kkjjjhhg

Lucrurile nu se vor schimba puternic in 2014-2015 in ceea ce priveste influenta concurentei

internationale asupra climatului local in zona de eCommerce, spun principalii jucatori locali. Chiar
daca marii retaileri, precum Amazon sau eBay ar porni spre Europa de Est, mai intai s-ar opri
in Polonia sau Cehia.
Si daca ar porni spre estul Europei, ar ajunge mai intai in Polonia sau Cehia din considerente
logistice, considera Iulian Stanciu, general manager al eMag.ro.
Pe de alta parte, QuickMobile, magazin specializat pe telefonie mobila, considera ca pe masura
ce infrastructura se imbunatateste, vom asista la o penetrare din ce in ce mai vizibila a
concurentei straine in Romania.
Mai mult, PCGarage.ro subliniaza ca este foarte probabil ca in 2014 sa mai auzim de preluari ale
businessurilor romanesti de eCommerce de catre

eMag.ro, nota 3
In regiune concurenta in retailul online este slaba, iar retailerii internationali au in acest moment
alte prioritati (Rusia, China, Brazilia etc). Si daca ar porni spre estul Europei, ar ajunge mai intai
in Polonia sau Cehia din considerrgfvente logistice.

Fit Distribution, nota 5

Concurenta internationala este o provocare importanta pentru magazinele online locale, insa pe
de alta parte, vom vedea din ce in ce mai multi clienti ai magazinelor internationale migrand catre
solutii locale de cumparare online, intelegand avantajale foarte mari ale achizitiei pe plan local:
raspuns mai prompt, asigurarea unor servicii in timp scurt, localizare propriu-zisa mai buna
(limba, suport call-center, etc.), costuri mai mici de livrare.

EvoMag.ro, nota 3
Desi in crestere, ponderea romanilor care cumpara produse de la magazinele online din afara
este nesemnificativa.

MagazinulTau.ro, nota 5
Romania nu este inca o piata interesanta pentru intrari de companii foarte mari.

QuickMobile, nota 8
Este un moment al expansiunii si, pe masura ce infrastructura romaneasca se imbunatateste,
vom asista la o penetrare din ce in ce mai vizibila a concurentei straine in Romania.

PCGarage.ro, nota 7
Este foarte probabil in 2014 sa mai auzim de preluari ale businessurilor romanesti de
eCommerce de catre investitori straini. Cu o strategie bine pusa al punct, succesul unor modele
din afara poate fi reprodus cu usurinta si in Romania. Suntem pana la urma un popor care
considera ca tot ce vine din afara si mai ales din Statele Unite poate deveni perfect valabil si
pentru Romania.

Cel.ro, nota 1
Concurenta exista si in prezent, existand numerosi romani care comanda produse din afara.

ContentSpeed, nota 5
Concurenta retailerilor online din strainatate se simte in conditiile in care majoritatea
consumatorilor cu varsta intre 20 si 35 ani prefera sa comande pe site-uri reputate ca Amazon
sau eBay anumite produse in detrimentul site-urilor din .ro. Totusi, cei care cumpara online din
strainatate prefera produsele care au discounturi consistente (ex. 70% off) si liciteaza suma pe
care si-o pot permite. Principalul argument ar fi ca este mai ieftin, chiar daca livrarea costa mai
mult decat in Romania. De asemenea, se mai cumpara din strainatate produsele care inca nu au
ajuns la magazinele online din Romania si pentru ca sunt foarte nerabdatori, cumpara online de
la magazinul online care are produsul si o cota de incredere la nivel international. In alte conditii
decat cele prezentate nu se simte o competitie reala intre Romania si celelalte tari din regiune.
Comertul online evolueaza in Romania insa nu a trecut inca suficient timp pentru a discuta in
acest moment despre o competie reala in zona retail-ului online intre tarile din Europa.

Koyos.ro, nota 10
Comertul online este deja un domeniu competititv, poate cel mai performant si cel mai sincer.

RGANIZAREA INSTITUTIONALA IN UNIUNEA EUROPEANA PRIVITOARE LA

CONCURENTA SI AJUTOR DE STAT
1. Comisarul european de concurenta
Gruparea comunitara din Europa Occidentala, consfintita prin Tratatul de la Roma,
din 1957, a avut, de la inceput, ca unul dintre obiectivele principale politica
concurentiala comuna. In paragraful 3 al acestui capitol sunt prezentate Principalele
prevederi ale Tratatului de la Roma privind concurenta.
Definita prin articole distincte ale Tratatului, promovata riguros si institutionalizata
prin mecanisme reglementari si organisme politica concurentei in Uniunea
Europeana a capatat astazi dimensiunile necesare pentru a deveni conditia
hotaratoare a functionarii economiei de piata.

S-a demonstrat si s-a dovedit atat teoretic, cat si practic, ca beneficiarul unei
asemenea politici a crearii mediului concurential normal si a protectiei
concurentei este consumatorul.
Astfel, pe piata liber concurentiala sunt stimulate cresterea si diversificarea
structurii sortimentale a ofertei, care conduc la diminuarea pretului de vanzare, ca
avantaj fundamental al consumatorului.
Punerea in aplicare a obiectivelor politicii concurentei si a prevederilor
reglementarilor acesteia a determinat interesul pentru asigurarea mediului
concurential normal.Acest lucru se reflecta in cresterea numarului de dosare supuse
investigatiilor si deciziilor luate de Comisie. O serie de factori explica aceasta
intensificare a activitatii Comisiei : aderarea la Uniunea Europeana a noi state ;
preocuparea intreprinderilor pentru a coopera si a se concentra pentru a face fata
cresterii competitivitatii pe piata europeana.
Tot mai multa atentie se acorda, in politica concurentei, problemei protectiei
consumatorului. Asa cum sublinia M. Karel Van Miert, comisarul- sef al politicii
concurentei, in introducerea la Raportul anului 1995 asupra politicii concurentei in
Uniunea Europeana : Piata Unica trebuie, in primul rand, sa serveasca cetateanul.
Trebuie sa-i garanteze acestuia, intre altele, printr-o aplicare stricta a regulilor
concurentei libera alegere a produselor, a calitatii, a preturilor concurentiale.
Prioritatile actuale ale aplicarii politicii concurentei pe piata europeana sunt :

mediul concurential ;

factorii care afecteaza concurenta si rolul acestei politici ;

cooperarea internationala ;

rolul Comisiei in aplicarea regulilor concurentei ;

transparenta ;

respectarea principiilor democratice.

Mediul concurential
Politica concurentei este un instrument care concura la repartizarea optimala a
resusrselor, favorizand progresul tehnic si atingand gradul de suplete necesar pentru
adaptarea mediului in continua schimbare.
Concurenta si competitivitatea actioneaza pereche.Experienta a demonstrat ca
intreprinderile, care s-au obisnuit cu o concurenta puternica si urmaresc sa prospere
pe pietele deschise si dinamice, sunt in continuare capabile sa-si largeasca campul
de actiune pe alte piete geografice, in cadrul economiei in curs de mondializare.

Deci, concurenta si competitivitatea au aceleasi obiective : sa creeze conditiile

indispensabile dezvoltarii si mentinerii unei industrii comunitare performante si
concurentiale, ameliorarea fara incetare a calitatii produselor si serviciilor oferite
cetatenilor europeni si asigurarea stabilitatii mediului economic.
Factorii care afecteaza concurenta si rolul acestei politici
Masurile legislative cuprinse in Cartea Alba din 1985 privind piata unica au fost
adoptate si transpuse in legislatia nationala a statelor membre. Integrarea din
interiorul pietei europene si mondializarea progresiva a pietelor presupun largirea
geografica a acestora nu numai la scara comunitatii, ci si in alte regiuni sau tari.
Astfel se modifica parametrii structurali ai pietei, conducand in mod necesar la
examinarea consecintelor pentru concurenta, a initiativelor luate de agentii publici
sau privati. Nu se poate spune ca s-au obtinut toate efectele asteptate in materie de
concurenta.Pe unele segmente concurenta se internationalizeaza, pe altele
concurenta se manifesta doar la nivel national. Un prim factor care trebuie luat in
calcul este eficacitatea dispozitiilor legislative in eliminarea restrictiilor juridice si
administrative asupra operatiunilor transfrontaliere, care mentin barierele la intrare si
stanjenesc schimburile, antrenand distorsiuni ale concurentei. Se citeaza in acest
sens : preturile medicamentelor, fiscalitatea, fluctuatiile monetare.
Rolul politicii concurentei
Politica concurentei se afla in interdependenta in dublu sens cu procesul integrarii
pentru crearea pietei interne europene. Pe de o parte, integrarea conditioneaza
concurenta, pe de alta parte, concurenta contribuie la buna functionare a pietei
unice. Cele trei mari domenii de activitate sunt :

acordurile si practicile anticoncurentiale;

sectoarele reglementate sau aflate sub monopol ;

ajutoarele de stat .

Pentru punerea in aplicare a politicii concurentei, Comisia foloseste urmatoarele

instrumente :

reguli referitoare la intelegeri restrictive si abuzul de pozitie dominanta ;

dispozitiile privind controlul concentrarilor si al ajutoarelor de stat;

regulile de liberalizare a pietelor.

Toate au un singur obiectiv : impiedicarea distorsiunilor concurentei pe piata

interna.

Cooperarea internationala

Mondializarea
crescanda
a
economiei si
mondializarea
structurii
comertului modern determina in mod inevitabil o cooperare intre diferitele
autoritati ale concurentei.
Intreprinderile care opereaza pe piata mondiala trebuie sa se informeze cu
privire la dispozitiile si practicile concurentei reglementate juridic in diferite tari.
Costurile si riscurile generatoare de conflicte intre legi justifica in mod necesar sa se
initieze si sa se infaptuiasca o cooperare internationala.Posibilitatile de cooperare
internationala ale Uniunii Europene au fost deschise prin Acordul bilateral incheiat cu
Statele Unite in 1995. Acest acord priveste coordonarea operatiilor privind buna
aplicare a regulilor care permit partilor, pana la un anumit punct, sa-su uneasca
eforturile pentru a combate ansamblul practicilor anticoncurentiale care afecteaza
pietele americana si europeana.
Rolul Comisiei in aplicarea regulilor concurentei
La nivelul Uniunii Europene, se considera ca faza de elaborare a politicii
concurentei comunitare este incheiata. Axele acesteia se constituie din cadrul
legislativ prin care actioneaza Comisia si cadrul administrativ si juridic format din
principii puse in aplicare de Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta.
Printre instrumentele folosite in lucrarile preparatoare ale supravegherii
concurentei s-a introdus regula de minim, care se aplica atat intelegerilor, cat si
ajutoarelor de stat, regula care permite intreprinderilor de a incheia acorduri fara a
mai notifica autoritatii concurentei.
Aplicarea descentralizata a regulilor concurentei, in special pentru cele din
articolele 85 si 86 din Tratat, are ca scop cooperarea intre autoritatile nationale ale
concurentei, tribunale si Comisie.In ceea ce priveste ajutoarele de stat, Comisia nu
poate cere statelor ajutoare publice pentru a fi in intregime echitabile fata de vecinii
lor.La nivel national, tribunalele pot sa trateze plangerile depuse de concurentii
intreprinderilor beneficiare de ajutoare si sa asigure ca statul membru a respectat
procedurile de notificare si autorizare.
Trasparenta
Aceasta presupune folosirea de mijloace pentru ameliorarea informarii asupra
politicii concurentei si pentru simplificarea cadrului juridic al interventiilor.
Uniunea Europeana se chinuie sa isi liberalizeze piata pe energie. Marea Britanie este mai
avansata, sunt si tari mai refractare. Romania este destul de avansata, avem energie ieftina fata
de restul Europei, spune Bogdan Chiritoiu.

Profesiile liberale ne tin ocupati.

Alte zone de interes le reprezinta asigurarile (unde Concurenta a demarat o analiza de piata),
furnizorii de piese de schimb si service-urile auto.
In ultimii ani nu am avut investigatii pe asigurari. Sunt multe companii care merg in pierdere,
ceea ce e ciudat si poate sa explice cresteri de pret. De asta nu ne-am ingrijorat. Cat timp ele

merg in pierdere nu e surprinzator ca vor sa isi creasca pretul produselor. Am decis insa sa facem
o analiza in urma cu cateva luni ca sa intelegem mai bine sectorul respectiv. Vrem sa ne uitam,
de asemenea, la furnizorii de piese de schimb si la service-uri, unde am avut plangeri pentru un
caz de intelegere, explica presedintele Consiliului Concurentei.
Intrebat despre cazurile pe care le trece la capitolul esecuri in ceea ce priveste transformarea
investigatiilor in politici publice, Bogdan Chiritoiu da ca exemplu profesiile liberale, cu accent pe
notari si farmacisti.
Profesiile liberale ne tin ocupati. Nu am reusit ce ne-am propus in cazul notarilor. Ministerul
Justitiei a obtinut sa faca un studiu pilot in care pe o perioada limitata la unele prestatii notariale
sa se elimine interdictia de scadere a pretului, acel pret minim. Studiul nu s-a facut insa. Notarii
mi se pare foarte destepti, am un respect deosebit pentru aceasta profesie. E amuzant sa iti
inclestezi mintea cu cineva. La fel si farmacistii mi s-au parut abili, le merge mintea. La farmacii a
ramas in vigoare doar restrictia demografica, nu pot fi mai mult de X farmacii raportat la
populatie, declara Chiritoiu.

Maturitatea n afaceri i climatul economic romnesc

Dup cum am promis la nceputul sptmnii, iat cea de-a doua parte a articolului scris de Radu Trufin, o
prezentare a mediului economic romnesc, care v va ajuta s cunoa te i mai bine contextul n care ncerca i
s ptrundei pe pia. Succes! Prima parte a articolului, referitoare lainstrumentele unui management
profitabil, indicatori de performan i capacitatea de adaptare n pia, aici.

O organizaie de succes reuete s in pasul indiferent de schimbrile care apar pe pia , se adapteaz. Mai
mult, tendina este de globalizare integrarea a ct mai multor sec iuni n businessul respectiv. Face acest
lucru msurnd i pn la a treia zecimal metricii stabili i, n contextul n care climatul economic romnesc
este caracterizat de o instabilitate mare. Presiunea pe pre uri este puternic, iar fidelitatea clien ilor fa de
brand i produs, sczut. S-a ajuns la situaia n care variaii de 0,01 la variabile poate da peste cap ntreaga
afacere. Strategia trebuie s fie corect - indicatorii trebuie redefinii astfel nct variaiile s fie observabile,
se folosesc multipli, comparaii cu aceeai perioad a anului trecut.

Nivelul de maturitate al unei afaceri

Afacerile din Romnia se afl la nceput n ceea ce privete maturitatea, undeva ntre cel de-al doilea i al
treilea nivel.

1. Iniial toate deciziile au loc ad-hoc, pe masura ce apar problemele. Caracteristicile conducerii se identifica
cu fondatorul firmei.
2. Emergent pe baza experienelor i a loviturilor primite, procesele de baz ncep s se a eze, exit o
repetitivitate, dar la un nivel intuitiv . Deja la un acest nivel fondatorul devine mai educat in business, este cu
adevarat un antreprenor.
3. Structurat este stadiul n care se construiesc i se msoar i se analizeaz metricii deciziile apar in unui
director general (chiar daca este in acelasi timp si proprietarul afacerii).
4. Integrat organizarea sectoarelor afacerii este integrata in contextul general al firmei deciziile apar in
unei persoane cu pregatire echivalenta unui MBA

5. Optimizat dezideratul. n acest stadiu, procesele i indicatorii care le msoar sunt la niveluri optimizate,
dar care bineneles pot fi mbuntite.

n Romnia se ncearc trecerea la starea dorit nivelul optimizat, prin srirea peste celealte niveluri. De
asemenea, tentaia stilului pompieristic i ncercarea de a aplica un sistem de management doar din motivul
c este pe val conduc la eec.

Managerii de multe ori nu contientizeaz aspectele cu adevrat importante, se sare peste trepte, se iau
anumite decizii pentru c este la mod ex. se fac traininguri, pentru c exist buget, n loc s se fac
traininguri pentru ca oamenii s se poat adapta cu uurin la schimbri.

n Occident, trecerea de la nivelul ini ial la cel optimizat a durat poate 50-60 de ani, iar pa ii sunt fcu i pe
rnd. Este o utopie total s i doreti parcurgerea de la nivelul 1, la nivelul 4 n c iva ani. Din pcate
suntem n stadiul n care nici nu ne putem imagina cum de pild, germanii colecteaz de eurile din proprie
iniiativ separat, inclusiv uleiul ars din consumul casnic menajer, iar comportamente precum acesta nu se pot
nsui mecanic ntr-un timp foarte scurt.

SWOT pentru climatul economic romnesc

Dintr-o analiz clar a mediului economic romnesc, putem observa c mai sunt suficien i pa i de trecut
pentru atingerea unei stabiliti, iar ameninrile i punctele slabe par s acapareze pr ile pozitive ale
realitii economice.

Puncte tari: inteligen/inventivitate, mn de lucru nc ieftin, flexibilitate.

Puncte slabe: strategii firave sau chiar inexistente, productivitate sczut, cultur oreganiza ional
deficitar, bugetare insuficient planificat, infrastructuri IT neperformante.
Oportuniti: integrarea in UE reglementrile i recesiunea UE, modificarea mentalit ii de consum.
Aceste lucruri pot fi oportuniti pentru faptul c nevoia de mic orare a costurilor a ndreptat aten ia spre
Romnia, dar oportunitatea poate fi concretizat numai n condi iile unui nivel competitiv oferit de noi.
Ameninri: climat economic instabil,lipsa unei politici economice coerente a Guvernului, migrarea
forei de munc, calitatea nvmntului, fiscalitatea excesiv, birocra ia ( i lista poate continua pe multe
rnduri...)

n concluzie, managerii romni au nevoie n continuare de consultan din partea speciali tilor, viziune,
capacitate de a lua decizii drastice, precum i de adaptare la realitile n schimbare ale pie ei