Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
S+P-CORP A
Comuna VOLUNTARI, Sos. Stefanesti, Nr.128, Judetul ILFOV
CAIET SARCINI
REZISTENTA
Pag. 1 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 2 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
CUPRINS:
1. Generalitati
2. Lista principalelor acte normative care reglementeaza executia lucrarilor de rezistanta
3. Masuri premergatoare executiei
4. Masuri de protectie a cladirilor invecinate
5. Caiet de sarcini - executia lucrarilor de demolare, spargeri si strapungeri locale
6. Caiet de sarcini - lucrari de betoane
7. Caiet de sarcini - lucrari de specifice consolidarilor
8. Urmarirea in timp a constructiilor
9. Procedura de executie reparatii elemente constructive din beton simplu sau armat
10. Procedura de aplicare a lamelelor din fibre de carbon sika carbodur
11. Masuri de protectie a muncii
12. Tehnica securitatii muncii
13. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor
Pag. 3 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
1. GENERALITATI
Prezentul proiect se refera la consolidarea si supraetajarea unei constructii denumit corp
A care are un regim de nlime Ds + P. n conformitate cu fia corpului de proprietate,
cldirea are o suprafa util a demisolului de 153,19mp. i de 252,99mp. pentru parter.
Cldirea Corp A (Laborator, Oficiu de calcul) este n realitate format din dou
construcii: cldirea principal, care are forma n plan dreptunghiular cu laturile de 22,35m x
11,10m (la care se adaug un volum n form de semicilindru cu raza de 4,10m) i un corp de
legtur cu corpul B, tot de form dreptunghiular cu dimensiuni n plan de 3,00m x 13,00m,
construit ntr-o etap ulterioar.
Cldirea principal a corpului A are demisol i parter, nalimile de nivel fiind egale,
3,30m. Cota zero este la circa +1,55m fa de cota trotuarului.
Fiind o cldire veche structura corpului este alcatuit din perei structurali din zidrie de
crmid nencadrai de elemente de beton armat, stlpiori i centuri, ceea ce conduce la o
comportare nefavorabil la aciunea cutremurelor i o cedare fragil la eforturi principale de
ntindere. Menionm ca i demisolul are perei din crmid, acoperii cu izolaie .
Pentru aducerea construciei n clasa de risc RsIII va fi consolidata structura prin
camasuirea peretilor de la demisol si parter. S-au introdus cateva centuri noi la planseul peste
parter pentru a se putea inchide camasuiala. Deoarece exista cateva grinzi intoarse la planseul
peste parter, s-a introdus o retea de dulapi 5x30 din lemn peste care avem placi OSB, pentru
realizarea unui planseu drept.
Deoarece Institutul are nevoie de spaii suplimentare pentru desfurarea activitii, se
dorete supraetajarea cldirii. Supraetajarea se va face pe toat suprafaa construciei.
Pentru a realiza suprainaltarea s-au introdus stalpisori noi 30x30 care incep de pe centurile
de peste parter. Acesti stalpisori sunt legatii la partea superioara de centuri din beton armat care
stau pe peretii de zidarie nou introdusi. Planseul de la cota +6.15 este realizat din dulapi 5x20
si placi OSB, iar acolo unde popii de la acoperis nu sunt asezati pe centuri din beton armat vom
avea talpi 25x30 din lemn care vor rezema la capete pe centuri din beton armat.
Condiiile tehnice i de calitate din acest caiet de sarcini sunt stabilite pe baza
prescripiilor tehnice de proiectare, execuie i recepie in vigoare, a cror aplicare este
obligatorie.
Executantul este obligat s efectueze toate ncercrile de laborator i verificrile prevzute,
precum i ncercrile i verificrile suplimentare, pe care beneficiarul i proiectantul le
consider necesare pe parcursul executrii lucrrilor. Lucrrile se execut pe baza proiectului
tehnic i a detaliilor de execuie.
Dispoziiile de antier date de proiectant i investitor (cu respectarea prevederilor legale n
vigoare), au aceeai valabilitate ca i proiectul, din punct de vedere al realizrii lucrrilor si al
verificrilor efectuate.
Este cu desvrire interzis a se executa lucrri care s ascund sau s nglobeze defecte de
execuie sau lucrri care s mpiedice accesul, posibilitatea remedierii sau refacerii acestora.
Frecvenele verificrilor privind calitatea lucrrilor sunt artate n cuprinsul caietului de
sarcini. In cazul n care un rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe
parcurs, referitoare la rezistena, stabilitatea sau durabilitarea unor elemente sau lucrri,
depete n sens defavorabil abaterile admisibile prevzute, decizia asupra continurii
Pag. 4 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
lucrrilor nu va putea fi luat dect pe baza acordului scris dat de investitor, cu avizul
proiectantului.
STAS 3622-86
STAS 10493-76
SR 388-95
SR 662-2002
SR EN 12620/03
STAS 4606-80
SR EN 196-7/95
SR EN 196-6/94
SR EN 196-3/95
SR EN 196-3/95 AC97
SR EN 196-1/95
SR ENV 196-4/95
SR EN 196-8/2004
SR EN 197-1-2002
SR EN 1008/2003
SR EN 206-1/2002
EN 012 99
Pag. 5 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
C11-74
C16 84
C149-87
C150-99
C 162 73
C26-85
C28-83
C54-81
C83-75
C56-85
C 156 89
C205-81
C 300-94
P118-1999
GE009-1997
NP-035/1999
NE-006/1996
IM007-96
Legea nr.10/1995
HGR 766/97
HGR 272/94;
HGR 273/94
HGR 925/95
P130-1999
MP-031-2003
Pag. 6 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 7 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 8 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 9 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
5. CAIET DE SARCINI
EXECUTIA LUCRARILOR DE DEMOLARE, SPARGERI SI
STRAPUNGERI LOCALE
Pag. 10 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 11 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Contractorul va demola, sparge sau decopertra conform cerinelor i/sau ndeprta structurile
existente a cror lrgire sau lungire devine oneros. Structurile includ: pereti, acoperis,
tamplarie, elemente din beton si beton armat si alte tipuri conform indicatiilor Consultantului.
1.1.4. Materiale
Materialele si echipamentele ce vor fi folosite pe durata lucrrilor de demolare vor fi n
concordan cu prezentul caiet de sarcini sau standardele relative la acest subiect.
Materialele rezultate din aceste lucrri vor fi ndeprtate de ndat i nu vor fi stocate,
dispersate sau refolosite n antier, exceptnd cele aprobate de Consultant pentru acest scop.
Acolo unde este necesar Contractorul va lua toate precauiile necesare pentru a perveni
rspndirea noroiului i molozului pe drumuri de ctre vehicule. Revine n sarcina
Contractorului de a prevedea bene/ghene pentru transportul molozului, dac acest lucru nu a
fost cerut de Consultant. Nu se admite deversarea/introducerea molozului i a noroiului n
canalizarea public sau cursuri de ap.
1.1.6. Schele
Schelele folosite n aceste lucrri se vor realiza/asambla conform normelor n vigoare. Orice
schelar experimentat i competent poate realiza riicarea unei schele legate independent.
Contractorul se va asigura c toate reglajele necesare vor fi efectuate pentru a asigura
stabilitatea pe parcursul ridicrii acesteia. Se va ine cont de ncrcrile suplimentare aduse
schelei de molozul czut pentru a nu se depi ncrcarea maxim admis. Se vor lua toate
msurile necesare pentru prevenirea cderii accidentale a molozului pe/de pe platformele
schelei. Schelele trebuie s ndeplineasc funciunile pentru care au fost instalate pe toat
durata lucrrilor i s respecte cerinele impuse de norme i reglementri.
Acolo unde este necesar, schela va fi protejat pe tot perimetrul acesteia spre drumuri, strzi
sau pasaje pietonale prin executarea unei mprejmuiri din tabl de oel ondulat cu o nlime
de cel puin 2 m; mprejmuirea va permite evacuarea molozului, excavarea necesar pentru
instalarea picioarelor de schel, supori pentru mprejmuire, ntreinerea i evacuarea schelei,
semnalizri, iluminat etc.
Schele din otel de tip cadre cu legaturi, vor fi realizate n conformitate cu
standardele/reglementrile n vigoare, preul unitar va include transportul, ntreinerea,
asamblarea, ancorarea, dezasamblarea etc. pentru o nlime maxim de 12 m; vor include
platforme din elemente de 5 cm grosime.
1.1.7. Supervizarea lucrarilor
Contractorul va desemna o persoan competent i cu experien, autorizat n domeniu, pentru
supravegherea i controlul lucrrilor pe antier.
1.1.8. Succesiunea lucrarilor de demolare
Pag. 12 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 13 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
n cazul plcilor cu o singur deschidere, acestea vor fi tiate n fsii paralele cu direcia
principal de armare i demolate fie cu fie.
n general, lucrrile de demolare trebuie s nceap prin ndeprtarea a ct mai mult din
ncrcrile moarte, pe ct posibil fr a afecta mai nti elemente principale de rezisten.
Lucrrile temporare (sprijinirile) s fie executate astfel nct s suporte ncrcrile cerute n
cele mai defavorabile situaii. Seciunile ce se demoleaz s fie sprijinite de utilaje de ridicare
corespunztoare i apoi tiate i lsate pe sol controlat.
1.1.11.Azbet si alte materiale periculoase
Daca in timpul constructiei Contractorul crede ca vor fi afectate materialele care contin azbest
sau alte materiale periculoase, trebuie sa anunte Consultantul.
Daca prezenta acelor materiale este suspecta, Contractor trebuie sa inceteze lucrul in zona
respectiva si sa fie indrumat de Consultant catre alte zone de lucru, daca exista. Consultantul
va lua o mostra din substanta suspecta si o va trimite la analizare pentru a se confirma daca
contine azbest. Daca nu se gaseste azbest lucrul se va relua imediat.
1.1.12.Intretinerea Strazilor
Contractorul trebuie sa inlature imediat praful si molozul care se poate aduna pe strazi datorita
lucrarilor.
1.1.13.Controlul Traficului
Strazile care sunt langa santier trebuie sa fie conform indicatiilor Contractorului sau
Consultantului. Strazile trebuie sa fie temporar inchise cu acordul in prealabil al Investitorului.
1.1.14.Prevenirea Incendiilor
Trebuie sa fie in concordanta cu prevederile romanesti privind prevenirea incendiilor si
priveste lucrarile de taiere si sudare ca parte a lucrarilor de demolare.
1.1.15.Indepartarea Molozului
Contractorul trebuie:
- Sa nu permita prezenta pe santier a moluzului.
- Sa curete in fiecare zi structurile inchise.
- Sa indeparteze molozul de pe santier cel putin o data pe saptamana.
Contractorul trebuie sa fie in concordanta cu:
- Nu se permite arderea molozului.
- Molozul va fi evacuat prin topoganesau in recipiente. Nu se permite aruncarea gunoiului de la
un nivel la altul in interiorul sau exteriorul cladirii.
Pag. 14 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
- Nu se arunca molozul de la ferestre sau alte parti ale cladirii. Din cand in cand se uda
molozul, praful sau alte materiale care produc praf.
- Se indeparteaza de pe santier tot surplusul de material o data cu progresul lucrarilor.
- La finalizarea lucrarilor toate uneltele care apartin Contractorului se vor lua de pe santier.
In cazul in care Contractorul nu reuseste sa pastreze zona in care se lucreaza si zonele alaturate
santierului curate si fara moloz, sau amana sau intarzie cu indepartarea molozului, Consultantul
poate cere ca acest moloz sa fie indepartat de altcineva. In acest caz o suma determinate de
Consultat se retine din plata Contractorului si aceasta suma trebuie sa acopere cheltuielile
pentru cei care vor
indeparta molozul.
Pag. 15 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
6. CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE BETOANE
Pag. 16 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 17 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de beton
i beton armat dect dup verificarea strii de conservare i a rezistenelor mecanice, conform
Normativului NE012-1999.
2.1.4. CONTROLUL CALITII CIMENTULUI. Verificarea calitii cimentului se va face :
a) la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garanie emis de
productor sau de baza de livrare, conform pct. 4.1.1.2; b) nainte de utilizare, de ctre un
laborator autorizat. Controlul calitii cimentului este prezentat la subcapitolul 17.2.1.1 i n
Anexa VI.1 din Normativul NE012-1999. n cazul n care loturile sortimentului de ciment
aprovizionat nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va interzice sau sista utilizarea
lor.
2.2. AGREGATE
2.2.1. CONDIII TEHNICE. Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparent cuprins
ntre 2,10 i 2,50 tf/m3, se folosesc agregate cu densitate normal (1,20 2,0 tf/m3), provenite
din sfrmarea natural i/sau din concasarea rocilor. Condiiile tehnice pe care trebuie s le
ndeplineasc agregatele sunt indicate n STAS 1667-76. Cu acordul prealabil dintre
productor i utilizator pentru agregatele concasate se vor lua n considerare prevederile din SR
667-97 sau STAS 662-89.
2.2.2. PRODUCERE I LIVRARE. Deintorii de balastiere/cariere sunt obligai s prezinte la
livrare certificatul de calitate pentru agregate i certificatul de conformitate eliberat de un
organism de cerificare acreditat. Staiile de producere a agregatelor (balastierele) vor funciona
numai pe baz de atestat eliberat de o comisie intern n prezena unui reprezentat desemnat de
Inspecia de Stat n Construcii.
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse n medii umede trebuie
verificate n prealabil prin analiza reactivitii cu mediile alcaline din beton.
2.2.3. TRANSPORT I DEPOZITARE. Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate,
avnd pante i rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea separat a diferitelor sorturi, se
vor crea compartimente cu nlimea corespunztoare evitrii amestecrii cu alte sorturi. n
cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme din lemn, n lzi sau
folosind amenajri recuperabile. Nu este admis depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme
balastate. Pentru depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate
drumuri de acces care s evite antrenarea de noroi i impurificarea agregatelor.
2.2.4. CONTROLUL CALITII AGREGATELOR. Controlul calitii agregatelor este
prezentat la subcapitolul 17.2.1.1. i Anexa VI.1 din Normativul NE012-1999, iar metodele de
verificare sunt prezentate de STAS 4606-80. n cazul n care loturile sortimentelor de agregate
aprovizionate nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va refuza lotul.
2.3. APA
Apa utilizat la prepararea betoanelor poate s provin din reeaua public sau alt surs, dar n
acest caz trebuie s ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84.
2.4. ADITIVI
2.4.1. TIPURI I EFECTE ASUPRA BETOANELOR. Aditivii sunt produse chimice care se
adug n beton n cantiti mai mici sau egale cu 5% substan uscat fa de masa cimentului,
n scopul mbuntirii/modificrii proprietilor betonului n stare proaspt i/sau ntrit.
Aditivii trebuie s ndeplineasc cerinele din reglementrile specifice sau agrementele tehnice
Pag. 18 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 19 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
favorizeaz corodarea oelului; evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale;
asigurarea posibilitilor de identificare uoar a fiecrui sortiment i diametru.
2.5.4. CONTROLUL CALITII. Pentru fiecare cantitate i sortiment aprovizionat, operaia
de control va consta, conform prevederilor Normativul NE012-1999 (Anexa VI.1, pct. A.5), n:
- constatarea existenei documentelor de calitate sau de garanie;
- verificarea dimensiunilor seciunii oelurilor pentru armturi;
- examinarea aspectului;
- verificarea caracteristicilor mecanice (rezistena la rupere, limita de curgere, alungirea la
rupere).
Plasele sudate se verific conform aceleiai anexe din normativ, pct. A6. n cazurile n care
exist dubii asupra calitii oelurilor aprovizionate se va proceda la verficarea caracteristicilor
mecanice prin ncercarea la traciune i, dup caz, la sudabilitate.
2.5.5. FASONAREA ARMTURILOR. Fasonarea barelor, confecionarea i montarea
carcaselor de armatur se va face n stricta conformitate cu prevederile proiectului i cu
respectarea prevederilor de alctuire pentru elementele din beton armat prevzute n STAS
10107/0-90, privind urmtoarele: ancorarea armturilor longitudinale si transversale; nndirea
armturilor; prevederi suplimentare pentru elemente structurale. nainte de a se trece la
fasonarea armturilor, executantul va analiza prevederile proiectului, innd seama de
posibilitile practice de montare i fixare a barelor, precum i de aspectele tehnologice de
betonare i compactare. Dac se consider necesar, se va solicita reexaminarea de ctre
proiectant a dispoziiilor de armare n proiect.
Armtura trebuie tiat, ndoit, manipulat astfel nct s se evite: deteriorarea mecanic
(crestri, loviri etc.); ruperi ale sudurilor n carcase i plase sudate; contactul cu substane care
pot afecta propritile de aderen sau pot produce coroziune. Armturile care se fasoneaz
trebuie s fie curate i drepte. n acest sens se vor ndeprta: eventualele impuritti de pe
suprafata barelor; rugina, prin frecare cu perii de srm, dar numai n zonele n care barele
urmeaz a fi nndite prin sudur. Dup ndeprtarea ruginei, reducerea dimensiunilor seciunii
barei nu trebuie s depeasc abaterile limit la diametru prevzute n standardele de produs.
Oelul beton livrat n colaci sau bare ndoite trebuie s fie ndreptat nainte de a se proceda la
tiere i fasonare, fr a se deteriora ns profilul.
La ntinderea cu troliul, lungirea maxim nu va depi 1,00 mm/m. Barele tiate i fasonate vor
fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct s se evite confundarea lor i s se asigure
pstrarea formei i cureniei lor pn n momentul montrii. n cazurile n care, datorit
condiiilor locale, poate fi favorizat corodarea oelului, se recomand montarea i betonarea
armturilor n maxim 15 zile de la fasonare.
Armturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. n cazul
armturilor netede, avnd diametrul ,,d, ciocul se ndoaie la 180, cu raza interioar de minim
,,1,25 d i poriunea dreapt de capt, de regul minimum ,,7d. n cazul armturilor cu profil
periodic, ciocul se ndoaie la 90, cu raza interioar de minim ,,2d i poriunea dreapt de
capt, de regul minimum ,,7d.
Se interzice fasonarea armturilor la temperaturi sub (-10C). Barele cu profil periodic avnd
diametrul mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
De asemenea, executantul va ine seama i de celelelate recomandri privind fasonarea
armturilor ce sunt prezentate n Anexa II.1 din Normativul NE 012-1999.
Pag. 20 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
2.6. BETONUL
2.6.1. PREPARAREA I TRANSPORTUL. Betonul se produce i se livreaz de ctre o staie
de betoane, funcionnd conform prevederilor subcapitolului 9.2 din Normativul NE012-1999.
Sarcinile i calificarea personalului care deservete o asemenea staie de betoane sunt
prevzute n subcapitolul 9.1 i Anexa I.6 din Normativul NE012-1999.
2.6.2. TIPUL DE BETON FOLOSIT. Pentru lucrrile curente din beton armat, tipurile de
beton se difereniaz i se pun n oper n funcie de: clasa betonului, lucrabilitate, tipul de
ciment utilizat, mrimea agregatelor.
2.6.3. STABILIREA COMPOZIIEI BETONULUI. Compoziia betonului ce urmeaz a se
folosi pentru execuia lucrrilor din acest proiect se va stabili n concordan cu prevederile
Anexei I.4 din Normativul NE012-1999.
Schimbarea compoziiei betonului se va face numai cu acordul proiectantului, n urmtoarele
condiii:
- la schimbarea tipului de ciment sau de agregate;
- la introducerea utilizrii de aditivi sau la schimbarea tipului acestora;
- la pregtirea executrii unei lucrri care necesit un beton cu caracteristici deosebite de cele
cerute iniial.
Periodic, lunar, laboratorul va analiza rezultatele ncercrilor efectuate la vrsta de 28 zile i
eventualele corecii ale dozajului de ciment sau alte msuri necesare n vederea asigurrii
calitii betonului i vor fi supuse aprobrii proiectantului.
Cantitile de materiale corespunztoare unui amestec (arj) se vor stabili pentru un volum de
beton proaspt, de maximum 80% din capacitatea nominal a utilajului folosit pentru malaxare.
La staia de betoane se va prezenta reeta corespunztoare tipului de beton ce se va prepara i
care va conine: notaia corespunztoare tipului de beton; cantitile de materiale care se
introduc la fiecare arj (cumulat pentru agregate, funcie de ordinea de introducere);
lucrabilitatea betonului prevzut a fi obinut; zona de granulozitate a agregatelor.
n cursul preparrii betonului, reeta se va corecta de ctre laboratorul staiei n funcie de
rezultatele ncercrilor privind: umiditatea agregatelor; granulozitatea sorturilor; densitatea
aparent a betonului proaspt; lucrabilitatea betonului. Efectuarea ncercrilor preliminare
asupra betoanelor preparate se va efectua conform Anexei I.5 din Normativul NE012-1999.
2.6.4. PREPARAREA BETONULUI. La dozarea materialelor componente ale betonului se
admit urmtoarele abateri :
- pentru ciment si ap: 2%,
- pentru agregate:
3%,
- pentru aditivi :
5%,
- pentru adaosuri:
3%.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin odat pe sptmn, folosindu-se greuti
verificate n prealabil, msurtori sau alte procedee operative.
Dac se constat depirea a dou din abaterile prevzute mai sus, se va proceda astfel:
- dac defeciunea se constat la dozatoarele de ciment sau agregate, se va sista
prepararea betonului la instalaiile respective;
- dac defeciunea se constat la dozatoarele de ap sau aditivi, se va admite
funcionarea n continuare a instalaiei de preparare, pe un interval de maximum 5 zile,
perioad n care dozarea se va face cu recipieni gradai.
Pag. 21 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 22 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
t < 10C
70 minute
50 minute
Se recomand ca temperatura betonului proaspt, nainte de turnare, s fie ntre 5C i 30C.
La temperaturi mai mari de 30C sunt necesare msuri suplimentare, cum ar fi: stabilirea de
ctre un institut de specialitate sau laborator autorizat a unei tehnologii adecvate de preparare,
transport, punere n oper i tratare a betonului i folosirea unor aditivi ntrzietori eficieni.
Ori de cte ori intervalul de timp pentru descrcarea i rencrcarea cu beton a mijloacelor de
transport depete o or, precum i la ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate cu jet de
ap.
n cazul automalaxoarelor, acestea se vor umple cu cca. 1 m de ap, se vor roti cu viteza
maxim timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de ap.
2.7. VERIFICAREA CALITATII BETOANELOR
2.7.1. INCERCARI
Constructorul este obligat s-i organizeze n incinta antierului un laborator dotat
corespunztor, care s controleze n permanen materialele ce se folosesc la execuia lucrrilor
i s in evidena scriptic a execuiei, prin ntocmirea unor fie de lucrri.
- verificarea calitii tuturor materialelor care intr n oper i certificarea c acestea
corespund normativelor n vigoare;
- efectuarea determinrilor i ncercrilor;
- inerea evidenei probelor pentru betoane i prelucrarea datelor ce se obin n laborator;
- inerea evidenei condiiilor exterioare n care s-au executat lucrrile condiiilor
atmosferice, etc. (ntreruperi, cauza acestora);
-participarea la stabilirea cauzelor i msurilor ce trebuie luate pentru remedieri, n
cazurile de ntreruperi sau greeli de execuie;
2.7.2. CONTROLUL CALITII LUCRRILOR N VEDEREA RECEPIEI
Avand n vedere caracterul complex al tehnologiei si cantitatea mare de materiale care se
manipuleaz, constructorul are obligaia s-i organizeze un sistem de urmrire si de eviden
clar a tuturor lucrrilor.
2.7.2.1. CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI LUCRARILOR se va efectua conform
Normativului C56-85, a prevederilor din programul de control anexat n proiectul tehnic i a
prezentului Caiet de sarcini.
2.7.2.2. Controlul tehnic de calitate va fi asigurat de persoane competente, stabilite prin decizie
scris, care vor urmri execuia n diversele etape i n mod deosebit nainte i n timpul
betonrii, precum i la montarea confeciilor metalice.
Pag. 23 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
7. CAIET DE SARCINI
LUCRARI SPECIFICE CONSOLIDARILOR
Pag. 24 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pag. 25 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
1.2.2. Compozitia mortarului fin: 1 parte ciment, 2 parti nisip grauntos, o parte margaritar fin 3
mm, 0 - 0,1 parti var de fludificare, apa suficienta pentru obtinerea unui amestec semivartos,
care prin aruncare cu mistria sau mecanic sa nu se separe de pat sau de stratul aplicat anterior.
2. TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
In mod obligatoriu materialul folosit atat la camasile groase in cofraj, mortar betonul (MB)
cat si mortarul fin (MF) pentru camasile subtiri aruncate cu mistria 5 - 6 cm, va fi preparat in
santier cu o betoniera de 100 l in cantitatile strict necesare de pus in opera in ziua respectiva.
Atat retelele de material cat si tehnologiile de pregatire a suprafetelor, sistemele de aruncare si
de inclestare mecanica (scoabe, incizii, agrafe strapunse) se vor respecta cu strictete.
2.1. Camasuirea peretilor in sistemul mortar-beton turnat in cofraj pe o fata sau pe
ambele fete.
2.1.1. Se verifica calitatea executiei la pregatirea patului aderent al zidariei existente.
2.1.2. Se controleaza sistemul de armare si in special dispozitivele de inclestare (scoabe, incizii
inecate, agrafe strapunse).
* Daca se gasesc defectiuni in pozitionarea armaturilor se va folosi sudura.
* Pentru ambele operatiuni de la punctele 2.1.1. si 2.1.2. se va intocmi un proces verbal de
lucrari ascunse.
2.1.3. Se monteaza cofrajul pe tronsoane de maxim 1.50 m inaltime.
2.1.4. Se toarna mortar-betonul cu galeata sau canciocul si se indeasa cu sipca de lemn.
2.1.5. In cazul folosirii mortar-betonului la pereti din zidarie cu inima armata, se elimina
cofrajul, iar executia stratului al doilea de zidarie se face de 50 - 60 cm inaltime la grosimi de
zidarie de 12 - 14 cm sau de 1,00 m la grosimi de peste 25 cm.
In aceste cazuri turnarea inimii se face cu 5 cm mai jos de marginea zidariei executate.
2.1.6. Nota foarte importanta
Patul de zidarie de caramida existenta care se camasuieste NU VA FI UMEZIT SUB NICI O
FORMA SI NICI NU VA FI STROPIT CU LAPTE DE CIMENT.
Apa in exces care urmeaza a fi absorbita de patul uscat, purtatoare de ciment, asigura umplerea
enclavelor, a porilor deschisi, mularea perfecta a blocurilor si in ultima faza asigura o perfecta
ADERENTA.
Aderenta este elementul fundamental al asocierii ultime dintre materialul nou si cel vechi.
Pag. 26 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
Pentru fiecare 1 kg/cmp corespund 10 t/mp de asociere; in cazul unei executii ireprosabile se
pot obtine 10 kg/cmp adica 100 tone/mp.
2.2. Camasuirea peretilor in sistem mortar fin armat (MFA) prin aruncare cu mistria.
2.2.1. Verificarea pregatirii patului aderent de zidarie existenta, a sistemelor de armare si a
dispozitivelor de inclestare este obligatorie (vezi punctele 2.1.1.; 2.1.2.).
2.2.2. Se umezeste patul de zidarie existenta de doua ori la intervale de 3 - 4 ore.
2.2.3. Se aplica primul strat cu mistria la circa 2 ore dupa a doua umezire.
Decalarea este necesara pentru deschiderea porilor prin zvantare.
2.2.4. Aplicarea mortarului fin se va face ENERGIC sub directa supraveghere a conducatorului
punctului de lucru.
2.2.5. Pentru resudarea chimica de la strat la strat vor fi luate urmatoarele masuri:
Se va delimita zona ce urmeaza a fi executata in flux continuu in decursul unei zile de lucru.
Sub nici o forma nu se va extinde executia unui trosnon bine delimitat de la o zi la alta.
Revenirea va fi dozata functie de conditiile climatice astfel incat resudarea intre straturi sa fie
asigurata; este vorba de maxim cateva ore.
Ultimul strat va fi driscuit pentru a constitui suportul plan al ultimului finisaj.
Aplicarea se va face de 3 - 4 ori astfel incat sistemul de armare sa fie perfect mulat si acoperit
cu minim 10 cm, iar grosimea camasii sa rezulte 5 - 6 cm.
Pag. 27 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
- Se cofreaza.
- Turnarea betonului vibrat se va face in conformitate cu capitolele din prezentul caiet de
sarcini pentru beton armat cu limitarile impuse de posibilitatea de preluare a impingerilor date
de masa fluida in timpul turnarii si vibrarii;
- Receptia lucrarilor se va face ca pentru lucrarile curente de beton armat.
3.2. Pregatirea suprafetelor de beton in vederea remodelarii zonei respevtive :
- se traseaza conturul zonei ce trebuie desfacuta;
- se sparge betonul cu mijloace mecanice pana la 10 cm de conturul trasat;
- ultimii 10 cm se desfac cu mijloace manuale;
- fata finala a betonului va fi verticala, in cazuri speciale va avea profilul dat prin detalii;
- se verifica fata betonului;
- nu se admit fisuri vizibile sau zone de beton dislocat;
- se pastreaza obligatoriu toate barelor de armatura existente, cupoanele ce ies din beton vor
avea o lungime minima de 15 ;
- se monteaza armatura pe baza detaliilor in proiect;
- se verifica armatura de catre beneficiar, constructor si proiectant; se fac toate completarile
necesare pe baza detaliilor date de proiectant;
- se elimina din cofraj toate eventualele impuritati cazute: resturi de beton, lemn, etc.;
- suprafata betonului se spala cu jet de apa.
3.3. Pregatirea suprafetelor de zidarie in vederea camasuirilor
- Se decapeaza tencuiala existenta.
- Se indeparteaza materialul neaderent.
- Se adancesc rosturile cu spituri ascutite pe o adancime de 2 cm.
- Se perie patul cu perii de sarma, energic pana la deschiderea porilor caramizii crude.
Operatiunea se poate executa si mecanizat.
- Se sufla cu aer comprimat suprafata periata.
* Pregatirea corecta a patului este o operatie cheie pentru realizarea aderentei dintre camasa
MB sau MF in zidaria existenta.
Pregatirea patului impreuna cu sistemele mecanice de inclestare si respectarea stricta a retetelor
de material si a tehnologiei de punere in opera concura la transformarea zidariei simple intr-un
material compozit cu proprietati noi superioare, atat in preluarea eforturilor cat si in
completarea ductila la solicitari alternante.
Pag. 28 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
6. Agrafe strapunse
6.1. Se folosesc la camasuirile zidariei pe ambele fete.
6.2. Se foreaza goluri 20 strapunse in zidarie pe o retea de 6 - 8 buc/mp de perete.
6.3. Se umplu golurile cu lapte de ciment si aracet 5%.
6.4. Se introduc agrafele 10 care au vinclu pe o parte de 30 cm.
6.5. Se monteaza retelele de armare.
6.6. Se indoaie capatul opus pe reteaua de armare cu vinclu de 30 cm.
6.7. Se leaga agrafele de barele retelei.
Pag. 29 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
6.8. Lungimea bratului drept al agrafei trebuie sa fie astfel calibrata, functie de grosimea
peretelui si a camasilor, incat la indoire pe fata a doua sa reia un vinclu tot de 30 cm.
7. Retelele de armaturi
7.1. Sistemele de armare sunt constituite numai din OTel Ductil (0B 37, PC 52).
7.2. Folosirea plaselor sudate STNB este interzisa cu desavarsire la camasuirea peretilor de
zidarie.
7.3. Pe patul de zidarie pregatit (V.3.) se aplica o retea simpla sau dubla la pasul indicat in
proiect.
7.4. Se leaga toate intersectiile retelelor cu sarma.
7.5. Se inclesteaza sistemul de armare cu scoabele, agrafele, sau inciziile dupa caz.
7.6. Se monteaza armaturile de bordaj la goluri in diverse contexte.
7.7. Bordarea colturilor
7.8. Armaturile de bordaj vor fi inclestate cu scoabe sau incizii forate.
7.9. Galeriile forate pentru scoabe vor fi dispuse la 10 cm de limita golurilor.
7.10. La marginea golurilor barele la reteaua simpla vor avea cicoruri de 15 cm lungime, iar la
retelele duble se vor folosi bare U petrecute 40 diametre peste barele orizontale.
7.11. Se incheie proces verbal de lucrari ascunse pentru pregatirea patului aderent, executia
sistemelor de armare si inclestare mecanica.
Pag. 30 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
9. Dispozitii finale
- La toate fazele de armare, precum si la pregatirea patului aderent la zidaria existenta, va fi
chemat proiectantul de structura pentru receptia in scris a fiecarei faze.
- Pe tot parcursul lucrarilor se vor respecta cu strictete normele de protectia muncii si NPCI in
vigoare pentru lucrari de consolidare si reparatii.
- Orice schimbare de solutie sau tehnologie fata de cele cuprinse in proiect nu se poate face
decat cu acceptul in scris al proiectantului de rezistenta, accept luat inainte de efectuarea
modificarilor la punctul de lucru.
Pag. 31 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
8. PROCEDURA DE EXECUTIE
REPARATII ELEMENTE CONSTRUCTIVE DIN BETON
SIMPLU SAU ARMAT
8.1. Reparatiile se executa cu mortarele cimentoase cu rezistente mecanice mari din
gama Sika MonoTop, aplicabile in sistem "ud pe ud", special destinate reparatiilor structurale.
8.2. Substratul de beton se curata prin indepartarea integrala a materialului degradat
pana la betonul sanatos, cu mijloace manuale sau mecanice si se pregateste corespunzator in
vederea aplicarii sistemului de mortare de reparatii, prin buciardare, suflare cu aer comprimat
si spalare abundenta cu jet de apa.
8.3. Stratul suport de beton trebuie sa fie curat, fara praf sau impuritati, fara particule
friabile sau agregate desprinse.
8.4. Eventualele armaturi dezvelite trebuie curatate temeinic cu peria de sarma sau cu
peria oala rotativa, pana ce nu mai prezinta urme de rugina, resturi de agregate sau liant
cimentos.
8.5. Dupa indepartarea completa a segregarii este necesara udarea temeinica a
suportului de beton pe zonele care necesita a fi reparate.
8.6. Armaturile se pasivizeaza anticoroziv prin aplicarea prin pensulare a produsului
Sika MonoTop 910N, in doua straturi de cate 1 mm grosime fiecare.
8.7. Imediat dupa pasivizarea armaturilor se trece la amorsarea zonei adiacente de beton
care necesita reparare, prin aplicare de Sika MonoTop 910N cu ajutorul unei bidinele cu par
semi-aspru, pe suportul umezit in prealabil, cand acesta are un aspect umed mat (nu sticlos).
8.8. Sika MonoTop 910N este un produs cimentos monocomponent, care se fososeste
atat ca protectie anticoroziva pentru armaturi, cat si ca punte de aderenta pe beton. Ca punte de
aderenta, consumul estimativ este de: 1,75 kg/mp/1mm grosime strat.
8.9. Reparatia propriu-zisa se executa cu mortare de reprofilare, aplicabile cu gletiera
neteda ca masa de spaclu, in straturi succesive de grosimi corelate cu dimensiunile maxime ale
granulelor. Straturile de mortar de reprofilare se aplica imediat dup aplicarea puntii de
aderenta (atata timp cat aceasta este inca umeda, avand aspect umed mat).
8.10. Mortarele de reparatii si reprofilari cu aplicare umeda Sika MonoTop 612 si Sika
MonoTop 614 sunt mortare monocomponente pe baza de ciment modificat polimeric, cu
continut de silica fume, armate cu fibre sintetice. Sika MonoTop 612 are granula maxima de 2
mm si se poate aplica in straturi succesive de 20 mm grosime fiecare, iar Sika MonoTop 614
cu dimensiunea granulei maxime de 4 mm se pate aplica in straturi succesive de 40 mm
fiecare. Consumul estimativ este de: 19 kg/mp/10 mm grosime strat.
8.11. Mortarele de reparatii pot fi aplicate atat pe suprafete orizontale, cat si verticale si
sunt special destinate repararii defectelor existente pe suprafata betonului si refacerii muchiilor.
8.12. Dupa aplicare mortarul trebuie lasat sa traga, urmand finisarea acestuia prin driscuire
(la finisare nu se foloseste apa).
8.13. In cazul in care suprafetele proaspat reparate sunt supuse la intemperii (expunere
directa la radiatii solare, vant, etc.) acestea trebuie umezite periodic pentru a preveni uscarea
prematura, care poate induce microfisurarea datorita contractiei fortate.
Pag. 32 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
8.14. Temperaturile admise pentru aplicarea produselor cimentoase de reparatii (atat cea a
mediului ambiant, cat si cea a stratului suport) sunt cuprinse intre + 5C si + 30C.
8.15. Prezenta procedura de aplicare se citeste impreuna cu specificatiile si conditiile
cuprinse in Fisele Tehnice ale produselor nominalizate.
Pag. 33 din 33
Noiembrie
2011
REV. 0
ntocmit,
ing. Alexandru Mircescu