Sunteți pe pagina 1din 33

DETERMINAREA

VITEZEI
VANTULUI

Panaretou Andreas Ciprian UNIVERSITATEA


DIN BUCURESTI
FACULTATATEA DE GEOGRAFIE
ANUL I
GRUPA 116

VANTUL-DEFINITIE
Aerul, fiind fluid, se poate deplasa n sens
ascendent, descendent, oblic i pe orizontal. n
general,marile deplasri de aer sunt mai mult
orizontale. Prin noiunea de vnt se nelege
micarea orizontal aaerului, celelalte micri fiind
cureni. Vntul este provocat de diferena de
presiune care exist ndistribuia ei pe orizontal,
generat la rndul ei de diferenele de temperatur.
Variaia presiunii esteinvers variaiei temperaturii;
temperatura scade n anticicloni i crete n cicloni.

Vantul este creator de de curenti ascendenti:


cand intalneste un obstacol lung si suficient de inalt,
asezat perpendicular pe directia lui, generand
CURENTI DINAMICI
cand este silit sa treaca intre un obstacol inalt si un
strat de inversiune generand CURENTII
ONDULATORII (unda)
la curentul ondulatoriu generat de formele de relief in
partea de sus a undei se formeaza un nor Cumulus
Lenticularis stationar si un nor Rotor sub creasta
muntelui

Formarea vantului
Cauza principal a formrii
vntului este diferena presiunii
atmosferice ntre dou regiuni.
Aerul cald fiind mai uor se nal
producndu-se un minim de
presiune, locul lui va fi preluat de
masele de aer din zona rece
(maxim de presiune atmosferic),
pn cnd se va egala diferena de
presiune dintre cele dou regiuni.
Aceast circulaie a maselor de aer
st la baza aerodinamicii.
Intensitatea vntului depinde
direct proporional de diferena de
presiune dintre cele dou zone
geografice.

Directia vantului
Direcia vntului este influen at
de fora Coriolis care ia natere
prin rotaia pmntului, deviind,
de exemplu, vnturile spre vest n
emisfera nordic. Un alt factor
care schimb direcia i eventual
temperatura vntului sunt
obstacolele topografice ca: muni,
vi sau canioane. Fehnul, de
exemplu, este un vnt rece din
Munii Alpi care la trecerea peste
Alpi (urcare i coborre) se
nclzete prin fenomenul de
frecare a maselor de aer de
munte.

Structura vantului
Structura - se aprecieaza in functie de caracteristicile principalilor
parametri: viteza si directie

- se disting astfel 3 categorii majore:

a. vantul laminar - intalnit rar, presupune viteza mica, directie constanta


si o deplasare pe suprafete netede
b. vantul turbulent - se caracterizeaza prin variatii in timp ale vitezei si
directiei, dezvoltarea de vartejuri impuse de neuniformitatea reliefului
- procesul este f oarte activ dupa-amiaza, cand se imbina
deosebit de activ turbulenta dinamica cu cea termica
c. vantul in rafale - rezulta in conditiile in care turbulenta dinamica este
accentuata de cea termica
- este un vant care prezinta secvente brusce cu viteza mare,
care au caracter pulsatoriu

Vanturile locale
Sunt deplasari ale maselor de
aer generate de diferenta de
presiune cu caracter local sau
regional, stimulate de
deosebiri termice sau de
configuratia reliefului

1. Vanturile cu regim diurn


.Vanturile cu regim diurn - sunt cele mai frecvente, fiind legate de diferente locale de
presiune

brizele de mare - vanturi care se produc in zonele de litoral, ca urmare a regimului


diferit de incalzire si racire a celor doua medii (marea si uscatul), ce genereaza
diferente de presiune urmate de deplasari alternante ale aerului

- in zona temperata se manifesta pe cca 10-50 km pe uscat si 5-10 km


deasupra marii

- stratul de aer afectat are o grosime de 1000-3000 m, iar viteza este


de 12-20km/h

brizele de munte - vanturi ce se produc intre sectoarele joase (reprezentate de


fundul vailor si de depresiuni) si partile in zonele inalete ale culmilor

- ziua insolatia este mai lunga si mai puternica pe creste si ca urmare


aici presiunea va fi mai mica.

Dinspre vai/depresiuni aerul va urca formand briza de zi (de vale) ;


exista si o contrabriza la inaltime, care inchide circuitul

- noaptea circuitul se organizeaza invers si este legat de racirea


rapida a crestelor montane. La nivelul solului aerul va cobori spre axul vailor, iar la
inaltime (1000-1500 m) se va dezvolta un contracurent compensatoriu.

briza de panta - aerul in contact cu pantele insorite se ridica fiind inlocuit de aerul
rece venit din vale. Fenomenul e valabil atata timp cat versantii sunt expusi bine la
soare.

2. Vanturile cotabatice
Vanturile cotabatice - se dezvolta pe versantii lanturilor montane pe care se produc
descendente rapide si cu amplitudini insemnate ale maselor de aer

- cele mai cunoscute sunt: Foehnul, Bora, Mistralul si Vantul Mare


(tipic pentru Romania)

Foehnul - vant cald (sesizat si descris in Elvetia), cu trei caracteristici importante:


temperaturi mai ridicate rezultate in timpul descendentei, umiditate redusa si viteza
mare
Bora - un vant rece (specific coastei dalmatice), cu viteze foarte mari (40-60 m/s),
care provoaca ingheturi rapide
Mistralul - un vant rece, care coboara din Masivul Central francez in culoarul
Rhonului
Vantul Mare (tipic pentru Romania) - perioada specifica: inceputul primaverii
- localizare specifica: in Depresiunile Fagaras si Sibiu (datorita
descendentei rapide a maselor de aer sudice ce au depasit carpatii Meridionali) si in
culoarul Muresului, intre Sebes si Turda (datorita descendentei maselor vestice care
depasesc Apusenii)
- descrierea fenomenului: circulatia normala a maselor de aer din
momentul in care intra in contact cu un lant muntos impune depasirea lui; in prima faza
- de ascensiune - rezulta racirea aerului, condensari, formarea de nori, precipitatii
bogate; din momentul depasirii crestei are loc un proces de coborare rapida ce determina
viteze ridicate; aerul, descarcat de o mare parte din vaporii de apa, impune cresterea
temperaturii, eliminarea norilor, cresterea vizibilitatii; intre cei doi versanti (cel
ascendent si cel descendent) apar diferente nete in regimul termic si de umiditate: pe
versantul descendent uscaciunea este mai mare,
topirea stratului de

Variatiile vantului
VARIAIILE VNTULUI

Gradientul baric este diferena


de presiune care provoac
deplasarea orizontal aaerului,
raportat la uni
tatea de lungime care este
gradul de latitudine (111 km).

Vanturi regulate si periodice

n anumite zone ale Terrei, vntul are un


caracter permanent i
regulat: Alizeele - bat ntre Ecuator i Tropice.
Musonii
- sunt vnturi periodice, de mare extindere, care
bat n zona asiatic. Particularitile locale,
deosebite ca structur i mod de expunere la
radiaiilesolare, dau natere vnturilor locale:

Vanturile permanente
Alizeele sunt vanturi predominante, care sufla dinspre NE si SE catre
Ecuator. Aceste vanturi sunt provocate de masele de aer fierbinte care se
ridica la Ecuator si de deplasarea aerului provenit dinspre N si S care ia
locul acestor mase de aer. Vanturile sunt deviate spre V din cauza rotatiei
Pamantului de la V la E. Zonele imprevizibile de calmuri, cunoscute sub
denumirea de acalmii tropicale, se afla la convergenta acestora;
Vanturile de vest se formeaza intre maximele tropicale si minimele
subtropicale, deci bat intre 400 si 600 latitudine nordica si sudica. Fiind
deviate de la directia normala, bat dinspre vest, de unde si denumirea lor.
Aceste vanturi aduc precipitatii bogate pe coastele vestice ale continentelor;
Vanturile polare (de est) bat dinspre maximele polare spre minimele
subpolare, aducand aerul rece al polilor.

Vanturile regulate
Musonul este un vant cu caracter periodic, ce
ia nastere datorita marilor contraste termice
intre apele Oceanului Indian si partea centrala a
Asiei in cele doua anotimpuri extreme ale anului.
In timpul verii partea centrala si sudica a Asiei se
incalzeste excesiv, temperatura aerului ajungand
la si la 50 grade Celsius. Musonul de vara bate
din aprilie pana in octombrie, aducand
precipitatii bogate. Musonul de iarna bate din
octombrie pana in aprilie, fiind foarte secetos;

Vanturile neregulate
Bora este un vant neregulat care bate
pe tarmul Marii Adriatice
Mistralul Este un vant puternic din
directia Nord West ce afecteaza coasta
mediteraneana a Frantei, de la Marsilia
la Saint Tropez. Mistralul este unul din
factorii de clima determinanti ai acestei
incintatoare si putin cunoscute parti a
Rivierei Franceze, situata in
departamentele Var si extinzindu-se
pina la Bouches-duRhone (Marseille),
departe de zona supraglomerata NisaCannes-Antibes. Mistralul este
responsabil pentru: vremea insorita
exceptionala, vegetatia desertica
asemanatoare cu cea din sudul
Californiei si chiar pentru aerul local.

Vantul de gradient
Vntul de gradient este micarea aerului produs de
fora de gradient a presiunii
- perpendicular pe izobare, cu viteza direct dependent
de valoarea gradientului baric. Fora de frecare Forta de
deviaie aaerului cu solul modific direcia i
intensitatea vntului. (CORIOLIS), creat de micarea
de rotaie a Pmntului n jurul propriei axe, produce
devierea corpurilor n micare liber n altitudine, spre
dreapta n emisfera nordic. Apare atunci cnd
micarea aerului este circular n plan orizontal

Vanturile din Romania


Crivul
Este un vnt de pe terioriul Moldovei, Dobrogei i partea sud-estic a Munteniei, care sufl mai ales iarna aducnd
zpad, furtuni de zpad (viscol) i ger, fiind un vnt puternic atingnd viteze de 30 - 35 m/s. A fost descris poetic
de Vasile Alecsandri n pastelul Iarna. Vara sufl sporadic aducnd un aer fiebinte i uscat din rsrit. Mai este
numit i Traist goal sau Vntul de miaznoapte deoarece bate dinspre nord. n Transilvania mai este numit
i Sore, desemnat printr-un cuvnt derivat probabil de la Soare.
Nemirul
Nemerre (maghiar=nu pe aici) este un vnt local din depresiunea Bra ov aducnd din Carpa ii Orientali masele
reci de aer din vile munilor, depuse de criv , are o vitez mai redus (10 - 20 m/sec).
Austrul
Vnt de pe teritoriul Transilvaniei de vest fiind un vnt cald i uscat (20 - 30 km/or) ce aduce secet, din care
cauz e poreclit "Srcil". Pe teritoriul Banatului este un vnt de asemenea uscat numit "Cosava" Nemira bate din
est, intra pe Valea Oituzului spre depresiunea Bra ov.
Foehnul
Vnt cald,sufl n depresiunile din Subcarpa ii de curbur, depresiunile din sudul i sud-vestul Transilvaniei.
Suhoveiurile
Vnturi care bat vara (foarte uscate) in Podi ul Moldovei, Podi ul Dobrogei, Brgan .

Alte vanturi locale


Bltreul - vnt cald i umed
din Muntenia ce aduce ploi.
Vntul negru (n turc: Karayel) - vnt din Dobrogea i
sudul Munteniei (Brgan).
Vnt uscat i fierbinte ce
aduce secet, din aceast cauz
primind denumirea de "Traist
goal".
Zefirul - vnt slab care sufl
din apus.

Intensitatea vantului
Intensitatea sau tria vntului se apreciaz
vizual, indirect cu ajutorul scrii Beaufort
(conceput de amiralul francez n anul 1805 i
modificat ultenor pentru a putea fi aplicat i
pe uscat), dup efectele mecanice pe care le
produce vntul asupra vegetaiei, construciilor
etc.
Scara Beaufort pentru evaluarea vizual a
intensitii vntului
(echivalent vitezei la inlime de 10 m)

Scara Beaufort

Viteza vantului
Viteza vntului reprezint spaiul parcurs de
aerul ce se deplaseaz pe orizontal n unitatea
de timp. Viteza vntului se exprim n m/s sau n
kmh.
ntre cele dou uniti de msur existnd
urmtoarele relaii:
1 m/s = 3,6 km/h
1 km/h = 0.278 m/s.
n unele cazuri (de exemplu. n practica
navigaiei maritime), viteza se exprim si in

Viteza vantului
(a) "Vant slab" = atinge o viteza de pana la 5 m/s
(maxim 18 km/h).
(b) "Vant moderat" = atinge o viteza cuprinsa
intre 5-8 m/s (18 - 29 km/h).
(c) "Vant puternic" = atinge o viteza care
depaseste 8 m/s (peste 29 km/h).
(d) "Vant slab pana la moderat" = vant care
atinge, in anumite momente si in anumite locuri,
o viteza de maxim 8 m/s (29 km/h).

Viteza vantului in zona litorala

Viteza vantului in functie de presiunea


atmosferica

Instrumente
Anemometrul este un instrument de
msur cu ajutorul cruia se msoar, de
regul, viteza vntului, dar i viteza unui
avion n zbor n raport cu aerul.
Anemometrele sunt de mai multe tipuri:
Anemometru cu cupe, cel mai rspndit,
este compus din patru cupe emisferice
montate pe un ax, care acioneaz la cel
mai mic curent de aer. Prin nregistrarea
numrului de rotaii ntr-un interval de
timp se poate calcula viteza medie a
curentului de aer (vntului).
Anemometru cu palete are piesa
receptoare format dintr-un numr de
palete fixate radial pe ax.
Anemometru digital cu fir cald.

Anemometrul digital

Anemometrul cu palete

Anemoscopul
n lipsa unui anemometru, pe mare,
este utilizat o scar empiric pentru
evaluarea vizual a vitezei vntului,
denumit Scara Beaufort.
Un anemometru dotat cu mijloace de
nregistrare a rezultatelor citirilor se
numete anemograf.
Aparatul care arat direcia vntului,
utilizat de regul mpreun cu
anemometrul, se numete anemoscop.
Ramura aerodinamicii care msoar
viteza gazelor n conducte, a aerului n
atmosfer, a unui avion n aer se
numete anemometrie.

Presiunea vantului in Romania

Vantul la intersectia cu muntele

Vantul pe intreaga suprafata


terestra

S-ar putea să vă placă și