fiind introdus n literatur pentru a nlocui expresii traumatizante de genul: anormal, deficient, inadaptat, sau pentru a ngloba, ntr-un termen mai general, toate dificultile ntmpinate de o persoan cu consecine directe pe plan social. Handicapatul copil este persoana ale crei aptitudini fizice, psihice, fie ele nnscute, fie dobndite, sunt net inferioare copiilor de aceeai vrst cronologic, el neputnd fi recuperat n totalitate, ci doar ntr-un anumit grad, prin compensare sau ameliorare, n funcie de posibilitile sale reale.De-a lungul timpului au fost utilizai diferii termeni considerai sinonimi: deficien, incapacitate, handicap. Intre ei ns exist diferene. Astfel, dac deficiena se refer la situaia intrinsec ce se definete n termeni anatomici ca lipsa de integritate anatomica si functionala a unui organ (aspectul medical), incapacitatea apeleaz la aspectul funcional (lipsa de capacitate, functionalitate limitata a activitatii fizice si/sau psihice a individului), iarhandicapul vizeaz aspectul social (consecinele concretizate n dificulti de adaptare personal i social, fiind o defavorizare a individului la cerintele mediului fizic si social). Mai nou se folosesc termeni precum: persoane in dificultate, persoane cu nevoi speciale, persoane cu cerinte educative speciale, persoane cu dizabilitati etc., termeni considerati mai
putin traumatizanti, mai putin stigmatizanti pentru persoanele in cauza; in plus
aceasta terminologie induce cumva si ideea de posibilitate de interventie externa de tip recuperator, care sa faciliteze dobandirea autonomiei si insertiei, integrarii sociale a persoanelor in cauza. In categoria persoanelor cu nevoi speciale putem include: - persoanele cu diferite deficiente (mintale, senzoriale vizuala, auditiva, fizice, comportamentale, de limbaj, polideficiente) - copiii abandonati, copiii strazii - persoanele abuzate (fizic, psihic, emotional si sexual), indiferent de varsta si sex - femeile gravide si lauzele - persoanele cu disfunctii psihice - persoanele traumatizate emotional/psihic - dependentii de diferite substante (alcoolicii, drogatii, fumatorii) - persoanele eliberate din detentie - batranii - copiii apartinand diferitelor etnii (rroma de ex.) - copiii genii. Una dintre cele mai dramatice deficiente intalnite si in societatea romaneasca este deficiena mental.Statistic vorbind, in Romania exista aproximativ 50.000 de copii cu dizabilitati intelectuale. Din numarul total de copii cu deficienta mintala de la noi din tara, primesc o forma de educatie de tip instituitionalizat aproximativ o treime, ceea ce este relativ putin in raport cu cerinta reala. Deficienta mintala, care presupune lipsa totala a discernamantului (anticiparea
consecintelor actelor personale si diferentierea intre bine si rau), se caracterizeaz
n planul vieii psihice printr-o serie de trsturi generale specifice: vscozitate genetic, heterocronie, rigiditate psihic, rigiditate a conduitei, deficiene de comunicare, heterogenitate, heterodezvoltare intelectual.Vscozitatea genetic presupune existenta la copilul deficient mintal a unei dezvoltari anevoioase i neterminate. Dac la normal, mai devreme sau mai trziu, construcia mintal se desvrete la nivelul operaiilor formale, la deficientul mintal ndeosebi debilul mintal - aceast construcie se mpotmolete, stagneaz, se oprete undeva n zona operaiilor concrete. O caracteristic aparte a deficientului mintal este reprezentat deinfantilism, conduitele acestuia fiind marcate de interese puerile. O alt trstur specific acestui deficient este reprezentat de rigiditate, la deficientul mintal regiunile psihologice" nu permit schimbul funcional ntre ele, schimb corespunztor vrstei cronologice, din cauza rigiditii lor. O alt caracteristic a deficientului mintal heterocronia se refera la dezvoltrea psihologica diferita de la un sector la altul, heterocronia cea mai evident remarcndu-se ntre dezvoltarea fizic i cea mintal, ntre somatic i cerebral. Ca atare, diferitele funcii i procese psihice ale debilului mintal nu se dezvolt echilibrat, dezvoltarea uneia putnd fi n detrimentul alteia.