Drept financiar public

Lect. univ. dr. Alice

Zdanovschi

SUBIECTE DE EXAMEN
FR, an.univ. 2011 - 2012

1.
Dreptul financiar. Noiune, izvoare, norme
2.
Raporturile de drept financiar
3.
Finanele publice. Noiune, forme, particulariti, funcii, structur
4.
Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale
5.
Ipoteze privind geneza monedei
6.
Sistemul bnesc al leului
7.
Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare
8.
Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile sistemului
bugetar
9.
Coninutul sistemului bugetar
10.
Procedura bugetar. Noiune. Principii
11.
Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar
12.
Cuprinsul Legii bugetare anuale

13.
Execuia bugetelor publice
14.
Ordonatorii de credite bugetare
15.
Modificarea destinaiei creditelor bugetare
16.
Procedura ncheierii execuiei bugetare i controlul execuiei bugetare
17.
Sistemul veniturilor publice
18.
Veniturile publice ordinare
19.
Veniturile publice extraordinare
20.
Sistemul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur
21.
Cheltuielile publice n domeniul social
22.
Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare
23.
Cheltuielile publice pentru funcionarea aparatului de stat
24.
Cheltuielile publice pentru aciuni economice
25.
Rspunderea juridic n domeniul financiar
26.
Controlul financiar. Noiune, rol, funcii
27.
Formele controlului financiar
28.
Auditul public intern
29.
Curtea de Conturi a Romniei

30.
Spaiul monetar Euro
Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din
avutul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de
ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste venituri n chip potrivit, trebuie s
in seama i de nevoile statului i de nevoile cetenilor .
Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748
Toat lumea vrea s triasc de pe urma statului.
Oamenii uit c statul triete pe cheltuiala tuturor.
Frederic Bastiat (1801 1850)

Subiectul 1.

Noiuni introductive privind dreptul financiar

Definiia:Dreptului financiar este format din totalitatea actelor normative

care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i
utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul
public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.
Banul public :reprezinta fondurile comune constituite la nivelul ntregii
societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n interesul
ntregii societi.
Principiile dreptului financiar
Legalitatea;

Planificarea financiar;
Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.

1. Legalitatea : Are o consacrare constituional expres astfel constitutia

prevede obligativitatea reglementrii prin lege a tuturor aspectelor care
vizeaz banul public.
2. Planificarea financiar: Consacrare constituional expres, instrumentul
juridic al planificrii financiare este bugetul public naional iar potrivit
constitutiei este format din: bugetul de stat, bugetul asigurrilor sociale de
stat bugetele locale i cuprinde previziuni clare privind volumul veniturilor i
necesarul cheltuielilor pentru anul financiar urmtor.
3.Consacrareconstituional la nivel de principiu, avnd n vedere intersul
public al modului de utilizare a resurselor financiare puse la dispoziia
statului ( n calitate de administrator al Banului Public), la a cror constituire
contribuie n fapt toi cetenii.
.
Izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept sunt :
constituia, legile ordinare ale parlamentului, ordonanele de guvern i
ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a guvernului
stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile
guvernului, ca i reglementri secundare n materie.
Izvoare specifice dreptului financiar: Legea finanelor publice nr. 500/2002,
Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale, Ordonana de urgen a
Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate
prin

trezoreria

statului,

Legea

nr.

94/1992

privind

organizarea

funcionarea Curii de Conturi, republicat, repreezinta norme de aplicare

sau explicatii ale notiunilor cuprinse in reglementarile primare fara a putea
extinde sfera ori intelesul acestor reglementari .
Normele dreptului financiar

Norma juridica financiara, o regul de conduit stabilit prin lege, care

cuprinde drepturile i obligaiile subiectelor participante la raportul de
drept financiar i a crei respectare este asigurat de autoritatea de
stat.Norma juridica , o regul de conduit general i impersonal, stabilit
de stat prin intermediul atribuiei de legiferare i a crei respectare este
garantat de fora coercitiv a statului.
Coninutul normei de drept
fiscal = ipotez + dispoziie + sanciune;
Elementul specific al normei juridice financiare este snctiunea.

Sunt

stabilite
saciuni

caracteristice

acestei

categorii

de

relaii,

ex.:

amenda

contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea prejudiciului n cadrul

rspunderii materiale, etc. Sanciunile se constat i se aplic de ctre
institutiile de control financiar ale statului..
Subiectul 2. Raporturile de drept financiar
Normele juridice financiare sunt formate din relaiile sociale

care iau

natere i se sting n procesul constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor

bneti ale statului i care sunt reglementate de normele juridice
financiare..Se disting de celelalte raporturi de drept printr-o serie de
trsturi specifice:
- subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de altele;
- obiectul de reglementare;
- modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia i are
sorgintea.
n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice raporturile de drept
financiar pot fi:
- raporturi juridice bugetare , fiscale, de creditare ,de garantare , de
organizare a circulaiei monetare, valutare, de asigurare prin efectul legii, de
control financiar.

Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:

Subictele participante la raportul de drept financiar:
1.Statul, reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar
nvestit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a
fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul ntregii societi.
Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar realitate concret
din punct de vedere economic i financiar, are obligaia constituional de a
satisface n mod rezonabil nevoile sociale ale populaiei existente.
2.Orice persoana fizica sau juridica

care interacioneaz cu organele

statului n procesul administrrii finanelor publice, contribuabilul.

Relatiile juridice financiare apar numai n cadrul activitii financiare
nfptuite de stat i organele sale. fr excepie, unul dintre subiecte este
statul, printr-un organ de specialitate care intr n raportul juridic de pe
poziia de purttor al autoritii de stat (forta coercitiva).
Creeaz o poziie juridic de
subordonare a tuturor subiectelor fa de subiectul purttor al autoritii
de stat.Exist experti n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei
publice (etc.) o serie de raporturi juridice n cadrul crora subiectele
participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de egalitate juridic
cu statul. In raportul juridic fiscal se nasc, se modific i se sting pe baza
manifestrii unilaterale de voin a statului executrii directe a obligaiilor
generate de raporturile juridice financiare n sarcina diverselor subiecte de
drept implicate n administrarea banului public, fr a fi necesar o hotrre
judectoreasc. Diferena actele administrative din domeniul finanelor
publice sunt executorii prin ele nsele, persoana care se simpte lezat de
aplicarea actului administrativ avnd dreptul de a folosi toate mijloacele puse
la dispoziie de legislaia procesual-civil n vederea desfiinrii, anulrii,
revocrii, modificrii sau ndreptrii actului administrativ nelegal.
Obiectul raportului de drept financiar este diferit determinat :
- de sfera de cuprindere a finanelor

publice i de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la

activitatea fiscal
- obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de
creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc.
- obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute
persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri sau dein bunuri
impozabile sau taxabile.
Coninutul raportului de drept financiar este dat de drepturile i obligaiile
subiectelor participante care difer de cele ale altor rap. jur., incat se
stabilesc n legtur cu necesitatea i importana constituirii, repartizrii i
utilizrii fondurilor bneti ale statului.
Subiectul 3.

Finanele publice

Finante publice sunt totalitatea relatiilor de natura economica constituite

sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor
necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale.
Finanele publice formate din totalitatea mijloacelor bneti puse la
dispoziia statului prin care acesta i ndeplinete funciile sale. ntr-o
societate modern 2 mari categorii de mijloace bneti n funcie de
formele de proprietate private i publice (banul public).
Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice
=orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani.
Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri
publice destinate acoperirii cheltuielilor statului.
Exist 2 categorii de finane publice:
1. clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec.
XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist.Statul era putin preocupat
de activitatile private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii
traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia.

Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private. Se actiona

conform principiului guvernarii ieftine reducandu-se la minim cheltuielile
publice..
Finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie bugetar
excedentar, o fiscalitate sczut i un stat neintervenionist.
2. moderna: s-a dezvoltat dupa primul razboi mondial cand statul
neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa
influenteze in mod direct procesele economice.
Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in
economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea
stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale
ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a veniturilor
nationale.
Finanele publice moderne se caracterizau printr-o execuie bugetar
deficitar, o fiscalitate ridicat i un stat intervenionist.
Ca i stat interveionist s-au evideniat dou ci: subveniile i finanare
Stat intervenionist n esen pt. a gestiona dezechilibrele economice (avea
nevoie de foarte muli bani), intervenea pe dou ci
1. Calea subsidiilor/ subveniilor/ ajutoare.
2. Calea finanrii.
SUBVENIILE : Sume alocate de la bugetul de stat (banul public) pentru
gestionarea unor dezechilibre ntr-un volum relativ redus ctre toi agenii
economici, indiferent de forma de proprietate. Atat in sectorul public cat si
in cel privat, aceste sume au un volum relative redus.
FINANTAREA: n momentul n care subveniile sunt insuficiente iar
existenta agentului economic este esentiala pentru comunitatea din care
face parte statul trece la finantare. Prin finantare vom intelege sume
nelimitate alocate de la bugetul de stat n scopul gestionrii unui dezechilibru
ntr-un volum nelimitat ns numai nuntrul aceleiai forme de proprietate
numai spre sectorul public.

Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteriza, prin

prisma specificului lor, prin urmatoarele particularitati:
1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic
2. Relatiile financiare apar in forma baneasca
3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent
4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele banesti
repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.
Trsturile finanelor publice
Finanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteriza, n
funcie de specificul lor, prin urmtoarele trsturi:
1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, deoarece ele apar n
procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului social.
2. Relaiile financiare apar n form bneasc, ntruct, n cadrul produciei
de mrfuri i al aciunii legii valorii, procesul de producie, reproducie i de
circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb,
retribuia muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre
acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul
unor relaii bneti.
3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent, adic NU presupun o
contraprestaie direct din partea

subiectului beneficiar al mijloacelor

bneti.
4. Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare NU se
ramburseaz.
Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere
urmatoarele acte normative:
- Legea 500/2002 a finantelor publice- OUG 64/2007 a datoriei publiceLegea 273/2006 privind finantele publice locale- Legea 500/2002 prezinta:
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor
speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si
bugetul fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe, bugetele

locale.
n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea
structur:
- bugetul de stat;
- bugetul asigurrilor sociale de stat;
- bugetele fondurilor speciale;
- bugetul trezoreriei statului;
- bugetele instituiilor publice autonome;
- bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de
stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din bugetele fondurilor
speciale;
- bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii;
- bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate
de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri
publice;
- bugetul fonduri externe nerambursabile;
- bugete locale;
- datoria public.
OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice.
Legea 273/ 2006 priveste structura bugetelor locale, ale comunelor,
oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel
local, bugetul imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor
externe nerambursabile.
Doua functii principale:
- functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice +
distribuirea lor
- functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice, controlul
financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.
Controlul

financiar

asupra

fondurilor

publice

analizeaza

provenienta

resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre

beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a

echilibrului intre V publice si Ch publice.
n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale
societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii:
1. Funcia de repartiie
Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a
mijloacelor bneti, momentul: formarea resurselor i repartizarea acestora.
Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri din sumele
rezultate n urma repartiiei primare a venitului naional, prin preluarea unei
pri din finanele private de ctre stat pentru a se colecta veniturile
publice, ndeosebi colectarea de impozite i taxe.
Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la formarea de
mijloace bneti destinate constituirii de fonduri n contul persoanelor fizice
i persoanelor juridice care particip direct sau indirect la reproducia
produsului social.Repartizarea mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul
repartiiei secundare (redistribuirea) a venitului naional, astfel, resursele
private devenind ban public sunt folosite de ctre stat pentru a-i ndeplinii
sarcinile sociale.
2. Funcia de control
Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c
fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin
ntregii societi.
Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de
repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg dect aceasta,
deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea fondurilor bneti ale
statului, i modul de utilizare a resurselor respective, cutnd s previn
efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente.
Banul public= mijloace banesti ale societatii administrate de catre stat.
Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor
societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati private in sens larg

care se concretizeaza in actiuni cu caracter social, econ., de mentinere a

ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc.
Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o
redistribuire a veniturilor si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite
de organele de decizie politica. Instrumentul specific de actiune este bugetul
(principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate veniturilor si
cheltuielilor publice)
dc. V=Ch=> buget echilibrat
V>Ch=> buget excedentar
V<Ch=> buget deficitar
Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine
politicii bugetare. Politica bugetar reprezint procesul de stabilire i
ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie
(centrale

sau

locale),

concretizat

structurarea

dimensionarea

cheltuielilor publice. Politica bugetar se constituie ntr-un complex de

aciuni complementar politicii fiscale, ambele tipuri de politici reprezentnd
instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor
economico-sociale dintr-o ar.
Politica bugetar prin ea insasi exist de numai circa 60 de ani, n timp ce
deficitul i impozitele au fost utilizate de milenii.
Subiectul 4. Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale
Sub aspect conceptual moneda este o marfa speciala cu rol de echivalent
general. Fenomenul valorii , conceptual pt. ca o marfa sa devina speciala si sa
fie caracterizabila drept moneda trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci
condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la
ceata primitiv la popor, naiune:
O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii:
1. s fie general acceptat de comunitate;
2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze

calitile ntregului);
3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea
s fie constant n timp, inalterabil);
4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic;
5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).
Sub aspectul funcionalitii sale: Moneda este un instrument socialeconomic, indispensabil oricarei economii.Moneda, in forma ei clasica de disc
metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a mijloc de circulatie, de plata
si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru
facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori
care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere
publica.
Putere circulatorie = putere - valoare, valabilitate.
Putere de circulaie (sau circulatorie) a unei monede = nsuirea monedei de a
servi la vnzare-cumprare.
Putere de cumprare (a banilor), cantitatea de mrfuri i de servicii care
poate fi obinut n schimbul unei anumite sume de bani.
Functiile monedei
1. Functia de evaluare a valorilor economice.
2. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul
operatiunilor de vanzare-cumparare.
3. Functia de mijlocire a platilor.
4. Functia de mijlocire a creditului.
5. Functia de mijlocire a economiilor.
6. Functia de tezaurizare
7. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.
Moned lingvistic este MONET/ MONED
Terminologie = monet / ban / moned
MONET:
In literatura de specialite primele piese sub form de disc cu o anumit

valoare au fost btute (confecionate) n Roma Antic pe lng templele

zeiei Iunion Moneta (zeia comerului i fertilitii) aceste piese s-au numit
MONET cuvnt de origine latin care s-a impus n majoritatea statelor
supuse Imperiului roman.
Monet :origine latin datorit sferei de influen a ariei de rspndire a
civilizaiei romane n majoritatea statelor exist termenul de monet,
inclusiv romnii, totui la noi prin uzan public se folosete termenul de
moned (dar ambii termeni sunt coreci)
BAN: un prim sens : Moned : sinonim care desemneaz acelai fenomen la
noi cu ban (1. sens = marf cu rol de echivalent general). Dupa 1500 de ani,
(sec.XV)in unele zone unde schimbul s-a complicat a existat medalii din
metal , ce facilitau schimbul fiind garantate de cei ce le puneau in circulatie
(banii- dregator teritorial), Piesele erau facute in banarii (ateliere locale) iar
piesa a purtat denumirea de ban.
BANUL era un mare dregtor teritorial n unele ri sud-est-europene. Banul
a jucat un rol de mare importan n istoria rii Romneti, precum i a unor
regate/regiuni din sudul Ungariei medieval. n ara Romneasc, banul apare
n Sfatul domnesc n timpul lui Mircea cel Btrn.
De la sfritul secolului al XV-lea este conductorul judeelor de pe malul
drept al Oltului (regiune cunoscut ulterior cu numele Oltenia), cel mai de
seam ntre dregtorii rii Romneti, singurul, n afar de domnitor, cu
dreptul s pronune pedepse capitale. Teritoriul Olteniei a fcu t parte din
Banatul de Severin. Acest spaiu a fost cunoscut i cu denumirea "Banatul
Craiovei" sau "Bnia Craiovei", iar Craiova este supranumit i astzi "Cetatea
Bniei".
MONED:
Pe la 1700 a reintrat n lexicul romnesc pe vremea fanarioilor prin filier
greac = MONED,
n greac nu este t ci ci teta un sunet care se pronuna nazalizat
d.Ambii termeni au circulat pn dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd

uzan public a impus cuvntul moned, dar ambii termeni sunt coreci
derivai : monetar, monetrie.
La noi moned exist Iniial, denumirile monedei au exprimat materialul din
care a fost confecionat nsemnul respectiv. Etimologic, cuvintele care
desemnau n societile patriarhale moneda artau originea instrumentului
monetar.
1.Etap premonetara : Comunitatea agricultorilor

moned cerealele;

Pescarii petele uscat;

Pstorii animalul n turm -

latinescul pecus - latinescul capita

( numrtoarea capetelor de vit) - a derivat termenul capital;

Militarii din legiunile romane din Nordul Africii

erau pltii cu sare

salarium - salariu, salariat;

Vntorii - pieile de animale

- subdiviziunea rublei este copeic = cojoc

fcut din piei de animale.

2. Etap monetara:
Pe la sfritul secolului XIX s-a descoperit foarte mult argint piaa fiind
inundat de argint, drept consecin s-a trecut la sistemul monometalist,
argintul ne mai fiind la fel de rar ca i aurul.Cam n anul 1890 s-a trecut la
SISTEMUL MONOMETALIST, moneda fiind reprezentant de aur.
n prezent, marfa cu rol de echivalent general moneda = aurul. (rolul de
moned l ndeplinete aurul).
Aurul a avut putere circulatorie pn la cel de-al Doilea Rzboi Mondial, a
circulat sub forma unor piese-disc., iar dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial,
aurul s-a retras din circulaie

locul lui fiind luat de INSTRUMENTE

MONETARE !!!
Excepie: Aurul mai are putere circulatorie ca marf ntr-o singur ipotez
(la nivel statal), sub form de LINGOU = o pies paralelipipedic din aur pur
i care trebuie s ndeplineasc cumulativ trei condiii:
1. Calitatea aur monetar se evalueaz n puncte = 99,9% puncte [Karate = o
modalitate de evaluare a aurului de ctre bijutieri].

Exist dou sisteme de evaluare a metalelor preioase:

a) sistemul arab AuruliArgintulpnladepuncte
bsistemuleuropeanArgintdepuncteAurdepuncte
CantitateagreutateantreunciegikgCrmidaStr
lucitoare
Sigiliulemitentuluiautoritatea
NotabeneMetodelecareauintermediatinitialschimbulaveaufor
meuzualecutitevarfuridesageataabiaulteriorimpunandusedisculmetalicTimpdedesecsauutilizatmonededinmetalpretioscuvaloareintrinsecaOdatacuapa
ritiaprimelorbancimetalulpretiosainceputsasiimpartarolulcubancnoteleconvertibileinmetalpretiosIntimpsaevoluatdelabancnoteconvertibileinaurlabancnoteneconvertibilein
aursaualtmetalpretiossisaajunsinfinallabaniidecontPreluareafunctiilormonedeiefectived
ecatrebancnoteafacutposibilaindeplinireaunorfunctiisuplimentares
ifaramonedametalicaBancnotaneconvertibilasaimpusincirculatiepebazaagarantii
acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si
garantia statului emitent.
INSTRUMENTELE MONETARE
Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a
monedei, a valorii.
Instrument monetar eate forma de manifestare a monedei in circulatie,
forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs
fortat.Moneda-aur i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat de
instrumentele monetare!
Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare:
1. numerarul
2. conturile scripturale (moneda scriptural)

3. conturile electronice (moneda electronic)

1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou
categorii, (care reprezint primele forme de instrumente monetare):
a) numerarul metalic (monezile)
b) bancnotele = note de banc
a)Numeralul metalic- moneda, monzi, moneta, in functie de aspectul istoric
marfa cu rol de echivalemt general avea si putere circulatore prin piesele
disc cu valoare intrinseca.

b)

Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut

care poate fi hrtie, estur i plastic mai nou (material sintetic). Au aprut
odata cu formarea bancilor. In timp in perioada interbelica a avut loc un bun
economic financiar iar numeralul metallic si bacnotele nu au mai facut fta
cererii de instrumente monetare pentru a satisface circultia monetara.
2. Conturile scripturale (moneda scriptural) sunt instrumente monetare de
transfer scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul
unei instituii numit banc . Trecerea dintr-un cont n altul se face scriptic.
(se folosete cecul ???) Nu au o existen material concret aa cum are
numerarul.
n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor
economice, financiare, comerciale, bancare nici conturile scripturale nu au
fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind timpul
necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult
timp). Astfel, au aprut conturile electronice.
3. Conturile electronice (moneda electronic)

care asigur transfer

instantaneu. i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu

conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul de transfer
zilnic.n acest caz se folosesc cardurile bancare.
Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca alternativ a
instrumentelor ,,clasice de plat numerarul i cecul, iar deintorul lui are
dreptul de acces la o procedur de autorizare i plat cu card. Denumit i

portofel electronic.
Categorii de monede existente in circulatia monetara.
1.Moneda efectiva (manuala
2.Moneda de cont (bancara
3.Moneda conventionala
4.Moneda de calcul.
5.Moneda fiduciara
6.Cardul bancar

Subiectul 5. Ipotezele privind geneza monedei

Doctrina a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o
suit de teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen. n centrul
acestor ipoteze se afl schimbul cu diferite nuane. Moneda a prut datorit
schimbului !!!
Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:
I. Ipoteza economica/ realist.: Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului.
La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost
obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Se
considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara)
careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o
economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura.
II. Aparitia monedei ca etalon de valoare: Moneda a aparut deoarece era
necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a
preexistat monedei intrument de schimb.
Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat
in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au
impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al
schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul
a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul).

III. Ipoteza religioas: Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice

functiile mercantile, ci cele religioase. In religia antropomorfic zeii erau
reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei
acestora. Darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de
un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale
ajung

sa

fie

sacralizate

prin

cresterea

nr.membrilor

comunitatilor,

nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare.

IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere
social)
Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se
considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de
moneda de restul obstei. Moneda ar fi consacrat anumite ranguri ale
posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Aceasta teorie se
bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau
utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor
demnitati, precum si in sacrificiile religioase.
V. Ipoteza patrimonial: Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora
practica economica le-a imprimat functia monetara au constituit la origine
patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe
bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de
necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare
si semne ale bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau
fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.
Subiectul 6. Crearea sistemului bnesc al leului
n spaiul carpato-danubiano-pontic
Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit pentru prima dat pe
aceste meleaguri de un metal trebuie atribuit aramei care a nceput a se
utiliza din neoliticul trziu sub form de lingouri sau obiecte.

In perioada antichitii un moment important este primul fenomen monetar

propriu, dup moartea lui Burebista aparitia monedei kosonul dacic.
Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise
ntr-un centru din inima Daciei dup modelul denarilor romani de argint.
Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n toat istoria
getodacilor.
Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de Comosicus,
urmaul lui Burebista, aceast moned-medalie avnd pe avers vulturul
Carpailor ocrotitor, -acvila, simbol al unitii neamului dac nfptuite de
Burebista.Circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea
trupelor.
Pe avers era redat un consum roman si doi lectori (purtatori de fasci) un cerc
pe lat inconjura grupul de personae iar in legenda era monograma literi K
.Koson este anagrama numelui preotului Comosicus urmasul lui Burebista.
In perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei
romane dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii imperiali. Sistemul
monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz. Moneda
de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz
btut n trei valori principale: sesteriul, dupondiul i assul.
Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia bneasc i recapt
funciile din perioada preroman. Circulaia monetar se va restrnge n aa
msur nct produsele se vor procura, n cea mai mare parte, pe calea
schimbului specific economiei naturale.Ulterior avem monede bizantine si nu
se mai emit monede pe plan local.
Sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti.
Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare, n epoca
feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor, rolul banilor crete
n nsemntate i determin crearea unor sisteme monetare proprii, ca
expresie a suveranitii i independenei rilor romne.
Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem de variate:

ducai, dinari, groi, taleri, groie, bani, lei.

n

comerul

medieval,

principiul

teritorialitii

monedelor

nu

avea

aplicare,astfel incat in circulatia monetara erau monede locale si starine(anii

1400). Printre monedele strine cu acces larg n circulaia mrfurilor au fost
talerii de argint ai Tarilor de Jos (talerii leonis pentru ca pe revers aveau un
leu 1581).
Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor ntre 1859
-1862)
La 1866 n Constituie se consfinete dr. de a bate moneda( atribut al
suveranitatii).Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului
trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea economiei
naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi
eterogene de monede strine care ngreunau circulaia mrfurilor. Se
ajunsese la utilizarea a nu mai puin de 75 specii de monede strine,
provenite din diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira
turceasc, ducatul austriac, francii, icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla i
copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol .a.
Era necesar o asanare monetar - retragerea tuturor monedelor din
circulaie i punerea unei singure monede, pentru a asigura o stabilitate
social i politic.
Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al leului - un sistem
bimetalist Aur -Argint.- 1890 se trece la sistemul monometalist.
Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:
un coninut bimetalist - piesa avea o reprezentare n Aur i Argint - Legea
14/1867 instaureaza un sistem bimetalist Aur-Argint
avea o subdiviziune banul - 1 leu = 100 bani
Puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat de
ncredere ntre guvernani i guvernai. Propaganda de la acea vreme era
ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut.
Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina

romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum denumirea de leu

i cea de ban
LEUL: n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat
documentar cu privire la existena leilor n circulaie pe teritoriul rii,
primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua denumirea de leu
pentru noua unitate monetar romneasc. Denumirea de leu de la acest taler
olandez este intalnita si in alte sisteme monetare nationale ale altor state
care au preluat-o pentru moneda lor nationala (n Albania lek, n Bulgaria
leva, ).
BAN: piesele puse n circulaie la 1867de ctre domnitorii locali - bnriile
1880 nfiinarea BNR
1890- trecerea la sistemul monometalist Aur
1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la etalonul Aur
dup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului.
Denominarea monedei naionale
prin legea 348/2004, n vigoare 2005.
Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne
monetare. Procedeul este numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru
se practic atunci cnd sumele de bani devin foarte mari n valoare absolut,
datorit inflaiei.
Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar, care este o
aciune de stopare a inflaiei ce presupune ncetarea emisiunii de sume
bneti excedentare i eliminarea surplusului de bani din circulaie..
n prezent unitatea monetar naional este consacrat de constitutie i de
prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei
care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar subdiviziunea
acestuia, banul,
Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne
monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de
plat pe teritoriul Romniei

Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s asigurare stabilitatea

monedei naionale, pentru a contribui la stabilitatea preurilor.
In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental
asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR
elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de
plati.Romania doreste sa adere la zona Euro (indeplinirea criteriilor de
convergenta si sa adopte moneda EURO ca moneda nationala).
Subiectul 7. Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare
Este o criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar.Inflatie (bani
multi, marfuri putine).
Inflatia este o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si
masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intro astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si
ulterior de depreciere monetara.
Cuvntul inflaie latinesculinflareaexageraaumfla
INFLAIAseproducecaurmareacreteriicantitiidebanif
racoperirepepiadpdvcantitativmaterialidatoritscderiipu
teriidecumprareaUMcaracterfuncional
*cretereageneralizatapreurilor
*scdereaputeriidecumprareabanilor
*inflaiaesteostarecaracterizatprincretereapermanentmairapid
avaloriiputeriidecumprarefadevolumulbunuriloriserviciilor
astfelnctdinacesteacretereavenituriloriseviciilorntimpceval
oareabanilorscade
*msurareainflaieisefacecuajutorulindiceluigeneralalpreurilorI
PCcareexprimcretereapreurilordineconomiendecursuluneiperi
oade
Formedemanifestareinfunctiedegraduldedepreciere

latentasementineincaincredereapubliculuiinmonedanationala
realadepreciereabanuluiseaccentueazasepierdeincredereainmone
danationalaiarproducatoriinumaivandmarfuriinmonedanationala
excesivadepreciereamonetaraimpiedicaexercitareafunctiilorspecifice
decatremonedanationala
crestereapreturilor
relativacrestereapreturilormaimiccrestereamaseimonetare
absolutainvers
ordinuldemarimeratainflaiei
MecanismeleinflaieiInflaiaarecauzemultiple
aCretereaexcesivacreditului
bAcoperireadeficituluibugetariabalanelordepliexterne
cCretereacosturilor
dCretereasalariilor
eReducereaproducieidebunuriiservicii
Formeleinflaiei
-inflaietrtoareIPC-
-moderatIPC-cretereacereriitotale
-galopantIPC-reducereaoferteitotale
-hiperinflaieIPCpestecauzestructurale
-stagflaieinflaierapidilipsadecreterenotabilaeconomieicreterezero
iprinrecesiuneeconomicQscadeMconstant
-slumflaiedeclineconomicoscdereaproducieinaionaleioinflaieirapidc
hiargalopant
nliteraturadespecialitateapariurmtoarelenoiuni
stagflaieslumplaiamegainflaiecndinflaiadepetel
unar
Stagflaiaunfenomenderegreseconomicpefonduluneiinflaiipersist

entenperioadaanilor``careademonstratnunumaicinflaianustimuleazproceseleeco
nomicedarcontribuientromsurapreciabillastagnareailaadncireacrizeieconomiceimon
etarecares-aagravatnanii`-`
Aproximativnaceeaitermenidecomparaiesaconturatislumpflaiacaredefinetetotunregreseconomicitotp
efondulcrizeimonetare
DEFLAIAestefenomenulinversinflaieiatuncicndmonedaseapre
cieaziarcantitateademasmonetardevineinsuficientpentruacope
rireabunuriloriserviciilordepepia

SubiectulConceptuldesiste
mbugetar
Notiunenaturajuridicasistemului
bugetar

Sistemulbugetarreprezintprincipalulplanfinanciaralstatuluiprincar
esuntprevzuteveniturilesicheltuielilepentruoperioadadeterminata
detimpfiindalctuitdintrunansambludebugetedistinctecaresuntelaborateaprobatesiexecu
tateinconditiideautonomie
BugetulSistemulbugetaresteinstrumentultehnicprincaresegestion
eazbanulpublic
Cuvntulbugetprovinedinfrancezavechenormandundecuvinteca
bougebougettedesemnauopungdinpielesauopungdebanip
entrucheltuielilecotidiene
TermenulafostpreluatnAngliaodatcucuceririlenormandeundete
rmenulderivatedebudjetdesemnaunsacalregeluiconinndbaniine

cesariacopeririicheltuielilorpubliceideaicisarspnditnntreagalumecusemnificaiafinanciaractual
nRomniatermenuldebugetaparepentruprimaoarnRegulamentel
eOrganiceInRegulamentulOrganicalMoldoveicareseocupdefina
nelepublicesentlnetetermenulbindgedariexpresianchipuir
eacheltuieliloranuluiviitor
Reglementareaactuala-sistemuluibugetaralstatuluiesteorganizatintroconceptiespecificaeconomieidepiatacuprinzandunsistemunitarde
bugetedistinctecaresuntelaborateaprobatesiexecutateinconditiid
eautonomieSistbugromancuprindeunsistunitardebugetereglem
entateptadministratiapublicacentralainLegeasirespectiv
ptadministratiapublicalocalainLegea
Importantadeosebitaasistemuluibugetarincadrulfinantelorpublicesi
alrelatiilorsocial-economicepoatefisintetizataastfel
participainmoddirectlaindeplinireafunctiilorsisarcinilorstatului
asiguraautonomiarealaacolectivitatilorlocaleconstituiteincadrulunit
atiloradministrativ-teritoriale
garanteazarealizareaefectivaaprotectieisocialeaunorcategoriiimpor
tantedinrandulpopulatiei
asiguraechilibrulfinanciarmonetarsivalutaralstatului
areunimportantrolstabilizatoraleconomieinationale
Naturajuridic-opinii
actadministrativptcaatatveniturilecatsicheltuielilesuntsimpleeva
luarideordinfinanciar
-legepropriuzisabugetulconstituieunadevaratprogramdeadministrareintocmitde
puterealegislativalegesiactadministrativporninddeladeosebirearealizataintrelegea
formalasilegeamateriala

actdeplanificarefinanciaracareinurmaadoptariidecatreorganulle
gislativprintr-olegespecificadobandestenaturajuridicadelege
principalulplanfinanciaralstatuluicaresebucuradecaracterexecutori
uarenaturjuridicdelege
Sistemulbugetarreprezintaprincipalulplanfinanciaralstatuluicarecup
rindeindicatorifinanciariprivindmodulderealizarealveniturilorsialc
heltuielilorstatului
Parlamentulnupoatesaapliceprocesuldeadoptarealegilorunuidocum
entalcruicontinutnuaretrasaturilenormeijurcireprezintadoaru
nplanformatnprincipaldinindicatorideplancaresuntaleatoriisu
sceptibilidemodificarepeperioadadeplanleguitoruldezbatesiadopt
alegeabugetaraanualadeaprobareasistbug
Astfelprintrunsubterfugiudetehnicajuridicaseconferasistbugcareramanein
esentaunplanfortaobligatorieanormeidedreptsistbugarenat
jurdelege
Partilecomponentealesistemuluibugetaresteformatdinanumiteverig
icareformeazaunansamblucoerentdenumitstructurabugetara
Structurabugetaraaunuistatdepindedetipuldestatrespectiv
statedetipunitarolegislatieunicaorganeunicealeadministratieipu
blicecentralesiorganelorautonomeinteritoriu
Structurabugtaraaoricaruistatdetipunitarcuprindunsistembuge
targeneralalstatuluibugetprivindadministratiapublicacentralalac
areseadaugabugetelocaleautonomeorganizatelanivelulfiecareiunita
tiadm-terit
statedetipfederalfederatiestatemembrealefederatieiunitadmterit
Structurabugetaraastatelorfederaleeformatadinbugetulfederatiei
bugetelestatelorprovinciilorsibugeturilocale

InRomaniasistemulbugetaresteunulspecificunuistarunitarsicupri
ndelanivelcentral
bugetuldestat
bugetulasigurarilorsocialedestat
bugetelefondurilorspeciale
bugetultrezorerieistatului
bugeteleinstitutiilorpubliceautonome
bugeteleinstitutiilorpublicefinantateintegralpartialdinbugetulde
statbugetulasigurarilorsocialedestatsibugetelefondurilorspeciale
dupacaz
bugeteleinstitutiilorpublicefinantateintegraldinvenituriproprii
bugetelefondurilorprovenitedincrediteexternecontractategaranta
tedestatsiacarorrambursaredobanzisialtecosturiseasiguradi
nfonduripublice
bugetulfondurilorexternenerambursabile
Incadrulbugetuluiadministratieipublicecentraleseprevaddistinctbug
eteleSenatuluiCamereiDeputatilorPresedinteluiGuvernuluisialalto
rinstitutiicarenuauorganeierarhicesuperioareSRIICCJBNRT
VR
Lanivellocalbugetelelocalealeunitadmteritcareaupersonalitatejuridicafiecareareunbugetpropriuinco
nditiideautonomie
Sistemulbugetarnu-ialcatuitdintrundocumentunicciseprezintasubformaunuiansambludebugetecla
sificateastfel
bugetulgeneralalstatului venituri si cheltuieli administrative publice
central
bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i asigurrile
sociale, de la pensii la alocaiile sociale.
bugetele locale

bugetele institutiilor pulice

bugetele extraordinare (imprumuturile)

Subiectul 9. Continutul sistemului bugetar

Continutul sistemului bugetar reprezinta ansamblul de venituri si cheltuieli
bugetare.Veniturile publice reprezint sursele pentru constituirea banului
public.
n activitatea statului modern sursele de formare a Banului Public se mpart
n dou mari categorii:
-surse ordinare - normalitatea ntr-un stat modern ,taxele i impozitele =
fiscalitatea statului modern
-surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz atunci cnd
sursele ordinare sunt insuficiente.
Veniturile bugetare (ordinare): Venituri care se incaseaza cu regularitate la
buget si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prevederilor
Legii finantelor publice si a Legii finantelor publice locale
In temeiul Legii 500/2002 veniturile bugetare sunt alcocate din: impozite,
taxe, contributii, varsaminte.
Veniturile bugetare sunt descrise ca fiind alcatuite din:
Venituri fiscale: impozite si taxe.
Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. venituri realizate
Indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe
vamale, TVA)
Taxele: se percep pt.serviciile solicitate autoritatilor publice de catre pers.
fiz. si jur.
Venituri nefiscale: Venituri obtinute in urma administrarii proprietatilor
statului.Deosebire :Veiturile fiscale si Veniturile nefiscale: la veniturile
nefiscale, in procesul de realizare a veniturilor, nu se produce o schimbare a

titularului dreptului de proprietate, statul fiind cel care realizeaza veniturile

si tot statul fiind si colectorul veniturilor.
Venituri parafiscale : uneori anumite taxe speciale pe care comunitatile
locale le pot stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii
unui obiectiv specific.
Contributii: -legea 500/2002- prelevarae obligatorie a unei parti din
veniturile persoanei fizice/ juridice , cel fara posibilitatea obtinerii unei
contraprescriptii.
Varsamantul:- modalitatea de stingere a obligatiei legale prin virarea unei
sume de bani efectuata de un agent economic sau o institutie publica ori
financiara.
Veniturile extrabugetare (extraordinare)= Venituri la care statul apeleaza in
cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral
cheltuielile bugetare
Mai multe categ. de surse ale Veniturilor extrabugetare:
1.mprumuturile sub forma baneasca (creditul) , intern prin bonuri de tezaur
pe piata externa( datoria publica).
2.Vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile
(actiuni) si imobile apartinand statului,
3.Emisiunea monetara care nu e recomandata implica punerea in circulatie a
unor bani fr acoperirea n mrfuri i servicii( duce la inflaia).
4.Sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor
confiscate, abandonate i fr stpn.
Cheltuielile publice reprezint destinaia banului public, modaliti de
repartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea atingerii
obiectivelor generale ale socieii.
Cheltuielile publice vor fi determinate de tipul si gradul de dezvoltare al
econ.
Categorii de cheltuieli publice( 5+1)
1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important

nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sociale, omaj,

pensie, sport, etc.
2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat infrastructura

(rutier,

feroviar,

canalizare

ap,

gaze

natural,

telecomunicaii)
3) cheltuieli militare ch. neproductive directe in perioada de razboi si
indirecte pentru mentinerea pacii (lichidarea urmarilor unui razboi.
4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat - pentru strucuturi
necesare doar acum.
5) pentru cercetare-dezvoltare: cercetarea fundamentala, cercetarea
aplicativa
Cheltuieli bugetare planificate:
+ 1 = alte cheltuieli : rezerva bugetar pentru situaii imprevizibile ce nu pot
fi planificate:
a) calamiti naturale
b) cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor de stat
c) influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional
Subiectul 10. Procedura bugetara (activitatea). Notiune.Principii
Procedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si
normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii,
executarii si incheierii exercitiului bugetar.
Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.
Etape:
elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar)
aprobarea acestora
executia bugetara
incheierea exercitiului bugetar
PRINCIPII de derulare a procedurii bugetare:

1.Principiul universalitatii: Veniturile si cheltuielile se includ in bugete in

totalitate in sume brute
2.Principiul neafectrii veniturilor bugetare: nu-i permis ca anumite veniturile
bugetare sa fie specific directionate pt.acoperire unei anumite cheltuieli,
sunele ncasate, virate, depuse la buget se depersonalizeaz
EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care pot fi
afectate unei anumite destinatii
3.Principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind banul public
trebuie s fie cunoscute de societate. Anumite reguli de transparenta
asigurate prin:
dezbaterea publica a proiectelor bugetare
dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug.
publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor
si conturilor anuale de executie
utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a
informatiei asupra continutului sist.bug.
4.Principiul unitatii: veniturile si cheltuielile se inscriu intr-un singur
document (specializrii bugetare, veniturile i cheltuielile publice )
5.Principiul specializrii : Printr-un instrument ethnic intocmit de Ministerul
Finantelor Publice intra-numit clasificatie bugetara, atat veniturile cat in
special ch.bugetare se vor dtuctura pe titluri, capitole, subcapitole,sectiuni.
!Trecerea unei cheltuieli(alocatii bugetare) de la o sectiune la alta se face
foarte strict.
- Destinatia banului public
-Schimbarea destinatiei banului public poate duce la atragerea raspunderii
juridice prin infrctiunea de deturnare de fonduri (acesta infractiune este
specifica ordonatorilor de credit).
6.Principiul anualitatii execuiei bugetare: Acest principu are in vedere
direct etapa executiei bugetare potrivit caruia raelizarea veniturilor si
efectuarea cheltuielilor se intinde pe 365 zile calendaristice, perioada care

poate sau nu sa coincide cu anul calendaristic. In consecinta veniturile si

cheltuielile bugetare sunt aprobate de legea bugetara pentru o perioada de 1
an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar.
- executia bugetara etapa nucleu
- scopul principiului bugetar este punerea in aplicare a constituirii si folosirii
fondurilor planificate.
La jumatate sec. trecut avem 2 feluri de state :
1. State a caror executie bugetara corespunde anului calendaristic
2. State a caror executie bugetara nu corespunde anului calendaristic
Azi in 90% din state anul de executie bugetara corespunde anului
calendaristic ( excutia bugetara in Japonia, SUA nu corespunde din motive de
traditie) .
In 1930, in Romania anul de executie bugetara nu coincidea cu anul
calendaristic.
7.Principiul realitatii bugetare: Potrivit caruia propunerile facute de venituri
si cheltuieli in etapa elaborarii trebuie sa fie cat mai aproape de realitate.
8.Principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda
nationala, astfel toate actele juridice i operaiile care privesc banul public
sunt realizate, cuantificate n unitatea monetar cu putere circulatorie pe
teritoriul statului respectiv. (leul)
9.Principiul echilibrului bugetar: veniturile bugetare ar trebui sa acopere
cheltuielile
Exista teoria deficitului controlat - buget deficitar - Da situaie rezonabil
- max 3% PIB
= -echilibrul (relaia) ntre venituri i cheltuieli
Deficit bugetar Legea 500/2002 : parte a cheltuielilor bugetare ce
depete venitul bugetar ntr-un an bugetar.
10.Principiul solidaritatii: obliga la ajutorarea unititatii adm.-terit. preum si a
pers. fiz aflate-n stare de extrema dificultate prin alocarea de sume din
fondul de rezerva bug. constituit in acest scop.

11.Principiul autonomiei locale financiare: unitatile adm.-terit. au drept la

resurse financiare suficiente astfel se acorda autoritatilor locale drept de a
stabili nivelul impozitelor si taxelor locale cu respectarea principiilor
generale stabilite de Codul fiscal
12.Principiul proportionalitatii: resursele financiare ale comunitatilor locale
trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatile impuse de lege autoritatilor
admministratiei publice locale.
13.Principiul consultarii: acorda dr. autoritatilor adm. publice locale de a fi
consultate in legatura cu procedura de alocare a resurselor financiare de la
bug.de stat

Subiectul 11.Elaborarea si aprobarea proiectului sistemului bugetului

Proiectele legilor bugetare si proiectele bugetului de stat se elaboreaza de
Guvern prin MFP avand in vedere in principal urmatoarele criterii:
-prognozele indicatorilor macroeconomici si ai indicatorilor sociali pt. anul
avut in vedere si pt. urmatorii 3 ani
-politicile fiscale si bugetare
-politicile si strategiile sectoriale (ex. reducerea mineritului)
-prevederile acordurilor intl. de natura financiara semnate sau ratificate
-propunerile ord. pr. de cr., programele de finantare propuse de ei,
propunerile de defalcare si transfer -catre bugetele locale
-posibilitatile de finantare a deficitului bugetar
Calendar bugetar:
1.Pana la 31 martie se elaboreaza indicatorii macroeconomici si sociali care se
actualizeaza continuu pe parcursul procesului bugetar
2.Pana la 1 mai MFP inainteaza Guvernului obiectivele politicii fiscale si
bugetare impreuna cu limitele de cheltuieli gandite pt. fiecare categorie de
ordonatori principali de credite

3.Pana la 15 mai Guvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare si

informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului in
legatura cu principalele orientari ale politicii macroeconomice si finantelor
publice
4.Pana la 1 iunie ministrul FP transmite tuturor ordonatorilor principali o
scrisoare-cadru care specifica urmatoarele:
a) contextul macroeconomic care trebuie avut in vedere la intocmirea
proiectului de buget
b) metodologiile de elaborare a documentelor
c) limitele de cheltuieli pe care si le doreste Guvernul. a fi respectate
5.Pana la 15 iunie MFP comunica ordonatorilor principali limitele de cheltuieli
finalizate
6.Pana la 15 iulie ordontorii principali de credite au obligatia de a depune la
MFP proiectele bugetelor lor care, insa, trebuie insotite de documentatii si
fundamentari. Camerele Parlamentului, cu consultarea Guvernului, isi aproba
propriile bugete in vederea includerii lor in bug. general. Autoritatile
administratiei publice centrale transmit propuneri de defalcare si transfer
din fondurile centrale la bugetele locale. Dupa centralizarea informatiilor de
catre ordonatorii principali de credite la nivelul MFP se poarta discutii intre
conducerea MFP si fiecare ordonator. In caz de divergenta hotaraste
Guvernul in ansamblu.
7.Pana la 1 august proiectele ordonatorilor principali de credite sunt
centralizate la nivelul MFP
8.Pana la 30 septembrie, pe baza acestor proiecte, MFP prezinta Guvernului
proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor ordonatorilor principali.
Proiectul legii bugetare este insotit de un raport privind situatia
macroeconomica a anului bugetar in cauza si de proiectiile pe urmatorii 3 ani.
Aceste documente se insusesc de catre Guvern si vor reprezenta politica
social-fiscala a acestora.
9.Pana la 15 octombrie proiectele bugetelor si proiectul legii bugetare anuale

definitivate la nivelul Guvernului se depun la Parlament.

Aprobarea sistemului bugetar (prin adoptarea legii bugetare anuale)
Guvernul supune spre aprobare Parlamentului proiectele legilor bugetare,
proiectele de buget, proiectele eventualelor legi de ratificare si contul
general anual de executie.
Daca legile bugetare anuale si proiectele de buget depuse n termen legal nu
au fost adoptate de catre Parlament pana cel tarziu la data de 15 decembrie
a anului anterior celui la care se refera proiectele de buget, Guvernl solicita
Parlamentului aplicarea unor proceduri de urgenta.
Sistemul unitar de bugete, care cuprinde acea lista de bugete stabilita de
legea finantelor publice, se aproba prin acte specifice, dupa cum urmeaza:
- prin lege: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele
fondurilor speciale, bugetele creditelor externe si bugetele fondurilor
externe nerambursabile
- prin legi speciale: bugetele institutiilor publice autonome
- prin lege ca anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite.: bugetele
institutiilor finantate partial din sistemul unitar de bugete
- prin actul ordonatorilor de credit ierarhic superior: bugetele institutiilor
publice finantate integral din sistemul unitar de bugete
- prin actul organului de conducere, cu acordul ordonatorilor de credit
ierarhic superior: bugetele institutiilor publice finantate integral din
veniturile proprii
Daca legile bugetare nu au fost aprobate cu 3 zile inainte de expirarea
exercitiului bugetar, Guvernul isi va indeplini sarcinile avand grija ca limitele
lunare de cheltuieli sa nu depaseasca fie:
1/12 din prevederile bugetului anului precedent
1/12 din sumele propuse in proiectul de buget inca neadoptat daca acestea
sunt mai mici decat cele prevazute-n anul anterior
Bugetele locale - la nivel judeean/ municipii/ orae/ comune la consiliul
judeenean/ la consiliul local sunt depuse 3 documente:

- proiectul bugetului local

- proiectul Hotrrii de consiliu judeean pentru aprobarea Bugetului Local/
proiectul Hotararii Consiliului Local
- rapoartele comisiilor de specialitate
Consiliul judeenean/ consiliul local se pronun asupra Hotrrii consiliului o
trimite napoi preedintelui consililui jud/ primarului.
Subiectul 12. Cuprinsul. Legea bugetara anuala
La nivel general bugetele sunt supuse dezbaterii parlamentului fiind aprobate
prin adoptarea unor acte normative denumite legi bugetare anuale prin care
se confera relatiile financiare bugetare cuprinse in sistemul bugetar, forta
juridical de lege.
Contine orice legi bugetare si prevede in principal urmatoarele:
- estimarile veniturilor anului bugetar
- creditele bugetare aprobate,
- deficitul/ excedentul bugetar dupa caz
- reglementarile specifice exercitiului bugetar in cauza
- temeiul raspunderii juridice a Guvernului
Anexele legilor bugetare cuprind intre altele:
-sintezele bugetelor componente ale sistemului unitar de bugete
-bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele acestora
-sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat si criteriile de
repartizare a acestora catre bugetele locale.
Veniturile si cheltuielile se grupeaza n buget pe baza clasificatiei bugetare.
Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe
parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si, uneori, chiar si aliniate. Pentru
. ca cheltuirlile publice. au o destinatie precisa si limitata.
Nr de salariati si fondul de salariu de baza se aproba distinct prin anexa la
bug. fiecarui ord. pr. de credite. Nr. de salariati aprobat anual fiecarei
institutii publice nu poate fi depasit.

Tot drept anexa la bugetele ordonatorilor principali de credite se aproba si

programele acestora.
In alte anexe distincte sunt prevazute fondurile externe nerambursabile.
De regula, bugetul de stat include la dispozitia Guvernului 2 fonduri cu
destinatie speciala:
fondul de rezerva: se repartizeaza unor ordonatori principali de credite atat
la nivel central cat si la nivel local, pe baza de H.G. pt. finantarea unor
cheltuielilor urgente sau neprevazute.
fondul de interventie: se repartizeaza tot unor ordonatori principali atat la
nivel central cat si local, tot pe baza de H.G., insa pt. finantarea unor actiuni
urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati.
Exista o anumita flexibilitate intre aceste 2 fonduri, fiind posibil ca pe
parcursul anului bugetar fondul de interventie sa fie majorat cu resurse din
fondul de rezerva in functie de necesitatile concrete.

Subiectul 13. Execuia bugetelor publice(Execuia bugetar)

Procedura executiei bugetare care repartizeaza ansamblul de acte si actiuni:
1.Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare
2.Executia de casa bugetara
3.Realizarea venitului bugetar
4.Efectuarea cheltuielilor bugetare
5.Incheierea executiei bugetare
ETAPELE:
1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor i cheltuielilor bugetare
Conform principiului anualitii execuiei bugetare coroborat cu principiul

realitii (calculul probabilitii) de facto n cadrul execuiei bugetare

realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se repartizeaz pe
trimestre n funcie de specificul activitilor social-economice (pe domenii
de activitate nvmnt, sntate, construcii).
2.Execuia de cas bugetar/ a sistemului bugetar
Presupune acte i operaiuni de ncasare, pstrare i eliberare a mijloacelor
bneti din bugetul de stat.
In concret reprezinta un complex de operatiuni tehnice care se refera la
incasarea veniturilor si plata cheltuielilor bugetare.
Execuia de cas bugetar se realizeaz prin trezoreria statului (pe baza
unor norme specifice emise de MEF) care asigur:
1. ncasarea veniturilor bugetare;
2. efectuarea cheltuielilor bugetare n limita creditelor bugetare i
destinaiilor aprobate;
3. efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern
i extern rezultat din mprumuturile contractate direct sau garantate de
ctre stat;
4.

efectuarea

altor

operaiuni

financiare

contul

autoritilor

administraiei publice.
Instituiile publice efectueaz operaiuni de ncasare i pli prin unitile
teritoriale ale trezoreriei statului n a cror raz i au sediul i la care au
deschise conturile de venituri, cheltuieli i disponibiliti.
Este interzis institutiilor publice sa deruleze operatiuni de incasari si plati
prin banci comerciale.
Trezoreria statului este o instituie de tip bancar, instituia financiar, prin
care statul asigur efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind
fondurile publice.
Contul curent general al Trezoreriei Statului funcioneaz la Banca Naional
a Romniei i este deschis n numele :
1. Ministerului Economiei i Finanelor

2. unitilor Trezoreriei Statului din cadrul direciilor generale ale finanelor

publice judeene, a Municipiului Bucureti i ale administraiilor finanelor
publice ale sectoarelor Municipiului Bucureti.
3. realizarea veniturilor bugetare: presupune n concret ncasarea la Buget a
sumelor de bani prevzute n bugetului de stat.
Sumele provin din diferite venituri stabilite prin lege (doar Parlamentul poate
reglementa i institui veniturile publice )
Principiile care stau la baza realizrii veniturilor bugetare:
1) obligaia realizrii veniturilor la termenele i n cuantumul legal
2) veniturile prevzute n buget reprezint obligaii minime pentru
autoritile statului
In ceeace priveste obligatia veniturilor pentru neplata la termen exista
urmrmatoarea sanctiune fiscala numita majorarea de intarziere.
n realizarea veniturilor bugetare sunt necesare o serie de acte i
operaiuni, urmtoarele ETAPE:
1. identificarea veniturilor i bunurilor impozabile sau taxabile i stabilirea
(calcularea) obligaiilor bugetare datorate;
2. ncasarea propriu-zis a veniturilor bugetare;
3. urmrirea realizrii (ncasrii) veniturilor bugetare se realizeaz de ctre
organele care au dreptul de a ncasa astfel de venituri n situaia n care
contribuabilul nu i ndeplinete obligaiile de plat la termenele prevzute
de lege.
n procesul ncasrii veniturilor bugetare pot aprea venituri ncasate fr s
se cunoasc veriga bugetar creia i sunt destinate sau subdiviziunea
clasificaiei

bugetare

care

trebuie

nscrise.

Aceste

venituri

se

nregistreaz provizoriu ntr-un cont de venituri neclarificate, urmnd ca

ntr-un termen rezonabil (aproximativ o lun). n cazul n care nu se reuete
identificarea conturilor n cauz, acestea vor fi trecute n contul ncasri
din diverse alte surse ale bugetului de stat.
4. efectuarea cheltuielilor bugetare- reprezinta banul public de la buget

catre destinatiile legale prevazute prin alocatii bugetare . Alocatiile

bugetare reprezinta sumele alocate de la buget din banul public conform
destinatiei legale.
Principiile care guverneaz efectuarea cheltuielilor publice:
1) obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale;
2) cheltuielile publice reprezint obligaii maxime.
Obligaia efecturii cheltuielilor publice conform destinaiei legale per a
contrario schimbarea neprevzut de lege a destinaiei banului public, duce la
tragerea rspunderii juridice prin infraciunea de deturnare de fonduri !!!
(pedeapsa cu nchisoare la noi; state din asia pedeapsa capital)
Exist situaii obiective prevzute de lege excepii: transferarea, virarea,
suplimentarea, anticiparea, blocarea, anularea.
Finantarea de la bugetul de stat reprezint alocarea de fonduri bneti
necesare entitii finanate pentru ndeplinirea unor activiti socialeconomice, acestea sunt sume primite cu titlu gratuit i nerambursabile.
Finanarea de la bugetul de stat prezint urmtoarele particulariti:
a) beneficiaz de alocaiile bugetare numai nteprinderile i instituiile
publice;
b) scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin
lege: pentru aciuni social-culturale, activiti economice, cercetarea
tiinific fundamental, aprare, funcionarea aparatului de stat.
Schimbarea destinaiei fondurilor n afara prevederilor legii bugetare anuale
este calificat de legea penal ca ntrunind elementele infraciunii de
deturnare de fonduri.
c) fondurile bugetare se acord beneficiarilor cu titlu gratuit, adic fr
echivalent;
d) creditele (alocaiile) acordate n sistemul bugetar nu se ramburseaz,
aceste sume nu se mai restituie.
n procesul execuiei bugetare cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele
FAZE:

a) angajament;
b) lichidare;
c) ordonanare;
d) plat.
Execuia bugetar se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor
care au calitatea de ordonator de credite bugetare de atribuiile persoanelor
care au calitatea de contabil.

Subiectul 14.Ordonatorii bugetari( ordonatorii de credit)

Sunt ordonatori bugetari conductorii instituiilor publice cu personalitate
juridic.
n funcie de organizarea aparatului de stat central i local, ordonatorii
bugetari sunt clasificai n trei categorii:
1) principali- ( ministrii, primarul, presedintele consilului judetean)
2)

secundari

ei

reprezita

conducatorii

institutiilor

subordonate

ordonatorilor principali
3) teriali ei sunt conducatorii institutiilor subordonate ordonatorilor
secundari
In executia bugetara pot lipsi ordonatorii secundari de credite in functie de
complexitatea aparatului de stat.
Atributiile ordonatorilor bugetari:
1) de a folosi, utiliza, sumele alocate de la buget pentru instituia pe care o
conduc (toti 3 ordonatori o pot folosi)
2) de a repartiza alocaiile bugetare ordonatorilor din subordine (dor
tertialii si secundarii)
Responsabilitatea ordonatorilor bugetari:
Ordonatorii bugetari au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare in
limitele prevazute si conform destinatiei.Intotdeauna in ceea ce priveste
efectuarea datoriei publice se va face numai pe baza de acte justificative.

Ordonatorii raspund in principal de urmatoarele:

-realizarea veniturilor
-angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor
-angajarea si utilizarea creditelor bugetare
-pastrarea integritatii bunurilor apartinand entitatii pe care o conduc
-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii
-organizarea si monitorizarea sistemului referitor la achizitiile publice
-organizarea si tinerea la zi a situatiei patrimoniului entitatilor pe care le
conduc.
Executia

bugetara

se

realizeaza

pe

principiul

separarii

atributiilor

persoanelor care au calitatea de ordonatori bugetari fata de cele care au

calitatea de contabil.
Ordonatorii bugetari vor indeplini operatiuni specifice angajarii, lichidarii si
ordonanrii cheltuielilor pe cand contabilii vor realiza operatiunile de
plata.In ambele cazuri, ei au nevoie de anumite vize de specialitate ale
compartimentelor interne.
Regulile de efectuare a cheltuielilor bugetare
- efectuarea concreta a platilor se face in limitele creditelor bugetare
aprobate
- numai pe baza de acte justificative
- numai dupa ce acestea au fost lichidate si ordonantate conform legii
Lichidarea= verificarea pe baza documentelor justificative a urmatoarelor
aspecte:
-existenta angajamentului
-suma datorata
-exigibilitatea
Ordonantare= confirmarea faptului ca, dupa caz, livrarea de bunuri,
prestarea de servicii sau executarea de lucrari au fost efectuate si plata se
poate realiza.
Pe cale de exceptie de la principiile Legii 500/2002, se permite Guvernului. la

propunerea ministrului Fin. Publ. sa stabileasca anumite actiuni si categorii de

cheltuieli pentru.care se pot efectua plati in avans.
Plati in avans 2 conditii:
- avansul anual sa nu depaseasca 30% din valoarea anuala a lucrarilor,
serviciilor etc.
- pana la 31 dec. a anului bugetar in care s-a acordat plata-n avans, sumele
reprezentand avansuri sa fie justificate prin bunuri, servicii sau lucrari, in
functie de contract. In situatia in care sumele platite-n avans nu sunt
justificate pana la sfarsitul anului bugetar, acestea trebuiesc. recuperate de
catre autoritatea publica care le-a acordat si vor fi restituite bugetelor de
unde provin. Recuperarea sumelor nejustificate se face cu perceperea de
penalitati calculate de la data acordarii avansului si pana la data recuperarii.

Subiectul 15.Modificarea destinatiei creditelor bugetare

Modificarea destinatiei alocatiei bugetare este o exceptie de la principiul
conform caruia creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu
pot fi utilizate de un alt ordrdonator principal dupa cum nici creditul bugetar
aprobate la un capitol, de principiu, nu pot fi utilizate pt. finantarea altui
capitol.
Situatii:
1. Virarile de credite bugetare= operatiuni de trecere a sumelor bugetare
neutilizate de la subdiviziuni ale clasificatiei bugetar, unde sunt disponibile,
la subdiviziuni unde sunt insuficiente.
Virarile trebuie sa respecte prevederile legilor buetare si ale legilor de
rectificare. Sunt interzise virarile de credite bugetare de la capitolele care
au fost majorate din fondurile aflate la dispozitia Guvernului.
2. Transferurile de credite bugetare= in situatia in care in timpul exercitiului
bugetar au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator
principal de credit la un alt ordonator principal sau de la un articol la altul in

cadrul aceluiasi ordonator MFP este autorizat sa opereze modificari

necesare .
3 Suplimentarea creditelor bugetare= legile bugetare anuale prevad
posibilitatea de suplimentare de fonduri pe actiuni, obiective si ordonatori
principali in functie de evolutia anumitor indici de preturi sau pt. cazuri
exceptionale.
4. Anticiparea creditelor bugetare:
Pentru finanarea unor aciuni social-culturale i acoperirea unor cheltuieli
economice de interes local, organele de decizie ale unitilor administrativteritoriale pot ncuviina utilizarea unor fonduri de pn la 50% din sumele
ncasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele
aprobate
5. Blocarea alocaiilor bugetare intervine n situaii de suspiciune folosirea i
destinaia banului public. Pentru evitarea, prevenirea, pagubelor, prejudiciilor
legate de folosirea a banului public ordonatorul bugetar ierarhic superior
poate bloca alocatile bugetare. Blocarea alocatiilor bugetare este posibila sa
intervina pana la finele trimestrului III 30sept.
6. Anularea creditelor bugetare se dispune de drept prin efectul legii
500/2002 pentru sumele alocate de la buget care nu au fost folosite,
cheltuite, pn la finele execuiei bugetare 31 dec.
Sumele anulate nu mai pot fi folosite cu aceeai destinaie anul urmtor ele
vor reprezenta venit la bugetul pe anul urmtor.
Exist excepii de la anularea de drept a alocaiilor bugetare:
1) nu se anuleaz cheltuielile pentru lucrrile executate, finalizate, dar
nedecontate pn la 31 dec., pentru aceste situaii obiective se pot face pli
pe seama bugetului pe anul trecut dar n prima lun a anului viitor.
2) nu sunt anulate sumele din fondurile speciale deoarece aceste sume au
destinaii special si sumele se raporteaz cu aceiai destinaie n execuia
bugetar viitoare.
implic un nr mai mare de ani

 aceast excepie are caracter teoretic deoarece legea 500/2002 nu

reglementeaz fonduri speciale
Subiectul 16.Procedura incheierii executiei bugetare si Controlul executiei
bugetare
Procedura incheierii executiei bugetare este etapa de finalizare a procedurii
bugetare in ansamblu. Ea se concretizeaza in contul general anual de executie
bugetara. Incheierea executiei bugetare intervine in anul urmator pentru
anul finalizat.Guvernul analizeaza si prezinta spre adoptare Parlamentului
conturile anuale de executie pana la 1 iulie a anului urmator celui de executie.
Conturile se aproba prin lege dupa verificarea acestora de catre Curtea de
Conturi.
Structura conturilor anuale de executie a bugetelor: In temeiul legii,
conturile anuale de executie.ale bugetului de stat, bugetului asigigurarilor
sociale de stat, fondurilor speciale, bugetului ordonatorilor de credit vor
cuprinde:
La venituri : -prevederile bugetelor initiale, prevederile bugetelor definitive,
incasarile realizare
La cheltuieli :-creditele bugetelor initiale,creditele bugetelor definitive,
platile efectuate
Principii ale incheierii executiei bugetare:
1.Executia bugetara se incheie pana la 31 decembrie a fiecarui an
2.Orice venit neincasat si orice cheltuiala angajata, lichidata, ordonantata si
neplatita pana la 31 dec. se vor incasa, plati in contul bugetului pe anul
urmator
3.Creditele bugetelor neutilizate pana la inchiderea anului se anuleaza de
drept
4.Disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si din cele destinate
cofinantarii contributiei financiare a UE ramase la sfarsitul executiei

bugetare in conturile structurilor de implementare se raporteaza in anul

urmator.
Parlamentul contul general de buget anual,.: Pot fi admise situatii in care
guvernul primeste descarcarae de gestiune privind executia pe anul expirat,
sau respinse cand guvernul primeste vot de incredere el fiind ca si motiune
de cenzura si va atrage raspunderea politica. Baza legala a guvernului este in
legea bugetara anuala. Pot fi aprobate aceste conturi la parlament:
1.Cont general de incheiere a executie bugetare pentru bugetul local.
2.Raportul public al curtii de conturi
3.Rapoartele comisiilor de specialitate ale Parlamentului
Controlul executiei bugetare
Sunt mai multe organe cu atributii in zona controlului: Parlamentul, Curtea de
Conturi, MFP, instantele de judecata de drept comun.Trei forme de control:
1) politic exercitat de Parlamentul
a) cu ocazia aprobrii contului general i annual
b) n timpul anului de execuie bugetar interpelri
c) moiunea simpl i de cenzur
d) controlul ad-hoc n teritoriu a fiecrui parlamentar
2) financiar extern specializat (control ulterior Curtea de Conturi)
3) financiar intern specializat auditulpublicintern fiecare institu ie
public are un department propriu de audit intern.
Subiectul 17.Sistemul veniturile publice
Veniturile publice reprezint totalitatea resurselor bneti ale statului, fiind
un indicator financiar, n cadrul bugetelor, care desemneaz (re)sursele i
sumele care se pun la dispoziia statului. Acestea se nscriu n Bugetul de
stat cu sumele lor minime astfel nct efectivul lor poate fi mai mare.Sunt
ordinare i extraordinare.
a) veniturile ordinare sunt reprezentate de impozite, taxe, contribuii
sociale i contribuii la fondurile speciale extrabugetare. Contribuiile

sociale sunt venituri planificate prin Bugetul Asisurrilor Sociale de Stat;

precum i de veniturile statului din dividende, dobnzi, vnzarea aciunilor
sau activelor din patrimoniul privat al statului sau unitilor administrativteritoriale;
redevenele din concesionarea bunurilor aparinnd domeniului public;
venituri provenite din diferite contracte cu parteneri privai, cum ar fi
nchirierea, asocierea n participaie, parteneriatul public-privat. (caracterul
nefiscal i fiscal)
b) veniturile extraordinare sunt reprezentate de mprumuturi interne sau
externe, emisiunea de obligaiuni de stat bonurile de tezaur; precum i de
transferurile i virrile de credite bugetare, ce apar n cadrul operaiunii de
consolidare bugetar (n procesul de echilibrare a sistemului bugetar n
ansamblul su), deoarece pentru bugetul ce beneficiaz de - astfel de venituri (le provenite din transferuri i virri) acestea reprezint venituri
extraordinare.

Subiectul 18. Veniturile publice ordinare

1.Impozitele. : Impozitul reprezint

o contribuie bneasc obligatorie

i cu titlul nerambursabil, datorat, conform legii, bugetului de stat de

ctre persoanele fizice i persoanele juridice pentru veniturile pe care le
obin sau bunurile pe care le posed.
Trsturi:
impozitul este o contribuie bneasc;
este o contribuie obligatorie;
impozitele sunt prelevri cu titlu nerambursabil;
impozitele sunt datorate conform dispoziiilor legale;
impozitele sunt datorate de ctre persoanele fizice i juridice;
impozitul se datoreaz pentru veniturile realizate i bunurile deinute.
Trstura esenial a impozitelor este reversibilitatea, potrivit creia

sumele concentrate de stat pe calea impozitelor se rentorc sub forma unor

aciuni, servicii, gratuiti de care beneficiaz cei care au contribuit la
formarea fondurilor generale ale societii.n schimbul impozitelor ncasate,
statul se oblig i trebuie s creeze i s asigure un cadru general favorabil
desfurrii activitilor economice, sociale i politice n societate, conform
principiului cine pltete impozite are dreptul de a beneficia de protecie
din partea organelor statului.
2.Taxele. : Taxele reprezint, alturi de impozite, cea de-a doua categorie
principal de venituri de la bugetul de stat. Taxa reprezint plata efectuat
de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de ctre
instituii publice.
Taxele se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi:
-reprezint plata neechivalent pentru servicii sau lucrri efectuate de
organe sau instituii care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte,
presteaz servicii i rezolv alte interese legitime ale persoanelor fizice sau
juridice;
-subiectul pltitor este precis determinat din momentul cnd acesta solicit
efectuarea unei activiti din partea unui organ sau instituie de stat;
-taxele reprezint o contribuie de acoperire a cheltuielilor necesare
serviciilor solicitate de diferite persoane, pe cnd impozitele se folosesc la
acoperirea cheltuielilor generale ale societii;
-taxele reprezint pli fcute de persoanele fizice sau juridice pentru
servicii sau lucrri efectuate n mod direct i imediat acestora de ctre
organe sau instituii de stat specializate.
Principalele impozite datorate bugetului de stat sunt:
impozitul pe profit;
impozitul pe venit;
taxa pe valoarea adugat;
accizele;
taxele vamale.

Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale sunt:

impozitul pe cldiri;
impozitul pe teren;
taxa asupra mijloacelor de transport;
impozitul pe spectacole;
taxa hotelier;
taxe speciale.
Constituie venit la bugetul local sumele provenite din dobnda pentru plata cu
ntrziere a impozitelor i taxelor locale, taxele de timbru prevzute de lege,
taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.
3.Contribuiile sociale.
Acestea se pltesc lunar.
contribuia de asigurri sociale;
contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale.
Contribuiile la fondurile speciale extrabugetare.
contribuia la Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate;
contribuii la bugetul asigurrilor de omaj.
Principalele impozite datorate bugetului de stat:
a) Impozitul pe profit este un impozit direct, datorat de contribuabili
bugetului de stat. Impozitul se calculeaz asupra profitului, adic a masei
impozitabile stabilite ca urmare a scderii cheltuielilor necesare realizrii
venitului din totalul ncasrilor entitii supuse impozitrii.Acest impozit
privete veniturile realizate de persoanele juridice.Cota de impozitare este
de 16 %.
b)Impozitul

pe

venit

privete

veniturile

realizate

de

persoanele

fizice.Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit legii, sunt

urmtoarele:
- venituri din activiti independente (activiti comerciale, profesii
liberale);
- venituri din salarii;

- din activiti agricole;

- venituri din transferul proprietilor imobiliare (3 %);
- veniturile din jocurile de noroc
- venituri din alte surse, definite de prevederile codului fiscal
c) Taxa pe valoarea adugat este un impozit indirect, datorat bugetului de
stat. Este un impozit stabilit asupra consumului, care se regsete n preul
final al produsului/ bunului (livrat) sau serviciului prestat. Cota de impozit
este de 19%. Baza impozabil este preul produsului sau tariful serviciului.
d) Accizele sunt taxe speciale de consum care se datoreaz bugetului de
stat, ele sunt de dou feluri: accize armonizate i alte accize. Distincia
dintre cele dou categorii se face n funcie de obiectul lor, adic n raport
de produsele accizabile provenite din producia intern sau din import ce
urmeaz a fi impozabile. Produsele accizabile care fac obiectul de impunere a
al accizelor amortizate sunt: berea, vinurile, buturile fermentate altele
dect bere i vinuri, produsele intermediare (au o concentraie de acool ce
variaz), alcoolul etilic, uleiurile minerale (benzina, motorina, pcura, gazele
naturale, gazul petrolier, etc.) i electricitatea.
e) Taxele vamale sunt impozite indirecte aplicate asupra preului mrfurilor
n momentul importului acestora n teritoriul naional al Romniei, mai nou n
teritoriul Uniunii Europene (consecin a faptului c Romnia este stat
membru al U.E.).Importul const n intrarea n ar a mrfurilor strine i
introducerea acestora n circuitul economic. La importul mrfurilor,
autoritatea vamal realizeaz procedura de vmuire i de ncasare a datoriei
vamale aferente drepturilor de import, aplicnd i msuri de politic
comercial. ncepnd cu 1 ianuarie 2007 Romnia este membr a Uniunii
Europene. Astfel, regimul juridic aplicabil taxelor vamale va fi acela al unei
uniuni vamale, iar Romnia se situeaz acum la grania extern a Uniunii
Europene.
Principalele impozite i taxe datorate bugetelor locale
a) Impozitul pe cldiri un impozit anual datorat bugetului local al unitii

administrativ-teritoriale n care este amplasat cldirea de ctre orice

persoan fizic / juridic care are n proprietate o cldire situat n Romnia
(venit = reprezint i amenzile i penalizrile aferente impozitului pe cldiri).
n cazul proprietarilor persone fizice impozitul pe cldiri se calculeaz prin
aplicarea cotei de impozitare care este de 0,1% la valoarea impozabil a
cldirii.
n cazul proprietarilor persoane juridice impozitul pe cldiri se calculeaz
prin aplicarea unei cote de impozitare cupris ntre 0,25% i 1,5% (care se
stabilete prin hotrre a consiliului local --- n municipiul Bucurete de
Consiliul General) asupra valorii de inventar a cldirii.
b) Impozitul pe teren este un impozit anual datorat bugetului local al unitii
administrativ-teritoriale n raza cruia este situat terenul de ctre orice
persoan fizic / juridic care are n proprietate un teren situat n Romnia
(venit = reprezint i amenzile i penalizrile aferente impozitului pe teren).
Impozitul pe teren se stabilete lund n calcul numrul de metrii ptrai de
teren, rangul localitii (municipiu, ora, comun, etc.) n care este amplasat
terenul i zona i/sau categoria de folosin a terenului, conform ncadrrii
fcute de consiliul local.
c) Taxa asupra mijloacelor de transport este o tax anual pltit de ctre
orice persoan fizic / juridic care are n proprietate un un mijloc de
transport ce trebuie nmatriculat n Romnia i este datorat bugetului local
al unitii administrativ-teritoriale unde persoana i are domiciliul, sediul sau
punctul de lucru, dup caz.Dac mijlocul de transport face obiectul unui
contract de leasing financiar taxa se datoreaz de ctre locatar.
d) Impozitul pe spectacole - orice persoan care organizeaz o manifestare
artistic, o competiie sportiv sau alt activitate distractiv n Romnia are
obligaia de a plti acest impozit. Impozitul pe spectacole se calculeaz prin
aplicarea cotei de impozit la suma ncasat din vnzarea biletelor de intrare
i a abonamentelor.Sumele pltite de organizator n scopuri caritabile sunt
deductibile.

e) taxa hotelier
f) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
dobnda pt. plata cu ntrziere a taxelor i impozitelor locale;
taxele judiciare de timbru prevzute de lege;
taxele de timbru prevzute de lege;
taxele extrajudiciare de timbru prevzute de lege.
g) Taxe speciale/ taxele parafiscale
h) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat - bugetele locale
beneficiaz de sume defalcate din impozite reprezentnd venituri ale
statului.
Subiectul 19.Veniturile publice extraordinare
Datoria publica
Datoria publica- datoria publica guvernamentala si datoria publica locala.
Datoria publica guvernamentala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare
interne si externe ale statului roman, provenind din imprumuturile de pe
pietele financiare in mod direct sau garantate in numele statului roman de
catre Guvernul Romaniei sau MFP.
Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si
externe ale autoritatilor administratiei publice locale la un moment dat,
provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate pe pietele
financiare.
Datoria publica guvernamentala este alcatuita din:
a)datoria pubublica guvernamentala interna reprezinta totalitatea obligatiilor
financiare ale statului roman provenind din imprumuturi contractate direct
sau garantate de stat de la pers.fiz.si jur.rezidente in Romania in lei/ valuta.
b)datoria

pubublica

guvernamentala

externa

reprezinta

totalitatea

obligatiilor financiare apartinand statului si care provin din imprumuturi

contractate direct sau garantate de la pers.fiz si jur.nerezidente.
Datoria publica locala:

a)interna-

ansamblul

obligatiilor

financiare

care

apartin autoritatilor

administratiei publice locale si care provin din imprumuturi contractate

direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si jur.rezidente.
b)externa- ansamblul obligatiilor financiare care apartin autoritatilor
administratiei publice locale si care provin din imprumuturi contractate
direct sau garantate de acestea de la pers.fiz si jur. nerezidente.
Totalitatea sumelor reprezentand rata de capital, dobanzi, comisioane, orice
alte conturi aferente datoriei publice la o anumita data sau pt. o anumita
perioada.
Rambursarea

dat.pubublice

guvernamentale

reprezinta

obligatie

neconditionata si irevocabila a statelor de plata, a capitalului, dobanzilor si

oricaror altor costuri aferente imprumuturilor contractate sau garantate.
Datoria publica se contracteaza prin instrumentele
1.Titlurile de stat emise pe piata interna/ externa= instrumente financiare
care atesta datoria pubublica sub forma de bonuri, certificate de
Trezorerie, depozit sau alte instrumente reprezentand imprumuturi in lei si
valuta.Se pot emite pe termen scurt (>1 an), mediu(1-5 ani), lung (<5 ani),
2.Imprumuturile de stat- contractate de la banci, alte institutii de credit,
pers.jur romane/ straine, institutii financiare intl. sau alte asemenea entitati
3.Imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al
Trez.statului
garantiile de stat
4.Garanti de stat
Subiectul 20. Sistemul Cheltuielile publice.Notiune, rol, structura
Cheltuielile publice: - modalitatea de repartizare si utilizare a resurselor
bugetare in vederea satisfacerii necesitatilor generale ale societatii.Marimea
cheltuielilor. publice difera de la o tara la alta si de la o perioada de timp la
alta, structura acestora fiind puternic influentata de structura sociala.

Pt.indeplinirea functiei sale principale, orice stat efectueaza cheltuieli

privind

urmatoarele

domenii

principale:

social,

cercetare-dezvoltare,

apararea nationala.
1.Cheltuieli pt.functionarea aparatului de stat
Cheltuieli cu caracter economic
A)Clasificarea administrativa
1.organica-grupeaza cheltuieli pubublice dupa institutiile la care se refera si
dupa sursele de finantare a acestora
2.functionala-grupeaza cheltuieli publice dupa profilul activitatii institutiilor
publice fara sa aiba in vedere sursele de finantare
B)Clasificarea economica
1.dupa rolul jucat in procesul reproductiei sociale, cheltuieli publice se impart
in:
a)cheltuieli publice reale sau negative - o parte din venitului national (ex.
Cheltuieli militare, pt.sustinerea aparatului de stat etc.)
b)Cheltuieli publice economice sau pozitive= avansul din venitul national pt.
investitii si dezvoltare
c)Cheltuieli publice neutre= acele cheltuieli care nu influenteaza venitul
national;
d)Cheltuieli de functionare sau curente= necesare sustinerii activitatii
institutiilor publice si presupun o contraprestatie directa (ex. Cheltuieli
pt.salarii, pt.furnizarea de bunuri, servicii si lucrari)
e)Cheltuieli publice de transfer- sume acordate cu titlu nerambursabil (ex.
ajutoare, indemnizatii, pensii etc.)
f)Cheltuieli de investitii= se materializeaza de regula in bunuri publice cu
caracter durabil, urmare a derularii unor proceduri de achizitie publica si,
uneori, de concesiune (ex. cele rezultate din achizitii)
C)Dupa caracterul cheltuielile publice de a fi permanente sau incidentale, ele
se impart in:
1.Cheltuieli publice ordinare

2.Cheltuieli publice extraodinare

D)Din punct de vedere juridic:
1.Cheltuieli cu titlu definitiv(rezultate din achizitiile publice)
2.Cheltuieli cu caracter temporar(ex. imprumuturile din resurse bugetare)
E)Din punct de vedere al intinderii in timp: sunt.anuale si multianuale
In practica bugetara cheltuielile se sintetizeaza de regula in structura lor
economica:
Cheltuieli curente (ex. Cheltuieli de personal, Cheltuieli de materiale,
subventii, rezerve etc.)
Cheltuieli de capital
Imprumuturi
Rambursari de credite
Subiectul 21 Cheltuieli publice in domeniul social
Intra:
1.Cheltuieli pt.finantarea invatamantului (investitii in capital uman)
2.Cheltuieli pt.sanatate
3.Cheltuieli pt.organizarea sistemului securitatii sociale, asistenta sociala
etc.
1. Finantarea Cheltuielilor pt.invatamant se asigura pe seama resurselor
bugetare, a imprumuturilor contractate pe piata de colectivitatile locale,
precum si pe seama resurselor provenind din taxe scolare, donatii, venituri
din exploatarea proprietatilor scolilor si altele.Se considera in doctrina
financiar-econ. faptul ca educatia si pregatirea profesionala sunt cele mai
importante investitii in capitalul uman.
Conceptul de capital uman a fost introdus in doctrina in 1960 cu scopul
explicarii diferentelor de salarii intre meserii aparent similare. Cele mai
importante investitii se realizeaza prin 2 componente principale:
capitalul tangibil
capitalul intangibil

In capitalul tangibil sunt incluse cheltuieli suportate de familie si de

societate pt.dezvoltarea individului in perioada copilariei.Capitalul intangibil
reuneste cheltuielile de instruire, educatie, asistenta sociala propriu-zisa.
2. Cheltuieli pt.sanatate difera in functie de varsta beneficiarului si de
mobilul urmarit prin asistenta medicala.Sistemul de asigurari .sociale
presupune plata pensiilor la care se adauga diferite categorii de ajutoare in
caz de boala, pt.accidente de munca, diverse alocatii si indemnizatii cum ar fi
cele

pt.someri

sau

pers.defavorizate.Pt.

prevenirea

imbolnavirilor

si

pt.pastrarea sanatatii, in unele state se introduc servicii medicale

profilactice alaturi de servicii medicale stomatologice si servicii medicale
curative.
In zona serviciilor medicale profilactive: monitorizarea evolutiei sarcinii,
urmarirea

dezvoltarii

gratuite.Cheltuieli

copilului

medicale

si

controale

curative:

servicii

periodice
medicale

cu
de

analize
urgenta,

tratamente chirurgicale, procedurile de recuperare etc.

3. Sistemul public acorda pensii pt.limita de varsta, pensii anticipate, de
invaliditate si pensii de urmas.
De regula, beneficiarii indemnizatiei de somaj sunt considerati asigurati in
sist.de asigurari sociale si in sist.de asigurari de sanatate.
Subiectul 22 Cheltuieli pt. cercetare-dezvoltare.Cheltuieli militare
Intra:
Cheltuieli

pt.cercetare

fundamentala:

are

ca

obiect

dezvoltarea

cunostintelor intr-un anumit domeniu al stiintei

Cheltuieli pt.cercetarea aplicativa: are ca scop crearea de noi produse sau de
noi procedee tehnologice
Cheltuieli pt.dezvoltare: urmareste valorificarea prealabila a posibilitatilor
realizarii unui produs pe scara industriala prin constituirea de prototipuri,
statii pilot etc.
Rezultatul activitatii de cercetare se materializeaza in elucidarea unor

aspecte cu caracter teoretic sau in rezolvarea unor probleme cu caracter

practic legate de nevoile economiei nationale.Pt.determinarea eficientei
proiectelor de cercetare-dezv.se utilizeaza de regula metoda costuriavantaje/beneficii. Oportunitatea cercetarii este judecata prin prisma
rezultatelor finale.Sistemul national de cercetare-dezv este constituit din
ansamblul institutiilor de dr.public si privat ce beneficiaza de personalitate
juridica si care au in obiectul de activitate cercetarea-dezvoltarea, intre
persoane juridice de dr. public:
- institute nationale de cercetare-dezvoltare
- institute si centre apartinand Academiei Romane
- institutiile de invatamant superior acreditate
- centrele specifice organizate ca persoane juridice cu capital public
Principalele obiective ale strategiei nationale in domeniul cercetarii-dezv.se
refera la:
-promovarea

si

dezvoltarea

sistemului

de

cercetare

pt.sustinerea

dezv.economice
-integrarea in comunitatea stiintifica intl.
-protectia patrimoniului tehnico-stiintific roman
-dezvoltarea resurselor umane din cercetare
-dezvoltarea bazei materiale
-finantarea activitatii de cercetare
Sursele de finantare a acestor cheltuieli publice provin de la bugetul de stat,
agentii economici, din programe de cooperare internaional
Cheltuieli militare: Sunt cheltuieli neproductive care afecteaza in mod
deosebit economiile statelor in curs de dezvoltare.Se observa ca in statele in
curs de dezvoltare ritmul de crestere a cheltuielilor militare depaseste
uneori ritmul cresterii venitului national.Cheltuielile militare sunt impartite in
literatura de specialitate in: directe i indirecte
Cheltuieli militare directe: cheltuieli ocazionate de intretinere in tara si in
strainatate a armatei, flotei maritime si aeriene, achizitionarea de

armament, echipament militar, mijloace specifice de subzistenta etc

Cheltuielile militare indirecte sunt cheltuieli publice cu lichidarea urmarilor
conflictelor militare, razboaielor, intre care:
- plati in contul datoriei publice contractate in timp de razboi
-Cheltuieli ocazionate de despagubiri si reparatii de razboi-dc.statul e
perdant
-Cheltuieli legate de sustinerea invalizilor, vaduvelor de razboi, orfanilor de
razboi
-Cheltuieli legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar
-Cheltuieli cu pregatirea conflictelor armate
Cheltuielile militare se modifica in mod continuu, fiind diferit in caz de
razboi comparativ cu perioadele interbelice.
Productia militara: - marfa cu caracter deosebit, cu piete de desfacere
speciale. Productia militara beneficiaza de plasament sigur si de regim de
comercializare special.
Pe plan intern productia respectiva se livreaza statului, iar pe plan extern
guvernelor altor state.
Intreprinderile ce executa comenzi militare beneficiaza de multe ori de
finantari din partea statului, reusind sa evite astfel riscul efectuarii de
investitii pt.produse fara desfacere certa si riscul posibilei insolvente a
beneficiarilor.
Subiectul 23 Cheltuieli pt.functionarea aparatului de stat
Institutiile publice actioneaza ca organe ale puterii sau ale administratiei de
stat alese sau numite si se preocupa de cele mai variate probleme, de la
elaborarea si adoptarea de norme, intretinerea relatiilor diplomatice,
stabilirea si incasarea impozitelor si taxelor, investitii in servicii municipale,
pana la sistematizarea teritoriala, construirea si mentinerea infrastructurii
si protectia mediului inconjurator.
Cheltuieli cu aparatul de stat implicat in actiunile enumerate se incadreaza in

categoria cheltuieli curente pt.functionarea apar.de stat. Acestor cheltuieli

curente li se adauga anumite cheltuieli speciale ocazionate de organe
insarcinate cu mentinerea ordinii publice, siguranta statului, justitia si
procuratura.
Nivelul cheltuielilor publice pt. functionarea aparatului de stat creste o data
cu complexitatea vietii economice si sociale, ajungand in statele dezvoltate
sa consume pana la 1/3 din venitul national si detinand cea mai mare pondere
in totalitatea cheltuielilor publice.
Romania nu face exceptie de la supradimensionarea acestei categorii de
cheltuieli publice, fiind caracterizata in prezent de o administratie
nejustificat de stufoasa care intretine o birocratie care de multe ori isi
dovedeste caracteristicile negative, inclusiv in dezvoltarea economica.
Subiectul 24 Cheltuieli publice pentru activitatii economice.
Resursele banesti destinate finantarii economiei servesc la acoperirea
cheltuielilor bugetare destinate realizarii urmatoarelor directii principale:
- dezvoltarea sectorului de stat
- finantarea investitiilor de stat
Dezvoltarea sectorului de stat se realizeaza prin 3 directii principale:
1.participarea statului alaturi de societati comerciale private la dezvoltarea
unor ramuri industriale cu motivarea ca asemenea cheltuieli publice sunt
reclamate fie de nevoi generale ale statului, fie de apararea nationala etc.
2.sustinerea de catre stat a investitiilor publice in intreprinderi cu caracter
militar finantate direct de la bugetul de stat
3.sustinerea de catre stat a costurilor de rascumparare a unor intreprinderi
particulare fie din considerente de ordin politic, fie pt.evitarea declansarii
falimentului ce ar putea avea consecinte grave in plan economic, social ,
politic.
Procedura de provizionare a investitiilor publice
Guvernul elaboreaza prin MFP strategia in domeniul investitiilor publice

pornind de la propunerile de programe de investitii elaborate de ordonatorii

principali de credite
Cheltuielile pt. investitiile publice si cheltuielile de investitii finantate din
fonduri publice se cuprind in proiectele de buget ca anexa la bugetele
ordonatorior principali de credite.
Ordonatorior principali de credite au obligatia de a propune anual un program
de investitii cu precizarea insa a unor informatii financiare si nefinanciare in
conformitate cu dispozitiile Legii finantelor publice.
Informatiile financiare se refera, in principal, la urmatoarele:
valoarea totala a proiectului
creditele de angajament
creditele bugetare
graficul de finantare corelat cu graficul de executie
analiza cost-beneficiu
costurile de functionare si intretinere ulterior punerii in functionare a
obiectivului
Informatiile nefinanciare includ:
strategia in domeniul investitiilor
descrierea proiectului
stadiul fizic al obiectivului daca exista
In domeniul investitiilor publice, MFP are dreptul si obligatia sa stabileasca
continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii si
criteriile

de

evaluare

si

selectie

obiectivelor

de

investitii

publice.Obiectivele finantate din fonduri externe pe baza de credite externe

se aproba prin H.G.
Obiectivele de investitii se cuprind in programe anuale numai daca in prealabil
documentatiile

tehnico-economice

si

notele

de

fundamentare

privind

necesitatea si oportunitatea au fost elaborate si aprobate in conformitate cu

prevederile Legii finantelor publice.
Daca din motive obiective un proiect de investitii publice nu se poate realiza

conform proiectiei bugetare, ordonatorii principali de credite pot solicita

MFP pana la 31 octombrie redistribuirea de fonduri intre programele de
investitii, anexa la propriul buget.
Prin exceptie de la prevederile Legii finantelor publice, angajamentele legale
privind cheltuielile de investitii finantate sau cofinantate de o institutie
internationala se deruleaza in conformitate cu clauzele acordului de
finantare.
Subiectul 25 Raspunderea juridica privind executia bugetara
Raspunderea juridica e o forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urma
incalcarii unor norme de drept prin fapte considerate ilicite si care
determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre persoana
vinovata, daca e cazul, prin utilizarea fortei de constrangere a statului.
Sanctiunile juridice aplicabile in cazul nerespectarii normelor de drept
indeplinesc in principal 2 functii:
-o functie educativ-preventiva
-o functie coercitiva
a)Functia educativa se realizeaza prin influenta pe care o exercita asupra
constiintei oamenilor dreptul in general ca instrument de ordonare a
desfasurarii raporturilor sociale.
Constiinta ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii nu ramane nesanctionata,
ci atrage dupa sine o obligatie de dezdaunare este de natura a indeplini o
functie sociala de prevenire a producerii unor fapte similare.
b)Exercitarea constrangerii nu reprezinta un scop in sine, ci urmareste
cultivarea sentimentului de respect pentru disciplina si ordinea sociala.
Formele rspunderii juridice sunt:
Rspunderea penal temeiul ei l reprezint infraciunea. Principalele
infraciuni care pot fi svrite sunt: delapidarea, gestiunea frauduloas,
deturnarea de fonduri, etc.

Rspunderea civil temeiul ei l reprezint fapta ce provoac un prejudiciu

care trebuie acoperit. Rspunderea civil poate fi contractual sau delictual.
Rspunderea administrativ poate fi contravenional, prin atingeri aduse
patrimoniului, bunurilor i banului public, fapte ce au un grad de pericol social
mai redus i disciplinar, prin nerespectarea contractului colectiv de munc,
a obligaiilor contractuale.
In

legatura

cu

executia

bugetara

raspunderii:patrimoniale, administrative,

poate

interveni

atragere

contraventionale, penale.

Raspunderea penala. Infractiunile specifice legate de executia bugetelor

cuprinse in Codul Penal sunt:
-abuzul de incredere
-gestiunea frauduloasa
-delapidarea
-deturnarea de fonduri
Primele 3 sunt indeplinite de regula de functionari publici care nu sunt
neaparat ordonatori de crredite, pe cand deturnarea de fonduri este o
infractiune specifica ordonatorilor de credite.
Deturnarea de fonduri este schimbarea destinatiei fondurilor banesti sau a
resurselor materiale fara respectarea prevederilor legale daca fapta a
cauzat o perturbare a activitatii econ.-fin. sau a produs o paguba unui organ,
unei institutii de stat sau altei unitati publice.
Sanctiunea: inchisoare 6 luni-5 ani. Agravanta: 5-15 ani pt.consecinte grave
asupra activitatii.
Legea 500/2002 face o referire la infractiune in legatura cu incalcarea a 2
din principiile fundamentale ale legii:
- principiul conform caruia sumele aprobate la partea de cheltuieli prin
buget.care compun sistemul.unitar de bugete reprezinta limite maximale care
nu pot fi depasite
- principiul conform caruia angajarea de cheltuieli bugetare trebuie.sa se

faca in limita proiectelor bugetelor aprobate.

Sanctiunea: alternativ inchisoare 1 luna-3 luni sau amenda 5000-10000 RON
Raspunderea contraventionala
Incalcarea normelor imperative ale Legii 500/2002 constituie in majoritatea
cazurilor contraventii.
Acestea sunt sanctionate cu amenzi :500-1000 RON,

1000-2000 RON,

2000-3000 RON
Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se poate face de curtea de
conturi, MFP si alte persoane daca sunt desemnate expres prin legi speciale.
Constituie contraventie:
-inscrierea sau angajarea unei cheltuieli daca nu exista baza legala
pt.respectiva cheltuiala
-angajarea, ordonantarea sau plata unei cheltuieli in situatia in care aceasta
n-a fost aprobata conform legii si nu are prevederi bugetare
-netransmiterea de catre ordonatorii principali.de credite. Ministerului FP,
conform legii, a situatiei virarilor creditelor bugetare
-angajarea si ordonantarea de cheltuieli fara viza prealabila de control
financiar preventiv propriu
-nerespectarea oricareia dintre principiile executiei de casa bugetara
-angajarea si utilizarea de credite.bugetare. in alte scopuri decat cele
aprobate
Subiectul 26 Controlul financiar. Noiune, rol, funcii
Etimologic, cuvntul ,,control provine din expresia latin ,,contra rolus, care
nseamna verificarea actului original dup duplicatul care se ncredineaz n
acest scop unei alte persoane.
Controlul este aciunea de stabilire a exactitii operaiunilor materiale care
se efectueaz anticipat executrii acestora, concomitent sau la scurt timp
de la desfurarea lor.

Controlul financiar reprezint un mijloc de prevenire a fa ptelor ilegale, de

identificare a deficienelor i de stabilire a m surilor necesare pentru
restabilirea legalitii.
Controlul financiar ndeplinete i anumite funcii: funcia de evaluare,
preventiv, de documentare, recuperatorie i funcia pedagogic .
Controlul financiar, care face parte din controlul economic, are drept scop
cunoaterea de ctre stat a modului n care sunt administrate i cheltuite
mijloacele materiale i financiare puse la dispoziie de stat, i n consecin ,
urmrete asigurarea i consolidarea unui echilibru financiar, eficiena
economico-financiar, precum i dezvoltarea economiei naionale.
Controlul financiar trebuie deosebit de controlul fiscal, adic de activitatea
specializat desfurat de organele fiscale competente pentru verificarea
ndeplinirii de ctre subiectele pasive ale raporturilor de drept procesual
fiscal, altele dect organele fiscale, a obligaiilor ce le incumb n cadrul
acestor raporturi.
Subiectul 27 Formele controlului financiar
Potrivit doctrinei i legislaiei, n funcie de momentul n care se desf oar ,
se disting urmtoarele forme de control:
- controlul financiar preventiv;
- controlul financiar concomitent;
- controlul financiar ulterior;
1. Controlul financiar preventiv este activitatea prin care se verific
legalitatea i regularitatea operaiunilor efectuate pe seama fondurilor
publice sau a patrimoniului public nainte de aprobarea acestora.MEF
elaboreaz i transmite spre dezbatere Guvernului, pn la sfritul
trimestrului I al fiecrui an, raportul naional anual privind controlul
preventive.MEF organizeaz autoritile de coordonare i reglementare a
controlului financiar preventiv pentru entitile publice.
Are drept scop identificarea operaiunilor care nu respect condiiile de
legalitate i regularitate i/sau, dup caz, de ncadrare n limitele i

destinaia creditelor bugetare i de angajament, prin a c ror efectuare s-ar

prejudicia patrimoniul public
Obiectul acestui control vizeaz, angajamentele legale i angajamentele
bugetare; deschiderea i repartizarea de credite bugetare; ordonanarea
cheltuielilor, etc.Acest control se prezint sub dou forme:
a) controlul financiar preventiv propriu;
Angajarea i ordonanarea cheltuielilor se efectueaz numai cu viza
prealabil de control financiar preventive propriu.Viza de control financiar
preventiv propriu se exercit prin semntura persoanei desemnate i prin
aplicarea sigiliului personal al funcionarului ns rcinat cu aceast activitate.
Toate documentele prezentate la viza de control financiar preventiv se
nscriu n Registrul privind operaiunile prezentate la viza de control
financiar preventive.
b) controlul financiar preventiv delegat.
Este acel tip de control preventiv care se exercit de c tre MEF, prin
controlori delegai, la unele entiti publice asupra unor operaiuni care pot
afecta execuia n condiii de echilibru a bugetelor sau care sunt associate
unor categorii de riscuri determinate prin metodologia specific analizei
riscurilor.
Fac obiectul acestui tip de control, ordonatorii principali de credite ai
bugetelor, operaiunile derulate prin trezoreria statului, pentru operaiuni
privind datoria public i altele, etc.
Controlorul delegat este funcionarul public al Ministerului Economiei i
Finanelor, care exercit atribuii de control financiar preventiv delegat.
2.

Controlul financiar concomitent se exercit n timpul desf ur rii

proceselor economice i financiare, n acelai timp sau paralel cu efectuarea

actelor i operaiunilor pe care le presupun aceste activit i, n scopul de a
se putea intervene pentru corectarea sau eliminarea deficienelor ori a
ilegalitilor.Se exercit inopinat, cel puin odat pe lun , prin verific ri
faptice, pe baz de documente, de regul prin sondaj.Poate fi f cut de

membrii consiliului de administraie, cenzorii, inspectorii sau alte personae

avnd atribuii similare.
3. Controlul financiar ulterior se exercit asupra actelor i operaiunilor
economico-financiare, dup ce acestea au fost executate. Este considerat
controlul cel mai eficient ntruct se realizeaz temeinic, cu am nunire,
fr a fi stnjenite activitile curente ale unit ilor controlate, asupra
actelor i operaiunilor deja ncheiate.
O alt clasificare important a controlului financiar, n funcie de sfera de
aciune, mparte controlul financiar n: a) control intern; b) control extern.
a)Controlul intern reprezint ansamblul formelor de control exercitate la
nivelul entitii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere n
concordan cu obiectivele acestuia i cu reglement rile legale, n vederea
asigurrii administrrii fondurilor n mod economic, eficient i eficace.
Prin ,,economicitate nelegem minimizarea costului resurselor alocate
pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activit i, cu meninerea
calitii corespunztoare a acestor rezultate.
Prin ,,eficien nelegem maximizarea rezultatelor unei activit i n relaie
cu resursele utilizate.
Prin ,,eficacitate nelegem gradul de ndeplinire a obiectivelor programate
pentru fiecare dintre activiti i raportul dintre efectul proiectat i
rezultatul obiectiv al activitii respective.
Controlul intern este mai puin specific dect controlul preventiv. Controlul
intern se exercit n interiorul instituiei publice, de c tre conduc torul
acesteia sau de ctre funcionarii anume desemnai de acesta i se face fie
la cerere, fie din oficiu.
Scopul final al organizrii controlului intern este buna gestiune financiar .
Controlul intern poate fi un control general sau specializat, iar din cadrul
controlului financiar intern specializat face parte auditul public intern.
Din punctul de vedere al organului care realizeaz controlul exist :
- controlul exercitat de MEF, care este preventiv sau concomitent;

- controlul exercitat de ctre ordonatorii p rincipali de credite la ordonatorii

din subordinea sa, care este concomitent i ulterior;
- controlul propriu exercitat de instituia public prin departamentul de
specialitate, care este preventiv i concomitent;
- controlul exercitat de Curtea de Conturi este ntotdeauna ulterior
b)Controlul financiar ulterior exterior acest tip de control este reglementat
ca i atribuie a Curii de Conturi. Caracterele acestei forme de control sunt:
- este un control ulterior, deoarece se exercit asupra actelor i
operaiunilor economico-financiare dup ce acestea au fost executate;
- este un control financiar, n sensul c atribuiile de control vizeaz
creditele

bugetare

sub

aspectul

legalitii

formrii,

repartizrii,

ntrebuinrii i stingerii acestora;

- este un control extern, deoarece sfera activitii sale se bazeaz pe
documentele existente la ali ageni economici;
- este un control total, deoarece sunt urmrite toate aspectele pe care legea
le impune;
- este un control periodic, deoarece se face la o dat stabilit prin Programul
anual de control al Curii de Conturi;
- este un control de execuie prin el urmrindu-se modul de aducere la
ndeplinire a dispoziiilor legale.
Subiectul 28 Auditul public intern
Auditul public intern se exercit asupra tuturor a ctivitilor desfurate
ntr-o entitate public sau asupra entitilor subordinate ierarhic i
presupune ca funcionarii angrenai n aceast activitate s nu fie implicai
n elaborarea procedurilor de control intern i n desf urarea activit ilor
supuse auditului public intern.
Este o activitate funcional independent i obiectiv , care d asigur ri i
consiliere conducerii unei entiti publice pentru buna administrare a

veniturilor i cheltuielilor publice, perfecionnd activit ile acesteia. Ajut

entitatea public s i ndeplineasc obiectivele printr-o abordare
sistematic i metodic, care evolueaz i mbogete eficacitatea
sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului i a
proceselor de administrare.
Potrivit legii, exist trei forme de audit:
a) auditul de sistem, reprezint o evaluare n profunzime a sistemelor de
conducere i control intern, urmrind eficiena i eficacitatea acestora, iar
pentru nlturarea deficienelor se formuleaz recomand ri.
b) auditul performanei examineaz dac criteriile stabilite pentru
implementarea obiectivelor i sarcinilor entitii publice sunt corecte pentru
evaluarea rezultatelor i apreciaz dac rezultatele sunt conforme cu
obiectivele.
c) auditul de regularitate presupune o examinare a activitilor asupra
efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimomiului public,
sub aspectul respectrii ansamblului principiilor, regulilor procedurale i
metodologice care le sunt aplicabile.
Auditul public intern este organizat:
1. n organisme de evaluare i stabilire a strategiei, cu un rol consultativ:
a) Comitetul pentru Auditul Public Intern (CAPI);
b) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
2. organisme responsabile cu desfurarea activit i lor d e audit:
c) Compartimentele de audit public intern din entit ile publice.
Auditorii interni sunt funcionari publici care trebuie s aib o atitudine
imparial, s nu aib prejudeci i s evite conflictele de interese.

Subiectul 29 Curtea de Conturi

Potrivit art. 140 din Constituie, Curtea de Conturi exercit controlul asupra

modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a resurselor

financiare ale statului i ale sectorului public.
Litigiile rezultate din activitatea Curii de Conturi se soluioneaz de
instanele judectoreti specializate.
Prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale
bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinnd i
neregularitile constatate. Potrivit legislaiei n vigoare, acest raport se
public n Monitorul Oficial.Curtea de Conturi este reglementat prin Legea
nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de

Conturi,

republicat.Acest act normativ, odat cu revizuirea Constituiei prin Legea

nr. 429/2003, a fost supus unor importante modific ri. Cele mai recente
modificri sunt prevzute n Legea nr. 217/2008. Curtea de Conturi este
instituia suprem de audit, care, avnd aceast calitate, poate reprezenta
Romnia n cadrul organizaiilor internaionale ale instituiilor supreme de
audit . Funcia de control a Curii de Conturi se realizeaz prin proceduri de
audit public extern prevzute n standardele proprii de audit, elaborate n
conformitate cu standardele de audit internaionale general acceptate.
Potrivit legii organice a Curii, auditul public extern reprezint activitatea
de audit desfurat de Curtea de Conturi, care cuprinde, n principal,
auditul financiar i auditul performanei.
Auditul financiar este activitatea prin care se urm rete dac situaiile
financiare sunt complete, reale i conforme cu legile i reglement rile n
vigoare, furnizndu-se n acest sens o opinie.
Auditul performanei este definit ca fiind evaluarea independent a modului
n care o entitate, un program, o activitate sau o operaiune funcioneaz din
punctele de vedere ale eficienei, economicit ii i eficacit ii.
Potrivit art. 16 a legii organice a Curii, Curtea de Conturi exercit funcia
de control asupra modului de formare, de administrare i de ntrebuinare a
resurselor financiare ale statului i ale sectorului public, furniznd
Parlamentului i, respectiv, unitilor administrtiv-teritoriale rapoarte

privind utilizarea i administrarea acestora, n conformitate cu principiile

legalitii, regularitii, economicitii, eficienei i eficacit ii. Curtea i
desfoar activitatea n mod autonom i funcioneaz pe lng Parlamentul
Romniei. Articolul 14 i art. 147 stabilesc organizarea i funcionarea
Autoritii de Audit, care are atribuii i proceduri de lucru proprii, n
vederea ndeplinirii unor obligaii n domeniul auditului extern, ce revin
Romniei n calitate de stat menbru al UE pentru fonduri nerambursabile.
Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere
operaional fa de Curtea de Conturi i fa de celelalte autorit i
responsabile

cu

gestiunea

implementarea

fondurilor

comunitare

nerambursabile.Autoritatea de Audit este singura autoritate naional

competent s efectueze audit public extern, n conformitate cu legislaia
comunitar i naional, asupra fondurilor comunitare.
Auditorii publici externi se pot constitui ntr-o asociaie profesional , avnd
ca scop promovarea i dezvoltarea auditului public extern, perfecionarea
pregtirii profesionale, creterea prestigiului profesiei, precum i asigurarea
cooperrii cu alte organisme similare din ar i din str in tate.
Conducerea Curii de Conturi se exercit de Plenul Curii de Conturi, care
este compus din 18 consilieri de conturi, care sunt numii de Parlament
pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau renoit.
Curtea de Conturi se renoiete cu o treime din din consilierii de conturi
numii de Parlament, din 3 n 3 ani. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul
numete preedinii i vicepreedinii Curii de Conturi i ai Autorit ii de
Audit, cte un preedinte i 2 vicepreedini pentru fiecare instituie n
parte. Membrii Curii de Conturi sunt independeni n exercitarea mandatului
lor i inamovibili pe toat durata acestuia. Ei sunt supui incompatibilit ilor
prevzute de lege pentru judectori.

Subiectul 30 Moneda unic european

Spatiul monetar EURO
Euro este moneda nou-creat a Uniunii Europene i a devenit moned oficial
la 1 ianuarie 1999.
Introducerea monedei euro s-a fcut treptat, iar statele care au adoptat-o
alctuiesc zona Euro sau spaiul Euro.Moneda unic Euro a fost pus n
circulaie n 2002 sub forma sa fiduciar, dar n funciune din 1 ianuarie
1999.De la 1 ianuarie 1999 monedele naionale ale rilor participante (11
state) au ncetat s existe legal. Totui bancnotele i monedele naionale au
continuat s fie folosite n rile respective, pn la introducerea noilor
bancnote i monede pe 1 ianuarie 2002.
Un euro este divizat n 100 ceni, sau centime.Emisiunea sa este gestionat
de Banca Central European.
Euro este moneda comun a 27 de state membre a Uniunii europene i
moneda unic a 17 dintre acestea. Cele 17 ri membre sunt Austria, Belgia,
Cipru, Finlanda, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta,
Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia, Cipru, Malta, Estonia. Pe lng acestea,
4 "micro-state", prin acordurile monetare ncheiate cu vecinii lor, sunt i ele
ataate la zona euro: Andorra, Monaco, San Marino i Vatican.
Zona a fost creat n 1999 de unsprezece ri, la care s-a alturat Grecia n
2001, Slovenia n 2007, Cipru i Malta n 2008, Estonia 2011.Trei ri din
Uniunea European nu au fost de acord cu introducerea acestei monede, i

anume Danemarca, Regatul Unit i Suedia.

State care nu particip la zona euro:
Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia,
Romnia, Suedia i Regatul Zona Euro este o etap a Sistemului Monetar
European.
ZONA EURO reprezint o zon monetar care are o moned comun, o
politic monetar unic i o politic unic n privina ratei de schimb, iar
vechile monede naionale sunt eliminate pentru totdeauna.
La 1 ianuarie 1999 numai 11 ri au fost pregtite s adopte euro: Australia,
Belgia, Finlanda, Frana, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,
Portugalia i Spania. Doi ani mai trziu, dup mai multe eforturi, i Grecia a
reuit s ndeplineasc criteriile de aderare. Danemarca a respins prin
referendum adoptarea euro, iar Marea Britanie i Suedia au ales s rmn n
afara zonei Euro.
ncepnd cu 1 ianuarie 2002, au ieit treptat de pe pia 12 monede
naionale, care au fost nlocuite cu euro. Trecerea de la o moned la alta se
face pe baza unor rate de conversie fixe, monedele i bancnotele care au
ieit din circulaie au avut un termen de preschimbare stabilit de fiecare
ar.
Odat Euro creat i lansat n mediile financiare europene i mondiale a dat
natere la unul dintre cele mai mari i mai puternice blocuri comerciale din
lume.
Din acest perspectiv euro schimb ntr-un mod semnificativ balana global
a puterii. Noua moned creaz a dou pia ca mrine din lume care folosete
o moned unic, una care este depit doar de Statele Unite n ceea ce
privete producia total. Zona monedei unice europene, per total, deine
aproape o cincime din producia global.
Zona Euro a devenit o superputere economic, privit din perspectiva
comerului mondial i a finaelor globale. Orice ar membr a Uniunii
Europene care ndeplinete criteriile de convergen poate adera la zona

Euro i nu exist o limit prestabilit n ceea ce privete numrul de ri care

pot fi integrate n acest zon. Criteriile de convergenta trebuie indeplinite
pentru a putea adopta Euro.
Rata medie a inflatiei din ultimele 12 luni trebuie sa nu depaseasca cu mai
mult de 1,5 procente rata inflatiei din primele 3 state cu cele mai reduse
rate ale inflatiei. Rata inflatiei din tara candidata trebuie sa se dovedeasca a
fi sustinuta.
Finantele publice: a.deficitul bugetar consolidat al statului respectiv< 3% din
PIB., b.datoria publica<60% din PIB.
Rata dobanzii : Randamentul mediu al titlurilor de stat pe ultimele 12 luni nu
trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 pct.procentuale randamentul aferent
titlurilor de stat din primele 3 state cu cele mai reduse niveluri ale inflatiei.
Cursurile de schimb: Trebuie sa se mentina in anumite marje de fluctuatie (+
- 15%) convenite prin mecanismele ratelor de schimb europene pt.cel putin 2
ani fara a se proceda din proprie initiativa la deprecierea monedei fata de
celelalte monede ale statelor membre
Definitie: Mecanismul Cursului de Schimb II : Aranjment pentru cursul de
schimb in care o moneda are o paritate centrala fata de euro, iar cursul de
schimb nu poate fluctua fata de aceasta paritate cu mai mult de 1,5%, in sus
sau in jos. Participarea la acest mecanism pentru o perioada minima de doi ani
este unul din criteriile ce trebuie indeplinite pentru a putea intra in zona
euro.
Atributiile fundamentale ale Sistemului EURO
1.definirea si punerea in practica a politicilor monetare a Zonei EURO
2.conducerea operatiunilor de schimb si administrarea rezervelor oficiale ale
tarilor din Zona EURO
3.emisiunea de bancnote in Zona EURO si promovarea bunei functionari a
sistemului de plati
Obiectivul principal al Sistemului EURO este mentinerea stabilitatii
EURO,stabilitatea preturilor in Zona EURO.Sistemul EURO va sustine si

politicile generale economice din cadrul Uniunii nationale ale tuturor statelor
membre UE..
Organele de decizie ale Bancii Centrale Europene (BCE)
1.Consiliul

Guvernatilor-

alcatuit

din

membrii

Consiliului

Director

si

Guvernatorii BC nationale ale statelor care au adoptat EURO.

2.Consiliul Director- alcatuit din Presedinte, Vicepresedinte si 4 membri care
sunt numiti (toti 6) de catre Guvernatorii statelor membre, la recomandarea
Consiliului UE si numai dupa consultarea Parlamentului European, si a
Consiliului Guvernatorilor BCE.
3.Consiliul General- Presedinte, Vicepresedinte BCE si Guvernatorii tuturor
BC nationale.
Sistemul EURO a fost conceput si reglementat astfel incat sa beneficieze de
independenta totala in indeplinirea misiunilor sale, acest fapt neexcluzand
cooperarea cu alte organisme ale UE.
Criza din zona euro incarca factura economica a lumii
De la blocajele inregistrate pe pietele de credit din Europa de Est, pana la
cresterea economica anemica din China, intarzierile in solutionarea crizei din
zona euro provoaca pagube din ce in ce mai mari, atat din punct de vedere
economic, cat si financiar."Ne aflam in mijlocul unei perioade de crestere
foarte lente, care ar putea afecta continentul european pentru o perioada de
cel putin 20 de ani", spune un official international. Cifrele analizate de
specialistii

economici

subliniaza

cat

de

dificil

devine

procesul

de

"rascumparare a datoriilor" si cat de anevoioasa este recuperarea economica.

Cel mai probabil, sectorul privat din zona euro va inregistra un declin, pentru
cea de-a treia oara consecutiv, in luna noiembrie, arata datele obtinute in
urma unui sondaj efectuat printre manageri. Perspectivele slabe de crestere
economica din zona euro vor ajusta previziunile pentru anul viitor.
34