Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Prazul
(Allium porrum L.)

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Cap.1. Caracterizarea botanic, agrobiologic, tehnologic a speciei horticole.
1.1Denumirea tiinific i popular a speciei.
DENUMIREA STIINIFIC: Allium porrum L.
DENUMIREA POPULAR: Praz, ai sarbesc, ajima, ceapa alba, ceapa blanda, coada vacii, hagima,
hajme, horceag, por, poroi, poroaica, poriu, praj, pur.

Familia : Liliaceae
Genul : Allium
Specia : A. ampeloprasum

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

1.2 Caracterizarea botanic, agrobiologic i tehnologic.

Caracterizare botanic
Prazul este o plant legumicola, cu tulpina cilindric groas i nalt, cu frunzele lanceolate si
bulb crnos. Se consum partea alb i puin din partea verde. Prazul crud se folosete sub form
de salat. Se poate combina cu diferite indrediente la prepararea unor mncruri sau se poate
umple.
La plantele de praz frunzele sunt lineare i cresc ntru-un singur plan, adic numai pe doua pri
opuse ale tulpinii false, ca i la usturoi, dar sunt de dimensiuni mult mai mari. Bulbul este mic,
de-abia se distinge de tulpina fals, i n interior are un singure mugure prins pe disc. Tulpina
floral este plin n interior cu un esut spongios i de forma aproape cilindric. Inflorescena este
globuloas ca la ceap, dar pelicula protectoare de la exterior, care o nvelete pn n preajma
nfloritului, prezint n partea superioar o prelungitur foarte mare, pna la 15-20 cm. ntr-o
inflorescent sunt de la 800 pn la 3000 de flori.
Este o specie alogam i n condiiile de cultivare de la noi din ar, prazul este bienal. La
plantele de praz, in anul I de via nu se observ apariia unei perioade de repaus, ele nu-i
ncheie perioada de vegetaie, ci continu s vegeteze toamna trziu i la nceputul iernii pna ce
vin gerurile puternice.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

1.3 Areale de cultur i cerinele agrotehnice.

Areale de cultur

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Originar din zonele vecine Mrii Mediterane (Egipt, Grecia, Asia Mica). A fost cunoscut in
cultur cu multe mii de ani naintea erei noastre. n prezent se cultiv pe suprafee mai mari n
rile din apusul, sudul si sud-estul Europei. La noi in ar se cultiv mai mult in zonele din sudul
si estul rii si mai puin in Ardeal, Banat si Crosana.
Soiuri
Cmu este un soi foarte productiv, tardiv (cu perioda de vegetaie de 140 150 zile). Tulpina
fals are lungimea de 60 70 cm, diametrul de 2 3 cm, este fraged, cu gust plcut. Se cultiv
mai mult n Oltenia, Muntenia i Moldova.
Uria (Monstruos) de Carentan, Elefant, Lung de Serbia, De Rouen soiuri mai vechi care la noi
n ar se cultiv numai local pe suprafee foarte mici sau aproape nu se mai cultiv deloc. Primul
soi are tulpina fals foarte scurt (10 15 cm), dar mult ngroat (cu diametrul de 4 6 cm). De
asemenea, frunzele sale sunt foarte late.
Cerinte tehnologice specifice privind ameliorarea i creterea soiurilor i hibrizilor
- scurtarea perioadei de vegetaie.
- obinerea la fiecare plant a unei tulpini false ct mai dezvoltat n diametru i lungime,
cu o poriune ct mai mare nlbit.
- gradul de ngroare a bazei tulpinii false i uniformitatea diametrului pe toat lungimea
sa.
- finee ct mai pronunat a frunzelor care formeaz tulpina fals precum i a nervurilor
acestora.
- gustul ntregii pri comestibile s nu fie prea iute, ci numai plcut, picant.

Tehnologia cultivrii prazului.

Pentru praz se alege un teren mijlociu bogat n substane nutritive, pe care s-au aplicat doze mari
de ngrsminte n anul precedent i chiar n anul de cultivare. Nu d rezultate bune pe soluri pre
nisipoase sau prea grele.
Prazul constituie, de obicei, o cultur succesiv n anul respectiv. Culturile premergtoare pot
ocupa terenul numai primvara, un timp foarte scurt, cum ar fi: ridichile de lun, salata, cartofii
timpurii, mazarea timpurie etc.
Pentru pregtirea solului se face aratura adanc din toamn, iar dup incheierea culturii
anterioare din primvara respectiv se face o irigare de aprovizionare, dac este necesar, apoi se
ar si se grpeaz concomitant, dup care se modeleaz terenul pentru irigare, ca i n cazul
cepei de ap.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Se pot administra att ngrsminte organice, ct i minerale. Se recomnd ca cel mai bines se
dea 40 -50 t/ha gunoi bine putrezit sau 30 -40 t/ha gunoi mai puin putrezit, iar ca ngrsminte
minerale se folosesc: 200 250 kg/ha superfosfat, 100 200 kg/ ha azotat de amoniu i 80 100
kg/ ha sare potasic sau sulfat de potasiu.
Prazul se cultiv prin producerea rsadurilor i acest metod este cea mai rspndit, sau prin
semnat direct n cmp, metod practicat foarte rar sau aproape deloc la noi n tar. Pentru
producerea rsadurilor se seamn n rsadnie nenclzite sau pe brazde pregtite n cmp
deschis, la sfritul lunii martie sau n luna aprilie. Pentru producerea rsadurilor care s fie
plantate pe suprafaa de 1 ha n cmp se seamn 2,5 3 kg/semine 200m2 de brazde amenajate.
Rasadul de praz nu se repic i se ngrijete la fel ca i cel de ceap de ap. nainte de plantare, se
fasoneaz i se mocirlete.
Schemele de plantare pot fi aceleai ca i la culturile de ceap, mrindu-se ns distana ntre
plante pe rnd la 10 12 cm, asigurndu-se cel puin 170 -180 mii plante/ha. Rsadurile de praz
se planteaz n cmp n primele 2 decade ale lunii iunie sau chiar la sfritul lunii maii, n
regiunile mai nordice cu toamne mai scurte.
Semnatul direct n cmp se efectueaz la sfritul lunii martie nceputul lunii aprilie, la
adncimea de 1,5 2 cm, i la aceeleai distane ca i n cazul plantrii rsadurilor, rrindu-se pe
rnd la distana de 10 -12 cm. Cantitatea de semine care se folosete este de 3- 4 kg pe hectar,
amestecate cu semine de plante indicatoare n proporie de 1%.
Lucrrile de ngrijire sunt in general aceleai ca i n cazul culturilor de ceap de ap. Trebuie
asigurate condiii optime n culturi pentru ca plantele de praz s-i poat continua vegetaia pn
toamna trziu. Ctre sfritul periodei de vegetaie nu se mai irig.
Recoltarea se face la epoci diferite, n funcie de destinaia prazului recoltat. Astfel, pentru
consumul curent, recoltatul se poate ncepe spre sfritul verii i se continu n mod ealonat
pn toamna trziu. Prazul destinat consumului din timpul iernii, deci pentru pstrare, se
recolteaz toamna foarte trziu, nainte de venirea gerurilor puternice, adic la sfritul lunii
octombrie sau n luna noembrie. Plantele se smulg cu mna, ajutndu-se muncitorii de casmale
sau alte unelte, se fac legturi de cte 5 6 sau 10 12 fire si apoi se leag n snopi mari de cte
6

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

50 100 buci. Pstrarea se poate face afar, deoarece prazul rezist bine la temperaturi sczute.
n acest scop, dup recoltare se fasoneaz, indepartndu-se partea dinspre varf a frunzelor, apoi
se aeaz n anuri n poziie oblic i se acoper cu pmnt prevenind bltirea apei n timpul
pstrrii. Producia medie de praz este de 15 20 tone pe hectar, dar poate ajunge la 25 30 tone
pe hectar.
Tehnologia producerii seminelor de praz
Plantele mame pstrate peste iarn se sorteaz riguros i se planteaz primvara cat mai
timpuriu la adncime de 5 6 cm, sau mai precis att cat au fost n pmnt n anul precedent, al
producerii lor. Plantele mame pot fi plantate i din toamn, astfel ca s nrdcineze bine pn
la venirea ngheurilor puternice, sau pot rmne pe acelai loc n continuare, fr s se mai
recolteze toamna i s se mai transplanteze pe alt teren, dar se efectueaz cu mai mult grij toate
lucrrile aplicate n cultur pn toamna trziu, inclusiv purificarea. Cultura rmas astfel pentru
producerea de semune se mai rreste la vremea corespunztoare recoltrii din toamn pentru
consum, eliminndu-se cte un rnd n mod alternativ i plantele mai puin corespunztoare de
pe rndurile rmase n cultur.
Fiecare plant mam de praz emite o singur tulpin floral, deci distana pe rnd ntre plantele
semincere poate fi eventual mai mic dect la ceap.
Lucrrile de ngrijire, recoltarea, treeratul, condiionarea seminelor i producia de semine
realizat sunt aceleai ca i n cazul cepei.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

1.4 Compoziia chimic a produsului horticol i valoarea sa alimentar, nutritiv, dietetic,
nutraceutic, medicinal i energetic.
Compoziia chimic:

Apa: 87 90%;

Substan uscat : 10 - 13%;

Proteine: 2 3%;

Grsimi: 0,3 0,4%;

Zahr: 6,7%;

Celuloz brut: 1,5%;

Cenus: 0,8 1,5%;

Acid fosforic: 0,156 0,196%;

Acid fosforic: 0,156 0,196%;

Fitoncide: 0,156 0,196%;

o
o
o

Proteine: 2%,
Lipide:30%,
Glucide :49%,

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Prazul conine foarte multe sruri minerale :sruri de fier,de magneziu,de

mangan,de calciu,de sodiu,de potasiu,de sulf,de siliciu,si de flor.Toate aceste sruri
minerale aunt alturi de vitaminele A,PP,B,C pe care le conine prazul,au o aciune
benefic asupra ntregului organism. Aroma specific este dat, de Allium, de uleiul eteric

cu coninut de compui cu sulf.

Proprietile nutraceutice ale prazului

Aceast legum conine mai mult de 90% apa. Ea are puine calorii, de aceea reprezentnd un
excelent ingredient pentru curele de detoxifiere ale organismului. Prazul are in componena o
mulime de vitamine, dintre care cele mai importante sunt vitaminele A, C si B. n plus, el
conine fosfor, sodiu, calciu, potasiu si magneziu. Aceste elemente il fac foarte folositor att
pentru sistemul nervos al omului, ct si pentru bolile de piele sau pentru problemele articulare.
Prazul este foarte recomandat si pentru cei care au probleme reumatice, artrite, anemie sau doar
vor sa mai piard din greutate. El este un bun reglator al nivelului colesterolului din snge, dar si
un bun stimulent al imunitii si un excelent prevenitor al cancerului.
Partea alb de la tulpina plantei are n componen foarte multe fibre, benefice pentru oricine.
Cealalt parte a tulpinei, cea verzuie, trebuie fiart si apoi poate fi consumat deoarece reprezint

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

un mod foarte eficient de reglare a problemelor digestive, acionnd cu precdere asupra
organismelor mai puin rezistente.
Prazul obinut pe cale biologic are mai multe sruri minerale si mai multe vitamine fa de cel
obinut in mod tradiional. Acest lucru este posibil ntruct la culturile de praz se aplic prea
multe ngrsminte, care nltur unele dintre vitaminele si mineralele din plant. De aceea, este
mult mai bine s consumm legume bio, pentru c acestea nu sunt tratate.
nsuiri dietetice i medicinale
Beneficii medicale
Prazul mpiedic nmulirea si rspndirea celulelor tumorale.
Reduce colesterolul total si colesterolul ru si creste colesterolul bun.
Consumul regulat reduce riscul dezvoltrii cancerului de prostat si colon.
mpiedic absorbia zahrului din intestin si ajut la metabolizarea sa in organism.
Tonic al sistemului nervos; laxativ, diuretic.
Antiseptic - partea alba tiat i pisat se folosete n vindecarea btturilor, iar
frunza aplicat peste plgi are efect cicatrizant.

Proprietti:
- tonic al sistemului nervos, foarte digestibil
- diuretic uric
- laxativ
- antiseptic
Indicatii - uz intern:
- reumatisme
- anemie
- afectiuni urinare
- insuficien urinar
- obezitate
- ateroscleroza
Indicatii - uz extern:
- abcese
- furuncule
- retene de urin
10

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

- hemoroizi
- nepturi de insecte
- ngrijirea tenului
Mod de folosire - uz intern:
- crud (amestecat cu alte cruditi)
- rdcini pisate: vermifug
- decoct
Mod de folosire - uz extern:
- suc + lapte: contra rosetilor si a eruptiilor fetei
- retenta de urina: 6 fire de praz + acoperite cu ulei de msline (se fierb la foc domol)
se aplic pe partea de jos a abdomenului
- frunza de praz: pansament antiseptic si cicatrizant
- suc + miez de pine: colectarea abceselor si furunculelor
Sfaturi:
*Alege prazul cu tulpini mai subiri, fiindc cele groase (peste 3-4 cm) au o textur
fibroas.
* Prazul proaspt trebuie pstrat nesplat sau tiat in frigider, unde poate fi inut
una-doua sptmni, nvelit lejer intr-o pung de plastic.
*Il poti pastra doua-trei luni si in congelator, dupa ce a fost oparit 2-3 minute in apa
fierbinte, dar isi va pierde o parte din gust si textura.
* Pune la uscat frunze de praz intr-un cuptor nu prea incins, ca sa le ai pentru
ciorbe, in timpul iernii.
*Prazul poate fi pastrat in magazii, sub soproane sau in curte. Se asaza in picioare in
santuri pana aproape de locul unde dau frunzele, dupa care se acopera in pamant.
In timpul gerurilor mari, prazul astfel depozitat se acopera cu paie, pleava sau
coceni. Mai poate fi pastrat stratificat in lazi, in pivnite sau in bordeie, asezat in
nisip.

Valoarea energetica
Valoarea enrgetic este de 220-230 Kcal/kg (dup unii autori mai mare, de 540
Kcal/kg), iar partea necomestibil variaz de la soi la soi ( 17 50% ).

1.5 Destinaia produciei i modaliti de valorificare a acesteia.

11

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Prazul se valorific in dou clase de calitate: calitatea I si a II a.

La pstrare se introduce numai praz de calitatea I, cu o lungime minima de 200 mm si diametru
minim de 25 mm. Partea alba trebuie sa fie de minimum 1/3 din tulpina fals.
Fluxul tehnologic respect operaiile fluxului general de valorificare in stare proaspt a
legumelor cu urmatoarele particulariti:
Recoltarea se face manual cu ajutorul cazmalelor sau furcilor de scos rdcinoase. Momentul de
recoltare este toamna tarziu pn la nceputul lunii noiembrie.

12

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Condiionarea se face nainte de pstrare i const n sortarea dup calitate, fasonarea prin
scurtarea frunzelor la 1-3 din lungime i a rdcinilor dup o prealabil scuturare de pmnt.
Transportul se executa in ambalaje de tip P.
Pstrarea prazului se face n anuri i n unele cazuri n depozite frigorifice.
Dup pregtirea anurilor, prazul se aeaz n rnduri fir cu fir, la 1-2 cm distana unul de altul,
pe limea acestora, n poziie nclinat. Dup ce se aeaz primul rnd, acesta se acoper cu
pmnt, la baza frunzelor verzi dup care se aeaz cel de-al doilea rnd, acoperindu-se i acesta.
Se continu astfel pn la captul anului.
Pentru a se uura scoaterea prazului de la pstrare, de obicei peste baza tulpinilor se pune un strat
de nisip cu grosimea de 10-15 cm si apoi se completeaz cu pmnt pn la nivelul solului.
Deasupra anului se aeaz un strat protector de paie sau coceni cu grosimea de 25-30 cm. n
unele situaii se poate ntrebuina, pentru protejarea anului i folie de polietilen. Prazul se mai
poate depozita n anuri i n snopi care se stratific vertical n anuri i se protejeaz cu paie
sau coceni. Durata de pstrare a prazului n anuri este de 5-6 luni.
Dup scoaterea de la pstrare, prazul se condiioneaz prin ndeprtarea a 1-2 frunze, scurtarea
frunzelor verzi si retezarea rdcinilor la 0,50 cm. n unele situaii, prazul poate fi pstrat
temporar, n cantiti mici n depozite frigorifice. Prin pstrarea n astfel de depozite se
nregistreaz pierderi cantitative mari ce pot ajunge la 30%. n aceste depozite, prazul se
pstreaz n ambalaje de lemn de tip P pe o perioad de maximum 1-1,5 luni.
Livrarea se face n snopi sau legturi desfcute, forma sub care se i comercializeaz.

1.6 Bolile i duntorii specifici. Pierderile provocate de agenii patogeni i duntorii culturii i
produsului horticol n timpul depozitrii.
Putregaiul umed este o boala, de aceasta data, produsa de o bacterie - Erwinia
carotovora. Baza tulpinii se inmoaie si apar pete de culoare galbena-maronie.
Desi bulbii nu par afectati la recoltare, semnele bolii apar mai tarziu, chiar in timpul
depozitarii. In centrul bulbului de praz apare un inel alcatuit din cateva randuri
consecutive de foi care putrezesc si degaja un miros neplacut.

13

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Mana cepei este o boala produsa de ciuperca Peronospora destructor, care

apare mai ales in anii ploiosi.
Boala se manifesta prin aparitia, initial pe frunze, a unor pete alungite care se
acopera treptat cu un puf violaceu. Frunzele atacate se inmoaie si se usuca.
Urmatorul organ atacat este bulbul, care putrezeste. In cazul unor atacuri puternice,
exista posibilitatea unor suprainfectii cu ciuperci saprofite, care produc innegrirea
tuturor partilor plantei si raspandirea unui miros neplacut.
In cazul aparitiei bolii, nu mai cultivati ceapa sau specii inrudite pe acelasi teren, cel
putin doi ani. Sporii ciupercii sunt rezistenti in sol o perioada lunga. Ca preparate
pentru tratarea culturilor infectate se mentioneaza Dithane, Zineb.

Musca cepei - Hylemyia antiqua, este micuta, de culoare galbuie, lunga de pana
la 7 mm. Larvele museti se hranesc cu bulbii din sol si cu tesutul din regiunea
coletului, de aceea ceapa se rupe de la sol, ca si cand ar fi retezata. Se combate cu
Lindatox.
14

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Thrips tabac (Tripsul) se combate cu Lindatox 20 i Sinoratox 35.

1.7 Condiionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)

Prin condiionare se nelege totalitatea operaiunilor princare produsele recoltate sunt aduse n
starea cerut de condiiile de calitate prevzute n standarde, n funcie de destinaia lor( consum
n stare proaspt, export, pstrare, industrializare).Unele oparaii sunt obligatorii pentru toate
legumele si fructele ( sortarea, calibrarea) altele numai pentru o parte din ele.Condiionarea se
execut fie la locul de producie, fie n centre organizate si dotate cu maini speciale.
1.7.1. Condiii de calibrare pentru sortare
Sortarea este oparaia de separare pe caliti a produselor dup gradul de vtmare, de maturare,
defecte de form, culoare etc.Lucrarea se face manual sau cu ajutorul benzilor de sortare.
1.7.2. Grupele de calibrare
Calibrarea const n clasarea produselor pe grupe de mrimi n funcie de diametru, lungime i
greutate. Operaiunea se execut cu ajutorul abloanelor i calibratoarelor sau mecanizat cu
ajutorul unor dispozitive sau maini de calibrat.
15

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

1.7.3. Modaliti de ambalare

Prin ambalare se asigur protecia legumelor i a fructelor proaspete mpotriva factorilor de
degradare i efectuarea n condiii optime a operaiunilor de manipulare, transport, pstrare,
depozitare i comercializare.
La ambalare se aleg tipurile de ambalaje, modul de aezare i numrul de straturi n funcie de
rezistena structuro-textural sau gradul de perisabilitate al legumelor i fructelor proaspete.
Pentru evitarea deprecierii legumelor i fructelor proaspete trebuie s se asigure o densitate
optim n ambalaje, reducerea spaiilor libere, un numr de straturi funcie de gradul de
perisabilitate pn la limita de suportabilitate a propriilor lor greuti, iar mutarea dintr-un
ambalaj n altul s se fac numai cnd este strict necesar i impus de operaiunile de recoltare,
sortare, preambalare i cntrire.
Pentru ambalarea legumelor i fructelor se utilizeaz mai mult containere,
lzi, ldie, cutii diferite, couri, saci, plase, pungi, sacoe de dimensiuni i
forme variate, confecionate din lemn, mase plastice, carton, hrtie sau fibre
liberiene.
Ambalare praz curat i tiat n flow pack.

Ambalare legtur de praz n flow pack.

16

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Ideal pentru distributia produsului in magazinele cu autoservire.

Sistem industrial de ambalare: creste productivitatea si reduce costurile de ambalare, in
comparatie cu sistemul de ambalare manuala.Masina cu o mare versatilitate. Se adapteaza
automat la diferitele produse ce urmeaza a fi ambalate.Adaptabilitatea la o mare gama de
produse permite exploatarea la maxim a masinii.
1.8.Documentele care regleaz comerul i valorificarea produsului
horticol (HG, RE).
Regulamentul (CE) nr. 1221/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 1580/2007 de stabilire a normelor de
aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 2200/96, (CE) nr. 2201/96 i (CE)
nr. 1182/2007 ale Consiliului n sectorul fructelor i legumelor privind
standardele de comercializare
- Regulamentul (CEE) nr. 1292/81 al Comisiei din 12 mai 1981 de stabilire a
standardelor de calitate pentru praji, ptlgele vinete i dovlecei [5];

Cap. 2. Standarde de comercializare

I. DEFINIIA PRODUSULUI
Acest standard se aplic pentru varietile de praz cultivate din Allium porrum L., destinate
livrrii n stare proaspt consumatorilor, cu excepia prazului pentru prelucrare industrial.
II. DISPOZIII I PRIVIND CALITATEA
Scopul standardului este definirea cerinelor de calitate a prazului dup preparare i ambalare.
2.1. Cerine minime privind calitatea
17

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

n toate clasele, sub rezerva dispoziiilor speciale i a toleranelor acordate, prazul trebuie
s fie:
ntreg (aceast cerin nu se aplic, totui, rdcinilor i capetelor de frunze, care pot fi
tiate),
proaspt ca aspect, cu frunzele ofilite i vetejite ndeprtate,
nu foarte maturizat (sub rezerva dispoziiilor speciale din clasa III),
sntos: produsele afectate de deteriorare i putreziciune i neadecvate pentru consum sunt
excluse,
curat, practic fr materii strine vizibile, cu excepia rdcinilor, pe care poate fi pmnt,
fr umezeal extern anormal, uscat n mod adecvat, dac a fost splat,
fr gust i/sau miros strin.
Cnd frunzele sunt tiate, ele trebuie s fie tiate ngrijit.
Stadiul de dezvoltare i condiia prazului trebuie s fie astfel nct s asigure:
rezistena la transport i manipulare,
sosirea n condiii satisfctoare la locul de destinaie.
2.3. Clasificarea n funcie de calitate
Prazul este clasificat n trei clase definite mai jos:
(1) Clasa I
Prazul din aceast clas trebuie s fie de calitate bun. Totui, poate avea defecte superficiale
uoare cu condiia ca acestea s nu deterioreze aspectul general, calitile de pstrare i
prezentarea produsului.
Partea alb a prazului trebuie s reprezinte cel puin o treime din totalul lungimii sau jumtate
din teac.
(2) Clasa II
Aceast clas cuprinde prazul care nu poate fi inclus n clasa I dar satisface cerinele minime
specificate anterior.
Partea alb a prazului trebuie s reprezinte cel puin o ptrime din totalul lungimii sau o
treime din teac.
(3) Clasa III 5
Aceast clas cuprinde prazul care nu poate fi inclus n clase superioare dar satisface cerinele
minime specificate pentru clasa II.
Totui, el poate s prezinte:
tulpin nflorit, dac aceasta nu l face mai puin consumabil,
defecte de coloraie i urme uoare de lovituri,
urme de rugin,
urme uoare de pmnt.
2.4.CALIBRAREA
(i) Calibrarea este determinat de diametrul msurat n unghi drept fa de axa
deasupra bulbului.
2.4.1. Calibrul minim
Diametrul minim este fixat la 10 mm.
5 Clas

suplimentar prevzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CEE) nr. 1035/72. Aplicarea acestei
clase de calitate sau a cerinelor ei se face sub rezerva unei decizii luate n conformitate cu articolul 4 alineatul

18

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

(1) din acelai regulament.

(ii) Pentru clasa I, diametrul celui mai mare praz n acelai pachet sau legtur nu
trebuie s fie mai mare dect de dou ori diametrul celui mai mic.
2.4.2.
2.4.3. Omogenitate
Fiecare colet trebuie s aib un coninut omogen i s nu cuprind dect produse de aceeai
origine, soi, calitate i calibru i cu acelai grad de maturitate.

2.5. TOLERANELE
Urmtoarele tolerane n legtur cu calitatea i mrimea sunt permise pentru produse care nu
satisfac cerinele din clasele indicate n fiecare pachet.
2.5.1. Tolerana privind calibrul
Pentru toate clasele, 10 % din numrul sau greutatea prajilor care nu este conform cu
diametrul minim cerut sau, n cazul prajilor din clasa I, cu cerina de uniformitate.
2.5.2. Tolerana de calitate
(1) Clasa I
10 % din numrul sau greutatea prajilor care nu satisfac cerinele pentru clasa I dar
corespund clasei II sau care, n mod excepional, intr n cadrul toleranelor pentru
acea clas.
(2) Clasa II
10 % din numrul sau greutatea prajilor care nu satisfac nici cerinele pentru clasa
II nici cerinele minime, cu excepia produselor afectate de putreziciune, cu urme
serioase de lovituri sau alte deteriorri ce i fac necorespunztori pentru consum.
(3) Clasa III
15 % din numrul sau greutatea prajilor care nu satisfac nici cerinele pentru clasa
III nici cerinele minime, cu excepia produselor afectate de putreziciune, cu urme
serioase de lovituri sau alte deteriorri ce i fac necorespunztori pentru consum.

Cap. 3. Prezentarea produsului

3.1. Omogenitatea
Coninutul fiecrui pachet sau al fiecrei legturi trebuie s fie uniform i s conin praz
de aceeai origine, calitate i mrime (atunci cnd, pentru acest criteriu, este prevzut
uniformitatea) i cu aproape aceeai coloraie i dezvoltare.
n cazul clasei III este suficient ca originea s fie uniform.
Partea vizibil a coninutului fiecrui pachet sau al fiecrei legturi trebuie s fie
reprezentativ pentru ntregul coninut.
3.2. Ambalarea
Prazul trebuie s fie ambalat astfel nct s fie protejat n mod corespunztor.
Materialele folosite n interiorul ambalajului trebuie s fie noi, curate i de calitate pentru
evitarea oricrei deteriorri interne sau externe a produsului. Folosirea materialelor, n
special a hrtiei sau a etichetelor care poart specificaii comerciale este permis cu
19

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

condiia ca tiprirea sau etichetarea s fie fcute cu vopsea sau adeziv netoxici.
Ambalajele nu trebuie s conin nici o materie strin.
3.3. Prezentarea
Prazul trebuie s fie prezentat dup cum urmeaz:
ntr-un aranjament ordonat n pachet,
sau n legturi, ambalate sau nu.

Cap. 4. Marcajul
Fiecare pachet, sau fiecare legtur livrat vrac trebuie s poarte urmtoarele indicaii lizibile,
de neters i vizibile din exterior.
4.1. Identificarea
Numele i adresa
ambalatorului
i/sau
sau marca codului emis sau acceptat oficial
expeditorului
4.2. Natura produsului
Praz, dac coninutul nu este vizibil din exterior.
4.3. Originea produsului
ara de origine i, opional, regiunea n care a fost cultivat sau numele naional,
regional sau local al locului.
4.4. Caracteristicile comerciale
clasa,
numrul de legturi (pentru praz ambalat n legturi i compactat).
4.5. Marcajul de control
Cnd prazul este pus mpachetat, aceste specificaii trebuie grupate pe aceeai parte.

Cap. 5. Metodele de control

5.1. Definiii:
Colet - o parte a unui lot, individualizata prin ambalajul si continutul sau. Ambalajul coletului
este conceput astfel incat sa usureze manipularea si transportul unui anumit numar de ambalaje
de vanzare sau de produse in vrac sau ordonate, pentru a evita deteriorarea cauzata de
manipularea lor fizica si deprecierile datorate transportului. Containerele de transport rutier,
feroviar, maritim si aerian nu sunt considerate colete. In anumite cazuri, coletul constituie un
ambalaj de vanzare.
Ambalaj de vanzare - o parte a unui colet, individualizata prin ambalajul si continutul sau.
Ambalajul de vanzare este conceput astfel incat sa constituie la punctul de vanzare o unitate de
vanzare pentru utilizatorul final sau pentru consumator. Pentru ambalajele de vanzare,
20

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

preambalajele sunt concepute in asa fel incat ambalajul acopera in intregime sau partial
continutul, astfel incat continutul sa nu poata fi modificat fara a deschide sau modifica ambalajul.
Expediere - comercializarea de catre un comerciant a unei cantitati de fructe si/sau de legume
existenta in momentul controlului si insotita de un document: Aceasta se poate compune din unul
sau mai multe tipuri de produse si poate contine unul ori mai multe loturi de fructe si/sau legume
proaspete.
Lot - cantitatea de fructe si/sau de legume care in momentul controlului are aceleasi caracteristici
privind:
-identitatea ambalatorului si/sau a expeditorului;
-tara de origine;
-natura produsului;
-categoria de calitate a produsului;
-calibrul (daca produsul se claseaza in functie de calibrul sau);
-varietatea sau tipul comercial (daca standardul il prevede);
-tipul ambalajului si modul de prezentare a produsului.
Daca in timpul controlului este dificil de identificat loturile si/sau daca nu este posibila
prezentarea distincta a acestora, toate loturile destinate comercializarii vor putea fi considerate ca
formand acelasi lot, daca prezinta caracteristici uniforme in privinta tipului produsului,
expeditorului, tarii de origine, categoriei de calitate si daca acestea sunt prevazute in standard, a
soiului sau a tipului comercial.
Esantionare - prelevarea temporara a unei cantitati din produs in timpul unui control de
conformitate.
Esantion elementar - cantitatea de produs prelevata dintr-un lot sau, in cazul unui produs in
vrac, dintr-o parte a lotului.
Esantion global - se compune din mai multe esantioane elementare reprezentative pentru lot,
prelevate in cantitate suficienta pentru a permite evaluarea lotului in functie de toate criteriile.
Esantion secundar - se preleveaza in cazul fructelor cu coaja si este o cantitate reprezentativa
din produs prelevata din fiecare esantion elementar al esantionului global, cu o greutate cuprinsa
intre 0,3 kg si 1 kg. In cazul in care esantionul elementar contine produse ambalate, esantionul
secundar se constituie dintr-un colet.

21

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

Esantion compozit - in cazul fructelor cu coaja, reprezinta un amestec omogen, in greutate de
cel putin 3 kg, din toate esantioanele secundare ale unui esantion global.
Esantion redus - o cantitate reprezentativa pentru produs, prelevata din esantionul global, intr-o
cantitate suficienta pentru a permite evaluarea in functie de un numar de criterii. In cazul
fructelor cu coaja, esantionul redus cuprinde cel putin 100 de unitati care provin din esantionul
compozit. Din esantionul global se pot preleva mai multe esantioane reduse.
5.2.Modul de efectuare a controlului de conformitate
5.2.1. Observatii generale
Controlul de conformitate se efectueaza prin evaluarea esantionului global prelevat la intamplare
din diferite puncte ale lotului ce urmeaza a fi controlat. Esantionul global trebuie sa fie
reprezentativ pentru intregul lot supus controlului.
Identificarea loturilor si/sau o impresie de ansamblu in privinta lotului supus controlului
5.2.3.Identificarea loturilor se efectueaza in functie de marcajul acestora sau de criteriile care
sunt stabilite in conformitate cu Directiva 89/396/CEE a Consiliului. In cazul expedierilor
compuse din mai multe loturi, inspectorul trebuie sa aiba o viziune de ansamblu asupra acestora,
prin intermediul documentelor insotitoare. Inspectorul determina, pe baza controlului, gradul de
conformitate al loturilor, pe baza datelor ce figureaza in documentele de insotire si a declaratiilor,
determinand gradul de conformitate al loturilor prin intermediul indicatiilor prevazute in aceste
documente. Daca produsele trebuie sa fie sau au fost incarcate intr-un mijloc de transport,
indicatiile referitoare la mijlocul de transport trebuie sa serveasca la identificarea expedierii.
5.2.4. Prezentarea produselor
Inspectorul stabileste coletele pe care doreste sa le examineze. Coletele trebuie sa fie apoi puse la
dispozitia inspectorului de catre comerciant sau de catre reprezentantul sau, in vederea efectuarii
controlului de conformitate. Operatiunea de control consta in prezentarea esantionului global si
in furnizarea tuturor informatiilor necesare identificarii loturilor.
Daca sunt necesare esantioane reduse sau secundare, inspectorul le alege din esantionul global.
5.2.5. Controlul fizic
-Evaluarea ambalajului si a modului de prezentare a produsului cu ajutorul esantioanelor
elementare:

22

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

In functie de cerintele prevazute prin standardele de comercializare, se va avea in vedere
verificarea conformitatii si igienei ambalajului, precum si a materialelor utilizate pentru
confectionarea acestuia. In cazul in care standardul respectiv prevede un anumit tip de ambalaj,
inspectorul va verifica daca aceasta cerinta este respectata.
-Controlul marcajului cu ajutorul esantioanelor elementare:
In primul rand este bine sa se determine daca marcajul este conform cu standardele de
comercializare. In cursul efectuarii controlului de conformitate, inspectorul determina in ce
masura caracteristicile marcajului sunt corecte si/sau daca trebuie modificate.
Fructele si legumele ambalate individual sub o pelicula de plastic nu pot fi considerate ca
produse preambalate in sensul Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European si a Consiliului
si nu vor face obiectul marcajului prevazut de standardele de comercializare. In aceasta situatie,
pelicula de plastic poate fi considerata ca o simpla protectie pentru produse fragile.
-Verificarea conformitatii produselor cu ajutorul esantionului global sau al esantionului compozit
si/sau al esantioanelor reduse
Inspectorul determina marimea esantionului global care ii permite evaluarea loturilor. Inspectorul
alege la intamplare coletele care sunt supuse controlului sau, in cazul produselor in vrac,
punctele din lot din care se va face prelevarea esantioanelor elementare. Coletele deteriorate nu
pot fi utilizate pentru alcatuirea esantionului global. Acestea se pun separat si vor face obiectul,
daca va fi cazul, al unei alte examinari, urmand ca rezultatele sa fie raportate separat.
In situatia in care se impune incheierea unui proces-verbal de constatare a neconformitatii,
prelevarea de probe trebuie efectuata cu respectarea cantitatilor enumerate mai jos:

1. Produse ambalate
Numarul coletelor care compun lotul

Numarul coletelor care trebuie prelevate pentru

pana la 100

alcatuirea esantionului elementar

5
23

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

intre 101 si 300
intre 301 si 500
intre 501 si 1.000
peste 1.000

7
9
10
Minimum 15

2. Produse in vrac
Masa lotului, in kg,

Cantitatea de esantioane

sau numarul de unitati incluse in lot

elementare, in kg, sau numarul

pana la 200
intre 201 si 500
intre 501 si 1.000
intre 1.001 si 5.000
peste 5.000

unitatilor ce trebuie prelevate

10
20
30
60
Peste 100

In cazul fructelor si legumelor proaspete, voluminoase, cu greutatea mai mare de 2 kg pe bucata,

in vrac, esantioanele elementare trebuie sa fie constituite din minimum 5 bucati.
In cazul loturilor compuse din mai putin de 5 colete sau cu o greutate mai mica de 10 kg,
inspectorul stabileste integralitatea lotului.
Daca in urma unei verificari, inspectorul nu poate lua o hotarare, acesta decide efectuarea unui
nou control, urmand ca rezultatul sa fie exprimat prin media aritmetica, in procente, a celor doua
controale.
Conformitatea privind starea de dezvoltare si/sau de maturitate ori privind prezenta sau absenta
unor defecte interne poate fi verificata cu ajutorul esantioanelor reduse. Este cazul operatiunilor
de control in urma carora are loc distrugerea valorii comerciale a produsului.
Pentru stabilirea defectelor interne ale produsului se folosesc esantioane reduse. Folosirea
acestora este absolut necesara, in special in cazul determinarii procentului de degradare a
intregului lot. Volumul acestor esantioane se va limita la o cantitate minima absolut necesara
pentru evaluarea lotului. Daca astfel de defecte sunt constante sau presupuse, volumul
esantionului redus nu poate depasi 10% din volumul esantionului global care a fost constituit in
mod initial pentru inspectie.
5.2.6. Controlul produsului
Produsul care urmeaza a fi controlat trebuie sa fie scos complet din ambalajul sau. Inspectorul
poate renunta la aceasta in cazul fructelor cu coaja sau daca tipul si natura ambalajului permit
24

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

verificarea continutului acestuia fara a desface ambalajul. Verificarea omogenitatii, a
caracteristicilor minime, a categoriilor de calitate si a dimensiunii trebuie sa se realizeze cu
ajutorul esantionului global, exceptand fructele cu coaja, la care aceasta verificare se face cu
ajutorul esantionului compozit.
In cazul in care produsul prezinta defecte, inspectorul determina procentul de produse
neconforme cu standardul de comercializare respectiv in functie de numarul sau de greutatea
produselor.
Verificarea criteriilor privind starea de dezvoltare si/sau de maturitate se poate face cu ajutorul
instrumentelor si metodelor prevazute in acest sens in cadrul standardelor de comercializare sau
in conformitate cu practicile recunoscute.
5.2.7. Rapoartele privind controlul
Inspectorul elibereaza certificatul de conformitate sau, daca este cazul, procesul-verbal de
constatare a neconformitatii.
In caz de neconformitate cu standardele de comercializare, comerciantul sau reprezentantul
acestuia este imediat informat, in scris, asupra cauzelor care au determinat neconformitatea.
Daca este posibil ca produsului sa i se reasigure conformitatea cu standardele de comercializare
prin modificarea marcajului, comerciantul sau reprezentantul sau va fi informat in legatura cu
aceasta.
Daca produsul prezinta defecte, procentul considerat neconform cu standardul de comercializare
trebuie sa fie precizat.
5.2.8.Diminuarea valorii in urma controlului
Dupa efectuarea controlului de conformitate, esantionul global este pus la dispozitia
comerciantului sau a reprezentantului acestuia.
Inspectorul nu este obligat sa restituie elementele esantionului global care au fost distruse in
timpul efectuarii controlului.
5.2.9. Modelul de etichetare Standard U.E.

25

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

5.2.10. Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.

1. Operator

Certificat de conformitate cu standardele de comercializare care se aplic fructelor

i legumelor proaspete
Nr.

..........................................

{Prezentul certificat este destinat exclusiv organismelor de control)

2.

Ambalator

identificat

pe

ambalaj 3. Organism de control

4.

(dac este diferit de operator)

Locul

de

efectuare

a 5. Regiunea sau ara de destinaie

controlului/ara de origine1)
6. Identificarea mijlocului de transport

7.
*

Intern

Import

* Export
8.

Ambalaje 9.

(numr i tip)

Tipul

produsului 10. Categoria de calitate

11.

Greutatea

total,

n kg, brut/net2)

(soiul, dac standardul o prevede)

12. Organismul de control menionat mai sus certific, pe baza unei verificri prin sondaj, c marfa indicat mai sus corespunde, n momentul
efecturii controlului, standardelor de comercializare n vigoare, prevzute la art. 27, alin. (1) din Legea nr. 348/2003, art. 9 din Legea nr. 312/2003 i
art. 11, alin. (1), din Legea nr. 469/2003
...........................................
Biroul

vamal

vizat:

Perioada de valabilitate ....................... zile

Inspector,
..................................
(numele i numrul legitimaiei)

intrare/ieire 2

............................................
(locul i data emiterii)
...............................
(semntura)

13. Observaii

26

tampila I.S.C.T.P.V.L.F.

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Ion Ionescu de la Brad

27