Sunteți pe pagina 1din 8

Curs 1 contracte speciale

Mai intai trebuie sa spunem ce intelegem prin contracte speciale. Cand


auzim sintagma asta ne zicem in gand ca suntem niste contracte mai aparte
decat altele. Daca ne uitam in NCC si in CC anterior vom observa ca exista
anumite reglementari care se refera la contracte in general si o alta serie de
reglementari care se refera la contractele speciale, deci la anumite
contracte. In cartea a 5 a, titlul 2,capitolul 1 si urmatoarele, avem dispozitiile
generale sau dispozitiile referitoare la contract in general. Asta inseamna ca
este vorba de orice contract, nu numai despre cele pe care codul le
pretuieste ca fiind speciale. Ce gasim in aceasta sectiunea? Dispozitii
generale referitoare la contracte, dispozitii referitoare la diferite contracte
( unilaterale, bilaterale, cu titlu gratuit etc), dispozitii cu privire la incheierea
contractului si apoi sanctiunea referitoare la nulitatea si efectele
contractului, reprezentarea, cesiunea contractului, incetarea contractului etc.
Deci avem principalele reglementari referitoare la contracte in general. Ceea
ce este inclus in aceste texte de lege se regaseste intr-o forma sau alta in
orice tip de contract, fie el nenumit ( asa se numesc contractele care nu sunt
speciale) fie ca este numit. Tot in NCC ca si in CC anterior dar intr-o maniera
mai sistematica si mai ampla , gasim reglementarile din Cartea a 5a, titlul 9
care se refera la diferitele contracte speciale. Gasim reglementari referitoare
la anumite contracte: vanzare, schimb, furnizare, report, mandat, agentie,
intermediere, imprumut, renta viagera etc. 20 de contracte. In NCC avem
reglementate in categoria contractelor speciale un nr. de 20 de contracte.
Prin ce sunt speciale aceste contracte? Exista o similitutine intre contracte in
general si contractele numite ( speciale). Contractele speciale care se
numesc si contracte numite, reprezinta fiecare un anumit tip repetitiv de
contract, asadar anumite contracte care sunt standardizate ( ex. contractele
de vanzare se aseamana intre ele, pt ca in esenta ele au ca obiect principal
transferul proprietatii unui bun sau a unui pret in general, contra platii unui
pret in bani. Orice vanzare trebuie sa contina aceste elemente). De ce este
Page 1 of 8

importand daca avem un contract numit care beneficiaza de o reglementare


speciala? Atunci cand incheie un contract de vanzare cumparare partile nu
sunt obligate sa stabileasca in amanuntime care sunt regulile care vor
guverna contractul intervenit intre ele. Daca intre a si b survine o intelegere
prin care primul ii transmite celui de al doilea proprietatea unui autoturism
contra pretului de 10.000 euro si partile semneaza si dateaza contractul
deja avem de a face un contract de vanzare cumparare, desi partile nu au
spus nimic in mod expres in legatura cu garantia contra evictiunii sau viciilor
ascunse. Cand partile incheie un contract nenumit, de pilda incheie un
contract din care A transmite lui B proprietatea unui bun contra prestarii unui
serviciu, in aceasta ipoteza contractul nu mai este de vanzare cumparare
pentru ca de esenta acestui contract este ca transferul proprietatii sau a unui
drept sa se faca contra unei sume de bani, nu contra prestarii unui serviciu.
Din acest punct de vedere, concluzia care se impune este ca contractul
incheiat de A cu B nu este un contract de vanzare, este un contract nenumit
caruia in principiu i se vor aplica regulile generale in materie de contracte,
deci nu cele din materia contractelor numite sau contractelor speciale. Asa
cum o sa vedem, in NCC potrivit art. 1168 care nu iisi gaseste corespondent
in CC anterior, in situatia incheierii unui contract nenumit , pe langa regulile
generale acestuia i se vor aplica si regulile aplicabile contractului numit de
care este cel mai apropiat. In exemplul dat, transferul proprietatii unui bun
contra prestarii unui serviciu fiind translativ de proprietate i se vor aplica
daca este cazul si regulile aplicabile contractului de vanzare. In vechea
reglementare, care nu continea o dispozitie corespunzatoare art. 1168 care
spune ca contractului nenumit i se vor aplica si normele contractului cu care
prezinta cele mai multe asemanari, nu i se puteau aplica dispozitiilor
aplicabile contractului de vanzare, acelui contract nenumit i se aplicau doar
regulile contractelor nenumite. Retinem, contractele speciale sunt contracte
standardizate care concretizeaza regulile aplicabile unor anumitor contracte
care sunt mai raspandite si care si-au gasit o reglementare anume in CC dar
nu numai pt ca exista contracte speciale care nu sunt reglementate in NCC.
Page 2 of 8

Ne putem intreba de pilda de ce legiuitorul daca a reglementat de pilda


contractul de report nu a reglementat si contractul de franciza care sunt
reglementate de acte normative care sunt OUG 52/1997 privitoare la regimul
juridic al francizei si OUG 51/ 1997 privitoare la leasing si operatiunile de
leasing. Sa nu ramanem cu ideea ca reglementari referitoare la contractele
numite sau la contractele speciale se gasesc numai in CC. Exista si alte acte
normative care reglementeaza contracte care sunt speciale dar care din
motive necunoscute nu se gasesc in CC. Aceste contracte numite nu difera
de cele nenumite doar prin simplul fapt ca au o denumire anume ci si prin
faptul ca sunt reglementate expres de lege. Vom vedea ca exista contracte
care au o anumite denumire, de pilda contractul de hotelarie care nu este
contract numit, nu este reglementat nicaieri, nici in CC nici intr-o alta lege.
Sau, asa a fost cazul contractul de intretinere care in prezent este
reglementat ca si contract special dar care sub regimul CC anterior nu
beneficia de o astfel de reglementare. Deci exista contracte care au o
denumire cunoscuta in practica si doctrina dar nu devin contracte numite.
Prin urmare, retinem ca contractele speciale beneficiaza de un set de reguli
aparte care li se aplica acestora, reguli care nu le regasim in reglementarea
generala referitoare la contracte. Nu trebuie sa cadem in eroarea de a crede
ca aceste contracte numite sunt derogari de la dreptul comun care ar fi
reglementarea referitoare la contracte in general. Aceste reglementari
generale si speciale se intrepatrund. Unuia si aceluiasi contract i se aplica si
normele generale. Sa nu credem ca daca avem un contract numit , de pildaq
contractul de vanzare acestuia nu i se aplica dispozitiile referitoare la
formarea contractului, nulitate, incetarea contractului etc, reglementari pe
care le gasim in partea referitoare la contracte in general. Aceste
reglementari se aplica si in cazul contractelor speciale in masura in care
reglementarea speciala, cea referitoare la contractul special nu este
derogatorie. De exemplu, daca avem de a face cu un contract de inchiriere,
de locatiune care are ca obiect o locuinta, acestui contract i se aplica pe de o
parte reglementarea speciala referitoare la inchiriere care vom vedea ca este
Page 3 of 8

o reglementare in cadrul contractului de locatiune dar mai speciala decat


locatiunea in general. Unui contract de inchiriere i spune de inchiriere,
locatiune care are ca obiect locatiune. I se aplica regulile referitoare la
contractele de locatiune care au ca obiect o locuinta , apoi i se aplica regulile
care au ca obiect locatiunea in general, in masura care nu exista
reglementari derogatorii in partea referitoare la inchiriere si in al treilea rand
si regulile referitoare la contracte in general daca nu se gasesc reglementari
derogatorii in partea regeritoare la locatiune in general sau la inchiriere care
este un contract aparte. Unul si acelasi contract poate fi guvernat care se
regasesc atat in partea de reglementare referitoare la contracte in general
cat si in partea referitoare la locatiune in general si locatiunea in special care
este inchirierea si are ca obiect o locuinta. Pot fi reglementari generale, mai
putin generale, speciale, exceptionale s.a. pe mai multe paliere se pot gasi
reglementari care se aplica unui singur contract. Reglementarea referitoarea
la contractul de locatiune, legiuitorul nu mai vine sa iti spuna cum se incheie
contractul. Reglementarea generala care se refera la incheiere o regasim in
partea generala, si ceea ce este valabil pt orice contract este valabil si pt
locatiune. Prin urmare, nu exista un raport de excludere intre reglementarea
generala in materie de contracte si reglementarea speciala, adica cea
referitoare la contractele numite. In ceea ce priveste evolutia contractelor
speciale de-a lungul istoriei, daca ne uitam in dreptul roman vom vedea ca
nu beneficiau de actiuni decat numai anumite contracte. Erau 4 contracte
reale. Ce sunt contractele reale? Nu se pot forma decat prin remiterea
materiala a bunului. Cu alte cuvine, nu este suficient doar acordul de vointa
cum se intampla in general ( principiul consensualismului contractul este
valabil dupa ce partile au cazut de acord cu privire la elementele esentiale
ale contractului). Exemplu: contractul de depozit, gajul, comodatul
( imprumutul de folosinta) si mutuumul ( imprumutul de consumatie). Aceste
contracte nu iau nastere decat daca bunul care formeaza obiectul acestora a
fost remis celeilalte parti este vorba de contractele de restituire care nu
dau nastere in sarcina debitorului decat dupa ce i s-a predat bunului. Un
Page 4 of 8

contract de imprumut, daca nu i s-a dat bunul de unde obligatia de


restituire? In dreptul roman aceste 4 contracte beneficiau de actiuni. Mai
erau si 4 contracte verbale: vanzarea, mandatul, locatiunea si societatea
care beneficiau si ele de actiuni in justitie, pe cand celelalte contracte orice
alte intelgere nu beneficia de actiune. La inceputurile sale, in dreptul roman
efecte juridice efective produceau doar contractele speciale. Ulterior,
pretorul a admis ca si alte contracte pot beneficia de actiuni anjungandu-se
apoi in evul mediu la principiul pacta sunt servanda ( contractele sunt
obligatorii esti obligat sa iti respecti cuvantul dat ) si apoi nu a mai fost
decat un pas pt ca in CC Napoleon din 1804 sa fie enuntat expres principiul
consensualismului ( orice acord de vointa care nu contravine normelor
referitoare la ordinea publica si la bunele moravuri este obligatoriu). Exista
exceptii de la aceasta regula: in cazul contractelor solemne, cazul imobilelor
contractul ca sa fie valabil incheiat trebuie sa fie facut in forma autentica,
printr-un act notarial. In principiu, cu exceptia acestui tip de contracte, ele
sunt valabile prin simplul acord de vointa. Raportul dintre contractele
generale si cele speciale s-a rasturnat daca in dreptul roman aveau efecte
juridice si puteai fi sanctionate in justitie doar contractele speciale, ulterior
incepand din evul mediu si in CC francez principiul era ca orice contract
produce efecte, este valabil incheiat din momentul acordului de vointa. Nu
trebuie sa cadem in greseala sa credem ca un contract odata devenit special
nu se mai intampla nimic cu el. Vom vedea ca exista contracte care initial au
fost reglementate ca si contracte speciale si ulterior si-au pierdut din
importante. Exista contracte care la inceput au fost fara importanta
( contractul de transport) pentru ca ulterior, mai aproape de zilele noastre
materia contractelor de transport ( dezvoltarea transportului) a devenit atat
de ampla incat s-a nascut o noua ramura de drept : dreptul transporturilor
( maritime, aeriene etc). Ex: contractul de munca care initial era
reglementat pe undeva pe la contractul de prestare de servicii, ulterior a dat
nastere unor reglementari atat de ampla incat s-a constituit o ramura aparte
de drept. Exista si evolutii inverse. Ex: contractul de renta viagera, desi la
Page 5 of 8

momentul in care a fost introdus era foarte raspandit, la ora actuala mai
putine aplicatii practice, desi este reglementat in contunuare ca si contract
special. Prin urmare, materia contractelor speciale nu este un care raman
tipizata. Exista contracte care la ora actuala sunt speciale si care si-au
pierdut/ isi vor pierde din importanta si invers. Existau contracte nenumite
( ex. leasing care a fost constituit la inceput de practica judiciara,
comerciala si de doctrina. Acest contract include elemente atat a unui
contract de creditare, locatiune si ale promisiunii unilaterale de vanzare; in
practica s-a demonstrat ca este util si a fost folosit pe scara larga pt ca in
final sa se reglementeze contractul de leasing). Exista si contracte care desi
au o denumire nu au devenit inca speciale dar au toate sansele sa devina.
De pilda, contractul de publicitate nu are o reglementare speciala , deci
urmeaza regimul contractelor nenumite dar probabil ca nu peste foarte mult
timp va beneficia de o reglementare care il va transforma intr-un contract
numit/ special. Un contract indiferent ca este special/ nenumit este guverant
atat de regulile generale aplicabile in materie de contracte cat si de regulile
specifice aplicabile acelui contract in masura in care sunt derogatorii de la
dreptul comun.
Care sunt consecintele practice ale incheierii unui contract special? In
aceasta privinta,incheierea unui contract de vanzare cumparare partile
convin asupra elementelor esentiale si nu mai prevad nimica cu privire la
alte obligatii. Automat, contractului respectiv i se vor aplica reglementarile
referitoare la garantia pt evictiune sau pt vicii ascunse sau alte reglementari
care se regasesc in materia contractului de vanzare. Nu trebuie sa
reglementeze in amanunt raporturile juridice dintre ele, lucru pe care trebuie
sa il faca atunci cand este un contract nenumit. O sa vedem ca majoritatea
normelor referitoare la contractele speciale sunt supletive, adica se aplica
daca partile nu au prevazut altfel. Partile prin vointa lor pot inlatura obligatia
vanzatorului de a il garanta pe cumparator pentru evictiune/ vicii ascunse.
Se poate intampla in practica ca partile sa denumeasca gresit anumit
Page 6 of 8

contract, adica sa spuna contractului ca este vanzare, sa utilizeze


terminologia specifica contractului de vanzare, sa il intituleze contract de
vanzare dar in realitate analizand raporturile juridice sau intelegerea intre
parti sa se demonstreze ca nu este o vanzare pt ca pretul stipulat in contract
este fictiv, pt ca nu a fost platit de catre un cumparator. Daca se incheie un
astfel de contract intre un parinte si copilul sau este foarte posibil ca desi
partile au intitulat contractul de vanzare partile sa se inteleaga sa nu
plateasca niciodata pretul. In cazul incheierii unui contract de donatie este
obligatia de raport a donatiei, aducere la masa succesorala, obligatia de
reductiune etc. Ce reguli se vor aplica contractului? Daca se probeaza ca
contractul desi denumit de parti vanzare in realitate este donatie, contractul
va fi tratat ca o donatie. Contractul nu este special in functie de denumirea
lui, denumirea poate sa nu fie luata in considerare, ci este special daca
contine sau nu elementele specifice contractului a carui denumire o poarta
acea intelegere. Sigur ca in ipoteza aceasta de ex. cand un parinte incheie cu
fiul lui un contract de donatie sub denumirea de vanzare, gravitatea nu este
atat de mare pt ca este vorba de intere private, partile interese vor putea
dovedi ca intelegerea este donatie si sa se aplica regulile privitoare la
donatie ( raportul, reductiunea). Cand partile vor sa fraudeze legea, incheie
un contract de comodat care este in esenta un contract gratuit presupune
acordarea folosintei unui bun fara plata. Cel care da bunul in comod sa nu
plateasca impozite partile intituleaza contract de comodat un contract care
in realitate este de locatiunea. Intr-o astfel de ipoteza, fiind vorba de o frauda
la lege contractul este nul absolut si contractul aparent si contractul secret.
In ceea ce priveste calificarea contractelor a stabili natura juridica reala a
intelegerii incheiate de parti. Cine face calificarea? In caz de litigiu , produce
efecte contractul de donatie dar daca partile nu cad la o intelegere,
competenta este instanta. A nu se confunda calificarea contractelor , adica
operatiunea de stabilire a naturii juridice reale a acordului de vointre
( stabilirea naturii intelegerii) dintre parti cu interpretarea contractului
Page 7 of 8

(stabilirea vointei reale a partilor). Exista situatii cand partile nu au o intentie


directa de a da o denumire contractului se poate intampla ca din
necunoastere sa denumeasca contractul gresit si atunci problema care se
pune este cea a calificarii. Interpretarea este necesara atunci cand exista in
contract anumite prevederi care nu sunt clare. Calificarea juridica a
contractelor presupune determinarea elementelor judice caracteristice,
esentiale din intelegerea partilor ce au avut ele in vedere si unde se
incadreaza ceea ce ele au dorit. In cazul unui contract de vanzare trebuie sa
avem pe de o parte un transfer de proprietate din partea unei parti si in
cealalta parte, ca si contra echivalent plata unei sume de bani drept pret.
Cand reusim sa stabilim aceste elemente avem un contract de vanzare
cumparare. Cand un element nu se evidentiaza a transmis doar folosinta
nu mai avem vanzare pt ca de esenta vanzarii este transferul proprietatii, ci
locatiune ( folosinta contra platii).

Page 8 of 8

S-ar putea să vă placă și