n anul 1601, n timpul unei ederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a

menionat pe marginea portretului aetatis XLIII, adic "n al 43-lea an al vieii", ceea ce indic
drept an al naterii lui Mihai anul 1558.[1] DomnulPtracu cel Bun, considerat mult vreme ca
fiind tatl nelegitim al lui Mihai, a murit n 1557. mprejurarea ca Ptracu s fi avut relaii
extraconjugale n anul morii sale apare ca foarte improbabil, avnd n vedere faptul c a murit
n urma unei lungi boli, pentru tratarea creia a cerut medici de la Sibiu.[2] Ipoteza ca Mihai s fi
fost fiul postum al lui Ptracu a fost exclus i de Petre Panaitescu, cu argumente onomastice,
genealogice, precum i pe baza cronicilor de epoc.[3]
Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, dup unele surse, de neam grecesc (din vechea
familie bizantin aCantacuzinilor). Dup alte surse, era vnztoare de rachiu, originar din
Trgul de Floci, iar tatl lui Mihai era grec.[4]Cronica lui Radu Popescu menioneaz c "Acest
Mihai Vod, dup ce au luat domnia, s-a numit c este fecior lui Ptracu Vod, iar cu adevrat
nu se tie, c nici un istoric de-ai notri sau striin nu adevereaz cine iaste i cum au luat
domnia, fr ct din auz unul din altul aa dovedim, c mum-sa au fost de la Ora dela Floci,
care fiind vduv i frumoas i nemerind un gelep (negustor), om mare i bogat den Poarta
mprteasc i n casa ei zbovindu-se ctva vreme..." [5]
Alte documente, aflate n custodia Academiei Romne, precum i specificaiile din Condica
episcopiei Rmnicului, atesta c Mihai Viteazul s-ar fi nscut la Drgoeti, localitate aflat pe
partea stng a Oltului, judeul Vlcea. Aceleai surse mai specific faptul c la Proieni, pe Valea
Oltului, ntr-o veche biseric ortodox, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.[necesit citare]
Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost sor cu Iane Cantacuzino, nalt dregtor
la Constantinopol i apoi ban al Craiovei, din familiaCantacuzino.
Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomaii lui Mihai, a ntocmit, probabil pentru
informarea cercurilor austriece, o cronic a vieii domnitorului, document care s-a pierdut n
forma original, dar care s-a pstrat n compilaia lui Stephanus Zamosius.[6]

Ascensiunea politic