Sunteți pe pagina 1din 8
Metodica invatarii © Exercitii individuale > De pe loc, sarituri cu desprindere de pe dow’ picioare, sau de pe un ee picior cu atingerea unui reper. > Sarituri cu desprindere de pe un picior, cu atingerea panoului sau a plasei inelului. Pe | pariea dreapta a panoului se executd | desprindere de pe piciorul sting, pe partea | stnga se executi desprindere de pe piciorul | drept. | © Exercitii pe perechi sau in grup | > Sarituri cu desprindere de pe doua picioare cu bratele ridicate gi alingerea palmelor intre parteneri } Pe perechi, deplasare cu pasi adaugati lateral, la semnal_ sdrituri cu bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri. © Structuri de procedee tehnice > Joc de braje si lucru de picioare, la semnal srituri suecesive pe loe cu brafele sus, fa al doilea semnal sprint pana la linia de centru retragere cu spatele in pozitie fundamentala cu pas adaugat > Aruncare mingii in panou, siritura — prindere ~ aruncare la cos din saritura — saritura ~ prindere. © Voleibalari repetate la panou ~ prindere ~ aruncare la cos din saritur’ 66 Jocul de picioare gi luerul de brate Procedeele tehnice ale deplasirii in teren nu le intalnim in joe sub forma executiilor izolate, ci in cadrul unui complex de procedee numit “jocul de picioare”, insotit in aparare gi de "lucrul de brate” Acest complex reprezinta o asamblare a tuturor elementelor misearii in i teren, alat pentru jocul ofensiv, Y Preia initiativa in aparare, fii cit mai ales pentru jocul | Permanent dinamc. defendi: ¥ Impiedicé atacantul sa actionese gi Tehnica de executie: sd priveasea terenul pozitie fundamental ju ¥ Anticipeazd miscivile adversarilor se deplaseaza cu pasi adaugati in consecintd, inainte, inapoi, lateral, alerga cu fafa, cu spatele sau lateral, avand un activ lucru de braje in plan lateral in functie de sarcinile tactice pe eare le are la momentul respectiv Utilizare taeties "Jocul de picioare" si “lucrul de braje" se foloseste in actiunile defensive la realizarea mareajului, interceptarea si smulgerea mingii lor si mai ales atunci cand echipa adopla o aparare i gata de acjiune in orice moment. Metodica invatarii © Exercitii individuale % Deplasare lateral in pozitie fundamentala cu pasi adaugati, cu schimbarea sensului de deplasare. > Deplasare laterals in pozitie fundamental cu pasi adzugati, intre doud linii trasate pe sol la o distant de 4 m. “Cine realizeazd mai multe trasee in 20 see?", “Cine termina mai repede 15 lungimi?”. © Exercitii pe perechi sau in grup > “Leapsa pe perechi” cu atingerea gleznelor sau a genunchilor > Pe perechi, joc de picioare si lucru de brate exeeutat “in oglinda” © Structuri de procedee tehnice > Deplasiiri variate pe traseul indieat in figura: deplasare cu pas sat, 2~ deplasare ~ retragere cu spatele, 4~ deplasare deplasare cu pas adaugat oblic cru or > Pe perechi atacant ~ aparator, atacantul executa demareaj folosind procedeele tehnice ale jocului fara minge (schimbari de directie, schimbari de ritm, opriri-porniri bruste), cautind sa ajungi demarcat inu-o anumita zona din teren stabilita in prealabil (coljul terenului, suprafata de restrictie). Apiritorul, folosind jocul de braje si luerul dep impiedice > In grup. elevii executa joc de picioare si lueru de brate, la indicajiile verbale sau vizuale ale | profesorului situat in fata grupului. > Pe perechi, atacant-aparator, atacantul caut sa-si depageasca in dribling apardtorul propriu. Apardtorul va respecta regulile marcajului normal (in primul rind pastrarea plasamentului | intre atacant gi cos), > Joc 1x1 pe jum ate Sau pe tot ferent NOTA: Perfectionarea jocului apirftorului se ya realiza in continuare prin repetarea elementelor mareajului, demarcajului si a actiunilor colective de apirare (inchiderea culoarului de pitrundere, flotarea ete.) }» TEHNICA JOCULUI CU MINGE Prinderea m Reprezinta un element important din tehnica de jocului de baschet, intrueat da posibilitatea_unei receptionari i, precum sia urmatoarei executii pe care 0 va efectua jucatorul cu mingea: pasa, dribling sau aruncare la cos. Prinderea mingii presupune in executie doi jucdtori: unul care paseazi si altul care primeste. Cel care urmeazi si facd prinderea mingii va trebui si o priveas Y Prinde mingea, de cite ori este posibil cu dowd méini Y Primde mingea cand esti in aecr, Céind ai aterizat, trebuie sa stii ce irebuie facut mai departe Y Priveste tot teremul ¥ Dupa intrare in posesia mingii stai in pozitia triple’ ameninari Y Fii gata sé receptionezi yi 0 pasé rea. Incearcé st salvezi pasele gresite, ingeldtoare ca directie. ca de pasare corecte a mingi din momentul in care aceasta 68 paraseste mainile coechipierului si pand in momentul in care o prinde. Totodata, ca o conditie in realizarea unei intrari sigure in posesia mingii, primitorul va trebui sa execute o iesire in intampinarea ei, spre directia de unde este pasata. De asemenea, conditiile de primire a mingii sunt foarte variate si de multe ori vor ingreuna prinderea mingii. Ca urmare, usurarea nei prinderi de minge se va realiza printr-o povijia cét mai relaxata a corpului in momentul prinderii, iar trunchiul si mai ales bratele, printr-o migcare de cedare spre inapoi, vor amortiza prinderea mingii Prinderea mingii se poate efectua ® cu doua maini si ew o mana; © de pe loc, din alergare, din saritura, Tehnica de executie: jucdtorul care urmeazi sd intre in posesia mingii se deplaseaza si se orienteazi cu fata spre dircetia de unde vine mingea, pastrand pozitia fundamental, cu brafele intinse, paralele si cu degetele rasfirate. in momentul de contact cu mingea degetele se vor incorda iar articulatiile pumnilor vor exercita o cedare spre inapoi (autorezistent’) ce se va transmite si brajelor care, prin indoirea lor din coate yor realiza amortizarea prinderii si aducerii_ mingii in dreptul pieptului. Dupa prinderea mingii jucatorul se ‘afla in pozitie fundamentala, cu mingea in Greptul pieptului, brajele cu coatele flexate, usor departate de corp, intro pozitie cat mai relaxata, Greseli freevente ePalmele sunt orientate fata in fat’, fapt ce determina disparitia miscarii de autorezistenta din articulafiile pumnilor; mingea poate trece cu usurinta printre palme. 69 ‘¢ Contactul este luat direct cu palmele pe minge si nu cu degetele. ¢ Amortizarea nu se face prin succesiunea imi side cedare a degetelor, palmelor si bralelor. Utilizare tactica ein situatia cind mingea vine la indltimea capului sau mai sus, bratele se intind spre minge oblic, in sus si inainte. lor de autorezistenti ein momentul cand mingea ia contact cu degetele, bratele se indoaie si aduc mingea spre piept. Daca mingea vine cu vitezd mare, amortizarea va trebui sa, fie accentuata printr-o indoire mai exagerata a brajelor ‘Tinerea mingii Reprezentind —_procedeul initial de plecare in executia majorititii elementelor de tehnica, invafarea unei_ fineri corecte a mingii determina © desftisurare ulterioard corecta procedeului care va urma. O buna tinere a mingii sigur’ un bun control al aeesteia, 0 executie corecta gi eficace. O finere incorecta genereaza greseli de executie, micsoreaza eficacitatea, ingreuneaza protectia si transmiterea m Y Adopid o priza activa la minge Y Priveste terenul cand ai posesia mingit Y Fil gata de actiune in fiecare moment a ingii Deosebim urmitoarcle modalitati: © tinerea mingii cu ambele méini; © tinerea mingii cu o man Tinerea mingii cu ambele maini este specific’ jocului de baschet, flind folosité foarte des in joc si mai ales de eatre copii si juniori. Ea prezinta sigurant& atat in tinerea propriu-zisa cat gi in manevrarea cit mai relaxata a i, Se deosebesc urmatoarele procedee de tinere : - prizi simetried pe minge © finere cu dous maini in dreptul pieptului: @ {inere cu doua maini deasupra capului; © finere cu doud maini in dreptul bazinului (priza joasa) - priza asimetrici, se pune in general, in evidenta lucrul cu o singurd mina. 0 inerii mingii cu dou maini la allat in pozifie fundamentala de atae tine mingea de calota posterioara, din lateral si putin dinapoi. Degetele, cit mai desficute, se aseaza pe minge cu toata suprafata lor. Ele trebuie sa cuprinda mingea in asa fel incdt ultimele falange ale degetclor inelare sd stea chiar pe axa mingii. Degetele mari formeaz, prin prelungirea lor un unghi de 90° si in raport de marimea palmelor, acestea taut departate unul de altul a 4 - 7 cm, Palmele se vor gsi in prelungirea antebratelor, intro flexie radialodorsala din articulatiile pumnitor, evitandu-se lipirea podului palmei pe minge. Antebratele, indoite din coate, fac ca mingea sa fie {inuta ta nivelul pieptului, permitand privirea peste minge. Coatele pujin departate de corp, intr-o posturd cat mai relaxata si convenabila specificului fiecdrui jucdtor. Gregeli freevente © Orientarea palmelor cu degetele spre © Degetele mari sunt opozante sau prea inte sau in jos. apropiate, * Podul palmelor ia contract cu suprafata mingii *Coatele mult departate determin’ o jinere prea din lateral a mingii. Utilizare tactica Reprezentnd procesul principal folosit in executia majoritatii elementelor tehnice (in special in faza initiakd), constituie procedeul cel mai des folosit la majoritatea juettorilor, inerii_mingii_cu_dowi _mdini_deasupra_capului simetricd: mainile cuprind mingea la fel ca in procedeul anterior, cu deosebirea cd aceasta va fi tinutd deasupra capului, in dreptul fruntii, cu coatele indoite aproximativ intr-un unghi drept si cu antebralele cat mai paralele, Greseli freevente i © Tinerea mingii in dreptul oc! eindoirea exagerata a coatelor. ¢ Lipsa paralelismului coatelor. Utilizare tactics lor sau inapoi peste cap a Aeest procedeu de finere a mingii se foloseste mai ales de catre Jucatorii inalti, pentru protectia acesteia, De asemenea, reprezinta pozitia initial a procedeului de aruncare la cos cu dowd maini de deasupra capului, executat de pe loc sau din saritura dows mani in jlizarilor cu o singuré mand, dar mai ales in manuirea mingii (fente, pase, plecare in dribling) Tehnica de executie. Mana care executa aruncarea este agezata pe minge inapoia acesteia, cealalt’ mand sprijinind-o din lateral si de jos. Degetele ambelor maini sunt rasfirate pe minge. Mingea este finutd in dreptul barbiei, la o departare de aproximativ 20-25 em dépiept. Palma mainii care executa aruncarea va fi flexati dorsal, iar cotul orientat pe directia aruncarii fa cog, ceva mai apropiat de corp gi pe acelasi ax cu palma. Greseli freevente © Degetele mainilor nu sunt suficient de mult risfirate pe minge. ¢Priza pe minge este pasiva, degetele mainii de impulsie fiind orientate spre inainte si nu in sus. Palma mainii care sprijind mingea este asezat& in fal ic 4, deasupra sau sub minge. Utilizare tactica Reprezinta priza ce isi face loc din ce in ce mai mult in jocul de baschet modem si ca urmare, va trebui insistat asupra acesteia si in copiilor, reprezentand faza initial a unor procedee tehnice ce soliciti in execufia finalé un singur brat: in mod deosebit aruncarea la cog cu o mand de pe loc, din sariturd gi din deplasare precum si pentru pase cu wu plecarea metodice generale privind inv ling, farea finerii si prinderii mingii Cele doua elemente prinderea si tinerea mingii se gasese intr-o permanenta interdependenta si succesiune reversibila, legate implicit de alte elemente ale jocului: pasa, driblingul si aruncarea la cos.Ca urmare, traseul metodie al invatarii acestor elemente va trebui s& fie abordat in mod unitar, repetarea gi perfectionarea lor urmand sa se facd odatd cu invatarea paselor in mod deosebit, si a aruncdirilor la cos Desi in orice actiune de joc tinerea mingii este precedatd intotdeauna de prinderea ci, in cadrul formarii mecanismului de baz, primele executii vor fi adresate direct numai tinerii mingi invetarea va incepe deci cu {inerea simetricd a mingii cu dowd maini in dreptul pieptului, ce asigura pentru inceput, 0 protectie mai bund, Se va insista asupra: © felului in care se aseazd mainile pe minge; © prize active prin permanenta flexiune dorsal a articulatiilor pumnilor; © mingea sa fie finuta in dreptul pieptului Prinderea mingii reprezinta elementul de dificultate pentru incepatori, ea trebuind si asigure intrarea in posesia mingii printr-o priza corecta a acesteia, In invétare, profesorul va fine cont de © intampinarea mingii sa se facd cu brafele intinse, palmele otientate cAtre directia din care vine; © amortizarea prindei membrelor superioare i se va fave prin lucrul de flexie din articulatiile Pasarea mingi Pasa este elementul care | ¥ De cdte ori este posibil prinde are un rol determinant. in | mingea si paseazd cu dou main rezolvarea scopului jocului: ca | ¥ Joacd eu pase nu cu dribling. asigura caracterul colectiv al | ¥ Paseazd mingea colegului cel mai jocului prin legatura pe care o | bine demarcat face intre actiunile individuale si | “ Trimtite pasele de cate ori este cele coleetive. nosihil in adéncime Prin esenta sa tehnico-tacticd, acest element, pe lng’ c& prezint’ o gama bogata de procedee, presupune neaparat prezenta partenerului, find conditionat de pozitia si viteza de deplasare x acestuia, de specificul fazei de joc, de plasamentul adversarului ete. Pasa este deci conditionata de existenta unui jucdtor care o efectueaz: side a altuia, ediruia i se adreseaza. La reusita ei ambii jueatori trebuie sa-si dea coneursul. Astfel, jucdtorul care paseaza trebuie: * sd fie atent ca pasa pe care o executa sf fie transmisi unui coechipier demarcat, a carui actiune s4 o anti¢ipeze cat mai oportun posibil; =s& determine rapid "culoarul” de pasare spre coechipierul céruia &i transmite mingea si pe pozitia viitoare a acestuia; * sa asigure protecfia mingii in timpul pasei elimindnd posibilit interceptie din partea adversarilor mai apropiati; #54 foloseasc’i, in majoritate, pasele scurte; tile de B