Sunteți pe pagina 1din 34

TIPOLOGIA ROMANULUI

DUP NICOLAE
MANOLESCU,
,,ARCA LUI NOE.

Chiinu, 2014

NicolaeManolescuafirmnlucrareasa:
,,Putemcititoateromanelelumii,frstimc
aparin romanului, critica romanelor, ea, ncepe
delaaproximativnatura,mijloaceleiscopul.
,,Romancieriinucreeaznchipabsolut.Auiei
unfelderepertoriuidealdecombinaii,dincare
aleg, dup mprejurri, i pe care lam putea
numidomeniulromanescului.

CUPRINS
1.Definiiaicaracteristicileromanului.
2.Clasificarearomanului.
3.exemplificarearomanuluidoric,ionici
corintic.

CE ESTE UN ROMAN???

Romanul este o specie a genului epic n proz, cu ac iune complex


i de mare ntindere, desfurat pe mai multe planuri, cu personaje
numeroase i intrig complicat. Specialiterarapareodatcu
burghezia,iarprimeleromaneseadresaumaicurndunui
publicfeminin.

Caracteristicile romanului:
- are structur narativ complex ampl;
- subiectul aciunii se desfoar n planuri paralele;
- romanul prezint destinul unor personaje bine individualizate
sau a unor grupuri de interese ;
- cunoate o mare varietate de forme.

CLASIFICAREA ROMANULUI

Nicolae Manolescu critic, istoric literar romn i cronicar literar n


inedita lucrare ,,Arca lui Noe afirm c romanul are o evolu ie
lung, ncepnd din a doua parte a secolului al XVIII-lea, pn n
secolul al XlX-lea i n deceniul al treilea al secolului al XX-lea. Pe
aceast linie evolutiv, Nicolae Manolescu identific trei modele de
existen a romanului romnesc n virtutea rela iei dintre procedeul
narativ predominant, epoca abordat i natura personajului: doric,
ionic i corintic. Clasificarea criticului romn pornete de la tipurile
de capiteluri existente n arhitectura Greciei Antice,care aparin
stilurilor doric, ionic sau corintic.

Capitel,capiteluri,s. n.Partea superioar, mai groas (i


ornamentat),auneicoloanesauaunuipilastru,careface
legturantrefusulcoloaneiiarhitrav.

DRIC, adj. 1. ordin ~ = ordin arhitectonic n Grecia


antic, caracterizat prin robustee i sobrietate, prin
coloanefrbaz,cufrizadecoratcutriglifeimetope.
INIC, , ionici, ce, adj., s. n., s. m. 1. Adj., s. n. (Stil,
ordin etc. arhitectonic) caracterizat prin coloane zvelte cu
capitelulmpodobitcuvolute.
CORNTIC, , corintici, ce, adj. 1. (n sintagmele) Stil
(sauordin)corintic=stilarhitectonicfolositdeeleni ide
romani, caracterizat prin supleea coloanei decorat cu
caneluri i prin capitelul ei mpodobit cu sculpturi, care
reprezint foi de acant n volut, Coloan corintic =
coloancareaparineacestuistil.

ROMAN DORIC ILUZIA VIEIIESTE MAI PRESUS DE ILUZIA ARTEI.

Doric noiunea denumete tipul de roman tradiional aprut n a doua parte a


secolului XVIII i din secolul XIX, care la noi i atinge apogeul abia n deceniul
al treilea al secolului XX, respect un set de norme stricte n alctuire. Este
structurat pe mai multe planuri de aciune i e mprit formal n capitole, volume
etc.
Se scrie la persoana a III-a, este ubicuu (prezen a lui nu e obligatorie, dar el descrie
sentimentele personajelor, descrie aciunile, pe care le prevestete), prefer
istorismul (comenteaz trecutul personajelor). Romanul e mult mai veridic.
Zugrvete o lume omogen i raional, n care regulile societ ii sunt cele care
ghideaz viaa individului, nu ceea ce gndete i crede el, morala individului fiind
una i aceeai cu cea a individului;
Personajul e un caracter, o unitate relativ stabil, indiferent de ac iunile n care este
prins;
Prefer fapta n detrimentul psihologiei i epic n cel al analizei, de i urmre te
crearea iluziei desvrite a vieii i realitii;
Autorul i stpnete personajele, este un demiurg capabil doar de sacrificiul de a
nu se face cunoscut nemijlocit n creaie;
Autorul tie sfritul romanului din momentul n care l-a nceput;

nfieaz o lume coerent i plin de sens;


Eroii sunt energici, ambiio i, au spirit ntreprinztor i dorin a
ascensiunii sociale, a parvenirii, sunt lupttori i reali ti (Dinu
Pturic, Tnase Scatiu, Mara, Ion, Stnic Ratiu);
Personajele sunt construite tipologic, evolund pe o trstur de
caracter dominant: personaje: preferina pentru tipuri, caractere,
arhietipuri, tipuri proiectate pe un anumit fundal social i istoric;
Evoluia personajului este previzibil;
Naratorul este omniprezent (poate nara ceea ce se ntmpl simultan
n mai multe locuri);
Structura este robust, unitar, rotund, simetric nchegat;
Finalul romanului este nchis. Aici se ncadreaz romanul-fresc,
romanul-cronic i romanul-istoric (N.Filimon, Ciocoii vechi i
noi;Duiliu Zamfirescu, Ciclul Comanestilor; I.Slavici, Mara;
L.Rebreanu, Rscoala, Ion;M.Sadoveanu, Fra ii Jderi,
"Nicoara Potcoava"; Marin Preda, Morome ii ;Cezar Petrescu
- "CaleaVictoriei").

MARA DE IOAN SLAVICI ,, SRCUII MAMEI


,,A

rmas Mara, sraca, vduv cu doi copii, srcuii de ei, dar era tnr i voinic i
harnic i Dumnezeu a mai lsat s aib i noroc.
Sunt sraci, srcuii, c n-au tat; e srac i ea, c-a rmas vduv cu doi copii; cui,
Doamne, ar putea s-i lase cnd se duce la trg? cum ar putea dnsa s stea de diminea
pn seara fr ca s-i vad? cum, cnd e att de bine s-i vezi?!
Umbl Mara prin lume, alearg sprinten, se trguie te i se ceart cu oamenii, se mai ia i
de cap cteodat, plnge i se plnge c-a rmas vduv, i apoi se uit mprejur s- i vad
copiii i iar rde.
"Tot n-are nimeni copii ca mine!" i zice ea, i nimeni nu poate s-o tie aceasta mai bine
dect dnsa, care ziua toat vede mereu copii i oameni i nu poate s vad fiin omeneasc
fr ca s-o pun alturea de copiii ei. Mult sunt sntoi i rumeni, voinici i plini de via ,
detepi i frumoi, ri sunt, mare minune, i e lucru tiut c oameni de dai-Doamne numai
din copii ri se fac.
Mai sunt i zdrenroi i desculi i nepieptnai i nespla i i obraznici, srcu ii mamei;
dar tot cam aa e i mama lor ea nsi; cum altfel ar putea s fie o vduv srac? cum ar
putea s fie copiii sraci, care i petrec viaa n trg, printre picioarele oamenilor?
Muiere mare, sptoas, greoaie i cu obrajii btui de soare, de ploi i de vnt, Mara st
ziua toat sub atr, n dosul mesei pline de poame i de turt dulce. La stnga, e co ul cu
pete, iar la dreapta clocotete apa fierbinte pentru "vornoviti", pentru care rade din cnd
n cnd hreanul de pe mas. Copiii alearg i i caut treab, vin cnd sunt flmnzi i iar
se duc dup ce s-au sturat, mai se joac voioi, mai se bat, fie ntre dnii, fie cu al ii, i
ziua trece pe nesimite.

AUTORUL DORIC PREFER ISTORISMUL (COMENTEAZ TRECUTUL PERSONAJELOR).

,,ArmasMara,sraca,vduvcudoicopii,srcuii
deei,dareratnrivoiniciharniciDumnezeu
a
mailsatsaibinoroc.
Nuivorb,Brzovanu,rposatul,era,cndafost,mai
multcrpacidectcizmariedeamaibucuroslabirt
dectacas;totleaumairmasnscopiilorvreo
dousutedeprunipeluncaMurului,viuadin
dealuldesprePuliicasa,pecaremumaloro
cptasedezestre.Apoi,marelucrupentruo
precupea,Radnae
Radna,LipovaenumaiacipesteMur,iarlaAradte
ducindouceasuri.

MARAESTEENERGIC,AMBIIOASIARE
SPIRITNTREPRINZTOR,DORINAASCENSIUNII
SOCIALE,ESTELUPTTOAREIREALIST.
,,Umbl Mara prin lume, alearg sprinten, se trguiete i se ceart cu
oamenii, se mai ia i de cap cteodat, plnge i se plnge ca rmas
vduv,iapoiseuitmprejursivadcopiiiiiarrde.
,,Nudoarciarfigreuceva;cndsimtegreulvieii,Maranuplnge,ci
spargeoaleorirstoarnmeseicouri.Eaidnsseamactaavut
cndarmasvduv,ctareacum ictosaibodat.ichiarMara
s fii te moi cnd simi c e bine s fii om n lumea aceasta,s alergi de
dimineapnsearaistiicnofacidegeaba.
,,Pestezieavedemultlume,idaciiesencalevreofemeiecareiplace
icafire,icastare,icanfiare,eaizicecutainicmulumire:"Aa
are s fie Persida mea!" Iar dac brbat e cel cei place, eai zice: "Aa
aresfieTricalmeu!"StteaMara,stteainumrangnduleibanii,
ctedoicreiarideomictezecedeperecheadecaiorideboi,numra
mereuiiadunadesefceaumuli,nctochiiiseumpleaudelacrimi.
,,Sar putea oare s fii vduv srac, si vezi fata preoteas, feciorul
starostenbreaslacojocariloriinimasnuisemoaie?!
Clucrurilearputeasvieialtfel,astaMaranuputeasocreadcnd
vedeacanaieveacumattdebineausiasodattoate.

Romanul ,,Maraeste roman tradiional ce are o structur narativ ampl,


organizat pe mai multe planuri paralele sau intersectate, n care se prezint un numr
mare de personaje, cu pondere diferit n structura epic (personaje principale,
secundare, episodice etc).

Romanul realist-social. cu accente psihologice, acesta contureaza o fresc a


moravurilor i a comportamentului specific locuitorilor din Ardeal, o lume n care
triumf binele i adevrul, cinstea i dreptatea, norme etice pe care omul trebuie s le
respecte.

Tema romanului o constituie fresca social a lumii ardelene ti, cu moravurile ei


specifice, aezat la interferena satului cu oraul, ntr-un trg ardelenesc, Radna,
situat lng Lipova i aproape de Arad. Aciunea este plasat la sfr itul secolului al
XlX-lea i nceputul secolului al XX-lea, cnd relaiile capitaliste incipiente evolueaz
spre structuri sociale meteugreti, cu o anumit psihologie, proprie burgheziei
aflate n ascensiune. Romanul "Mara" de Ioan Slavici este structurat n 21 de capitole,
purtnd
titluri
semnificative
pentru
coninutul
acestora:
"Srcu ii
" mamei", "Maica Aegidia", "Furtuna cea mare", "Ispita", "Datoria", "Blestemul
casei", "Norocul casei", "Pace i linite" etc.

Are constructie masiv cu o structur bine echilibrat, cu un subiect coerent, evolund


n episoade i secvene narative distincte, unitare, cu planuri compozi ionale
clar delimitate.

Mara se ncadreaz n vederile etice ale autorului, care consider c oamenii trebuie s
fie chibzuii, harnici i virtuoi, ea ntruchipnd un adevrat exemplu de moralitate.

CIOCOIIVECHIINOIDENICOLAE
FILIMON
,,ntrodimineadinlunaluioctombrie,anul1814,unjunede22
ani,scurtlastatur,cufaaoache,ochinegriplinideviclenie,
unnasdrepticuvrfulcamridicatnsus,ceindicambiiunea
i mndria grosolan, mbrcat cu un anteriu de amalagea rupt
nspate,cucaravanidepnzdecasvopsiicafeniu,ncinscuo
bucat de pnz cu marginile cusute n gherghef, cu picioarele
goalebgatenniteimineidesaftian,carefuseserodatroii,
daripierduserculoareadincauzavechimii,lancingtoarecu
nite climri colosale de alam, n cap cu cauc de al, a crui
culoare nu se poate distinge din cauza peticelor de diferite
materiii cu care era crpit, i purtnd ca vemnt de cpetenie o
fermen de pambriu ca paiul grului, cptuit cu bogasiu rou,
un astfel de june sta n scara caselor marelui postelnic
AndronacheTuzluc,rezematdestlpiintrriiiabsorbitnnite
meditaiuni...
Pturicesteunnumesugestiv,devenitmetaforaparvenitului.
n romanul "Ciocoii vechi si noi", actul de narare apartine
autorului,voceaesteintotdeaunaaautorului

ROMANUL IONIC/ROMANUL MODERN

Perioadaionic:deceniulalpatruleaalsecoluluiXX,anii30.

Ionicul

nseamn "psihologism i analiz". Romanul e mult mai


veridic,tinde spre autenticitate. Romanul modernist se manifest
prin interiorizare., se folosete adesea fluxul amintirilor (nu se mai
scrie n "prezent istoric", ci se pornete dintr-un punct unic,
considerat prezentul, i se scrie ntocmai cum "personajul cheie"i
amintete). Metoda poart numele de "dosar de existene. Nu mai
exista omniprezena, totul rezultnd fie din dosarul de existene, fie
din ntlnirile directe ale personajelor. Romanul MODERN este
orientat spre eu, considerat singura realitate verificabil,
autentic, real. Acord credit total intuiiei, incertitudinii,
subiectivitii, exprimrii directe. se manifesta prin interiorizare.
Lumea e vzut prin ochii unui personaj, ce este naratorul i
reprezentantul autorului.

CARACTERISTICI
Moralacomunesubstituitdemoralaindividual;
Personajele nu mai sunt reprezentative pentru o categorie
socialinumaisuntcaractere,individulnumaiurmretes
se integreze n lume, ci s integreze lumea propriului sine,
personajul e supus analizei psihologice, el analizeaz profund
evenimenteleiaciunilesaleiaaltorpersonaje;
Socialitatealasloculintimitii";suntromanealememoriei i
aleinterioritaii:eroulseaflalarecherchedutempsperdu"i
deopotrivncutareauneiidentiti.Experieneleluierotice
sauspiritualeseopunlumii";
Loculepicului,alfaptelor(prezent ndoric)esteluatdeanaliza
tririlor;
Ordinea nu mai este cronologic, temporalitatea sa
subiectivizat;
Loculnaratoruluiomniscientlaluatnaratorulpersonaj;
Confesiunea, naraiunea la persoana I(caracteristic dar
nuobligatorie);

Nu mai sunt prezentate sentimentele altora, eventual cele care sunt deduse
de "personajul cheie";

Lumea nfiat i pierde omogenitatea, apar spiritul de fine e i de


analiz, contemplaia(meditaia),

Individualismul, dramele personale, spiritul reflexiv, problematica filosofic


i psihologic, discontinuitatea epic, absena unui subiect nchegat;

La nivelul compoziiei i al tehnicii narative observm memoria


involuntar, fluxul amintirilor, decupajul, jurnalul, reportajul, tehnica
detaliului, colajul, introspectia, pluriperspectivismul;

Subiectul este nelinear, contorsionat, cu rsturnri temporale i evenimente


imprevizibile;

Modul de expunere dominant este monologul;

Nu mai exist omniprezena ,autorul omniscient cedeaz n favoarea unui


"narator parial";

Introduce personajul-reflector, eroul romanului este indiferent faa de


societate.

Finalul este deschis, discursul este fragmentat.

,,NTIANOAPTEDEDRAGOSTE,
ULTIMANOAPTEDERZBOIDE
CAMILPETRESCU

,,nprimvaraanului1916,casublocotenent
proaspt,ntiadatconcentrat,luasemparte,cu
unregimentdeinfanteriedincapital,la
fortificareaviiPrahovei,ntreButenii
Predeal.Nitenuleecapentruscurgerede
ap,acoperitepeiciicolocuramuriifrunzi,
ntritecupmntcadeunlatdemn,erau
botezatedenoitraneeiaprauunfrontdevreo
zecekilometri.

,,CpitanulFloriu,puintel,delicaticuofa
blondters,mbtrnitnaintedevreme,erade
aceeaiprere.
,,Nutiu,domnulefilozofcuresemnare
cpitanulDimiu,stndmare,darcumintecao
fat,lamasmiemiseparecnevastanu
trebuiesifacdecap...Maieiobrazul
omuluinjoc.idduordonaneiervetul
mpturitcugrijichibzuial.Surdcldu
cpitanului,ipentrucaredreptate,ipentru
camnevoiedebunvoinalui.Pndesccusuflet
deslugmomentulsicerofavoare.
,,Santorsspreminecuunaerdenegustores
acriplictisit...

CONTEMPLAIE,ANALIZA
TRIRILOR
,,Eramacumdestuldelucidcasmidauseama
csuntaproapenpraguluneinenorociri,ccin
asemeneamprejurriconsiliilederzboisnt,ca
iregulamentele,necrutoareidaupedepse
absolutdisproporionatedouzecideanide
muncsilnicpentruopalmdatsuperiorului,
depilddarnacelaitimpmsimeamevadat
dinminensumi,czutcapeunpovrni
prpstios.
,,Amncremenitoclipcuspatelelaeiiam
gndit:suntpierdutlinititisimplu,cumpoate
fiunmediccarearconstatacarecancer.tiam
cmailoviseunofier.

PERSONAJELEAUCUNOTINENDOMENIUL
PSIHOLOGIEI,SENTIMENTELESNTDEDUSEDE
PERSONAJULCHEIE

,,Discuiadumneavoastrecopilroasiprimar.
Nucunoateinimicdinpsihologiadragostei....
Cpitanulmiantlnitprivireaiarmascao
linie.Credcmiavzutnochiprivelitide
moarte,capeisajelelunare...
,,Oiubiremareemaicurndunprocesde
autosugestie...Trebuietimpicomplicitatepentru
formareaei.
,,Toateplanuriledeviitorilefacinfunciede
nevoileipreferineleei.Vreisuccesecasai
sursulei.Psihologiaaratcauotendinde
stabilizarestrilesufletetirepetateic,
meninutecuvoin,duclaoadevratnevroz...

PROBLEMATICFILOZOFIC

,,Dragfat,ncdelanceputsavzutcnici
ntrebareaastanuarerspunslimpede.Detrei
miideanii,poate,maidemultgnditoriicaut
dezlegare:Ceestelumea?Ceputemcunoatedin
ea?Ceicareauncercatunrspunssenumesc
filozofi,iaransamblulrspunsuluilor,unsistem
defilozofie.

INTROSPECIE(OBSERVAREI
INTERPRETAREAPROPRIILOR
STRI)
,,Evident,mntrebuneoridaceunumifacsingur
aceast suferin, dac nu cumva, prin excepie,
oricine vorbete despre dragoste nar trebui s se
ndoiascisevitesvorbeascnnumelecelorlali
ba cred c niciodat nar trebui s foloseasc,
vorbind, persoana a treiapentru c sentimentele pe
carelencearcsuntincomunicabile...
,,Gndul c nevastmea sar putea da aa, n
timpuluneiseridedans,ntrogrdinsaupealeile
unei vii(i aveam toat sugestia halucinant a
detaliilor), c ar putea reveni apoi sus, n pridvor,
lngmine,cutrupulpoluatdeaceastmbriare,
miannegritsufletulimafcutrece,smclatin.

FINALDESCHIS
Mgndeschalucinantcafipututucidepentrufemeia
asta...cafifostnchisdincauzaei,pentrucrim:
Vezi,aiablonddecolo?Nu...ailaltmaigraspuin,de
lamasacuceidoidomniidoudoamne...
Ei?
EnevastaluiGheorghidiu...Nuimaiaduciaminte...?
A...pentruasta?Ceagsitlaea,drag?Adouazimam
mutatlahotelpentrusptmnapecareaveamsomai
petrec n permisie. Iam druit nevestemi nc o sum
caaceeacerutdeealaCmpulungimaminteresats
vdcuceformalitateipotdruicaseledelaConstana.
Iam scris ci las absolut tot ce e n cas, de la obiecte
de pre la cri...de la lucruri personale, la amintiri.
Adictottrecutul.

Socialitatea las locul intimitii"; sunt romane ale memoriei i ale


interioritaii: eroul se afl a la recherche du temps perdu" i deopotriv n
cutarea unei identiti.

,,Pe strad umblam aproape automat, cu toat aten ia rsfrnt nuntru . Nu


tiam nici pe ce strzi merg, nu auzeam nimic n jurul meu i cteodat,
traversnd, dam buzna peste automobile. Tot ce era raz de lumin era
absorbit n interior. Lumea automat i lumea con tiin ei deveneau
independente una de alta i i continuau seriile diferit.

,,Mai avusesem cndva un fel de reverii, care aduceau cu acest soi de adnc
i intens interiorizare.

CONCLUZIE

Romanulionicesteunromandetipmodernistse
manifest prin interiorizare. Lumea e vazut
prin ochii unui personaj, ce este naratorul i
reprezentantulautorului.

ROMANULCORINTIC

Estesupranumitipostmodernistsauneomodernist
poate i un roman liber. De altfel, n
opiniapostmodernitilor, textul (ce se mai cheam
i scriitur) este interminabil, infinit, dar,pentru
nevoiletipografice,trebuietiatnbucidediferite
lungimi.nacesttipderomanintrpostmodernitii
(generaia 80 i 90 printrecare : Mircea
Crtrescu"Orbitor",Nedelciuetc.,neomodernitii
n proza lui H.Simionescu, O. S. Crohmalniceanu,
igeneraia1900 Mateiu Caragiale:"Craii de
Curtea Veche", D.R.Popescu, Vntoare regal;
N.Breban, Animalebolnave.nfieaz o vrst a
ironiei(NoemiBomher)

Personajulnumaiesteuninscubiografieistatut
social bine conturat, devine un om fr nsuiri",
unanonim,ofantos,marionettrasdesfoarde
un autor a crui vocaie suveran o constituie
jocul";
Cultiv
ironia,
mitul,
simbolul,
satira
expresionist.
Un Dumnezeu jucu reface lumea. Romanul de
acesttipesteunulalingenuitiipierdute.Numai
evorbadesublimulcreaieidinti,cideunsurogat
de creaie, de dup potop. Romanul devine un fel
deArcaaluiNoencrcatdebietefapturicesau
salvat de la nnec: o lume de supravieuitoare.
Ironiaeuneoritragic,mpnzindromanuldetoate
formelegrotescului,burlesculuiicaricaturii."

Se poate scrie la persoana I sau III, poate fi un amestec


ntre tipul ionic i doric, se abordeaz un stil liber, mai
adnc.
sentimentele
sunt
spuse
direct,
simplu,
de
ctre personajul-narator, care este ntruparea uneia din
ipostazele autorului.
lume incoerent, neomogen, derutant.
eroii nu au discernmnt, sunt n eterna cutare a sinelui,
n conflict cu sistemul politic i social, triesc experien e
tragice.
cultiv
parodicul,
atipicul,
ludicul,
alegoria,
simbolul, caricatura, masca.
subiectul este inten ionat ambiguizat, ascuns. nscriem aici
romanul parabola, romanul mitic,metaromanul .

CREANGADEAURDEMIHAI
SADOVEANU

In anul 780 traia in Dacia de atunci cel de-al 33-lea decheneu, pe nume Kesarion
Breb. Intr-un manuscris al carui autor a fost profesorul Stamate, s-au consemnat viata,
invatatura si povestirile lui Kesarion. Autorul primeste in cele din urma acest
manuscris din partea profesorului al carui elev a fost chiar autorul. Profesorul
considera lucrarea ca fiind o poveste de dragoste.In acelasi an 780, preotul Zamolxis a
decis ca trebuia sa fie schimbat cu cel de-al 33-lea. Acesta avea sa fie in cele din urma
Kesarion
Breb.
Preotul l-a ales, dar i-a incredintat o misiune care insemna ca Breb sa plece in Egipt.
Misiunea era secreta, si obiectivele ei erau aflarea daca religia nou aparuta,
crestinismul, era mai buna sau putea inlocui in vreun fel vechile legi. In aceeasi
masura, Kesarion a plecat spre Bizant deoarece acesta din urma era sufletul
crestinismului.In calatoria sa de a indeplini misiunea, Kesarion a fost urmat de un
slujitor, un dac crestin. Kesarion Breb a urmat apoi invataturile preotilor initiati in
crestinism.In anul 787, Kesarion impreuna cu slujitorul sau au plecat spre marele
Bizant pentru a pune in aplicare planul batranului decheneu. In Bizant, Kesarion l-a
cunoscut pe episcopul Platon care era foarte apreciat de Irina , imparateasa si mama
lui
Constantin.

,,Trebuie s fie la mijloc un demon, zise stpnul asinului,


privindcuneprietinienspreomulnstraialb,careseoprise
si privea int. Srnunci de cpstru, si animalul fcu o
sritur ndrt, artndui i el prerea. Btrnul se
cumpni pe samar i era s cad. Rsrind cu spaim din
mhnirea lui, vzu un om strin, cu ochi verzi, care1
cuprindea i1 sprijinea. La o porunc a acelui om strin,
slujitorul pletos i mare trecu la pori, puse umrul i le
prbui nluntru. Doamne, Maica Domnului ! strigau
monahiisfntuluiPantelimon,zvrliilaomaredeprtare,n
pulbere. Btrnul episcop Platon avu un zmbet pe iat lui
ntristat. Inlnd braul drept, i binecuvnt. Apoi se
ntoarse asupra strinului. Acesta se retrgea, iar de nici o
vorb. O, frate al meu, i zise el, oprestete, ca si pot
muilmi. Mulrnirea e a mea, printe, rspunse Breb
revenind.Ampututartaacestordoiasinicsenal.

Plnie

i stamate de Urmuz

Un apartament bine aerisit, compus din trei incaperi principale, avand terasa cu
giamlac si sonerie. In fata, salonul somptuos, al carui perete din fund este ocupat de
o biblioteca de stejar masiv, totdeauna strans infasurata in cearsafuri ude... O masa
fara picioare, la mijloc, bazata pe calcule si probabilitati, suporta un vas ce contine
esenta a "lucrului in sine", un catel de usturoi, o statueta ce reprezinta un popa
(ardelenesc) tinand in mana o sintaxa si... 20 de bani bacsis...Restul nu prezinta nici o
importanta. Trebuieste insa retinut ca aceasta camera, vecinic patrunsa de intuneric,
nu are nici usi, nici ferestre si nu comunica cu lumea dinafara decat prin ajutorul
unui tub, prin care uneori iese fum si prin care se poate vedea, in timpul noptii, cele
sapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar in timpul zilei doi oameni cum coboara din
maimuta si un sir finit de bame uscate, alaturi de Auto-Kosmosul infinit si inutil... A
doua incapere, care formeaza un interior turc, este decorata cu mult fast si contine tot
ceea ce luxul oriental are mai rar si mai fantastic...Nenumarate covoare de pret, sute
de arme vechi, inca patate de sange eroic, captusesc colonadele salii, iar imensii ei
pereti sunt, conformobiceiului oiental, sulemeniti in fiecare dimineata, alteori
masurati, intre timp, cu compasul pentru a nu scadea la intamplare.
De aci, prin o trapa facuta in dusumea, se ajunge, din partea stanga, in o subtpamanta ce formeaza sala de receptie, iar din partea dreapta, prin ajutorul unui
carucior pus in miscare cu manivela, se patrunde intr-un canal racoros, al caruia
unul din capete nu se stie unde se termina, iar celalalt, la partea opusa, intr-o incapere
scunda, cu pamant pe jos si in mijlocul careia se afla batut un tarus, de care se afla
legata intreaga familie Stamate...

,,Acest om demn, unsuros si de forma aproape eliptica, din cauza nervozitatii excesive

la care a ajuns de pe urma ocupatiilor ce le avea in consiliul comunal, este silit sa


mestece, mai toata ziua, celuloid brut, pe care apoi il da afara faramitit si insalivat,
asupra unicului sau copil, gras, blazat si in etate de patru ani, numit Bufty...Micul baiat,
din prea multa pietate filiala, prefacandu-se insa ca nu observa nimic, taratse o mica
targa, pe uscat, in vreme ce mama sa, sotia tunsa si legitima a lui Stamate, ia parte la
bucuria comuna, compunand madrigale, semnate prin punere de deget.
Aceste ocupatiuni indeajuns de obositoare ii fac, cu drept cuvant, sa se amuzeze,
si atunci, ajungand uneori cu indrazneala pana la inconstienta, se uita tustrei cu
benoclul, printr-o spartura a canalului, in Nirvana (care se afla situata in aceeasi
circumscriptie cu dansii, incepand langa bacania din colt), si arunca in ea cu cocoloase
facute din miez de paine sau cu coceni de porumb. Alteori, patrund in sala de receptie
si dau drumul unor robinete expres construite acolo, pana ce apa revarsandu-se, le-a
ajuns in dreptul ochilor, cand cu toti trag atunci, de bucurie, focuri de pistol in aer.
In ce priveste personal pe Stamate, o ocupatie care il preocupa in gradul cel mai
inalt este ca sa ia seara, prin biserici, instantanee de pe sfintii mai in varsta, pe cari le
vinde apoi cu pret redus credulei sal sotii si mai ales copilului Bufty, care are avere
personala. Acest negot nepermis nu l-ar fi exercitat pentru nimic in lume Stamate daca
nu ar fi dus lipsa aproape completa de mijloace, fiind silit chiar sa faca armata cand
abia era in varsta de un an, numai ca sa poata ajuta, cat de curand, pe doi fratiori
nevoiasi ai sai, cu soldurile scoase prea mult in afara, cauza pentru care fusesera dati
afara din slujba.

CONCLUZIE

n romanul corintic se prezint "o nou form de dominaie, ce seamn cu


represiunea". Personajele sunt simple marionete, la discre ia unui Dumnezeu
jucu, care nnoiete lumea n sensul dorit de el. Acest tipde roman este "unul al
ingenuitii pierdute". Problemele care se ivesc sunt multiple: "nti ne vom
referi larafinarea strategiei iluzioniste, care conduce incet-incet romanul spre
o naturalete admirabila, accentuand verosimilul. . n romanul doric, personajele
si naratorul se afla de parti diferite ale baricadei.Exista o relatie de
"extrateritorialitate", de descriere din afara a lumii. in romanul ionic, naratorul si
lumea coincid. Diferenta este simpla: "n romanul doric, apare numai ceea ce
i ntrucat exist; n cel ionic,exist numai ceea ce i intrucat apare."
Trecerea se realizeaza de la obiectiv la subiectiv. Doricul siionicul presupun si o
viziune naturalista a lumii. Corinticul va incepe sa-si dirijeze energiile in
alta directie:"Hinterlandul romanului corintic redevine conventional: alegoric,
mitic, fantezist, exotic sau pur si simplulivresc. Romanele de acest tip sunt
construite in miniatura, in filigran: "in al doilea rand, o data sensulrealist abolit,
este loc pentru alegorie, pentru basm, pentru satira. Romanul corintic este
parodic, prinesenta, folosind toate procedeele existente inainte. Nu se urmareste
verosimilul, ci suprimarea lui: "Toate procedeele parandu-i bune, nici unul nu
mai e utilizat in maniera senin-inocenta dinainte". Romanul sescrie luandu-se in
deradere. in plus, "romanul corintic tinde sa legitimeze valabilitatea artefactului.