Curs 10

Procedura civila-curs 10- 4.12.2014

Stramutarea procesului art 140-146CPC

Este un caz de prorogare de competenta. Dpdv al ratiunilor pe care

o impun, e un mijloc procesual prin care se evita incalcarea
impartialitatiii unei instante. Nu se apropie de recuzare ptr ca ea
vizeaza un judecator, iar stramutarea nu vizeaza judecatorii, ci se
raporteaza la intreaga instanta, scop inalturarea comp in intregime.
Motive:

Banuiala legitima: exista motive de indoiala cu privire la

impartialitatea jud din cauza circumstantelor procesului,
calitatea partilor, ori a unor relatii conflictuale locale.
Exemplu: te judeci cu o SC care detine monopolul acelei zone.
Aici sunt prinsi toti jus, proc, grefieri care au cel putin o ruda
care lucreaza acolo si atunci e bn sa pleci deacolo pe cat
posbil, ex: judecata cu primar/prefect local, unde sediu inst se
incalzeste cu banii de la primarie

Siguranta

publica-imprejurari

exceptionale

cand

exista

pericolul ca procesul judecat acolo sa produca tulburari

publice si e necesara stramutaarea la alta instanta.
Ex: grevele de la Lupeni. Pricinile s-au stramutat de la Craiova
la Bucuresti. Toata fam victimelor erau acolo.
Ex 2: scandalul legat de FNI
Perosanele care pot formula cererea ptr

Banuaiala legitima: partea interesata; termen: orice faza a

procesului; competenta: CA/ICCJ;

Siguranta publica: procurorul general de pe langa Parchetul de

langa ICCJ; Competenta: ICCJ,
Procedura de solutionare la amandoua:
-se depune la instanta competenta: adica la cea care judeca
cerere de stramutare CA sau ICCJ
-suspendare facultativa a procesului(pe fond), cu plata unei
cautiuni
-se judeca de urgenta, in camera de consiliu, cu citarea
partilor din proces
-se pron o hotarare nemotivata si definitiva:

Curs 10

particularitate specifica hot de stramutare. Poate fi atacata cu

contestatie in anulare daca partile nu au fost legal citate
Daca e o problema ce tine de ex, de zona Doljului si vrei sa te
stramuti la BUC, CA de la dolj vor cere stramutarea cererii de
stramutarea la ICCJ. Dureaza si mai mult.
Efectele admiterii cererrii de stramutare: art 145CPC
-CA trimite procesul spre jud la inst de acelasi grad din
circumscriptia sa. ICCJ va stramuta judecarea cauzei la una dintre
instantele jud de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre
curtile de apel invecinate cu CA a carei circumscriptie se afla
instanta de la care se cere stramutarea.
-hot va arata in ce masura actele indeplinite de inst inainte de
stramutare urmeaza sa fie pastrate. Suspendare jud procesului de
fond pe durata solut stramutarii nu e oblig, iar asa procesul
continuaintre mom depunerii c de stramutarii si cel al jud continua,
iar atunci hot de stramutare poate sa le pastreze sau sa le unlature.
DACA HOT NU SPUNE NIMIC CU PRIVIRE LA ACTELE ANTERIOARE,
INSEAMNA CA NU SE PASTREAZA.
-se poate face cerere de stramutare, dar nu se dispune
suspendarea, inst pron o solutie in dosar , data de inst de fond, va fi
desfiintata in masura admiterii c de stramutare
-caile de atac in cazul admiterii cererii de stramutare: daca s-a
stramutat proc de la tb dolj la tb gorj, atunci calea de atc va merge
la inst sup instantei la care s-a stramutat/ nu, s-a stramutat ptr I
inst, insa in ce priveste caile de atc revenim la
Ncpc: caile de atac sunt de comp inst sup la care s-a stramutat. La
fel si in cazul casarii si trimiterii spre rejudecare.
-o noua cerere de stramutarenu poate fi formulata, sub sanct
inadmisib, decat ptr imprejurari necunoscute de la data solutionarii
cererii anteriare sau ivite dupa c form.
-DELEGAREA INSTANTEI: ART 147CPC: cand, din cauza, unor
imprejurari cu totul neprevazute, instanta este impedicata un timp
mai indelungat sa funcioneze

PROROGAREA DE COMPETENTA
SITUATIA: in care o instanta care, in mor obisnuit nu e comp,
primeste in mod excep comp de a jud animite c ca urmare a vointei
legii/unor instante/a partilor
LEGALA:
-coparticipare procesuala pasiva: art 112cpc; ex: 3 parati cu 3

Curs 10

dom diferite, si se alege o inst de la inst de la dom unui, inst

care in mod normal nu ar fi vut comp necesara, se realiz
prorogarea
-c accesorii , incidentale si aditionale-art 123cpc
ex: c de chemare in garantie, daca P form asemenea c, va fi
jud de inst desemnata ptr c principala. Exemplu 2:
conexitatea: reunirea unor pricini aflate pe rolul unor inst
deosebite, daca intre acele pricini exista o stransa legatura
--> se vor conexa la inst cea intai investita, sau la inst cea mai
inalta in grad investita- se va proroga propria comp in fav unei
cazue ptr care nu ar fi fost indreptatita sa o jud.
LITISPENDENTA nu e cauza de prorograre, ptr ca in aceasta
situate ambele instante sunt competente sa judece acele
cauze
-conexitatea: art 139cpc
JUDECATOREASCA
o Abtinerea si recuzarea , atunci cand nu se mai poate
alcatui complet de judecata
o Stramutarea procselor
o Delegarea instantei
o Admiterea apelului si casarea cu trimiterea la alta instanta
egal , in grad cu prima instanta, daca partile au solicitat in
mod expres aceasta- art 4480 alin 3 cpc
o Admiterea recursului si cassarea cu trimiterea la o alta
instanta egala in grad cu cea care a pronuntat hot casataart 497, 415 alin 2 cpc
o Conisia rogatorie-art 261cpc
CONVENTIONALA
Sa fie n dom patrim:Partile pot conveni, in scris sau, in
cazul litigiilo nascute, si prin declaratie verbala in fata
instantei ca procesele privitoare la bunuri si alte dr de care
acestea pot sa dispunasa fie judecate de alta instante
decat acea care,porivit legii , ar fi comp terit sa judece, in
afara de cazul cand aceasta comp este exclusiva( sa nu fie
comp terit exclusiva- adica sa fie de drept cmun,
alternativa)
In litigiile din materia protectiei dr consumatorului, precum
si in alte cazuri prev de lege , partile pot conveni alegerea
inst comp, in conditiile prev la alin 1,(exceptie->) numai
dupa nasterea dr la despagubire. Orice conventie contrara
e considerata nescrisa.

ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA

Curs 10

ACTELE DE PROCEDURA
NOTIUNE JURIDICA
1. OPERATIUNE JUR
2. INSCRIS
Distincti intre negotium(operatiune jur) si instrumentum.
Daca negotium poate supravietui si prin lipsa lui
instrumentum nu e posibila in pro civ. Nu se poate in lipsa
unui proces verbal legal intocmit in lipsa citatiei. Actul de
instiintare e operatiunea care se mat pruintr-un proces
verbal de afisare. Daca procesul vb e nul ptr lipsa
semnaturii, nu se va putea accepta ca acea part a cunoscut
data procesului.
In mat de proc viv, actele nu se dovdesc prin acte
extrinseci.
De obicei, nulitatile inscrisurilor atrag nulitatea actelor jur
in general
Conditiile actului:
1.sa imbrace forma scrisa sau sa fie consemnat inr-un act
scris
-sunt si acte verbale, de ex depozita martorului, se
consemnaza in cis si se semneaza de martor
-art 148: c facute in sedinta se pot formula oral si se
consemneaza in incheiere-este act autentic ptr ca provine
de la jud
-oralitatea simpla , neurmata de consemnare nu e
acceptata.
2.sa cuprinda in inscris ca s-au indeplinit conditiile prev de
lege: daca martorul a jurat, dar bu se consemneaza ca a
jurat, atunci el nu a jurat, atunci marturia e nula.
-cuprinsul actului nu poate fi completta cu probe extrinseci
3. Actul sa fie indeplinit in lb romana: art 18 alin 4 cpc:
consemnarile sa fac in romana si asa se ataseza la dosar
CONDITII GENERALE:ART 148 CPC
cererea va cuprinde ,daca e cazul, si nr de telefon, nr de
fax,....
Nr de exemplare in care se fac c in instanta: atatea cat
sunt necesare ptr comunicare ptr partea adversa si
instanta. Daca partea figureaza in mai multe
calitati(interv acc si chemat si garanatie) i se va depune
un singur exemplar. Dac aceasta oblig nu e indeplinita,
instanta va face din oficiu copii , pe chel partii. Copiile
se dupn in copii cu conform cu oroginalul. Se dpun in

Curs 10

original numai daca legea prev in mod expres. Artea

care conformeaza originalul are obligatia de qa avea
asupra sa originalul mereu ptr a atesta copia daca e
nevoie.
La c form prin reprezentant: av si consilierul jur depun
imputernicirea av in original, reprezentantul legal va
depune o copie legalizata de pe inscrisul doveditor al
calitatii sale. Ex: tutorul va depune got jud prin care a
fost desemnat-copie legalizata. Reprez pj de dr privat
depun un extras de la registrul public
Cererea care poarta o denumire gresita nu va fi
respinsa, ci va fi recalificata de instanta-art 152

TERMENE PROCEDURALE
conditii generale:

Notiune: stab de lege sau inst si reprez un interval de timp in

care trebuie sa faci un act de proced sau e interzis sa faci un
act de proced.

Clasificari:

-legale: stab de lege. Sanct: decadere

-judecatoresti: inst pune in vedere partii depunerea unui inscris in
termen de 5 zile inst amana cauza si stab jud ptr data x. Sanct:
amenzi, jud cauzei fara a se folos acel act
-conventionale: stab de parti. De principiu nu prea exista. Dar e
posibil in materia arbitrajului. Ex: termen de solutionare a cauzei
-Imperative(peremptorii) : sanct decadere; si prohibitive(dilatorii):
sanct e nulitatea
o dupa sanct care se aplica: absolute: stab de norme de ordine
pub, si relative: prin n de ordine privata.
o Durata: pe ore/zile/sapt/luni/ani
o Calculul termenelor: art 180-183CPC
-pe zile: nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga si nici ziua
in care se implineste-> sis zilelor libere. Ai termen de 5 zile. Azi
incepe si trebuie sa am la mijloc 5 zile libere pana la ultima zi a
termenului
-in interiorul termenului pot intra si zile libere: sambata, duminica,
sarbatori legale. Ele nu se scot. Daca ziua de depunere a actului are
loc intr-o zi de sarbatoare/nelucratoare, atunci termenul se
prelungeste pana la ziua lucratoare ce urmeaza.
-termenul se implineste la ora 24 a ultimei zile in care se poate
indeplini actul. Alin 2: cu toate acestea, daca e vorba de un act ce
trebuie depuns la inst sau alt loc, termenul se va indeplni la ora la

Curs 10

care se termina programul instantei.

-actele depuse prin posta/alte servicii specializate e socotit a fi facut
in termen. Se poate trimite si prin posta electronica/fax in interiorul
termenului, fara a fi necesara deschiderea inst atunci, va fi
considerat un act facut in termen.
o Durata termenelor:
1.punct de plecare: t incep sa curga d ela data comunicariii actelor
de proced, daca legea nu dispune altfel:
-art 999 cpc:ordonanta presed:exc
-sunt 13 cazuri in care se aplica prin echipolentei: nu e o exceptie de
la data inceperii curgerii termenului. E situatia in care legiuitorul
asimileaza anumite evenimente/acte de proced comunicarii insasi.
Ex: actul cutare reprez comunicare. Este la fel de sigur ca ai luat
cunostinta de hot respectiva ca si cum ar fi comunicata.
A. Art 184 alin 2; nu i s-a cominicat acasa, dar s-a dus acasa si i
s-a dat copie de pe hot la instanta, nu i se mai comunica, sau i se
cumunica la adresa vecinului, face apel dupa 6 luni, zice ca nu i s-a
comunicat nimic. E adevarat ca nu ati primit acasa, dar l-ati ridicat
de la inst si ari semnat ptr el. Deci se echivaleaza cu comincarea.
Sau: partea nu a primit nimic, dar se ingrijeste de situati alatuia: nu
s-a comun hot partii adverse chiar daca ei nu i s-a comun. Se
comunica partii adverse, iar dupa mult timp fce apel ca nu i s-a
comun. Chiar daca i s-a comunicat tarziu, faptul ca s-a interesat ptr
altii si ii spune instei ce s-a faca, atunci tu stii hot respectiva si se
echivaleaza cu comunicarea
B. Art 468 alin 2 si 3: in mat apelului, sdar se aplica si recursului.
Termenul de apel de 30 zile de comunicare, curge si atunci cand
aceasta a fost facuta cu comun incheierii de exec silita. La
incheierea de incuviintare se ataseaza si titlul exec, deci de acum se
considera comun si curge t de 30 zile. Echivaleaza comun prin
executor cuminicarii prin instanta. 2. Daca o parte face apel/reurs
inainte de comun hot, aceasta se considera comunicata la data
depunerii cererii de apel(cerere de apel informa-proasta). Si in
aceste temen mai ai posibilitatea de a face anumite rectificari.
Aceatsa echipolenta e numai ptr cerere a de apel, nu si ptr
motivarea ei. Motivarea va fi in termenul de 30 z care incepe sa
curga de la introd cererii d apel. Cazurile de echipolenta sunt mai
mult niste confirmari ale termenului si sunt de strictisima
interpretare si nu pot fi extinse prin analogie. Comunicarea se
dovedeste numai prin procesul verbal sau prin afisare la inst. Sunt si
situatii in care termenele curg de la luarea la cunostina-cazuri
exceptionale
C. Art 485

Curs 10

2. Punct de implinire: actul de procedura facut peste termen este un

act nul. Nulitate derivata din lipsa dreptului respectiv.
-la t prohibitive: mom in care se poate face un act de procedura.
Daca e faut anterior, e rematur si lovit de nulitate.
-sunt si cazuri de suspendare si intrerupere a termenului:
Art 184cpc: s-a pron o hot, a murit tutorele partii care a
pierdut procesul, iar termenul nu curge pana nu se numeste
alt tutore- intrerupere
184alin 4: moartea unei parti, se face o noua comun l ultimul
dom al decedatului pe numele most: ptr most defunctului X.
De la acea noua comun incepe sa curga termenul. Moartea sa
i intervenit intre mom curgerii t si implinirii lui.
Cand a intervenit moartea reprez partii, se va face o noua
comun partii de la care va curge un nou termen
La perimare: intervine sanct incetarii procesului dpa curgerea
unu t de 6 luni in caz de nelucrarea dosarului. Daca in
interiorul t de 6 luni, o parte face un act proced, incepe sa un
nou t de perimare de 6 luni de la acel act facut de o parte.
In materia apelului/recurs: sunt reluate ipotezele de la 184 cu
anumite particularizari: t de apel se intrerupe prin moartea
mandatarului caruia i s-a facu comin si se face o noua comun
la adresa partii
LPA CPC: t de exerc a cailor de atac nu curge pe durata
solutionarii cererii de ajutor public judiciar
Cazurile de intrerupere si suspendare sunt de stricta
interpretare
SANCTIUNI PROCEDURALE
1. Nulitatea
Clasificare:

dupa natura interesului ocrotit: abs si rel

Dupa cum sunt prev de lege: exprese si virtuale(nu e prev

de lege, dar avem de a face cu o incalcare a actului de
proced care atrage nul)ex: art 194, a96-c de chemare in jud
care nu cuprinde nule partilor, obiect, motive si
semnatura , este nula. Se cele nementionate atrag nulitate,
dar nu e prev si e nul virtuala. La nul virtuale trebuie ca cel
care invoca nulitatea sa dov ca a fost vatamat, in timp la
cele exprese se prezuma ca vatamarea a fost realizata si
nu mai trebuie dovedita.

Curs 10

Nul extrinseci:decurge de locul in care s-a facut actul,

trebuia in sedinta publica si s-a faut in sedinta secreta,
actul facut in per interzisa printr-un termen prohibitiv; aici
nulitatea nu e conditionata, de principiu, de vatamare. Nu
se pune problema se existe vatamare. Si nul intrinseci:

Nul proprii sunt majoritatea si nul derivate: daca se prev un

t legal imperativ ca in interiorul lui trebuie sa faci un act, si
tu il faci dupa exiprarea termenului-> nulitatea actului:
este o nulitate derivata din decadere.

Nulitate totala si partiala

Dupa cum implica sau nu existenta unei vatamari:(regula)

nul cond de vatamare :conditii

-actul sa fie facut cu neobservarea unei cerinte legale
-prin neobservarea cerintei legle sa se fi produs o vatamare
-vatamarea sa poate fi inalturata ptrin anularea actului de
procedura-art 177cpc: daca partea vine totusi la proces:
proced de citare neindeplinita, insa vatamarea se inlatura
prin prezenta partii
Exemplu: art 157 cpc:elem citatiei: nul expresa: lit a) data
emiterii citatiei si nul virtuala:
si nul necond de vatamare(exceptie):
-nulitatea intervine fara a mai fi cercetata indeplinirea cond
vatamarii in cazul incalcarii disp referitoare la capac
procesuala,
reprezentarea
procesuala,
competenta
instantei,
compunerea
sau
constituirea
instantei,
publicitatea sedintei de judecata(aici Ciobanu: lipsa cond
de vatamare se refera numai la incalcarea publicitatii,
adica cand trebuie sa se judece in sedinta publica si ca se
judeca in camera de consiliu, nu si invers), alte cerinte
legale extrinseci ale actului, daca legea nu prevede altfel.