Orz

Importan
1

Orzul hexastichum (orzul cu [ase rnduri de boabe) orzul industrial

are o folosin]\ rentabil\ `n extragerea spirtului [i fabricarea mal]ului;
valoarea bobului este mare datorit\ m\rimii sale mijlocii/mici care confer\:
- propor]ia amidonului mai redus\ 70 80%;
- propor]ia proteinei mijlocie.
densitatea mai mare a embrionilor/unitatea de greutate [i con]inutul m\rit al
fermen]ilor naturali datorat m\ririi con]inutului n proteine ofer\ o
solubilizare rapid\ [i uniform\ a amidonului [i ob]inerea unui mal] de
calitate bun\ [i `n cantitate mare;

Orz
Importan
2

Orzul gola[ - (cu 2, 4, 6 rnduri) orzul alimentar

folosit `n prepararea arpaca[ului [i surogatului de cafea;
con]ine proteine n cantitate mai mare, amidon mai pu]in [i se aseam\n\ cu
grul de prim\var\.

Fuel

Malt

Feed

How

Ornamental

can change your life

Food

Forage
Environment

Orz
Etapele ameliorrii orzului
4

a Etapa soiurilor extensive (1921 1961)

- anul 1921 anul cnd sunt men]ionate primele lucr\ri de ameliorare la orz
(Mader [i Dotzler) la Cenad;
- omologarea primelor soiuri romne[ti `n 1929 (Cenad 395) ob]inut prin
selec]ie individual\ repetat\ practicat\ la popula]iile locale din Banat;
- realizarea [i omologarea altor soiuri ca: Cenad 396 (1942), Cenad 345
(1959) etc.

Orz
Etapele ameliorrii orzului
5

Etapa soiurilor intensive (1962 1973)

- prin hibrid\ri complexe, selec]ia [i testarea formelor transgresive
specializate se realizeaz\ soiul Intensiv-1 (1970) [i Intensiv-2, care:
- m\resc produc]ia cu 250300 kg/ha;
- sunt mai precoce cu 510 zile fa]\ de soiurile Cenad;
- prezint\ o rezisten]\ bun\ la iernare.

Orz
Etapele ameliorrii orzului
6

Etapa soiurilor super-intensive (dup\ 1974)

Etapa este marcat\ de omologarea soiului Miraj (1974), ob]inut prin hibridare
repetat\ [i complex\ cu diferite forme de orz hexastichum.
S-a ob]inut primul soi de orz cu:
-talia redus\ cu 10 15 cm;
-frunzele cu pozi]ia erect\ [i nu orizontal\;
-limbul frunzelor `ngust [i lung (rezisten]\ bun\ la secet\);
-to]i fra]ii se matureaz\ concomitent cu spicul principal (s-a rupt
corela]ia negativ\ la e[alonarea maturiz\rii fra]ilor);
-posibilitatea cre[terii densit\]ii plantelor pe m2;
-prelungirea duratei de sintez\ a frunzelor cu 68 zile;
-duratei de vegeta]ie cu 20-22 zile fa]\ de soiurile extensive;
-poten]ialului de produc]ie pn\ la 10 t/ ha.

Orz
Etapele ameliorrii orzului
7

Etapa soiurilor super-intensive (dup\ 1974)

Etapa este marcat\ de omologarea soiului Miraj (1974), ob]inut prin hibridare
repetat\ [i complex\ cu diferite forme de orz hexastichum.
S-a ob]inut primul soi de orz cu:
-talia redus\ cu 10 15 cm;
-frunzele cu pozi]ia erect\ [i nu orizontal\;
-limbul frunzelor `ngust [i lung (rezisten]\ bun\ la secet\);
-to]i fra]ii se matureaz\ concomitent cu spicul principal (s-a rupt
corela]ia negativ\ la e[alonarea maturiz\rii fra]ilor);
-posibilitatea cre[terii densit\]ii plantelor pe m2;
-prelungirea duratei de sintez\ a frunzelor cu 68 zile;
-duratei de vegeta]ie cu 20-22 zile fa]\ de soiurile extensive;
-poten]ialului de produc]ie pn\ la 10 t/ ha.

Orz
Obiectivele ameliorrii
8

Ameliorarea capacit\]ii de produc]ie are la baz\ ameliorarea

urm\toarelor componente:
-num\rul de spice pe m2;
-num\rul de boabe/spic;
-greutatea boabelor pe spic;
-masa a 1000 boabe.
Pentru o produc]ie de 10 t /ha un soi de orz trebuie s\ asigure, `n medie, :
- 600 spice recoltabile pe m2 (300 de plante cu 12 fra]i);
- 40 boabe/ spic;
- 42 grame = masa a 1000 boabe.
Sunt mai productive:
- formele de toamn\ fa]\ de cele de prim\var\;
- formele hexastichum comparativ cu cele distichum;
- formele aristate comparativ cu cele cu bobul gola[;
- formele cu talie mai redus\ comparativ cu cele `nalte.

Orz
Obiectivele ameliorrii
9

Ameliorarea calit\]ii
Orzul furajer, nefiind solicitat de industrie, nu are ca obiectiv major
ameliorarea calit\]ii (se [tie c\ industria pretinde anumite calit\]i). Totu[i, ar fi
bine ca paleele s\ nu dep\[easc\ 10% din greutatea boabelor. A[a a venit ideea
ob]inerii orzului gola[, dar aceste orzuri sunt slab productive, au rezisten]\ slab\
la c\dere [i scuturare sau ideea ob]inerii orzului cu aristalele caduce care sunt,
`ns\, slab rezistente la boli [i iernare. ~n fine, s-a propus ob]inerea de orzuri cu
aristele netede dar acestea prezint\ o sterilitate pronun]at\.
~n final, calitatea orzului furajer ar consta `n con]inutul [i calitatea
proteinelor `n special lizina [i triptofanul. Aceste `nsu[iri se pot ameliora
deoarece:
- sortimentul mondial de germoplasm\ prezint\ valori mari;
- exist\ corela]ia pozitiv\ direct\ dintre cantitatea [i calitatea la orz
(corela]ie ce a fost rupt\).

Orzoaic
Obiectivele ameliorrii
10

Ameliorarea indicilor de calitate la orzoaic\ reprezint\ o cerin]\ impus\ de

tehnologia fabric\rii berii, dar [i de consumatorii de bere. Astfel, un soi de
orzoaic\ cu `nsu[iri de calitate superioare va `ndeplini urm\toarele cerin]e:
- boabele s\ fie mari [i uniforme;
- paleile s\ fie `n propor]ie redus\ [i fine (nu este permis\ lipsa lor);
- energia germinativ\ mare;
- con]inut `n amidon mare;
- con]inut `n proteine redus ( dar nu lips\).
Fabricile de bere solicit\ ca boabele mari s\ fie `n propor]ie de peste 80%,
germina]ia de peste 95%, con]inutul `n proteine sub 10%, iar al paleilor fine s\ fie
de 5 7%

Orz
Obiectivele ameliorrii
11

Ameliorarea rezisten]ei la iernare

- prezint\ interes pentru zonele din Transilvania, B\r\gan, Dobrogea [i
Moldova;
- factorii cu implica]ii majore `n `mpiedicarea unei vegeta]ii normale `n
timpul iernii a plantelor de orz sunt: temperatura sc\zut\, oscila]iile termice cu
amplitudine mare la trecerea de iarn\ la prim\var\, seceta de iarn\, crusta de
ghea]\ pe z\pad\, stratul de ghea]\ direct pe suprafa]a solului, desr\d\cinarea
(desc\l]area), asfixierea plantelor, acoperirea plantelor cu praful purtat de vnturi
etc.;
- rezisten]a activ\ la iernare este `n corela]ie direct\ numai cu concentra]ia `n
glucide a sucului celular de la nivelul nodului de `nfr\]ire; pentru restul ac]iunilor
individuale sau cumulate ale factorilor enumera]i anterior plantele de orz nu
manifest\ o rezisten]\ activ\, ci doar o a[a-zis\ rezisten]\ pasiv\ (lipsa unei
concordan]e directe dintre ac]iunea factorului / factorilor [i reac]ia de ap\rare a
plantei);
- c\lirea poate fi considerat\ o etap\ de preg\tire a plantelor pentru a putea
suporta mai u[or ac]iunea negativ\ a temperaturilor sc\zute. Se consider\ c\ o
plant\ cu rezisten]\ slab\ la temperaturi sc\zute dar c\lit\, suport\ acelea[i
temperaturi negative ca [i o plant\ cu rezisten]\ mare dar nec\lit\. Spre deosebire
de gru, la care c\lirea se desf\[oar\ `n dou\ faze, la orz, c\lirea are loc `ntr-o
singur\ faz\ [i aceasta cnd `n prezen]a luminii [i a temperaturii aerului `ntre 0
60C are loc translocarea glucidelor la nivelul nodului de `nfr\]ire;
-amelioratorii au constatat c\ rezisten]a mai slab\ la iernare a orzului fa]\ de
gru se datoreaz\ ritmului lent, de 1,5 ori mai mic, `n care are loc sinteza [i
translocarea substan]elor protectoare pe timpul c\lirii (glucoz\, zaharoz\,
rafinoz\, prolin\ etc.).

Orz
Obiectivele ameliorrii
12

Ameliorarea precocit\]ii rezolv\ urm\toarele probleme:

-evit\ efectele negative ale secetei pronun]ate din iulie prin maturizarea
precoce a plantelor;
-favorizeaz\ practicarea rota]iilor anuale intensive mai ales pe terenurile
irigate (boabe-boabe, boabe-furaj, furaj-boabe, furaj-furaj);
-permite o e[alonare optim\ a recolt\rii p\ioaselor;
-la orz nu se manifest\ corela]ia negativ\ dintre precocitate [i productivitate,
aceast\ corela]ie fiind eliminat\ de amelioratori

Orz
Obiectivele ameliorrii
13

Ameliorarea rezisten]ei la secet\ [i ar[i]e

-nu exist\ soiuri de orz cu rezisten]\ activ\ la secet\ [i ar[i]e;
-o plant\ ce suport\ mai u[or efectele negative ale secetei [i ar[i]elor
(rezisten]\ pasiv\) se prezint\ astfel:
-precocitate ridicat\;
-sistemul radicular mai dezvoltat [i profund;
-masa foliar\ mai redus\;
-limbul frunzei `ngust [i sub]ire;
-num\rul mic de stomate active;
-prezen]a perozit\]ii [i a substan]elor ceroase pe frunze [i tulpin\;
-gradul ridicat de `nfr\]ire (acoper\ mai bine solul)

Orz
Obiectivele ameliorrii
14

Ameliorarea rezisten]ei la boli [i d\un\tori

- bolile ce pot fi comb\tute prin tehnologia de cultivare nu constituie
obiective ale amelior\rii (t\ciunele zbur\tor, t\ciunele semizbur\tor, t\ciunele
`mbr\cat, m\lura etc.);
- boli ce constituie obiective ale amelior\rii pentru cre[terea rezisten]ei
active: f\inarea, sf[ierea frunzelor, rugina pitic\, rugina galben\, rugina neagr\,
mozaicul dungat etc.
Ameliorarea rezisten]ei la c\dere, frngere [i scuturare
-rezisten]ele active din aceast\ categorie favorizeaz\ reac]ia favorabil\ a plantelor
la m\surile de intensivizare.

Orz
Metode de ameliorare
15

Selec]ia `n mas\ (simpl\ [i repetat\) s-a practicat la `nceput `n cadrul

popula]iilor locale, ob]inndu-se soiurile locale.
Selec]ia individual\ (simpl\ [i repetat\) practicat\ la popula]iile sau soiurile
locale a permis ob]inerea vechilor soiuri omogene de orz. ~n prezent, selec]ia
individual\ repetat\ se practic\ `n cadrul genera]iilor hibride segregante (F2 F4)
pentru identificarea formelor transgresive valoroase

Orz
Metode de ameliorare
16

Hibridarea metoda de ameliorare cu contribu]ie determinant\ `n realizarea

soiurilor actuale de orz.
Hibridarea simpl\ - se folose[te pentru `nregistrarea unor
progrese `n ameliorarea unor caractere / `nsu[iri controlate monogenic.
Hibridarea repetat\ - se practic\ pentru fixarea pe indivizi
valoro[i a unor `nsu[iri de rezisten]\ folosindu-se ca parteneri formele ce
posed\ acele rezisten]e dorite a fi transferate.
Hibridarea complex\ - prin folosirea mai multor forme
parentale permite identificarea de forme transgresive cu caractere / `nsu[iri
mai valoroase.

Orz
Metode de ameliorare
17

Mutageneza sub diferite forme, ofer\ posibilit\]i nelimitate `n ameliorarea

orzului. Astfel:
- muta]iile genice - pot fi folosite ca atare `n soiurile noi;
- muta]iile cromozomale - pot fi folosite `n hibridarea orzului;
- muta]iile prin diploidizarea tetraploizilor;
- mutageneza poate rezolva unele obiective ale amelior\rii ca: rezisten]a la
iernare, reducerea taliei plantelor, precocitatea [i productivitatea.
Folosirea muta]iilor `n ameliorarea orzului de toamn\ poate fi direct\ [i
indirect\.

Orz
Metode de ameliorare
18

Mutageneza sub diferite forme, ofer\ posibilit\]i nelimitate `n ameliorarea

orzului. Astfel:
- muta]iile genice - pot fi folosite ca atare `n soiurile noi;
- muta]iile cromozomale - pot fi folosite `n hibridarea orzului;
- muta]iile prin diploidizarea tetraploizilor;
- mutageneza poate rezolva unele obiective ale amelior\rii ca: rezisten]a la
iernare, reducerea taliei plantelor, precocitatea [i productivitatea.
Folosirea muta]iilor `n ameliorarea orzului de toamn\ poate fi direct\ [i
indirect\.

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
19

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
20

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
21

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
22

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
23

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
24

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
25

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
26

Orz
Metode de ameliorare - Obinerea liniilor DH
27

Orz
Soiuri de orz
28

Orz
Soiuri de orzoaic
29