaomor,r\niregrav\etc.Deobicei,p\c\tuie[tecelce
porne[te b\taia; cel\lalt poate s\ nu p\c\tuiasc\ (dac\ se ap\r\)
men]in=nduse`ntrostaredeap\rare.
M=nia`ntunec\mintea,a[ac\celst\p=nitdeeanu[imaid\
seamadeceeaceface.Unproverbzice:M=niaeunr\usfetnic.
Deaceea,Sf=ntulApostolPavelne`ndeamn\s\nu]inemm=nie,
c=ndzice:S\nuapun\soarelepestem=niavoastr\(Efes.4,26).
M=ntuitorulneceres\nuducemdarullaaltar,p=n\cenuneam
`mp\catcufratelenostrusup\ratpenoi(Mt.5,24).
Exist\[iom=niesf=nt\sau`ndrept\]it\.Estem=niap\rin]ilor[i
a altor educatori care urm\resc `ndreptarea copiilor [i a
subalternilor,`ndrumarea[ir=vnalorsprebine.
Omulm=niosestetotdeaunaamenin]ats\[ipiard\sufletul.De
altfel, chiar din aceast\ via]\ el poart\ iadul `n inima lui prin
nelini[tea continu\ care l chinuie. M=nia vat\m\ s\n\tatea [i
scurteaz\via]a:Invidia[im=niascurteaz\zilele(Sirah30,25).
M=niaesteostareanormal\,ostaredenebunie;eatulbur\cel
mai mult bunele [i pa[nicele rela]ii dintre indivizi [i popoare [i
astfel,st\labazacerturilor,crimelor[ir\zboaielor.Eafacemulte
ravagii`ncelst\p=nitdeea[ipoateproduceadev\ratedezastre`n
via]a semenilor no[tri. De aceea, Nil Ascetul, Evagrie Ponticul,
IoanCasiannesf\tuiescs\neferimdeanem=niapentrupricini
`ntemeiate, pentru c\ [i `n cazul acesta m=nia `ntunec\ puterea
v\z\toare[ipentruc\odat\dezl\n]uit\,egreudest\p=nit.
Dup\ Sf=ntul Maxim M\rturisitorul, patima iu]imii este mai
greudebiruitdec=tpatimapoftei.Deaceeaa[idatDomnul,cao
doctoriemaitare`mpotrivaei,poruncadragostei121.
Capetedespredragoste,I,c.66;Filocalia,vol.II,p.47.
121
208
PR. GHEORGHE POPA
Trebuie s\ lucr\m mai `nt=i `mpotriva cauzelor care o pot

st=rni.Astfel,dac\avemofireirascibil\,s\`n\bu[imprimeleporniri
alem=niei,oprindunedeavorbisauac]ionasubpresiuneaacestei
emo]iiprimejdioase.C=ndsuntemprovoca]i,niserecomand\fuga.
Dac\m=niaareocauz\patologic\,s\ne`ngrijims\n\tatea.Apoi,s\
fimpreg\ti]iatolerainjuriile,anualimenta[iextindem=nia,cas\
nudevin\greude`nl\turat.
Atitudineanoastr\trebuies\se`ntemeiezepevirtuteaiubirii,a
smereniei[iar\bd\riicre[tine.
Caremediusuveran`mpotrivam=niei,red\msfaturilepecare
led\Sf=ntulVasilecelMare:Nuvindeca]ir\ulprinr\u,nuc\uta]i
s\v\`ntrece]iunulpealtul`npagub\.~nacesteluptegrelecelmai
nenorocit este `nving\torul, pentru c\ se retrage cu un p\cat mai
mareDac\teainsultatunomm=nios,opre[ter\ulprint\cereata!
Nuluacadasc\lpeinamicult\u[inuimitaceeacedete[ti!S\
oprim r\ul de la `nceput, alung=nd m=nia din inimile noastre.
Faptul c\ a `nceput el nui o scuz\ suficient\, c\ci trebuia s\i
furnizeziexemplulcarelarficalmat.Aifostvorbitder\u?Bine
cuv=nteaz\!Tealovit?Suport\!Tedispre]uie[te[itesocote[tede
nimic?Aminte[te]ic\e[tidinp\m=nt[ic\tevei`ntoarce`np\
m=nt!Inamicult\uvafi`nimposibilitateadea[iaplicag=ndul
der\zbunare,lovindusedeinvulnerabilitateatalainjurii[i]ivei
procuraomarecoroan\der\bdare,transform=ndnebuniaaltuia`n
prilejdeexercitarepentrupropriatafilozofie122.
g. Lenea.Leneasautr=nd\via(aji0*\" acedia)este`ngenere
undefectalvoin]ei,olips\deenergiefizic\[imoral\,caresearat\
prin dezgustul [i nep\sarea pe care o simte cineva fa]\ de orice
ac]iune,fiefizic\,fieintelectual\.Leneaeste fireasc\,atuncic=nd
dezgustul[inep\sareaaudreptobiectmuncatrupeasc\,dinpricina
oboselii[iatrudeilegatedeea.Leneaesteogre[eal\moral\c=nd
dezgustul[inep\sareaaucascop[iobiectbunurilespirituale,din
cauz\c\trebuies\ledob=ndimcutrud\[iosteneal\.~nacest`n]eles
general,leneanuesteunviciudeosebit,cinefacemvinova]ideea
122
Omilia`mpotrivacelorm=nio[i,
1;P.G.,XXXI,353[.u.,372.
oridec=teorineglij\mdiferiteporunci[ivirtu]i.Esteviciucapital
numai c=nd dezgustul [i nep\sarea sunt voluntare [i se refer\ la
bunulsufletescsuprem,sprecaretindtoatebunurile,adic\prietenia
cu Dumnezeu [i harul dumnezeiesc. Astfel `n]eleas\, lenea este
p\catdemoarte.
~n M\rturisireaortodox\123 leneaestedefinit\foartecorectca
o r\t\cire [i nep\sare pentru m=ntuirea ve[nic\ a sufletului, prin
careomulse`ntristeaz\[isedezgusteaz\debinelecetrebuies\fac\;
pentruaceasta,elfugedeostenealacucaresefacebinele.
Lenea se opune muncii, adic\ activit\]ii f\cute cu efort [i cu
metod\pentruacreabunurimateriale[ispiritualespresatisfacerea
nevoilor[iaspira]iilornoastretrupe[ti[isuflete[ti.Muncareprezint\
parteanoastr\decontribu]ielam=ntuire,faptelebunefiindcondi]ie
neap\rat\pentrudob=ndiream=ntuirii.
Muncaesteolegefundamental\avie]ii.F\r\munc\nuiposibil\
existen]afizic\,nicides\v=r[irea omului[itransformareanaturii.
De aici rezult\ gravitatea tr=nd\viei, care `mpiedic\ realizarea
meniriiprincipaleaomului`nsocietate.
Printrenumeroaselep\catecaresenascdinlene,sunt:r\utatea
inimii,careducelaurafa]\decelespirituale;teama[idezn\dejdea
privinddob=ndiream=ntuirii;repulsiafa]\deceicene`ndeamn\la
activitatespiritual\;l=ncezeala`nactivitate;`ntoarcereamin]iidela
celespiritualeetc.
Leneaducelalips\[imizerie[ifacecuneputin]\oricefelde
progres.Maimultchiar:ruinamaterial\este`nso]it\[ideunamora
l\.C\ci,nevr=nds\munceasc\,lene[ulcaut\s\[isatisfac\nevoile
salematerialepec\imaiu[oaredarnecinstite,prinfurt,`n[el\torie,
cer[etorieetc.
Leneaeste,apoi,mamadesfr=n\rii.Lipsadeocupa]ielas\loc
instinctelordeasedezl\n]uif\r\fr=u.
Tr=nd\viana[teparazitismulsocial,caree,`nfond,unfurtca
muflatsauoexploatareasentimentelorfamiliale,amileisemenilor
etc.Eaesteundelictantisocial,`ntruc=tlene[ulconsum\delaso
cietatebunurif\r\adanimic`nschimb,c=ndaredatoria[iputin]as\
ParteaaIIIa,~ntrebarea36,p.157.
123
210
PR. GHEORGHE POPA
`ntre]in\dinmunc\proprie[ipeal]iicarenupotmunci:pecopii,
bolnavi[ib\tr=ni.
~n consecin]\, `n morala Bisericii Ortodoxe, munca fiind,
pentru omul apt de munc\, singurul lui criteriu de valorificare,
singurulmijloccinstitde`ntre]inereavie]iiproprii,afamilieisale
[ideajutorareacelorlipsi]i,instrumentdeperfec]ionareanaturii,
mijloc de des\v=r[ire proprie, pe scurt, condi]ia indispensabil\
pentrum=ntuire,tr=nd\viaestecalificat\caunp\catfoartegrav.
Gravitateatr=nd\vieist\`naceeac\produceodec\deredelatreapta
deom,constituieoratareavie]ii[iamisiuniipecarefiecareoare
`nlume,oeschivaredeladatoriadeaajutapeal]ii,o`n[elarea
semenilor,pespatelec\roralene[ultr\ie[te,unfurt,unparazitism,
deciofapt\antisocial\.
De aceea, lenea atrage dup\ sine sanc]iunea binemeritat\ a
societ\]ii, care ia lene[ului dreptul la hran\, c=t [i sanc]iunea
suprem\aluiDumnezeu,`nac\rui`mp\r\]ie,lene[ulnuipreg\tits\
intre(Mt.7,11).
Pentru a ne m=ntui, nu i suficient\ o atitudine negativ\ [i
defensiv\`nfa]ar\ului,adic\deaneferis\facemp\catul,ceeace
cereefort,cienevoie[ideoactivitatepozitiv\[iconstructiv\[i
anumedeafacebine,c=tmaimultposibil[icudragoste 124,iar
aceastanusefacef\r\munc\.
2.P\catele`mpotrivaDuhuluiSf=nt
P\catele `mpotriva Duhului Sf=nt sunt acelea care se opun
virtu]ilorteologice.Ele`[iautemeiul`nurm\toareletextedinSf=nta
Scriptur\: Orice p\cat [i orice hul\ se va ierta oamenilor, spune
M=ntuitorul,darhulacareeste`mpotrivaDuhuluiSf=ntnusevaierta
niciodat\;celuicarevazicecuv=nt`mpotrivaFiuluiOmuluiiseva
iertalui;darceluicarevazice`mpotrivaDuhuluiSf=ntnuiseva
iertaluinici`nveaculacesta[inici`ncelcevas\fie(Mt.12,31,32;
Marcu3,2829;Luca12,10;Fapte6,11),c\cinuestecuputin]\
celorcesauluminatodat\[iaugustatdarulcelceresc[isau
Sf=ntulIoanGur\deAur,
Comentariilaepistolac\treEfeseni,
OmiliaXVI;P.G.,LXII,112.
124
f\cutp\rta[iDuhuluiSf=nts\fie`nnoi]iiar\[i[iadu[ilapoc\in]\,
fiindc\eir\stignescdinnoupentrueipeFiulluiDumnezeu,[iL
daus\fiebatjocorit(Evr.6,46).C\cidac\p\c\tuimcuvoia,dup\
ceamprimitcunoa[tereaadev\rului,numair\m=neniciojertf\
pentrup\cate,cidoaroa[teptare`nfrico[at\ajudec\]ii[iiu]imea
focului(Evr.10,26,27).
Din aceste texte rezult\ c\ p\catele contra Duhului Sf=nt se
caracterizeaz\printro`mpotrivire`nd\r\tnic\ac]iuniisfin]itoarea
Duhului Sf=nt, fiind `mpreunat\ [i cu nesocotin]a sau lep\darea
darurilordumnezeie[ti.
Acestep\cate,numitehul\`mpotrivaDuhuluiSf=nt,constituie
culmeaurii`mpotrivaluiHristos.Deelesefacvinova]iceiceau
avut`ninimalorpeHristos[iauprimitharulDuhuluiSf=nt[i,
totu[i, din ur\ fa]\ de Hristos, precum a f\cut Iuda v=nz\torul,
dispre]uiescdarulDuhuluiSf=nt[iseleap\d\deHristos.
P\catul`mpotrivaDuhuluiSf=nt,`nmanifest\rilesale,`mbrac\
[aseforme.Astfel,laFericitulAugustin[i`nM\rturisireaortodo
x\125 senum\r\[asep\catecontraDuhuluiSf=nt;c=tedou\contra
virtu]ilorteologice.
1. Contra credin]ei: a) `mpotrivirea la adev\rul `nvederat [i
doveditalcredin]eicre[tine;b)lep\dareadeHristos[ideBiserica
Lui(apostasia)[iprigonireaei.
2. Contran\dejdii:a)`ncredereasemea]\[inem\surat\`nharul
[i`ndurarealuiDumnezeu;b)pierderean\dejdii`nmila[ibun\tatea
luiDumnezeu.
3. Contradragostei:a)nepoc\in]ap=n\lamoarte[inesocotirea
darurilor lui Dumnezeu; b) pismuirea aproapelui pentru harul
dumnezeiescprimit[ifaptelebunes\v=r[ite.
Se`mpotrivescadev\rului`nvederatalcredin]eito]iceicari,
de[isuntconvin[idetemeiniciaacestuiadev\r,nuvoiesctotu[is\l
`mbr\]i[eze,pentruc\leplaces\p\c\tuiasc\,iaradev\rurilecre[tine
lestau`mpotriv\.
Se`ncrednem\surat[iseme]`nharul[i`ndurarealuiDumnezeu
ceiceaucon[tiin]alax\[isocotescc\oric=tdemulte[igrelep\cate
ParteaIII,~ntreb\rile38,39,40,41,pp.158160.
125
212
PR. GHEORGHE POPA
arface,Dumnezeu,`nbun\tateaSanem\rginit\,ìvaierta,f\r\caei
s\deavreunsemnde`ndreptare.Socotin]\gre[it\,c\ciDumnezeu
iart\oricep\cat,darcucondi]iacas\tepoc\ie[ti,s\telepezide
p\cat[is\te`ndrep]i.
Disper\ de `ndurarea [i bun\tatea lui Dumnezeu cei care au
con[tiin]ascrupuloas\,adic\`[i`nchipuiec\p\catelelorsuntat=tde
mari,`nc=tDumnezeu,careestenunumaibun\tateadar[idreptatea
[isfin]eniaabsolut\,nuivaiertaniciodat\,chiardearfacefapte
bune.
F\r\ `ndoial\ c\ p\catele `mpotriva Duhului Sf=nt constituie
gradul cel mai mare al st\rii p\c\toase [i `mpiedic\ foarte mult
convertirea.Elepotfitotu[iiertateprintropoc\in]\adev\rat\.C\ci
noi[timc\nuexist\niciunp\catcares\cov=r[easc\`ndurarealui
Dumnezeu, ci, dup\ spusa Fericitului Augustin, pentru medicul
atotputernic, nu exist\ nici o boal\ care s\ nu se poat\ vindeca.
Acela[ispunec\,`nsensstrict,unsingurp\catnupoatefiiertat[i
anumenepoc\in]afinal\.Sf=ntulIoanGur\deAurspune:Mul]i
dinceiceauhulit`mpotrivaDuhuluiSf=ntaucrezutmaipeurm\[i
lisauiertattoate126.EstecazulSf=ntuluiApostolPetru.
Graveste`ns\c\voin]acelorcecad`nacestep\cateesteca
paralizat\[inumaisuntcapabilideniciunefortspre`ndreptare,nu
semaipotpoc\i`nafar\derareexcep]ii,iaruniinuvoiescnicide
cums\sepoc\iasc\.
Acesta este motivul pentru care M=ntuitorul spune despre
acestep\cate,c\nusevoriertanici`nveaculdeacum,nici`ncel
cevas\vie(Mt.12,32).
3.P\catelestrig\toarelacer
P\catelestrig\toarelacersuntaceleacarecersinguresanc]iunea
`nc\dinlumeaaceasta,pentrucar\utateas\fie`nfr=nt\,iarrelelece
decurg din ele s\ se st\vileasc\. Ele sunt p\cate grave `mpotriva
aproapelui[iasociet\]ii[isuntpedepsitecuasprime[idec\trelegile
societ\]ii.Suntp\catecese`mpotrivescordiniinaturale[isociale,iar
prinaceasta,seaducprejudiciidemnit\]iiomene[ti[isociet\]ii.
126
Omilia41laEv.Matei;
P.G.,LVII,449.
Dup\ Sf=nta Scriptur\, p\catele strig\toare la cer sunt:

omuciderea,asuprireav\duvelor,orfanilor[is\racilor,oprireapl\]ii
lucr\torilor `ndreptate contra instinctului social; homosexua
litatea`ndreptat\`mpotrivainstinctuluisexual[ilipsadecinstirea
p\rin]ilor.
1. Omucidereasauucidereavoit\sauinten]ionat\(Fac.4,810)
cepoatefimijlocit\saunemijlocit\,comis\fa]\devia]aproprie
(sinucidere)saustr\in\,n\scut\sau`nc\nen\scut\(avort),estecel
mai mare r\u pe carel putem face omului, pentru c\ dup\
`nv\]\turaBisericiivia]aestecelmaimaredaralluiDumnezeu,
decarenoinavemdreptuls\lipsimpecelceareacestdar.~n
aceea[icategorieintr\toateac]iunile`nruditecuucidereaomului[i
anume:cruzimile,r\pirealibert\]iiprincaptivitate[irobie,atentatul
labunulnumealaproapelui.
Pe l=ng\ aceast\ ucidere fizic\, tot p\cat mare este uciderea
sufleteasc\saumoral\,pecareoputempricinuiaproapeluinostru
prin `nv\]\tura, `ndemnul, sfatul, exemplulnostrur\u, prin carel
facems\cad\`np\categrele,careaducmoarteasufletului.
Deacestfeldeuciderevorbe[teM=ntuitorulc=ndzicec\este
maibines\[ilegecinevaopiatr\deg=t[is\searunce`nmare,
dec=ts\scandalizeze pe un copil[ic=nd ne `ndeamn\s\nune
tememdeceiceucidtrupul,iarsufletulnulpotucide,cis\ne
tememnumaideDumnezeu,carepoateucidepeveci[itrupul[i
sufletul`ngheen\.
2. Asuprireav\duvelor,orfanilor[is\racilor (Ie[ire3,7[.u.; 22,
2224; Sirah 35, 1419). Aceste trei categorii de fiin]e omene[ti
trebuies\fieobiectulprincipalaldragostei[iajutoruluinostru,pentru
c\[iaupierdutpeceiceiiubeau[ilepurtaudegrij\saunuaucelece
letrebuiepentrutrai,dinpricinav=rsteisauabolii.Ocrotirealoreste
[iodatoriedecaritatesocial\.Se`n]elegec=tdeur=t[icriminal
lucruesteasuprirealorprintronedreapt\administraretutelar\,prin
`n[el\ciune,prinabuzdeputereetc.,pecareopiniapublic\`nsocietate
lepedepse[teprinmustrarepublic\[icurigoarealegilor.Asuprirea
s\racilor,av\duvelor[iaorfanilorlezeaz\nunumaidreptatea,legede
baz\asociet\]iiomene[ti,darare[ior\utatedeosebit\,sporit\prin
faptulc\olezeaz\fa]\deceice,dinpricina
214
PR. GHEORGHE POPA
sl\biciunilorlordeosebite,nusepotap\ra[icareaucelmaimare
dreptlasprijinul[iajutoruloamenilor,fiindn\p\stui]iisor]ii.
3. Oprirea pl\]ii lucr\torilor. Gravitatea acestui p\cat st\ `n
faptulc\nuinumaionedreptate,ci,indirect,[iunatentatlavia]a
semenilorno[tri,care[imerit\pentrumunc\platadreapt\.
DespreaceastaScripturazice:S\nuopre[tiplataceluis\rac,
sauceluilipsitdintrefra]iit\i,sauasimbria[ului,cis\idaiplata
`n aceea[i zi, `nainte de a apune soarele ca s\ nu strige c\tre
Domnulasuprata(Deut.24,1415).Iat\,platalucr\torilorzice
Sf=ntul Iacob celor ce au secerat ]arinile voastre, pe care a]i
oprito, strig\, [i strig\tele secer\torilor au intrat `n urechile
DomnuluiSabaot(Iacob5,4).
M=ntuitorulproclam\acestdreptelementaralmuncitoruluilaplata
saprincuvintele:Vrednicestelucr\toruldeplatasa(Luca10,7).
4. Nelegiuirea sodomi]ilor, sub care se `n]elege orice
desfr=nare `mpotriva firii, precum [i `mpiedicarea cu inten]ie a

z\misliriideprunci.Aupracticatolocuitoriidincet\]ileSodoma[i
Gomora,blestemate[inimicitedeDumnezeu(Fac.18,20[i19,
13).Ca[iomuciderea,sodomiavat\m\legeaconserv\riispeciei[ia
individului
5. Neascultarea fa]\ de p\rin]i. A[a cum am v\zut `ntro alt\
parte,copiiisuntdatoris\iubeasc\,s\cinsteasc\,s\asculte[is\i
ajutepep\rin]iilor.Cinstirea[irecuno[tin]aesteminimulcesecere
delacopii.P\c\tuiescgreufiiiprincuvintec=ndblestem\,`njur\[i
batjocorescpep\rin]iilor[ic=ndle`nt\r=t\m=nia;p\c\tuiescgreu
prinsemnec=ndìdispre]uiesc,ìbatjocoresc[iiridiculizeaz\;`n
fine, p\c\tuiesc prin fapte fa]\ de p\rin]i dac\i bat, ridic\ m=na
asupralor`nsemndelovire,dac\[iac]ioneaz\p\rin]ii`njudecat\.
Laevrei,asemeneap\cateeraupedepsitecumoartea.Celce
batepetat\lsaupemamasa,cumoartes\seomoare!Celcevagr\i
der\upetat\ls\usaupemamasa,cumoartes\seomoare!(Ie[irea
21,1517).
Lipsa de iubire [i de respect fa]\ de p\rin]i [i `ndeosebi
neascultareasunt,deasemenea,p\categrele.
Deaceea,acestep\catesuntpuseprintrep\catelestrig\toarela
cer.
CAPITOLUL X
Poc\in]a cale de vindecare a p\catului

Adev\ratapoc\in]\difer\dela`nceputdeunsentimentmorbid
algre[elii,c\ciaceastanuestedec=toform\patologic\aremu[c\rii.
~ntradev\r,poc\in]acarevreas\vindecep\catulpares\se`nru
deasc\cupsihoterapiacaredore[tes\redeas\n\tateapsihic\celor
destr\ma]i interior datorit\ unei impresii morbide a culpabilit\]ii.
Maimult,[ideoparte[idealta,procesulpareacela[ipentruc\se
dore[teafacelumin\p=n\`nad=ncurilesufletului,pentruadesco
perimotiva]iilesecrete.
Totu[ipoc\in]acaut\s\vindecesufletul`nprofunzimeasaacolo
undeelatingepeDumnezeu[iaceastapecaleadureroas\aunei
remu[c\ri smerite a propriei culpabilit\]i. O anumit\ psihanaliz\
refuz\aceast\cale.Unpsihiatrumaterialist,dac\nupoatecontesta
fenomenul apari]iei simultane `ntrun suflet, a sentimentului
gre[elii [i a unei rupturi de echilibru, consider\ p\catul ca o
reminiscen]\ arhaic\ sau o fic]iune nevrotic\. El nu crede `n
posibilitatea unei gre[eli libere care ar crea `n con[tiin]\ un
dezechilibru profund prin abandonarea valorilor eterne, prin
negareaDumnezeuluiiubirii[i,deci,prinneacceptareapoc\in]ei,ca
[icaledem=ntuire[ide`ns\n\to[ire.Sentimentuldeculpabilitate
pecarel`nt=lne[te`nexperien]aclinic\ìaparecaunobstacol`n
echilibrulafectiv[i`nadaptareasocial\.Noinucontrazicemaceast\
observa]ie,darnuoreducemdoarlaaceast\explica]ie.
Psihologiaad=ncurilorarat\c\exist\falseculpabilit\]i[icom
plexerezultatedinexperien]enest\p=nitesauerorideeduca]ie.A
invita`nacestcazlapoc\in]\nu`nseamn\altcevadec=toagravare
ar\ului.Maimult,lasufletelecuadev\ratvinovate[icareaunevoie
deconvertirepoateap\reaosupra`nc\rcareasentimentelornevro
tice,datorit\reful\rilormorbidedela[itate.
216
PR. GHEORGHE POPA
Pentru a fi salvatoare, culpabilizarea presupune o distinc]ie

riguroas\ `ntre o gre[eal\ real\ [i con[tiin]a acestei gre[eli, ca [i
oricefalssentimentdeculpabilitate.Pentruavindecaunasemenea
sentiment, `ndemnurile unui duhovnic nu sunt suficiente.
Dimpotriv\,opsihiatries\n\toas\,eliberat\deprejudec\]ifreudiene
chiardac\folose[temetodeleluiFreud,AdlersauJungvaputea
ob]ineoamelioraresauchiarvindecarea.
~n ceea cel prive[te, psihiatrul ar trebui s\ nu extind\ spre
universulspiritualnormalconceptevalabilenumaipentrudomeniul
patologic.Astfel,c=ndel`nl\tur\conceptuldelegemoral\[ipre
tindes\lsubstituiecusimpleregulideigien\,elconfund\legea
moral\cutabuul,voin]aunuiDumnezeupersonalcuinterdic]iile
mitice.Trebuie`nl\turatdoarfalsulconceptdelege.Adev\ratalege
moral\, expresie a iubirii lui Dumnezeu, nu provoac\ o angoas\
morbid\, ci `ntemeiaz\ s\n\tatea [i optimismul sufletului. Eroarea
fundamental\apsihanalizeifreudieneesteaceeadeacunoa[teero
natfactoriispiritualiaipersonalit\]ii.Eaesteincapabil\s\discearn\
`ntreunimpulsinstinctiv[iunfenomenspiritualpropriuzis.
Lafelestedep\gubitors\reducemtotsensulgre[elii[ialp\ca
tului la un sentiment morbid de culpabilitate. Un psihiatru f\r\
prejudec\]i va constata, totu[i, c\ a psihanaliza pe cineva nu `n
seamn\aldisculpabilizacuoricepre],ciaa[ezaculpabilitateasape
unterenalresponsabilit\]iiadev\rate[inumitice127.
Psihanaliza nu ar trebui s\ `ntre]in\ confuzii simpliste. Dup\
cumnevrozaesteadeseao`ncercareangoasant\deag\si`ntrozon\
`n[el\toare [i superficial\ solu]ia unei responsabilit\]i mult mai
gravesauauneiproblememultmaiprofunde,lafeloanumit\psi
hanaliz\`ncearc\s\g\seasc\s\n\tateasufletuluilaunnivelsuper
ficial[icaremascheaz\adev\rateleprofunzimialepersoanei.Re
mediuliluzoriuestemaigravdec=tr\ul.
Deasemenea,duhovniculnuvaa[ezaorbe[tepecaleapoc\in]ei
unbolnavpsihic,citrebuies\iasigure,mai`nt=i,unbuntratament
medical.Dar[ipsihiatrultrebuies\laseliber\caleaspreDumnezeu.
MarcelEck,Lepointdevuedun
psychiatre,`nMoralesanspech,
Paris,1951,p.40.
127
C=ndp\catuls\uesteadev\rat[imizeriamoral\autentic\,nuexist\
pentruomdec=tcaleapoc\in]ei.
Peaceast\cale,`ns\,nuestesuficients\dep\[imdoarconcep
telepsihanaliticematerialiste.Trebuies\dep\[im[ioconcep]iepur
moralist\desprep\cat.Cinenuvede`np\catdec=tpericlitareapro
prieides\v=r[irisauconflictulcuunprincipiujuridic,saunerespec
tareauneivaloriimpersonale,poc\in]asar\m=neunmonolog.
Chiardac\dincolodeaceast\lege`nt=lnim[iimagineaLegislatoru
lui,poc\in]anuatingeadev\ratasaprofunzime.Eldevineu[oran
goasat[isentimentuldeneputin]\pecareltr\ie[tepoates\lcon
duc\lamaridepresii.
Poc\in]a autentic\ are o dimensiune religioas\. Ea presupune
credin]a `ntrun Dumnezeu care ne cheam\ pe nume. De aceea nu
putem reduce p\catul la o simpl\ neascultare fa]\ de legea moral\.
Poc\in]aeste,deci,unveritabilr\spunsalp\c\tosuluilachemarealui
Dumnezeu,careur\[tefoartemultp\catul,dar`liube[tepep\c\tos.
Aceast\ iubire este cea carel r\ne[te cel mai mult pe p\c\tos [i nu
`nc\lcarea unei legi. Iubirea P\rintelui `l r\ne[te, dar `l [i vindec\,
pentru c\ el nu cere iertare unei legi inflexibile, ci milostivirii lui
Dumnezeu care sa revelat ca iubire. ~n lumina credin]ei cre[tine,
poc\in]aiaforma`nt=lniriicuHristos[iaceastaconstituieoputerede
transformaremoral\.Eapresupuneunregretalsufletului,odetestarea
p\catelorcomise,ohot\r=redeanumaip\c\tui.
Ni se recomand\ uneori s\ ne eliber\m de poc\in]\ printro
indiferen]\[iuitareatrecutului[iluareaunorbunedeciziipentru
viitor.Darceeacenunespunceiceg=ndesca[aestedeundelu\m
puterea pentru realizarea acestor bune dorin]e dac\ nu neam
eliberat prin poc\in]\ de determinismul trecutului. Psihologic [i
teologicesteevidentc\nimeninupoate,`ncep=nddelap\cat,s\
ajung\launre`nceputveritabil,f\r\afiars`nfoculpoc\in]eitoat\
reminescen]ap\catului.C\ci,`ntradev\r,gre[elile[ip\catele,dup\
propria lortendin]\persist\`nsuflet[i[iexercit\`nmulte feluri
influen]a malefic\. Fiecare p\cat se `nscrie, deci, `n structura
sufletuluiuman[iexercit\`neloinfluen]\orbitoare.Eltindes\
diminuezelibertateamoral\autentic\.Doarpoc\in]aucidenervul
vitalalp\catului.Darpoc\in]anuucidedec=tpentruarecreao
218
PR. GHEORGHE POPA
inim\nou\.Pentruaceastaestenecesarnudoaracorectaunaspect
alconduitei,cideaorienta`ntreagavia]\spreHristos[i`nmod
deosebit zonele vulnerabile care au `nt=rziat convertirea [i au
ocazionatp\catele.
Acestlucruestedificil[ideaceea`nTainapoc\in]eiestenevoie
detactpastoral.Duhovnicultrebuies\foloseasc\toateposibilit\]ile
actuale ale unui suflet pentru al conduce la Dumnezeu. Legea
cre[teriiesteolegefundamental\[iavie]iispirituale.Eatrebuie
decis\fie[iolegefundamental\aefortuluipastoral.Eltrebuies\
aib\`nvederenuopoc\in]\izvor=t\dinfric\,ciunaizvor=t\din
iubireafa]\deDumnezeucaredore[tecato]ioameniis\sem=n
tuiasc\[ilacuno[tin]aadev\ruluis\vin\.
Bibliografie selectiv\
I. Dic]ionare
Bria,Ioan, Dic]ionardeTeologieortodox\,EdituraInstitutului
Biblic[ideMisiunealB.O.R.,Bucure[ti,1994.
Dic]ionardeFilozofie,EdituraPolitic\,Bucure[ti,1978.
Dictionnairedelaviespirituelle,Cerf,Paris,1987.
Nouveau dictionnaire biblique, rvis et augument, Editions
Emmas,SaintLgier,1992.
II. Manuale de Teologie Moral\
HristuAndrutsos,Sistemdemoral\,trad.IoanL=ncr\njan[iErmis
Mundopoulos,Sibiu,1947.
Teologiamoral\ortodox\,EdituraInstitutuluiBiblic[ideMisiune
alB.O.R.,Bucure[ti,1979,vol.I[iII(volumecolective).
III. Studii [i lucr\ri
***,Familiacre[tin\azi(volumcolectiv),Ed.Trinitas,Ia[i,1995.
***, Sportul `n lumina moralei cre[tine, `n Mitropolia
Ardealului,XI(1966),nr.910.
Balca,Nicolae, Aspectulpatologicalpersoaneiumane,`nStudii
Teologice,1955,nr.78.
Idem,CrizaSpiritual\modern\[icauzelesale,Sibiu,1934.
Idem,Istoriafilosofieiantice,EdituraInstitutuluiBiblic[ideMisi
unealB.O.R.,Bucure[ti,1982.
Belu,D., Numaiesteiudeu,nicielin,`nMitropoliaMoldovei,
XXXIX(1963),nr.12.
Idem, Ortodoxia [i discrimin\rile etnicorasiale, `n Ortodoxia,
XV(1963).
220
PR. GHEORGHE POPA
Idem,Sensulcre[tinaliubiriifa]\desine,`nStudiiTeologice,
IX(1957),nr.78.
Idem,Sfin]iiP\rin]idespretrup,`nStudiiTeologice,IX(1957),
nr.34.
Idem,Unaspectmaipu]inluat`nseam\aliubiriifa]\desemeni,
`nStudiiTeologice,(1958),nr.56.
Berdiaeff,N.,spritetlibert,traduitdurusse,EditionsJesers,
Paris,1993.
Berdiaeff,Nicolas,Deladestinationdelhomme.Essaidtique
paradoxal,EditionJesers,Paris,1935.
Berdiaev,N.,Destinulomului`nlumeaactual\,trad.VictorDurnea,
Ed.A.B.C.Dava,Chi[in\u,1993.
Berdiaev,Nicolai,Sensulcrea]iei,trad.AncaOroveanu,Editura
Humanitas,Bucure[ti,1992.
Bergson,Henri,Celedou\sursealemoralei[ireligiei,trad.Diana
Mor\ra[u,InstitutulEuropean,Ia[i,1992.
Borrela,J.,Crizasimbolismuluireligios,trad.DianaMor\ra[u,In
stitutulEuropean,Ia[i,1995.
Bria,Ioan,Sensulactivalsperan]eicre[tine,`nGlasulBisericii,
XXVIII(1969),nr.56.
Bucevski,Orest,Legeaetern\,legeanatural\,Cluj,1937.
Idem,Pacea,bunulcelmaidepre]altuturoroamenilor[ipopoa
relor,`nStudiiTeologice,V(1953),nr.12.
Bulacu,Mihai,Con[tiin]acre[tin\,Bucure[ti,1941.
Bunea,Ioan,Desprerug\ciune,`nMitropoliaOlteniei,IX
(1957),nr.78.
C\ciul\,Olimp,Uraderas\,p\catstrig\torlacer,`nOrtodoxia,
IV(1952),nr.3.
C\lug\r,Dumitru,Caracterulreligiosmoralcre[tin,Sibiu,1955.
Chipor,Ioan,Binele[ir\ul`nviziuneacre[tin\,EdituraUniversal
Dalsi,1986.
Chi[c\,Gh.,Ideeadecomuniune`nOrtodoxie,`nOrtodoxia,
XXI(1959),nr.78.
Clemnt,Olivier,~ntreb\riasupraomului,trad.IosifPop[iCiprian
{erban,AlbaIulia,1997.
Coman,IoanG.,Frumuse]ileprieteniei`nconcep]ialumiivechi[i
aSfin]ilorP\rin]i,`nGlasulBisericii,XIII(1954),nr.56.
Cozma, Sorin, Pacea [i dezarmarea dup\ `nv\]\tura cre[tin\, `n

B.O.R.,LXXXI(1968),nr.56.
Idem, Sensul lep\d\rii de sine `n cre[tinism, `n Mitropolia
Banatului,XVII(1967),nr.13.
Cr\ciuna[,Irineu, Responsabilitateamoral\,`nStudiiTeologice,
1955,nr.34.
Crainic, Nichifor, Sfin]enia `mplinirea umanului, Ed. Trinitas,
Ia[i,1993.
Despland, Michel, Le choc des Morales. LAge dhomme,
Lausanne,1973,Ed.Deisis,1973.
Dumitriu,Anton, Homouniversalis,EdituraEminescu,Bucure[ti,
1990.
Evdokimov, Paul, V=rstele vie]ii spirituale, Editura Christiana,
Bucure[ti,1993.
Galeriu,P\rintele, Jertf\[iR\scump\rare,Ed.Harisma,Bucure[ti,
1991.
Gauchet, Marcel, Dezvr\jirea lumii. O istorie politic\ a religiei,
Editura{tiin]ific\,Bucure[ti1995.
Georgescu,Mihai,Virtuteaiubirii`nTeologiaSf.MaximM\rturisi
torul,`nStudiiTeologice,X(1958),nr.910.
Ionescu,{erban,Moralaantic\[imoralacre[tin\.Considera]iige
nerale,TipografiaC\r]ilorBiserice[ti,Bucure[ti,1923.
Idem,Odisput\cre[tinfilosofic\:Problemacon[tiin]ei,Bucure[ti,
1934.
Idem,Problemamoral\[icriteriulmoralobiectiv,Bucure[ti,
1922.Idem,Temeiurileuneiordinimorale,Bucure[ti,1943.
Manolache,Anca,Despreiertareaaproapelui,`nMitropolia
Moldovei,XXXII(1956),nr.67.
Nicolae,MitropolitulArdealului,StudiideTeologiemoral\,Sibiu,
1969.
Nicolescu,N.N.,Adev\ratapietatedup\NoulTestament,`nStudii
Teologice,I(1949),nr.12.
Idem,Minciunamalthusian\[icon[tiin]acre[tin\,`nStudiiTeolo
gice,V(1953),nr.34.
Noica,Constantin,{asemaladiialespirituluicontemporan,Ed.
Univers,Bucure[ti,1978.
222
PR. GHEORGHE POPA
Nolainen,A.,Natura[iomulcre[tin,`nMitropoliaMoldovei[i
Sucevei,`nXLIX(1973),nr.56.
Palade,V.,Postulactdecult,`nMitropoliaMoldovei,XLVIII
(1972),nr.12.
Panayotis,Nellas,Omulanimal`ndumnezeit,trad.IoanI.Ic\jr.,
EdituraDeisis,Sibiu,1994.
Paulescu,N.,Instincte,patimi,[iconflicte,EdituraAnastasia,
Bucure[ti,1955.
Pavel,ConstantinI.,Origineacon[tiin]eimorale,Bucure[ti,1928.
Pavel,Constantin,Condi]iilecolabor\riira]iuniicucredin]a`n
operaFericituluiAugustin,`nStudiiTeologice,VII(1955),
nr.910.
Idem,Eroismul`nluminamoraleicre[tine,`nStudiiTeologice,
seriaaIIa,XLIX(1992),nr.34.
Idem,Esen]a`nv\]\turiimoralealegiivechi(Decalogul),`n
GlasulBisericii,XXIII(1964),nr.34.
Idem,Eticafilosofic\[imoralacre[tin\,`nG=ndirea,anulX
(1944).
Idem,Familiapreotului,`nGlasulBisericii,XIX(1960),nr.12.
Idem,Iubireaaproapeluitemeliamoraleicre[tine,`nGlasul
Bisericii,XXXI(1972),nr.910.
Idem,Paradoxulsublimaliubiriicre[tine,`nGlasulBisericii,
XXX(1972),nr.910.
Idem,Patimid\un\toarevie]iiomene[ti(Desf\tarea,invidia[im\
rirea),`nMitropoliaMoldovei,XXXIII(1957),nr.57.
Idem,Problemar\uluilaFericitulAugustin,EdituraInstitutuluiBi
blic[ideMisiunealB.O.R.,Bucure[ti,1995.
Idem,Problemedemoral\cre[tin\`npreocup\rileteologilorro
m=ni,`nStudiiTeologice,XXIII(1971),nr.78.
Petreanu,Victoria,Virtute[ip\cat`nconcep]iaSf=ntuluiApostol
Pavel,`nStudiiTeologice,seriaaIIa,IX(1957),nr.910.
Popa,Gheorghe,Comuniune[i`nnoirespiritual\`ncontextul
seculariz\riilumiimoderne,Ed.Trinitas,Ia[i,2000.
Idem,Libertate[iresponsabilitate`nspa]iuliubiriicre[tine,`n
Teologie[iVia]\,LXVIII(1992),nr.13.
Idem, Patimileomene[ti[iimplica]iilelormoralsociale,`nTe
ologie[iVia]\,XLII(1995),nr.13.
Popescu,T.M.,Biserica`nactualitateasocial\,`nOrtodoxia,V
(1953),nr.1.
Prelipceanu,Vl., Decalogul,legemoral\universal\[ipermanent\,
`nMitropoliaMoldovei[iSucevei,XXXII(1956),nr.5.
R\duc\,Vasile,AntropologiaSf=ntuluiGrigoriedeNyssa,Editura
InstitutuluiBiblic[ideMisiunealB.O.R.,Bucure[ti,1996.
Idem,GrijaBisericiifa]\demediulambiant,`nStudiiTeologice,
LXII(1990)nr.3,Bucure[ti.
Sieger, Thomas Derr, cologie et liberation humain, Labor et
Fides,Genve,1974.
Soloviov, Vladimir, ~ndrept\]irea binelui, trad. Nina Nicolaeva,
EdituraHumanitas,Bucure[ti,1944.
Stan,Liviu, Institu]iiledeasisten]\social\`nBisericaveche,`n
Ortodoxia,IX(1957),nr.1.
St\niloae, Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Editura
MitropolieiOlteniei,Craiova,1987.
Idem,Crea]iacadar[iTaineleBisericii,`nOrtodoxia,XXVIII
(1976),nr.1.
Idem,Dumnezeuesteiubire,`nOrtodoxia,XXIII(1971),nr.
3.Idem,IisusHristossauRestaurareaomului,Sibiu,1943.
Idem,Responsabilitateacre[tin\,`nOrtodoxia,1970,nr.2.
Idem,Sf=ntaTreime,structurasupremeiiubiri,`nStudii
Teologice,XXII(1970),nr.56.
Idem,Spiritualitate[icomuniune`nliturghiaortodox\,Editura
MitropolieiOlteniei,Craiova,1986.
Stere,Ernest,Dinistoriadoctrinelormorale,vol.IIII,Editura
{tiin]ific\[iEnciclopedic\,Bucure[ti,1979.
Stoina,Liviu,Moralacre[tin\[ieticafilosofic\,`nStudii
Teologice,seriaaIIa,XXXVIII(1986),nr.1.
Stoleru,Nicolae,Via]amoral\aso]ilor`ncadruluniriiconjugale
cre[tine,`nStudiiTeologice,XXVI(1974),nr.78.
Todoran,Isidor,Bazeleaxiologicealebinelui,Sibiu,
1942.Valery,P.,Crizaspiritului,Ed.Polirom,Ia[i,1996.
224
PR. GHEORGHE POPA
Vasilescu,Cotiso,Facereadebineprincipiumoralalvie]ii
cre[tine,`nB.O.R.,LXXVIII(1960),nr.56.
Vasilescu,E.,BisericaOrtodox\[ipatriotismul,`nStudii
Teologice,VII(1958),nr.56.
Idem,Problemedepsihologiereligioas\[ifilosofiemoral\,
Bucure[ti,1981.
Verzan,Sabin,Familia`nlumina`nv\]\turiiNouluiTestament,`n
MitropoliaOlteniei,VI(1954),nr.910.
Vlad,Eugenia,Trupulmor]ii[ialslavei,traducere,Editura
Asocia]iamedical\cre[tin\Christiana,Bucure[ti,1996.
Yannaras,Christos,Lafoivivantedelglise.Introductionla
thologieortodoxe,Cerf,Paris,1985.
Idem,Lalibertdelamorale,LaboretFides,Genve,1982.Z\grean,
Ioan,Biserica[iumanismulvremurilornoastre,`nMitro
poliaArdealului,XVII(1972),nr.910.
Idem,Principiidemoral\cre[tin\`nPredicadepeMunte,`nMi
tropoliaArdealului,VIII(1963),nr.13.
Zizioulas,Ioannis,Fiin]aeclesial\,EdituraBizantin\,trad.Aurel
Nae,Bucure[ti,1996.
Cuprins
Prolegomena 5
1. No]iunea de moral\
5
2. Teologie [i moral\
6
3. Defini]ia Teologiei Morale
4. Metodele Teologiei Morale
5. Izvoarele Teologiei Morale
7
13
16
6. Modul de actualizare al principiilor morale

17
7. Teologia Moral\ [i celelalte discipline teologice
8. Teologia Moral\ `n contextul universitar actual
9. Teologia Moral\ [i spiritul moral contemporan 25
18
19
Capitolul I
Omul [i voca]ia sa moral\ 30
I.1. Viziunea teologic\ despre Om
30
I.1.1. Omul icoan\ a lui Dumnezeu-Treime 31
I.1.2. Sufletul [i trupul constitu]ia bipolar\ a omului 36
I.2. Voca]ia moral\ a Omului
39
I.2.1. No]iunea de voca]ie 39
I.2.2. Voca]ia dar al lui Dumnezeu pentru Om
40
I.2.3. Specificul cre[tin al voca]iei originare a Omului
I.2.4. Consecin]ele ignor\rii de c\tre Om a voca]iei
sale originare 43
Capitolul II
Ordinea moral\
46
II.1. Conceptul de ordine `n sens general
II.2. Conceptul de ordine moral\ 50
II.3. Fiin]a ordinii morale 54
II.4. Ordinea moral\ [i binele etic 55
II.5. Ordinea moral\ cre[tin\
59
II.6. Ordinea moral\ cre[tin\ [i binele moral
II.7. Temeiul ordinii morale cre[tine
62
II.8. Fiin]a ordinii morale cre[tine 65
Capitolul III
Legea moral\ 67
III.1. Conceptul de lege `n sens general 67
46
59
42
226
PR. GHEORGHE POPA
III.2. Legea moral\

70
III.2.1. Legea moral\ natural\ [i legea moral\ pozitiv\ 72
III.2.2. Respectarea legii morale `n condi]ii existen]iale
concrete
77
III.2.3. Legea moral\ [i sfatul moral 80
Capitolul IV
Legea pozitiv\ dumnezeiasc\
83
IV.1. Decalogul sintez\ a legii morale pozitive a
Primului Testament
IV.1.1. Interpretarea Decalogului
85
IV.2. Fericirile sinteza legii morale pozitive a celui de-al
doilea Testament
IV.2.1. Interpretarea Fericirilor
95
IV.2.2. Rela]ia dintre Decalog [i Fericiri
102
Capitolul V
Con[tiin]a moral\ principiul subiectiv al ordinii morale
107
V.1. Con[tiin]a psihologic\ 107
V.2. Con[tiin]a moral\
108
V.3. Con[tiin]a moral\ [i con[tiin]a religioas\
109
V.4. Con[tiin]a moral\ `n Sf=nta Scriptur\ 110
V.5. Originea con[tiin]ei morale 112
V.5.1. Teorii ce privesc originea con[tiin]ei morale 112
V.6. Originea transcendent\ a con[tiin]ei morale 115
V.6.1. Diversitatea actelor de con[tiin]\
117
V.6.2. Responsabilitatea subiectului uman `n formarea
judec\]ilor morale
118
V.6.3. Con[tiin]a moral\ [i autoritatea moral\ 120
V.7. Formarea con[tiin]ei morale 122
V.7.1. Factori care influen]eaz\ formarea con[tiin]ei morale 123
V.8. Pervertirea con[tiin]ei morale
127
V.8.1. Patologia con[tiin]ei morale 128
V. 9. Cauzele `mboln\virii con[tiin]ei morale
130
Capitolul VI
83
94
Libertatea voin]ei
133
VI.1. Ce este voin]a?
133
VI.2. Actul voluntar
133
VI.3. Valoarea moral\ a actului voluntar 134
VI.4. Diferen]a dintre act [i ac]iune
134
VI.5. Obstacole reale sau aparente ale actelor [i ac]iunilor
VI.6. Dubla valoare realizat\ prin ac]iune 136
VI.7. Sensul ac]iunii
137
VI.8. Rezultatul ac]iunii 137
134
227
VI.9. Motiva]ia moral\ a unei ac]iuni

137
VI.10. Importan]a unui motiv dominant pentru o ac]iune moral\ 138
VI.11. Rolul sentimentului `n ac]iunea moral\ 139
Capitolul VII
Libertatea [i responsabilitatea moral\
142
VII.1. Libertatea moral\ 143
VII.2. M\rturii scripturistice
143
VII.3. Limitele libert\]ii
144
VII.4. Coordonatele teologice ale libert\]ii
VII.5. Diminuarea [i patologia libert\]ii
146
VII.6. Responsabilitatea moral\ 148
145
Capitolul VIII
Virtutea `mplinire a libert\]ii [i a responsabilit\]ii morale
VIII.1. No]iunea de virtute `n general 149
VIII.2. Virtu]ile `n societatea homeric\ 149
VIII.3. Virtu]ile `n societatea clasic\ greac\
150
VIII.4. Virtutea `n via]a moral\ cre[tin\
152
VIII.5. Natura virtu]ii cre[tine
154
VIII.6. Unitatea virtu]ii cre[tine 157
VIII.7. Diversitatea virtu]ilor
159
VIII.8. ~mp\r]irea virtu]ilor 161
VIII.9. Virtu]ile cardinale 162
VIII.10. Virtu]ile teologice 170
Capitolul IX
P\catul e[ec al libert\]ii [i al responsabilit\]ii morale
176
IX.1. No]iunea de p\cat 176
IX.2. Natura, originea [i posibilitatea p\catului 182
IX.3. Cauzele p\catului 183
IX.4. Procesul psihologic al na[terii [i dezvolt\rii p\catului
IX.5. Gravitatea p\catului 189
IX.6. Despre deosebirea p\catelor
190
IX.7. Cele mai `nsemnate feluri ale p\catelor de moarte 197
149
187
Capitolul X
Poc\in]a cale de vindecare a p\catului
Bibliografie selectiv\ 219
215
228
PR. GHEORGHE POPA
La Editura TRINITAS au
mai ap\rut:
I.P.S.DANIEL
SfintelePa[ti,icoanavie]iive[nice.
~n]elesulSlujbei~nvierii
I.P.S.DANIEL
AttdemultaiubitDumnezeulumea
I.P.S.DANIEL
C\l\torindcuDumnezeu`n]elesul[i
folosulpelerinajului
P.S.Dr.Lauren]iuSTREZA
Taineledeini]ierecre[tin\`n
BisericileR\s\ritene
Pr.NicolaeCHIF|R
Istoriacre[tinismului(vol.I,II,III)
Pr.NicolaeCHIF|R
Teologie[ispiritualitatepatristic\
Pr.IonVICOVAN
Da]ilevois\m\nnce!
Filantropiacre[tin\istorie[i
spiritualitate
1
Protos.PetroniuT|NASE
U[ilepoc\in]ei
2
Arhim.TimoteiAIOANEI
SchitulVovidenia
P\rinteleCLEOPA
DesprefricadeDumnezeu[idespre
dreaptasocoteal\
P\rinteleCLEOPA
Desprecunoa[tereadesine[idespre
spovedanie
P\rinteleCLEOPA
Despre pricinile pentru care
Dumnezeu`ng\duies\fimispiti]i[idespre
ispitireadincele8p\r]iacre[tinului
P\rinteleCLEOPA
Despre ispitele celor smeri]i [i ale
celormndri,desprecon[tiin]\,plngere
[ilacrimi
P\rinteleCLEOPA
Desprecele7pricini[idesprecele
12treptealep\catului
P\rinteleCLEOPA
Despre citirea Sfintelor Scripturi [i
cheia`n]elegeriilor.DespreProoroci[i
proorocii mincino[i, despre minuni [i
falseminuni,desprevise[ivedenii
230
PR. GHEORGHE POPA
P\rinteleCLEOPA
Despremoarte,despreJudecatadeApoi[idespreIad
P\rinteleCLEOPA
DespreRai[idespredes\vr[ireaomului
P\rinteleCLEOPA
Dou\zecidepricinipentrucaretr\iescoameniipep\m=nt
P\rinteleCLEOPA
Desprerug\ciune[itrepteleei
P\rinteleCLEOPA
Desprepomenireamor]ilor[idesprefolosulcelor40deLiturghii
P\rinteleCLEOPA
Rolulfemeii`nfamilie,Biseric\[isocietate
Sf=ntulIoanCASIAN
Virtutea`nfr=n\riit\m\duitoareal\comieip=ntecelui
Sf=ntulIoanCASIAN
Virtuteacur\]ieibiruitoareapatimiidesfr=n\rii
Sf=ntulIoanCASIAN
Patimaiubiriideargin]i[ivindecareaeiprinmilostenie
Sf=ntulIoanCASIAN
T\m\duireasufletuluidepatimam=niei
1
Arhim.IoanichieB|LAN
PatericulM\n\stirilornem]ene
2
Psaltirea
3
Anastasimatar
4
Slujba~nvierii
5
Catavasier
6
Credin]aOrtodox\
7
Concordan]\biblic\tematic\
8
Panihida
9
DeniiledinPostulMare
10
Pierdutafost[isaaflat...
SfntaSpovedanie[iSfnta~mp\rt\[anie
1
CanonulcelMarealSfntuluiAndreiCriteanul
2
RomnSfnt`n}ar\Sfnt\:SfntulIoandelaNeam]
3
Pr.NicolaeDASC|LU
Comunicarepentrucomuniune
Pr.GheorghePOPA
Comuniune[i`nnoirespiritual\`ncontextulseculariz\riilumii
moderne
Pr.GheorghePOPA
Lege[iiubire.Coordonatebiblice[ihermeneuticepentruTeolo
giaMoral\(vol.I)
1
Pr.GheorghePETRARU
Ortodoxie[iprozelitism
2
Pr.GheorghePETRARU
Lumea,crea]ialuiDumnezeu
Pr.I.C.TE{U
Virtu]ilecre[tine,c\r\risprefericireave[nic\
1
Pr.CostachiGRIGORA{
Mergnd`nv\]a]itoateneamurile!
2
Pr.ViorelSAVA
Tainam\rturisirii`nriturileliturgiceactuale
1
Pr.Prof.MirceaP|CURARIU
Sfin]idacoromani[iromni
2
Pr.MihaiVIZITIU
Filantropiadivin\[ifilantropiaBisericiidup\NoulTestament
1
ElisaFLORESCU
Floriledelaicoan\
2
LidiaST|NILOAE
~nt=lnirecuDumnezeu
3
AlexandruELIAN
Bizan]ul,Biserica[iculturarom=neasc\
1
Sf=ntulIoanCasian.Via]a[i`nv\]\turalui
2
SinoduldelaIa[i[iSf.PetruMovil\16422002
232
PR. GHEORGHE POPA
Redactor:C\t\linJeckel
Tehnoredactor:AlinaMocanu
Corector:MadalenaTenchiu
Designer:LucianS\crieru
Prepress:MarianaEnache
EdituraTRINITAS,CuzaVod\51,6600,IA{I
Tel:(0232)216693;(0232)218324;Fax:(0232)216694
http://www.trinitas.ro;Email:editura@trinitas.ro
TiparulexecutatlaTipografiaTRINITAS
Email:tipografia@trinitas.ro
Nr.colidetipar:14,5
Formatnet:16x23,5cm

INTRODUCERE ÎN TEOLOGIA MORALĂ (Pr. Prof. Gheorghe POPA)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE ÎN TEOLOGIA MORALĂ (Pr. Prof. Gheorghe POPA)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Pr. GHEORGHE POPA

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

orator, scriitor [iom politic roman. ~n

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

vie]ii morale, iar teologia, ca expresie concret\ a comuniunii cu

PR. GHEORGHE POPA

Din punctul nostru de vedere nu exist\ contradic]ie `ntre

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

PR. GHEORGHE POPA

PR. GHEORGHE POPA

Nicolas Berdiaeff, De la destination de lhomme. Essai dthique

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

[tiin]ific poate s\ varieze: el este propor]ional cu distan]a care

PR. GHEORGHE POPA

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

PR. GHEORGHE POPA

pentru fiecare genera]ie se schimb\. ~n acest sens trebuie s\

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

nu poate fi studiat\ dec=t `ntrun context interdisciplinar. Toate

PR. GHEORGHE POPA

care vrea s\ se mascheze. O sociologie a moralei va trebui s\

GeorgeGurvitch, Problmesdelasociologiedelaviemorale. Traitde

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

PR. GHEORGHE POPA

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

PR. GHEORGHE POPA

sal\, care nu maipoate fiargumentat\[i atunci trebuie acceptat\

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

S. Freud, Malaise dans la civilisation (1929), `n Revue franaise de

PR. GHEORGHE POPA

Omul [i voca]ia sa moral\

Evident c\ nu neam propus s\ d\m un r\spuns la aceast\

PR. GHEORGHE POPA

Ei au precizat c\, `n acest verset, no]iunea de chip sau

PR. GHEORGHE POPA

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

Sf=nta Scriptur\ ne ajut\ `n acest demers. Geneza afirm\ c\

prin care el consoleaz\ pe omul `ntristat [i singur, instituind `n

PR. GHEORGHE POPA

I.1.2. Sufletul [i trupul constitu]ia bipolar\ a omului

Un teolog contemporan se exprima destul de sugestiv `n acest sens.

Apostol Pavel s\i confere no]iunii de carne (F"D>v) un sens

PR. GHEORGHE POPA

natur\. La om, al\turi de acest suflet inferior, exist\ adev\ratul

vorbe[te despre trup firesc sau psihic (Fj:"RLP06@<) [i trup

PR. GHEORGHE POPA

Teologia Moral\ define[te voca]ia Omului nu ca un proiect de

PR. GHEORGHE POPA

PR. GHEORGHE POPA

c\ toate tendin]ele din domeniul artei, psihologiei, sociologiei,

PR. GHEORGHE POPA

24 David Bohm, Plenitudinea lumii [i ordinea ei, Editura Humanitas,

INTRODUCERE ~N TEOLOGIA MORAL|

ordine, `n g=ndirea cre[tin\, a fost legat de conceptul de ierarhie,

PR. GHEORGHE POPA