Literatura universala si comparata

-metod de cercetarea raporturilor dintre diferite literaturi naionale,urmrind evidenierea influenelor,a

circulaiei temelor i motivelor,afinit ile istorico-tipologice etc.
-arta metodic de a apropia prin cercetarea raporturilor de analogie,nrudire i influen literatura de alte
domenii de expresie
sau de cunoatere,faptelei textele literare ntre ele,distanate sau nu n timp i spaiu,cu condiia ca el s
aparina unor limbi sau culturi diferite i sfie integrate ntr-o traditie comun,n vederea descrierii,nelegerii
i justei lor aprecieri.
Definirea literaturii universale i comparate are nc un statut ambiguu n cercetarea literar,dei de mai bine
de dou mii de ani nimeni nu pune la ndoial utilitatea i permanena comparrii textelor literare,att n
ceea ce privete geneza acestora,ct i n ceea ce privete cercetarea propriu-zis, respectiv reliefarea
valorii operelor de art prin fixarea lor ntr-un circuit universal de valori.
Modelul grecesc,o,voi toi,studiai-l Ziua i noaptea,mereu,ntorcndu-l pe-o parte i altarecomanda
Horatius,prin anul 15 n.Chr.,unor prieteni din familia Pisonilor,n cunoscuta sa Epistula,recomandare pe care
o putem socoti cea dinti expresie contient a rostuluiliteraturii universale i comparaten creaia artistic
i n cercetarea propriu-zis.
In sens restrans,obiectul de studiu al literaturii comparate este studiul relatiilor literare internationale,a
relatiilor spirituale internationale,a raporturilor dintre operele,inspiratiile,vietile unor scriitori,apartinand mai
multor literaturi.
Literatura comparata se naste in conditiile particulare ale sec.al xix-lea(este oficializata in acest secol,caci
demersurile comparatiste empirice sunt la fel de vechi ca privirea critica asupra literaturii.Examinarea
comparata,contrastata a literaturii a fost mai intai o practica scolara al carei model arhicunoscut este
paralela,dar pentru ca acest demers sa se emancipeze era nevoie de un spirit si de o metoda.
O definiie de tipclasic,ca n disciplinele exacte,nu poate fi formulat o dat pentru totdeauna.Literatura
comparat este o disciplin polimorf,n micare,foarte actual n contextul globalizrii.Ea faciliteaz
diversitatea de perspective,deschiderea transnaional i transcultural.

Comparatismul romanesc de dinaintea primului e expresia unei necesitati interne,reflexul indirect al

criticii vremii-al celei estetice a lui Maiorescu si al criticii sociologice a lui Gherea.
-Edgar Papu

Discutia stapanului cu sclavul sau

Povestea unui amarat

Mituri sumeriene
Poemul despre potop
-il are ca protagonist,in locul biblicului Noe,pe Ziusudra,un rege evlavios prin care umanitatea va
supravietui potopului si caruia zeii ii vor da nemurirea.Exista mai multe variante ale mitului,cauza
hotararii zeilor de a distruge omenirea fiind neclara.Intr-o varianta Enlil a fost deranjat de larma pe
care o faceau oamenii si,dupa cateva avertismente(ciuma,seceta),hotaraste pedeapsa ultima,Enki
avertizandu-l in somn pe Athrahasis,mesajul lui fiind purtat de trestia din peretele casei
acestuia.Athrahasis isi face corabia dupa planul desenat pe nisip de zeu,isi imbarca familia si
infrunta potopul.In versiunea Utnapishti(varianta akkadiana a numelui Ziusudra),acesta face o
corabie cubica pe care imbarca nu doar familia,ci si mesterii orasului,perechi de animale,aur si
argint.Potopul ii ingrozeste si pe zei.Urmeaza lansarea unui porumbel,a unei randunici si a unui
corb,care nu se mai intoarce,semn ca apele incep sa se retraga.La capatul calatoriei,devine
nemuritor in tinutul Dilmun.
Ciclul lui Dumuzi(Tammuz)
-erou/rege devenit zeu al vegetatiei(cel mai popular dintre zeii mesopotamieni).Poemul Dumuzi si
Enkimdu povesteste rivalitatea celor 2 pentru obtinerea iubirii Inannei.Utu,zeu solar,fratele
Inannei,o indeamna sa-l aleaga pe Dumuzi,care-i va da lapte si grasime,dar zeita il prefera pe zeul
plugar.Rivalii se impaca,Dumuzi acceptand victoria rivalului,dar Inanna il alege totusi pe el.Avem o
prefigurare a rivalitatii intre Cain si Abel,intre sedentari si nomazi,cu elogiul agriculturii si al efortului
si inventivitatii pe care le presupune(construirea de sisteme de irigatii,canale,inventarea
uneltelor)Cobararea Inannei in infern va fi reluata in textul akkadic,,Coborarea lui Istar in
infern,continand o descriere a lumii subpamantene.Coborarea zeitei in infern,interpretata ca un act
de sfidare a sorei sale,Ereskigal,este interpretata de M.Eliade ca implinirea unei hierogamii dintre
zeita dragostei si a fertilitatii si Tammuz,zeul vegetatiei.
12. Omar Khayyam

Epopeea Mahabharata(sec v-i.e.n.-v e.n. este atribuita inteleptului mitic

Vyasa;a fost comunicata pentru prima data prin viu grai in padurea Naimisha,in
rostirea unuia dintre naratorii din epopee,Vaicampayana,discipol al lui Vysa de
la care o invatase pe dinafara.Varianta primitiva avea cca.25.000versuri,dar a
fost amplificata la 100.000distihuri/strofe,in 18 carti,adica 215.000

versuri.Prima varianta a fost scrisa pe foi de palmier.Se considera ca

evenimentele din epopee sunt ecoul unor fapte istorice din sec.8-7i.e.n,dar
reprezinta o transpunere literara a carei versiune sacra ii este atribuita zeitei
Sarasvati.Firul narativ e dat