49.Notiuni generale despre individ,om,personalitate,individualitate.

n psihologie noiunea de om semnific urmtoarele:

1. Om fiin biologic, pentru c este programat prin ereditate i aa cum spune un
gnditor: omul devine om pentru c se nate om. Noiunea de om semnific apartenena la
specia biologic hommo sapiens (om cu raiune), fcnd parte din clasa mamiferelor
superioare. Particularitile omului, ce-l deosebesc de alte specii, sunt:
- mersul vertical;
- minile adaptate la munc;
- creierul nalt dezvoltat, ce e capabil s reflecte realitatea n noiuni i s-o transforme
conform trebuinelor, intereselor i idealurilor sale.
2. Om fiin psihologic, deoarece posed cel mai nalt nivel de reflectare contiina
explicit (reflexiv). Omul, fiina psihologic, posed funcii psihice superioare, posed limbajul
i capacitatea de a cunoate lumea nconjurtoare, este dotat cu gndire, memorie i voin.
3. Om fiin social, este cea mai esenial particularitate. Omul, n plan ontologic, fiind
influenat de mediul social, acumuleaz o experien social, ce-l transform i-l influeneaz
mereu. Anume viaa i relaiile sociale n care se ncadreaz omul, l fac s devin tot mai mult
un participant activ la activitile sociale.
4. Om fiin cultural, deoarece este un purttor i generator al valorilor culturale, al
valorilor adevrului, binelui i frumosului, cluzindu-se dup semnificaii, credine i idealuri,
conferind un sens superior propriei viei.
Generaliznd, menionm c omul este un sistem bio-psiho-socio-cultural, ce se
constituie fundamental n condiiile existenei i activitii din primele etape ale dezvoltrii
individuale n societate.
Termenul de individ desemneaz acea totalitate a elementelor i nsuirilor fizice,
biochimice, biologice i psihofiziologice nnscute sau dobndite care se integreaz ntr-un
sistem pe baza mecanismului adaptrii la mediu. Desemnnd unitatea integrativ indivizibil
rezultat n virtutea procesului vieii i a aciunii legilor evoluiei biologice, termenul individ se
aplic tuturor organismelor vii. Fiind o entitate biologic i o unitate structural i funcional
indivizibil, omul este primordial, un individ.
Individul este privit ca un purttor al nsuirilor genotipe generale distincte speciei, din care
face parte, exemplar dintr-o categorie.
Individualitatea se refer, n schimb, la o realitate psihologic special; la structurarea n
interiorul individului a proceselor sale contiente, a trsturilor psiho-fizice, a diferitelor nsuiri
personale ntr-o form unic, irepetabil la ceilali.
n acest sens, fiecare om este o individualitate distinct. Individualitatea omului se poate
exprima n orice sfer a activitii psihice: intelectual, emotiv, volitiv, atitudinal.
Originalitatea intelectului const n modul deosebit de a percepe i a nelege, de a nainta i a
rezolva probleme. Individualitatea ca structur interioar caracterizeaz personalitatea mai
amplu, mai concret i totodat are loc deosebirea i diferenierea unei personaliti de alta.
Termenul de personalitate cuprinde ntreg sistemul atributelor, structurilor i valorilor, de
caredispune o persoan. De aceea, personalitatea implic i evaluri privind calitile personale,
rolurile i statuturile, de care dispune respectiva persoan. Trebuie luat n consideraee i nivelul
suficient de maturitate social. n acest caz, copilul mic (pn la 3 ani) sau omul cu psihicul
bolnav, bunoar, nu pot fi considerai personaliti
n Dicionar de
psihologie de Norbert Sillamy personalitatea este definit astfel: element stabil al
conduitei unei persoane, ceea ce o caracterizeaz i o difereniaz de o alt persoan. Pentru

sociologie personalitatea este expresia sociocultural a individualitii umane. (Dicionar de

Sociologie coord. C. Zamfir, L. Vlasceanu).
Dup A.. smolov personalitatea este totalitatea, sistemul nsuirilor individual-specifice
ale omului, create n decursul vieii, cu care se apreciaz specificul n mentalitatea i
comportamentul omului concret. Ea se formeaz n primul rnd prin rolul su social, pe care-l
ndeplinete.
O definiie mai structural este cea propus de H.C. Warren: Personalitatea este ntreaga
organizare mintal a fiinei umane n orice stadiu al dezvoltrii sale. Ea mbrieaz fiecare
aspect al caracterului uman: intelect, temperament, abilitate, moralitate i fiecare atitudine, caresa format n cursul vieii cuiva.
De aceeai factur poate fi considerat definiia lui R. Linton: Personalitatea este
ansamblul organizat al proceselor i strilor psihofiziologice aparinnd individului.
Menionm i definiia propus de P. Lecky, care subliniaz rolul factorului cognitiv
subiectiv n organizarea intern: Personalitatea este o schem unificat a experienei, o
organizare de valori, care sunt compatibile ntre ele.
ncheiem seria definiiilor prin structura intern cu formularea, pe care ne-o propune nsui
G. Allport: Personalitatea este organizarea dinamic n cadrul individului a acelor sisteme
psihofizice, care determin gndirea i comportamentul su
50.STRUCTURA PERSONALITATII
PERSONALITATEA: organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice
care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic.
A.

B.

C.

TEMPERAMENTUL- constituie latura dinamico-energetica a Personalitatii.

(dinamica -> furnizeaza informatii cu privire la cat de iute-lenta, mobila-rigida
e conduita individului ; energetica -> arata care e cantitatea de energie de care
dispune un individ si mai ales modul cum este consumata aceasta)- se exprima
cel mai pregnant in conduita si comportament.
APTITUDINILE = insusiri psihofiziologice ce faciliteaza asimilarea de
cunostinte si abilitati cu ajutorul carora executam activitati cu mai multa
rapiditate si cu grad ridicat de eficienta
CARACTERUL- alta componenta a personalitatii considerat nucleul
personalitatii= ansamblu de atitudini si trasaturi ce determina modul de
orientare si raportare a subiectului la cei din jur, la sine, la activitatea
desfasurata, la societate

51.M0TIVELE PERSONALITATII :CONSTIENTE SI INCONSTIENTE.Piramida LUI

MASLOV

1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravietui: a manca, a bea, a dormi, a

se proteja de frig si de caldura. Ele reprezinta cele mai puternice, cele mai importante nevoi ale
omului. Satisfacerea lor este necesara pentru a ramane in viata.
2. NEVOIA DE SIGURANTA. Orice fiinta omeneasca are nevoie sa se simta protejata in fata
oricarei amenintari a vietii. Daca traieste intr-o tara care se afla in razboi, de exemplu, se
presupune ca aceasta necesitate nu este acoperita. Odata ce nevoile fiziologice sunt satisfacute,
intervine nevoia si dorinta de a satisface nevoile de siguranta. Cu totii avem nevoie de securitatea
casei si familiei, mai ales atunci cand vine vorba de copii.
3. NEVOIA DE DRAGOSTE SI APARTENENTA. O data acoperite necesitatile de baza, aceasta
este cea mai importanta. Nimeni nu poate sa se realizeze ca persoana fara a fi dorit si acceptat de
catre celelalte fiinte omenesti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie, familie, apartenenta la un
grup, sau de implicare intr-o relatie intima non-sexuala. Relatia cu celelalte persoane la un nivel
afectiv profund este forma obisnuita de a satisface aceasta necesitate. De exemplu, familia,
tovarasul de viata sau prietenul. Lipsa de dragoste si apartenenta poate sa dea ocazie la
importante dezechilibre mintale.
4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiinta umana are nevoie sa se respecte pe ea insasi si
sa aiba o conceptie potrivita despre propria sa persoana. Este vorba aici de recunoasterea venita
din partea altor indivizi (care rezulta in sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cat si din
respectul de sine, ce creeaza sentimentul de incredere, adecvare, competenta. Nesatisfacerea
nevoilor de stima rezulta in descurajare, si pe termen lung in complexe de inferioritate. Un nivel
de autoestimare dezechilibrat (cum ar fi subestimarea, de exemplu, a gandi ca toata lumea imi
este superioara) are ca rezultat un randament scazut si, in consecinta, deteriorarea
comportamentului.
5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoana din zece simte
intens aceasta nevoie. Psihologul afirma ca oamenii care au totul pot mari potentialul lor. Ei pot
cauta cunostinte, liniste, experiente estetice, implinire de sine. Cea mai mare parte se

concentreaza in jurul nevoilor care pot fi prevazute. Autorealizarea include obiective mai inalte
si mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfectiune, bunatate, adevar, hotarari individuale), care
sunt tot mai fragile, ca si varful piramidei.

Motivele intrinseci
s e s i t u e a z n s t r u c t u r a m o t i v a i o n a l p r o p r i u z i s a subiectului. n
centrul motivaiei intrinseci gsim curiozitatea. Curiozitatea are la baz un impuls nativ i e
prezent mai ales n primii ani de coal. Curiozitatea se p e r m a n e n t i z e a z a t u n c i c n d
s e m b i n c u c o n v i n g e r i r e f e r i t o a r e l a v a l o a r e a culturii, care faciliteaz
comunicarea cu ceilali i asigur o mare bogie de triri,surse de satisfacie i echilibru
sufletesc. Tot n acelai cadrul motivaional aparei aspiraia spre competen, dorina de a
deveni un bun profesionst. Activitatea intrinsec motivat, avnd sursa de satisfacie n ea
nsi se efectueaz cu plcerei cu un efort de mobilizare relativ redus
Motivele extrinseci
se situeaz n afara structurii propriu zise a subiectului,aceste fiind obligat n a
realiza anumite activiti fr ca el sa-i doreasc iniial acest lucru. (de exemplu,
atunci cnd elevul se ncadrez n disciplina colar, frun interes direct pentru ceea ce se
pred, ci pentru a primi, direct sau indirect,anumite recompense). Activitatea
extrinsec motivat se efectueaz sub semnul unei socilitri i condiionri externe, fr o
plcere interioar i cu un efort intensde mobilizare voluntar.
52.NOTIUNI DE GRUP SOCIAL,.INDICII SI CARACTERISTICILE DE CRIZA ALE
GRUPULUI SOCIAL
Grupul social-reprezinta un ansamblu de oameni ,o selectivitate umana,membrii caruia se
afla intre diverse raporturi de interactiuni bazate pe diferite norme sociale,etice ,morale.
Exista anumiti indici ai grupului social care ne ajuta sa facem o delimitare sigura intre grup si
multime :
-constientizaea de catre membrii grupului ai apartenentei la el
-instituirea unui spectru de raporturi sociale si morale dintre membrii grupului
-prezenta in cadrul grupului a anumitor structuri,cimpul obligatiei de grup
-prezenta presiunii de grup orientate spre asigurarea normelor scceptate de el
Se evidentiaza anumite caracteristici :
-caracteriscici formale(marimea,componenta,sursele si caile de comunicare,cimpul de
repartizare a rolurilor)
-caracteristici calitative(cimpul relatiilor interpersonale,stilul de influentare ,spectrul valorilor
si normelor,sistemul de incurajare si stimulare)