Centrale geotermale

Scop :captarea energiei geotermale emisa de Pamant. Principiul de functionare este simplu. Se
injecteaza prin crapaturi apa sub presiune la cativa kilometri adancime, in zonele calde ale scoartei
terestre. Apa iese pe alta parte incalzita sub forma de aburi, care sunt apoi transformati in electricitate.
Ciclul se reia prin pomparea apei acum racite.
Printre dezavantajele centralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii solului din zona, putand
fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa.

Energia geotermala se bazeaz pe producerea de ap cald utilizat n cldiri, sau n scopul de

a permite acionarea turbinelor ca i n cazul centralelor termice clasice, pentru producia de
electricitate. Aceast tehnic de a produce electricitate se aplic n cazul centralelor
experimentale cu randamentul net ntr-adevr mic, de 15%.
Apele de suprafa ale mrilor sunt n mod natural nclzite de soare, ceea ce reprezint un
imens rezervor de energie n zonele tropicale. Proiectele de extracie a acestei "energii termice
a mrilor" au la baz acionarea diferitelor maini termodinamice. Acestea funcioneaz pe
baza diferenei de temperatur dintre apa de suprafa (25 - 30C) i apa de adncime (5C la
1000 m adncime). Pentru ca aceast soluie s fie practic ar trebui ca diferena de
temperatur s fie mai mare 20C, dar randamentul de 2% este foarte slab.
Temperatura planetei crete considerabil odat cu aproprierea de centrul su. n anumite zone
de pe planet, la adncime, se gsete ap la temperaturi foarte ridicate.
Geotermia de temperatur ridicat (150-300C) presupune pomparea acestei ape la suprafa,
unde, prin intermediul unor schimbtoare de cldur, se formeaz vapori, care sunt utilizai
ulterior n turbine, ca i n cazul centralelor termice clasice i astfel se produce electricitate.
Resursele geotermice cu o temperatur sczut (mai mic de 100C) sunt extrase cu ajutorul
unor pompe termice, n scopul eliberrii unei cantiti de cldur pentru diferite necesiti.
Potenialul geotermic natural este, n continuare, considerat limitat, deoarece exist
numeroase locaii unde se ntlnete o temperatur foarte ridicat (mai mare de 200C), dar nu
exist ap.
Aceast resurs termic poate fi exploatat prin intermediul tehnologiei "rocilor calde i
uscate", n curs de dezvoltare. Principiul const n pomparea de ap prin intermediul primului
pu ctre zonele de mare adncime (mai mari de 3000 m) corespunztoare fisurilor din roc.
Aceast ap renclzit urc prin intermediul unui al doilea pu i permite producerea de
electricitate ca i n cazul centralelor termice clasice. Totui, potenialul acestui tip de energie
nu este precizat.

Sub denumirea de energie geotermal sunt exploatabile dou surse de energie:

1. energia miezului fierbinte al Pmntului transmis prin conducie, straturilor
superioare ale acestuia;
2. energia solar transmis prin radiaie pmntului i nmagazinat n paturile sale de
suprafata.
Aplicaiile moderne ale energiei geotermale includ pompe geotermale pentru nclzirea i
rcirea locuinelor sau chiar pentru aplicaii industriale.

Exista trei tipuri de centrale geotermale

care sunt folosite la aceasta data pe

glob pentru a transforma puterea apei geotermale in electricitate: 'uscat'; 'flash' si 'binar',
depinzand de starea fluidului (vapori sau lichid) sau de temperatura acestuia.
"Centrala Geotermala Uscata" - a fost primul tip de centrala construita, utilizeaza abur din
izvorul geotermal.
"Centrala Geotermala Flash" - este cea mai raspandita centrala de azi; foloseste apa la
temperaturi de 360 F(182 C), injectand-o la presiuni inalte in echipamentul de la suprafata.
"Centralele cu ciclu binar" - difera fata de primele doua, prin faptul ca apa sau aburul din
izvorul geotermal nu vine in contact cu turbina, respectiv generatorul electric. Apa folosita
atinge temperaturi de pana la 400 F(200C).

La nivel European
In sectorul energetic din majoritatea statelor europene s-au produs transformari majore
determinate de necesitatea cresterii sigurantei in alimentarea cu energie a consumatorilor, iar
in cadrul acestei cerinte, sursele regenerabile de energie ofera o solutie viabila, inclusiv aceea
de protectie a mediului inconjurator.
Siguranta alimentarii cu energie a consumatorilor din statele membre ale Uniunii Europene
este asigurata in mod obligatoriu prin luarea in considerare a importurilor, in conditiile
liberalizarii pietei de energie si in conformitate cu nevoia stringenta de atenuare a impactului
asupra mediului climatic planetar.
Necesitatea de asigurare a unei dezvoltari energetice durabile, concomitent cu realizarea unei
protectii eficiente a mediului inconjurator a condus in ultimii 10 15 ani la intensificarea
preocuparilor privind promovarea resurselor regenerabile de energie si a tehnologiilor

industriale suport. Politica UE in acest domeniu, exprimata prin Carta Alba si Directiva
Europeana 2001/77/CE privind producerea de energie din surse regenerabile, prevede ca, pana
in anul 2010, Uniunea Europeana largita va trebui sa isi asigure necesarul de energie in
proportie de circa 12% prin valorificarea surselor regenerabile.
In acest context, in multe tari europene dezvoltate (Franta, Italia, Germania, Austria),
posesoare de resurse geotermale similare cu cele ale Romaniei, preocuparile s-au concretizat
prin valorificarea pe plan local/regional, prin conceperea si realizarea unor tehnologii
eficiente si durabile, care au condus la o exploatare profitabila, atat in partea de exploatare a
resurselor (tehnologii de foraj si de extractie din sondele geotermale), cat si in instalatiile
utilizatoare de la suprafata.
In functie de temperatura inregistrata la sursele hidrogeotermale (valorificate prin foraj si
extractie) din Romania, geotermia de joasa entalpie se inregistreaza la ape de adancime (cu
temperaturi cuprinse intre 25 grade C si 60 grade C) si, respectiv, geotermia de temperatura
medie (ape mezotermale), cu temperatura de la 60 grade C pana la maximum 125 grade C.

Unde se utilizeaza resursele geotermale de joasa entalpie

Resursele geotermale de joasa entalpie se utilizeaza la incalzire si la prepararea apei calde
pentru consum, in imobile rezidentiale (locuinte), anexe industriale, tertiare servicii (birouri,
spatii de invatamant si educatie, spatii comerciale si sociale, spitale etc.) sau constructii
agrozootehnice (sere, solarii, ferme pentru cresterea animalelor s.a.).

Limita economica de foraj pentru ape geotermale nu depaseste, in general, 3.300

m si a fost atinsa numai in anumite zone.

Potential energetic
In prezent se afla in functiune aproximativ 75 de sonde de tip hidrogeotermal, in zone
geografice diferite, iar potentialul energetic exploatabil in conditii economice depaseste 100
mii tep/an.
Energia echivalenta produsa si livrata utilizatorilor conectati la capul de exploatare al sondei
depaseste 30 000 tep, cu un grad mediu de folosire anuala a potentialului maxim de peste
20%.
In etapa actuala se afla in conservare sau rezerva un numar relativ ridicat de sonde cu
potential energetic atestat.
Materialele si echipamentele utilizate in situ au un grad ridicat de uzura fizica si morala
(schimbatoare de caldura neperformante, nivelul avansat de coroziune, infundari, depuneri,
conducte si vane din otel fara izolatie termica, fiabilitate redusa etc.).
Durata de exploatare a instalatiilor in functiune este mai mare de 20 ani, iar gestiunea
energetica (sistemul de facturare a energiei livrate utilizate) se inregistreaza in regim pausal,
cu baza de calcul prin citire periodica a parametrilor la gura sondei, cu aparatura de tip

industrial (lipsa de contoare de caldura si aparatura de precizie ridicata).

In Romania, gradul de valorificare a surselor de energie de origine geotermala este redus,
cauza principala fiind determinata de lipsa unui suport financiar corespunzator, care nu
favorizeaza dezvoltarea acestui sector energetic cu efecte economico-financiare superioare.
Utilizarea apei geotermale constituie o optiune viabila atunci cand agentul extras la suprafata
asigura o alimentare a sistemului la debit constant, iar variatia necesarului de energie la
consumator in diferite perioade ale anului nu este mare. Sistemul recomandat este cel cu mai
multe puturi active, dintre care unele sa fie de repompare. Avantajele acestui sistem, pe langa
energia asigurata, sunt conservarea rezervei de apa si conservarea presiunii stratului de apa.
Exploatarea apei geotermale trebuie sa se realizeze prin utilizarea pompelor submersibile. La
alegerea pompei corespunzatoare se au in vedere: inaltimea de pompare, temperatura maxima
a apei, debitul de apa si puterea motorului electric.

Potential economic
Economii mari prin reducerea consumului de combustibil.
Pompele de caldura economisesc 50-80% din costurile de incalzire.Nu folosesc substante
poluante Nu este nevoie de cos de fum. Sunt silentioase si fiabile. Lichidul de transport al
caldurii are temperaturi scazute 40C.
Pompa de caldura are nevoie de energie electrica doar pentru functionarea compresorului si
doar in cazuri speciale cand se folosesc rezistente electrice . Costurile de instalare a unei
pompe atat pe caldura cat si pe climatizare sunt comparabile cu instalatiile obisnuite ,
amortizarea facandu-se in max. 2 ani iar la conditiile concrete din Romania aceasta perioada
se poate reduce. Cu cat suprafata de incalzit este mai mare cu atat investitia se amortizeaza
mai repede.
Cat costa energia obtinuta de la o pompa de caldura
Sursa nu costa nimic , iar sistemul este suta la suta ecologic si nu necesita aprobari speciale.
Investitia initiala este cuprinsa intre 5.000 de euro si 10.000 de euro + TVA in fuctie de tipul
de pompa necesar determinat de marimea constructiei .
Pe de alta parte , cu cat constructia este mai mare cu atat recuperarea investitiei se realizeaza
intr-un timp mai scurt.
Sistemele geotermice se clasifica in functie de temperatura si presiunea sistemului si de
modul in care energia termica este transferata spre sol.
Se identifica urmatoarele tipuri de sisteme geotermice:
1.Sisteme cu convectie hidrotermica - se caracterizeaza prin faptul ca in scoarta terestra
exista canale radiale prin care un agent termic (abur sau lichid) circula si transfera energia
termica de la o sursa eruptiva profunda (magma) spre exterior.
Aceste sisteme sunt deosebit de avantajoase, deoarece potentialele la care se obtine energia
termica sunt ridicate, putandu-se asocia producerii de energie electrica.
In aceste cazuri, agentul termic obtinut are un continut redus de gaze (CO2 + H2S), ceea ce
simplifica valorificarea caldurii. Temperaturile obtinute ating 240 grade C.
In cazul in care agentul termic este aburul, acesta poate fi valorificat direct in instalatii

electroenergetice.
In cazul in care agentul termic este apa, aceasta este transferata prin convectie spre un al
doilea rezervor, de dimensiuni variabile, situat la adancimi suficient de mici pentru a putea fi
exploatat prin forare.
Sistemele geotermale cu apa sunt de circa 20 de ori mai frecvente decat sistemele cu abur si se
intalnesc de obicei in regiuni vulcanice si cu o activitate seismica puternica.
Apa geotermala are un continut pronuntat de saruri, variabil in limite largi. In cazul folosirii
apei industriale in instalatiile energetice, din cauza pericolului depunerilor, in majoritatea
cazurilor se insereaza schimbatoare de caldura de suprafata. Desi acestea degradeaza nivelul
energetic al sursei, utilizarea lor este necesara pentru a evita depunerea sarurilor in instalatii
cu efect de deteriorare a coeficientului de transfer termic si de obturare a sectiunii libere de
trecere a apei prin conducte.
Schimbatoarele de caldura transfera efectul amintit in circuitul primar, in acest caz
intervenind depuneri si obturari. Inlocuirile si curatirile afecteaza suprafete mult mai mici, cu
efect favorabil asupra cheltuielilor de intretinere si exploatare.
2.Sisteme cu transfer conductiv - se caracterizeaza prin faptul ca la adancimi destul de mici
se gasesc rezervoare termice continute in roci impermeabile, cu porozitate foarte scazuta.
Disponibilitatile oferite de aceste rezervoare sunt mult mai mari decat ale sistemelor cu
convectie hidrotermica.
3. Sisteme cu zacaminte geopresurizate - acestea constau in rezervoare de apa acoperite cu
o izolatie impermeabila, fiind supuse la presiuni ridicate. Apa continuta in aceste rezervoare
are salinitate scazuta si este saturata cu gaze naturale recuperabile. Aceste sisteme au
raspandire in intreaga lume.
Sistemele geopresurizate pot fi exploatate atat termic, cat si hidraulic. Energia mecanica
obtinuta prin utilizarea energiei hidraulice poate fi folosita pentru antrenarea instalatiilor
mecanice complementare din constructii, cu efect favorabil asupra randamentului global al
sistemului.
4. Sisteme cu magma - roca topita, vulcanica, constituie o sursa termica de mari
dimensiuni, care ar putea fi utilizata in obtinerea de energie termica si mecanica.
Ponderea sistemelor geotermice exploatate in SUA este:
sisteme cu convectie hidrotermica 10,5%
sisteme cu transfer conductiv 8,3%
sisteme cu zacaminte geopresurizate 81,2%
Zacamintele geotermice din zona de vest a tarii noastre sunt de tipul cu convectie
hidrotermica.
Zone energetice geotermale in Romania
Depresiunea Panonica ce cuprinde zona de vest a tarii noastre, incluzand Banatul si vestul
Muntilor Apuseni si teritoriul Ungariei si al fostei Iugoslavii este o zona bogata in zacaminte
geotermale.

In jurul municipiului Oradea s-au facut foraje si s-au exploatat in scopuri terapeutice apele
geotermale de peste 100 de ani. In ultimul sfert de veac s-au initiat actiuni sistematice de
prospectare si evaluare atat a zacamintelor geotermale, cat si a zacamintelor de hidrocarburi
din aceasta parte a tarii.
Prin acestea s-a constatat ca in Campia de Vest, in toate formatiunile geologice se gasesc
straturi acvifere cu capacitati si proprietati termofizice foarte variate.
Fluxurile termice la suprafata au valori de ordinul a 85 MW/m2, mai mari decat acelea din
alte zone.
Cel mai important sistem acvifer termal al Depresiunii Panonice il constituie sistemul din
baza panonianului superior, evidentiat prin sondaje. Apele din acest sistem se manifesta in
general eruptiv, datorita continutului ridicat de gaze dizolvate.
Nivelul termic al apelor geotermale din zona de vest a tarii este C. Din aceasta cauza, acestea
pot fi utilizate redus: 30 90 special in scopuri terapeutice, prepararea apei calde menajere
etc.
In municipiul Oradea si in judetul Bihor se furnizeaza apa calda menajera pentru 800 de
apartamente, se incalzesc 12 apartamente, bai, sere legumicole, stranduri, piscine, hoteluri.
In judetul Timis, apa geotermala este utilizata pentru topitorii de in, pentru incalzire, pentru
scopuri terapeutice, pentru prepararea apei calde menajere.

Piata geotermala mondiala va atinge in acest an 12

mld. de dolari
Cu ocazia Summit-ului Global pentru Energie Geotermala de la Jakarta (Indonezia), a fost dat
publicitatii un studiu din care reiese ca piata energiei geotermale va ajunge sa valoreze in
2012 peste 12 miliarde de dolari.
Pe masura ce resursele traditionale de combustibili fosili se diminueaza, iar preturile lor cresc,
energiile regenerabile devin o perspectiva mult mai atractiva si mai competitiva din punctul
de vedere al costurilor.
Energia geotermala, indiferent ca este folosita pentru a produce electricitate prin intermediul
unei turbine sau folosita direct pentru incalzire, are un potential considerabil de crestere
datorita abilitatii sale de a livra energie in mod constant.
Compania Visiongain, cea care a elaborat studiul, a calculat ca piata energiei geotermale va
ajunge sa valoreze 12,94 miliarde de dolari la sfarsitul anului 2012. Aceasta cifra include atat
cheltuielile pentru construirea de centrale geotermale in scopul producerii de electricitate, cat
si cele ocazionate de instalarea pompelor de caldura geotermale, sistemelor regionale de
incalzire si a altor aplicatii care utilizeaza in mod direct subpiata geotermala.
Acest nou raport explica in ce maniera se va dezvolta piata ca si sector care valoreaza
miliarde de dolari, aratand evolutiile energiei geotermale la nivel global, incluzand si analizele

la nivel regional si pe anumite tari, atat pentru partea de electricitate, cat si pentru cea de uz
direct a acestei piete.
Studiul acopera toate companiile mari din aceasta industrie si include ultimele evolutii ale
contractelor, cele mai noi parteneriate si cele mai semnificative progrese la nivel tehnologic.
O cantitate uriasa de informatie a fost analizata pentru a oferi o perspectiva clara cu privire la
modul cum va evolua piata de energie geotermala in urmatorii 10 ani.
Raportul include 158 de tabele si grafice care cuantifica in detaliu piata energiei geotermale si
include doua interviuri originale cu unele companii implicate in aceasta industrie a energiei
geotermale. In plus, studiul mai ofera si o analiza a fortelor, slabiciunilor, oportunitatilor si
amenintarilor pe care aceasta piata le va avea de infruntat in urmatorii 10 ani si ofera profilele
a 23 de companii de top din acest sector

Piata mondiala a energiei geotermale a crescut

substantial
Asociatia Energiei Geotermale a dat publicitatii ultimul sau Raport general international de
piata, care constata ca piata globala a energiei geotermale a crescut substantial in perioada
2011-2012.
In luna Mai 2012 existau aproximativ 11.224 MW de capacitate instalata de energie
geotermala la nivel global. Statele Unite raman liderul mondial cu aproximativ 3.187 MW de
capacitate instalata, dar cresterea pietei mondiale continua sa depaseasca SUA, cu o marja
vizibila.
Este incurajator sa vezi o astfel de crestere economica a energiei geotermale la scara larga,
avand in vedere ca aceasta sursa economica de energie are potentialul de a inlocui carbunele
si alte surse de energie non-regenerabile, in tari din lumea intreaga, spune Karl Gawell,
directorul executiv al Asociatiei Energiei Geotermale. La nivel mondial, politicile nationale
propulseaza aceasta solutie in cele mai puternice piete, dar cresterea din Statele Unite este
inca impiedicata de incertitudinea privind directia politicilor guvernamentale.
In afara Statelor Unite, tari precum Turcia, Kenya sau Indonezia continua sa arate promitator
pentru o expansiune geotermala semnificativa. Turcia a fost considerata una din cele mai
fierbinti piete europene in privinta energiei geotermale si ocupa locul sapte in topul celor
mai promitatoare tari din lume, cu 2.000 de MW potential geotermal.
Potrivit raportului, cresterea potentialului energiei geotermale la nivel mondial poate fi
atribuita mai multor factori, printre care cresterea economica, gradul de electrificare a

comunitatilor rurale si cu venituri reduse, tehnologii noi, grija sporita pentru securitatea
energetica si politicile nationale favorabile.
Nicaragua si Indonezia au beneficiat amandoua de pe urma politicilor favorabile pentru a
deveni piete geotermale puternice. In special in Statele Unite, politica impredictibila a
guvernului a incetinit cresterea, dar agentiile federale au creat programe de stimulare a
cresterii sectorului geotermal, atat la nivel national, cat si international.
Creditele fiscale federale pentru energia geotermala in Statele Unite expira la sfarsitul anului
2013, ingreunand multe proiecte pe termen lung sa mearga mai departe in acest climat
economic imprevizibil, spune Gawell.

Pompe de caldura geotermale:

Sistemul geotermal
Un sistem atat ecologic cat i economic.
Energia geotermal exist pretutindeni dispersat in adancul Pmantului.

Principiu de functionare
Furtunul colector sub form de spiral
Pompa de cldur aduce o parte din energia solar
inmagazinat in sol, prin furtunul colector introdus la 1m adancime.
Furtunul colector sub form de foraj.Pompa de cldur aduce o parte din energia solar inmagazinat in pmant
(roc), prin furtunul colector introdus intr-un foraj la min 70m adancime.
Furtunul colector aezat la fundul unui lac.
Pompa de cldur aduce o parte din energia solar, depus in ap, prin furtunul colector aezat pe fundul unui
lac.

Cum functioneaza sistemul geotermal ?

Cel mai eficient mod de a utiliza aceast cldur este tehnologia pompelor de cldur pentru a inclzi pe timp de
iarn i rci pe timp de var aerul din locuinele sau spaiile unde ne desfurm activitatea de zi cu zi.
Cldura este valorificat cu ajutorul pompelor de cldur; pe scurt GHP(Geotermal Heat Pump), care
funcioneaz in dou sensuri pe acelai principiu ca frigiderul, transferand cldura din interior ctre exterior i
invers in funcie de anotimp dac centrala este dotat cu modulul FLM 30 sau HPAC 42
pentru aer condiionat.

Schema orizontala - spirala

- Aceast variant este mai simpl i mai puin costisitoare, dar este posibil doar acolo unde
spaiul necesar pentru aezarea furtunului colector, este suficient, i liber.
- Furtunul colector se v-a introduce la 1m adancime (sub limita de inghe), unde este o temperatur de c.a 2-3 C
- Distana dintre spirale trebuie s fie de c.a. 1m, pentru ca procesul de colectare a energiei s fie eficient.
- Furtunul colector introdus prin elevaia fundaiei, trebuie s fie bine izolat, pentru a nu se forma ghea in jurul
furtunului, provocand igrasie in perete.

Schema verticala, sub forma de put forat

- Pentru captarea energiei solare depus in roci, se va fora un pu pentru energie.

- Este necesar s se introduc o eav protectoare, care s ajung la roc.
- Dac este nevoie mai mult de o eav, atunci se v-or suda impreun, dou sau mai multe buci.

Sonda geotermala
- Puul joac un rol important in sistem, de aceea se ia in calcul adancimea puului. ( adancimea activ se
calculeaz de la nivelul de unde st apa, pan jos).
- Puul nu este permis sa fie subdimensionat, deoarece este risc ca temperatura s fie prea sczut.
- Pentru mai multe puuri, este recomandat o distan de minim 15 metri intre ele.

Avantaje tehnice ale sistemului geotermal

Sistemul are o rat a eficienei transferului de cldur de 400 - 500%, in vreme ce sistemele clasice
opereaz cu o rat de eficien de 80%.
- Instalat corect sistemul va dura in timp peste 50 de ani, iar unitatea de interior pan la 25 de ani;
- Zgomot redus;
- Sigur i curat -fr ardere , fr combustibil;
- Filtrare a aerului in interior.

Informatii despre pompele de caldura

Pompele de caldura utilizeaza pentru incalzirea locuintei energia inmagazinata in pamant.

Curentul electric de la retea este folosit pentu actionarea compresorului si pentru pompa de
recirculare din pompa de caldura.
Pompele pot folosi ca sursa apa sau aerul, de aceea se pot diferentia mai multe tipuri de
pompe in functie de sursa de energie si agentul termic de incalzire:
1.Sol/sol: preiau caldura din sol la aprox. 1,9 cm adancime, dar si la adancimi mari 140 m
2.De apa: preaiau caldura din panza freatica
3.De aer
Pe scurt sistemul functionarii unei pompe geotermale este asemenea instalatiei unui frgider
numai ca in loc de aer rece furnizeaza caldura.

Potenial termic sczut

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul relativ sczut al temperaturilor
la care este disponibil i poate fi utilizat numai pentru nclzire, fiind imposibil conversia
energiei geotermale n energie electric.
Energia geotermal de acest tip, este disponibil chiar la suprafaa scoarei terestre, fiind mult
mai uor de exploatat dect energia geotermal de potenial termic ridicat, ceea ce reprezint
un avantaj. n figura de jos se observ c ncepnd de la adncimi foarte reduse, temperatura
solului poate fi considerat relativ constant pe durata ntregului an:
La 1m temperatura solului variaz ntre 515C;
La 1,53m temperatura solului variaz ntre 713C;
La 4,5m temperatura solului variaz ntre 812C;
La 610m temperatura solului variaz ntre 911C;
La 1018m temperatura solului variaz cu mai puin de 1C n jurul valorii de 10C;
La peste 18m temperatura solului este constant, avnd valoarea de 10C.

Exploatarea energiei geotermale de potenial termic sczut necesit echipamente special

concepute pentru ridicarea temperaturii pn la un nivel care s permit nclzirea i/sau
prepararea apei calde, ceea ce reprezint un dezavantaj fa de energia geotermal de potenial
termic ridicat.
Echipamentele menionate, poart denumirea de pompe de cldur i au acelai principiu de
funcionare ca al mainilor frigorifice, funcionnd cu energie electric.
Parametrul de performan al acestor echipamente este eficiena pompei de cldur, pc
definit prin raportul dintre fluxul termic furnizat Q i puterea electric absorbit P.

Potenial termic ridicat

Acest tip de energie geotermal este caracterizat prin nivelul ridicat al temperaturilor la care
este disponibil i poate fi transformat direct n energie electric sau termic.
Energia electric se obine n prezent din energie geotermal, n centrale avnd puteri electrice
de
2050MW, care sunt instalate n ri ca: Filipine, Kenia, Costa Rica, Islanda, SUA, Rusia,
etc.
Din categoria surselor de energie geotermale de potenial termic ridicat, fac parte i
gheizerele
cu ap fierbinte sau abur.
Cldura coninut de asemenea gheizere, ca i de apele geotermale, poate fi captat i utilizat
cu ajutorul unor schimbtoare de cldur, cel mai adesea cu plci.

Cum se prelucreaza caldura din sol

Prin colectori.In circuitele intermediare de preluare a cldurii din sol exist dou tipuri de
colectori care pot fi utilizai:verticali si orizontali.
Att colectorii orizontali, ct i cei verticali, sunt realizai din tuburi de polietilen, care
asigur o durat foarte lung de exploatare, absolut necesar acestor echipamente.
Utilizarea unor colectori metalici n sol, care s reduc suprafaa de schimb de cldur, nu este
posibil, datorit corozivitii ridicate a solului, care ar distruge relativ rapid colectorii, iar
nlocuirea acestora ar reprezenta o operaie extrem de complex i costisitoare.

1.Colectorii orizontali
-avantaj :costuri relativ reduse de realizare a excavaiilor necesare n vederea amplasrii, mai
ales n cazul unor construcii noi.
-dezavantaj: necesit suprafee mari de amplasare a colectorilor, ceea ce reduce posibilitatea
de utilizare a acestor tipuri de colectori, cel puin n zonele urbane unde preul terenurilor de
construcie este foarte ridicat i unde dinacest motiv, suprafeele disponibile sunt limitate.
Pentru dimensionarea colectorilor orizontali, la calculul suprafeei necesare pentru amplasarea
colectorilor, trebuie s se in seama de tipul solulului i de cantitatea de ap din sol.
Sarcina termic specific asigurat de colectorii orizontali,n funcie de tipul solului

Aceste valori sunt considerate pentru amplasarea colectorilor la distane medii de 0,50,7m.
Astfel, considernd c sarcina termic specific asigurat de sol, are o valoare medie
q0=25W/m*m,pentru o sarcin termic extras din sol Q0 = 1 kW , rezult o suprafa
necesar pentru amplasarea colectorilor:

2.Colectori verticali
-avantaj:necesit suprafete reduse de amplasare
-dezavantaj:costuri ridicate de realizare a forajelor, cca. 80100 Euro/m.

Pentru dimensionarea colectorilor verticali, la calculul adncimii necesare pentru foraj,

respective a lungimii sondelor, trebuie s se in seama de tipul solulului i de cantitatea de
ap din sol.
Sarcina termic liniar specific asigurat de colectorii verticali,n funcie de tipul solului:

Astfel, considernd c sarcina termic liniar specific asigurat de sol, are o valoare medie
ql0=40W/m, pentru o sarcin termic extras din sol Q& 0 = 1 kW , rezult o suprafa
necesar pentru
amplasarea colectorilor:

Concluzie:
Apa freatic reprezint o surs de cldur i mai eficient dect solul, deoarece temperatura
acesteia este relativ constant n tot timpul anului, avnd valori de 712C, deci mai ridicate
dect solul.
n plus, apa freatic poate fi circulat direct prin vaporizatorul pompelor de cldur, ceea ce
elimin necesitatea unui circuit intermediar.
Insa si aici exista dezavantaje:
-un debit suficient de mare al apei freatice, iar compoziia chimic trebuie s se ncadreze
ntre limite bine precizate din punctul de vedere al unor componeni cum sunt: carbonai acizi,
sulfai,cloruri, amoniac, sulfit de sodiu, bioxid de carbon liber (extrem de agresiv), nitrai,
hidrogen sulfurai, etc.
Bibliografie:
http://www.termo.utcluj.ro/regenerabile/3_1.pdf
http://www.naturenergy.ro/energie-geotermala-14_1.htm