Sunteți pe pagina 1din 10
Gregeli freevente © Priza la minge nu este asimetricd, mingea flind tinuta in palme in forma de palnie (una in fata, iar cealalta inapoia ming) Cotul bratului de aruncare este orientat in lateral gi nu pe ectia © Degetele mainii care aruncd nu acoperi o suprafaja cat mai mare de pe calota, nefiind rasfirate suficient pe minge; © Pozitia inifiald incoreeta : jucatorul tine inainte piciorul, opus bratului cu care executa aruncarea, iar greutatea corpului este repartizata pe piciorul din fara. © Nu se imprima mingii, in partea finald a arunedtii, migcarea "de biciuire” care trebuie sa fie data prin impulsie din articulajia pumnului, iar planul palmei nu este perpendicular pe ditectia arunearii. Utilizare tacticd Aruncarea la cog cu o mana de pe loc reprezint& procedeul folosit in jocul actual de baschet pentru efectuarea aruncarilor libere, Reprezinta, totodati, meeanismul de baz pentru aruncirile cu o mana executate din deplasare si din saritura, eu singura deosebire ca priza mingii se face intr-o pozitia mai Aruncirile la cos din deplasare sunt formate dintr-un complex de procedee: alergarea sau driblingul in alergare, prinderea mingii, cele doud pasiri, desprinderea, zborul gi aterizarea, elemente ce vor constitui obiectul analizei pe care o vom face in continuare. in executia acestor aruncari trebuie sa se find seama de regula pasilor, dat find c& atat prinderea mingii, edt si aruncarea propriu-zisa, sunt executate din alergare, jucdiorului nepermitandu-i-se si faci mai mult de doua pasiri regulamentare, cu mingea in méini Aruncarea Ia cos din dribling cu o ménd de deasupra capului Tehnica de executie: dribling in alergare, jueatorul di_un impuls mai putemnic mingii la ultima bataie a acesieia in sol, pentru a avea posibilitatea s efectueze o pasire mai lung’, cu piciorul de pe partea bratului de aruneare, decat cea normal din timpul arunearii, Impulsia mai puternica a mingii in sol coordonata cu aceasta pasire mai lung, permite ca mingea sa poata fi prins& cu dow’ maini si dusa spre piept, Alergarea este continuatd cu o a doua pasire, pe piciorul opus bratului de aruncare, care ia contact cu solul, avand rolul de-a bloca si frana viteza de translatie, prin rulare caleai — talpa - pingea, transformand 98 energia acumulati in deplasare in fortd de ridicare pe verticala Desprinderea de sol este ajutata si prin pendularea dinapoi spre nainte gi in sus a genunchiului celuilalt picior, cu ducerea coapsei la orizontala. Corpul 51 piciorul de bataie se extind, migcarea de aruncare find inceputa de brat prin ducerea mingii deasupra capului, braful formand cu antebraful_ un unghi aproape drept. Aruncarea la cos este executata in punctul maxim al sariturii, corpul fiind intins, bratul orientat pe directia aruncarii, mingea pardsind mana ca urmare a unui ultim impuls dat prin flexia palmard a articulatiei pumnutui, aceasta determind un final in care palma, cu degetele intinse i rasfirate, este orientatd in jos si putin in afard, Aterizarea se face pe ambele picioare $i pe cat posibil cat mai aproape de locul de desprindere in sariturd, pentru o eventuala participare la recuperare in situafia ratarii arunedrii 99 Aruncare la cos din alergare cu o mand de deasupra capului Tebnici de executie: aruncarea la cos din alergare se executd, ca procedeu, identic aruncarii 1a cos din dribling, cu singura deosebire mingea ii este pasata jucdtorului care urmeazii s& finalizeze. Acesta, in alergare, isi coordoneaza in aga fel pasii, ca momentul de prindere a mingii sa eoineida cu 0 pasire ceva mai lunga decat in mod obisnuit, pe piciorul mdinii de aruncare. In timpul zborului executd prinderea mingli cu dows maini, pe care o aduce spre piept. De aici succesiunea complexului de migcari, pagire mai scurtd pe piciorul de balaie, privirea orientata spre panou, bitaia, desprinderea, zborul, aruncarea propriu-zisa si aterizarea sunt identice procedeului de aruneare din dribling, Greseli freevente la aruncarile din deplasare © Nu se respect regula pasilor, jucitorul executind mai mult de doua pasiri cu mingea in mana. © Genunehiul de pe partea brajului de aruncare nu este pendulat corespunzator, determinand o foarte mica indljare in saritura © Bratul de aruncare nu se intinde complet, iar palma nu imprima mingii acel impuls final, prin flexia palmard a articulajiei pumnului. 100, Slaba coordonare dintre lucrul picioarelor si al brafului de aruncare determina o aterizare dezechilibrata si pe un singur pi Utilizare tacticd Procedeele deserise mai sus sunt folosite ea finalizari din apropierea cogului sau de la distanfe mici fafa de acesta, ca urmare @ unor actiuni tactice individuale (depisire, patrundere, superioritate numericd in comtraatac etc.) sau colective (combinatii de 2 si 3 jucdtori, realizate in cadrul sistemului ofensiv al echipei) or. ru cos oferit Tehnica de executie: Foloseste acelasi complex de migcari deseris la aruncarea tx cos din Gribling sau din alergare, fiind diferita doar aruncarea propriu-zisa. La aruncarea la cos “oferita”, din priza cu dowd maini, mingea va fi trecutd, printr-o migcare de supinttie,iin palma méinii de aruncare, mingea fiind finuté de sub calota inferioard eu degetele rasfirate si orientate spre inainte. Braqul se extinde spre inainte si va descrie 0 migeare asendenta ‘oferind” mingea tn cos. nalul arunc&rii este dat printr-o migcare de flexie palmard din articulatia pumnului, care determind ca mingea sa paraseased palma si degetele pe o foarte seurt migcare ascendent in cazul acestei aruncari, aterizarea se face mult mai departe de locul de devansare a planului aparatorului, concomitent cu o apropiere cat mai mare a mingii de cos. Utilizare tactiea © in aruncatile la cos din apropiere, atunci cand aparatorul direct e plasat in spatele atacantului © inactiunile de depasire sau patrundere, ca urmare « unor combinatil in cadrul sistemului ofensiv al echipei; © pe contraatac. Aruncarea la cos din siritura Rapiditatea desfigurdrii jocului de baschet modern si-aaflat coneretizarea practicd a finalizéilor prin procedeele de aruncare la cos executate din sériturd, care, pe ling’ spectaculozitatea executici lor, accentueaz si eficienta jocului datorits surprizei provocate, ca gi a gradului crescut de dificultate in anihilarea acestei aruncari de catre aparator, Devenite procedee tebnice de aruncare de la semidistanta si chiar distana (7-8 m) si folosite cu cea mai mare frecventa, ele confer’, prin iol ~ | rapiditatea executiel lor, un avantaj de care atacantul dispune in lupta sa cu aparatorul direct. Aruncatile la cos din saritura se pot executa: © cu desprindere de pe loc; © cu oprire: intr-un timp si doi timp, © din dribling; dupa prinderea mingii din pasa, Aruncarea la cos din siriturd cu o mand de deasupra capului precedatiide deplasare si oprire intr-un timp Tehnicd de execufie: jucttorul allat in alergare sau in dribling igi coordoneaza pasii in asa fel incat momentul prinderii mingii sa corespunds cu intervalul dintre doua pasiri, in faz de zbor. Aterizarea se face pt oprire intr-un timp, picioarele ludnd contact simultan cu solul si rulind calcdi-talpa. Gleznele si genunchii se Mecteaza ceva mai mult. Bataia se executa simultan pe ambele picioare prin continuarea ruta eailedi, talpa, varf, pentru a se realiza o saritura cat mai echilibrata si inalta, transferdnd viteza de translatie in vitez@ ascensionala. in timpul sariturii, jucdtorul va uta s& asigure .o plutire” pentru a pregati finalul arunearii, in punctul maxim al sriturii brajul se extinde in sus si inainte. Partea finala a aruncarii const din migcarea de ,biciuire” ficutd din articulatia pumnutui Aterizarea se face pe ambele picioare: 102 Greseli freevente © Desprinderea in saritura se face dezechilibrat, solicitand migedri compensatorii ale trenului superior, ceea ce influenteaz’ negativ precizia arunearii propriu-zise. © Aruncarea propriu-zisi este executatd inainte ca juedtorul, in siritura, si fi atins punctul maxim de inaljare (ipsa acelui "moment de plutire), Utilizare tactic Aruncare de mare eficien{a in jocul actual de baschet, ce manifes polarizare aproape total in randul modalitijilor de finalizare. Folosita de tofi jucatorii de baschet, chiar si de pivoti, pentru executia de a orice distanta a aruncarii la cos, atat impotriva tuturor variantelor ale apar Ja om, cat gi ale celor in zona. Indicatii metodice generale eu privire la invatarea arunedrilor Datorité caracteristicilor diferite de executie a aruncaritor la cos, dar sia unor puncte comune, suecesiunea metodicd a invatarii acestora este urmiitoarea: © aruncarea la cos de pe loc © aruncarea la cos din dribling; © aruncarea la cos din alergare; © arunearea la cog din sdriturd. 40 103 Metodica invatarii Aruncares Ia cos de pe loc > Aruncare la cog de pe loc din apropierea >j>—————— panoului (im), din unghi de 45°, din cele trei | t unghiuri de baza, \ it 7 ® Aruncare la cog de pe loc, cu modificarea / distantei_ sia unghiurilor de aruncare, Dupa aruncare, fiecare jucitor recupereazéi mingea, 0 paseazi la sirul de unde a aruncare si se deplaseazi la coada sirului urmator. > Exercitiu cu doud siruri: arunedtori — pasatori >» Concursuri de arunear la cos ~ “Cine inserie mai repede 10 eosuri?” ‘ne inserie mai multe coguri din 10 aruncari?” © Structuri de procedee teknice > Deplasare — prindere ~ oprire ~ aruncare la eos. > Dribling — oprire — pivotare - aruneare la cos. la prindere de minge ~ oprire ~ fenta de depasire ~ plecare dribling in partea opusa fentei ~ oprire ~ aruncare la cos de pe loc Arunearea la cos din dribling © Exercitii pentru inviqarea arunedrii la cos din dribling > Din apropierea cosului (1,5m), din unghi de 45° fata de panou, cu mingea finuta in prizé asimetricd du doud maini, se executd pasire pe piciorul stand, desprindere in saritura si aruncare la cog; aterizarea se va face pe ambele picioare. © De la o distanta de 2,5m fata de cos, se executa pagire mai lungd cu piciorul drept, apoi. cu stangul, desprindere in sAriturd, aruncare la cos 5i aterizare simultand pe ambele picioare. > De la o distanta de circa 3m fata de coy, se executi pigire cui picior! stand, simultan cu executia unui singur dribling, apoi paire mai lunga cu piciorul drept si prinderea mingii, ‘pasire pe piciorul stang, desprindere in s&ritura gi aruneare La cos; alerizarea se face simultan pe ambele picioare > De lao distanta de cir faa de cos, se executa dribling, pasire mai lung’ cu piciorul drept si prinderea mingii, pagire pe piciorul sting, desprindere in saritura si aruncare fa cog; aierizarea se face simultan pe ambele picioare. 104 © Structuri de procedee tehnice > Aruncarea mingii in sus si inainte ~ prindere ~ oprire — dribling ~ aruncare la cos din dribling. > Dribling — oprire ~ pivotare — past deplasare cu schimbare de directie ~ prinderea mingii — dribling — aruncare la cos din dribling ® Iegire la minge ~ prindere ~ oprire ~ fenta de aruncare — fenta de depasire ~ dribling aruncare la cog din dribli » Pase in doi din deplasare, finalizare aruncare Ja cos din dribling. Aruncarea la coy alergare © Exercitié pentru invaqarea aruncitrii la cos din alergare > Alergare ~ prinderea mingii prints-o pagire mai lunga pe piciorul drept, pasire cu piciorul sting, desprindere ins aterizarea se face simultan pe ambele picicare. Succesiunea prinderii mingii urmeazi metodologia: ~ minge luata din mainile profesorului (sau clev distribuitor); - minge usor aruneati in sus de profesor; ~ minge aruncata in sus gi inainte de executant; - minge pasata din lateral de catre profesor. © Structuri de procedee tehnice > Schimbare de directie ~ prindere ~ aruncare la cos din alergare > Dribling — pasa — deplasare — prinderea mingii — aruncare la cos din alergare. Exercitiu complex pe tot terenul cuprinzand pase din deplasare cu dowd maini de la piept, pasa cu o mand de la umar, aruncare la cos din alergare. iturd si aruncare la cos, Arunearea la cos din siritura > Din unghi de 45° fati de panou, la distant’ de aproximativ 1m, desprindere in sdriturd, aruncare la cos din sariturd. Accentul va fi pus asupra momentului de aruncare care succede punctul maxim al s&ritur > Acelasi lucru, din cele 3 unghiuri de baza: lateral dreapta si stinga in unghi de 45° fata de panou si din faa. > Acelasi lucru, cu marirea treptatd a distanfei (24m). > Din cele 3 unghiuri de baz, aruncarea mingii in sus si putin inainte — prindere — oprire — aruneare la cog din saritur’. Dup’ aruncare, executantul igi recupereaz mingea gi schimba pozitia de aruncare, > Executia aruncarii la cog din sariturd precedata de prinderea mingii din pasa venita de la un jucttor ~ recuperator. Dupa aruncare, jucatorul trece la coada sirului urmator. © Structuri de procedee tehnice > Dribling — oprire — aruncare la cos din saritur’, > Schimbare de directie — prindere — oprire — aruncare la cos din saritura, > Dribling — pasa — schimbare de directie — prindere de minge — oprire — aruneare la cos din saritura. > Pase in doi din deplasare cu finalizare aruncare la cos din saritur’. > Pase in trei cu schimb de locuri cu finalizare aruncare ia cos din sdritura. © Etapa conditiilor de joc > Aruneare la cos din sdriturd, cu adversar, cu tem: mareaj la distanf’, marcaj cu iesire la jucitorul care finalizeazi, marca} intarziat, marcaj agresiv. > Joc 2x1 cu tem: finalizeazi din siriturd atacantul liber; > Acelasi lucru in joc 2x2, 3x3 pe Ys de teren; > Joc 5x5 ¥4 de teren si pe tot terenul cu mareaj agresiv. 106 CAPITOLUL 6 TACTICA JOCULUL DE BASCHET 6.1. FAZELE FUNDAMENTALE ALE JOCULUI Cu foarte rare exceptii (la angajarile intre doi etc), orice echipa in timpul unui joc se afla in atae sau in aparare. Intelegem prin atac "situatia taeti a de joc fundamentaka) in care o echipa se afld in posesia mingii si isi creeaza posibilitatea sa intreprind’ actiuni ofensive pentru a inscrie puncte”. ‘Apararea reprezinta ,situajia tactic’ (faza de joc fundamental) in care o echipd lupté pentru a intra in posesia mingii, in vederea intreprinderii de actiuni ofensive, fara. a comite infractiuni gi Rird a permite adversarilor sd realizeze puncte” in functie de aceste situatii tactice in care se afla echipa vom aborda in capitolele urmatoare tactica individuald, colectiva si sistemele de joe. 6.2. FORMELE $I MISLOACELE TACTICII Tactiea jocului de baschet poate fi definita ca fiind: - Factor sau componenti a jocului, care cuprinde totalitatea masurilor de organizare si coordonare a actiunilor individuale si colective ale jucatorilor unei echipe si care pot fi intreprinse in timpul meciului sub forma unor programe structurate ct mai rational in vederea obtinerii victoriei, in functie de particularititile adversarilor, ale propriilor jucitori si ale condifiilor de desfisurare a meciului (Leon Teodorescu). in jocurile sportive, tactica reprezinta contributia activa a factorului constiina, atat in cadrul meciului, cat si in timpul pregatirii sportive. in meci, tactica este mijlocul’ prin care © echipa incearea si-si valorifice particularitajile jucdtorilor proprii, precum gi alte calitayi acumulate in Valorificarea este conditionata de crearea, prin actiuni colective si individuale, a condifiilor si situatiilor de joc favorabile. Pentru a fi eficienta, tactica adoptata si aplicata de 0 echipa trebuie si se earacterizeze, intre altele, prin: = accesibilitate, adicd sai corespunda nivelului tehnic, particularitatilor fizice si psihice ale jucatorilor, De exemplu, in baschet prezenfa in echip’ a jucatorilor inalti permite folosirea atacului cu 2 sau 3 pivoti; 107