Mintea omului este ca un bloc de

gelatin pe care experiena cade

ca apa fierbinte.
Edward de Bono

Psihoze toxice

Boli psihice, cu etiologie toxic, fie voluntar (intoxicaii alimentare cu scop

suicidal, administrare de substane cu efect euforizant, analgezic, hipnotic sau
stimulant, utilizarea excesiv de bauturi alcoolice, medicamente etc.) sau
involuntare (intoxicaii alimentare, boli toxice profesionale cum ar fi saturnismul,
hidrargismul, manganismul etc.)
Alcoolismul

Alcoolismul acut intoxicaie acut ce ncepe de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburri psihice hipermaniacale
(euforie, logoree) i evolueaz progresiv pn la tulburri psihice mari, cnd alcoolemia depete 3%.
La nceput:
Beia vesel (individ vesel, logoreic, exaltat) sau
Beia trist (debut printr-o stare de depresie).

Treptat, stare de ebrietate marcat, individul devenind iritabil, agresiv, cu tulburri de mers i echilibru, vorbire
disartric, obnubilare progresiv.
Beia patologic
Tablou mai dramatic prin intensitatea tulburrilor de contien. Pacientul poate comite crime, deveni
agresiv, determinat de halucinaiile sale i de lipsa criticii interne sau poate deveni brusc melancolic cu
tendine suicidare

Apare la indivizii cu tare organice, la epuizai, la traumatizai cranio-cerebral, epileptici.

Alcoolism periodic

Alcoolism cronic

Psihoze toxice

Alcoolismul cronic tulburri

Delirul paranoid alcoolic idei delirante, teme de gelozie, persecuie, autoacuzare etc.

Halucinoza alcoolic Wernicke halucinaii auditive neplcute, amenintoare

Delirium tremens iluzii tactile, vizuale, olfactive i a halucinaiilor vizuale avnd caracter terifiant; bolnavul
devine agitat, anxios, agresiv, este febril, cu facies vultuos, tremurturi generalizate, puls accelerat, transpiraii
profuze, oligurie. Accesul poate dura 3-4 zile i poate avea evoluie nefavorabil, spre exitus.

Psihoza alcoolic Korsakov tulburri de memorie, apatie, indiferen, puerilism, confabulaii generate de golurile
de memorie. Apar fenomene de polinevrit, diminuarea reflexelor osteo-musculare i atrofii musculare. Evoluie
spre vindecare, demen sau moarte prin caexie.

Epilepsia alcoolic

Demena alcoolic stadiul final al alcoolismului cronic.

Tratament

Profilactic, preventiv

Curativ:
n beia simpl: picturi de amoniac n ceai sau ap ndulcit, cafea, splturi gastrice
Beia patologic: sedative, neuroleptice de tip rezerpinic, cloralhidrat 4%, soluie de glucoz, hipertonic
Delirium tremens: preparate rezerpinice, 5-10mg/zi iv, fenotiazine (Clordelazin), tranchilizante, paraldehid,
regim hidro-zaharat, vitaminele B1, B6, PP i eventual tonicardiace. Tioridazina (Melleril) se admin pentru
combatere anxietate i tremor. Meprobamat n doze de 800mg, injecii im de 5 ori n 24 ore, n stri de mare
agitaie psihomotorie.

Delirium Tremens

Psihoze toxice

Toxicomaniile necesitatea individului de a-i administra un medicament, devenind

dependent de acesta
Alcoolomanie,
morfinomania,
cocainomania,
heroinomania, dependena de hai etc.

eteromania,

Morfinomania

kelenomania,

Debut de obicei involuntar

Obinuin instalat dup a 2-a, a 3-a utilizare morfina d o senzaie de bun dispoziie, de
exaltare a funciilor psihice, de cretere a capacitii de munc ("luna de miere a toxicomanilor").
Dup aceast perioad apare necesitatea creterii dozelor i frecvenei administrrii acestui drog
pentru obinerea acelorai senzaii.
Neprotejarea la administrare dat de dorina administrrii rapide a drogului, deteriorare treptat a
activitii psihice, degradare moral i somatic, moartea putnd surveni prin afeciuni intercurente.

n Extremul Orient prizarea sau utilizarea opiului sau cocainei

n America Central marijuana sau hai

Tratamentul greu de administrat

Barbiturice, tranchilizante minore, doze eutrofice de insulin, vitamine, extracte de ficat

ntreruperea treptat a drogului este un deziderat

Supravegherea permanent a bolnavului

Psihoze toxice
Amfetamine (Speed)

Informatii generale
Termenul ,,amfetamina" se refera la un grup de substante din categoria
stimulentelor. Amfetaminele au fost sintetizate in anii 1880 si folosite
initial ca decongestionant nazal, ca medicament in scopul inhibarii
cresterii in greutate si pentru a-i ajuta pe oameni sa ramana treji.
Amfetaminele sunt cunoscute si sub numele de ,,uppers" sau ,,speed",
deoarece cresc viteza de reactie a organismului. Anumite tipuri de
amfetamine sunt prescrise in mod legal de doctori pentru tratarea unor
afectiuni ca: deficitul de atentie (ADHD) si narcolepsia (care reprezinta
o afectiune manifestata printr-o nevoie incontrolabila de a dormi).
Amfetaminele sunt comercializate de obicei sub forma de pastile.

Consumul de amfetamine pe termen lung

Consumul indelungat de amfetamine duce la aparitia urmatoarelor probleme:

Psihoza
Afectiuni de ordin fiziologic si comportamental
Ameteala
Batai neregulate ale inimii
Probleme de respiratie
Schimbari de atitudine sau de temperament
Oboseala sau slabiciune acuta
Aritmie cardiaca
Activitati fizice repetate
Convulsii, coma, moarte
Ulcer
Malnutritie
Boli mentale
Probleme ale pielii
Deficienta de vitamine
Piele foarte palida sau foarte rosie
Pierderea abilitatii de coordonare, colaps fizic