PROBAREA SI ANALIZA DETRITUSULUI

Probele de sita/detritu (eng.cutting sample) au o importanta deosebita si de multe

ori aceasta nu este destul de bine accentuata; nu exista nlocuitor pentru probele de sita
corect corelate cu adncimea de la care ele provin. Fiecare instalatie de foraj are site
vibratoare pentru separarea detritusului din fluidul de foraj, cnd acesta ajunge la suprafata.
Dimensiunea ochiului de sita (exprimata n mesh ) va determina si dimensiunea
detritusului obtinut.
ANALIZA DETRITUSULUI
Probele snt examinate la microscop n principal pentru litologie, impregnare cu
hidrocarburi si porozitate, obiectivul fiind de a prezenta schimbarile din cadrul aceleiasi
formatiuni sau aparitia unor formatiuni noi. Exista mai multe surse potentiale de
contaminare care trebuie luate n considerare cnd realizam estimari procentuale de
litologie, unele dintre acestea fiind:
* darmaturile (eng. cavings), detritus din intervalele forate anterior. Desi proba
de sita este spalata mai nti printr-o sita cu ochiuri mari pentru a ndeparta darmaturile,
unele pot ramne n proba. Ele pot fi recunoscute n general prin faptul ca snt fragmente
mari de roca, aschioase si adesea concave sau convexe n sectiune. Daca se gasesc n
cantitati mari, pot indica un dezechilibru de presiune n gaura de sonda sau ca viteza de
rotatie a garniturii de foraj este prea mare si garnitura cu stabilizatorii loveste peretii gaurii
de sonda.
* detritusul recirculat (eng. recycled cuttings) daca detritusul nu este eliminat
complet din fluidul de foraj de catre sitele vibratoare, desnisipatoare si desiltere, el poate fi
recirculat prin circuitul fluidului de foraj. Detritusul recirculat se prezinta ca fragmente de
roca mici, erodate si rotunjite. Microfosilele recirculate pot produce probleme serioase la
determinarea vrstelor formatiunilor si la corelarea acestora.
* aditivii fluidului de foraj (eng.mud chemicals): unele chimicale cu care a fost
tratat fluidul de foraj pot fi confundate cu unele tipuri de roci. De exemplu, lignosulfonatul
seamana cu lignitul iar gelul de bentonita poate fi confundat cu o argila montmorillonitica
n fluidele de foraj slab mixate. Materialele de combatere a pierderilor de fluid sunt
denumite LCM (eng.lost circulation material=LCM).
* cimentul (eng.cement): contaminarea cu ciment este frecvent ntlnita cnd
sapam dupa un tubaj sau o fereastra de deviere. Cimentul poate fi confundat cu siltitul, dar
poate fi foarte usor identificat prin testare cu solutie de fenolftaleina (cimentul se
coloreaza n rosu datorita pH-ului mai ridicat).
* fragmentele metalice (eng.metal) ele se pot gasi uneori n probele de sita si
provin cel mai frecvent din raschetarea coloanei de catre garnitura de foraj, fapt ce poate fi
prevenit prin folosirea de protectoare de cauciuc la prajinile de foraj.
DESCRIEREA PROBEI
Cnd facem estimari procentuale pe tavita de proba se va aseza un singur strat de
detritus si trebuie sa avem grija ca el sa fie reprezentativ pentru ntreaga proba, deoarece
n timpul spalarii apare o sortare dupa dimensiuni si dupa densitati.
Pag.1

n general trebuie urmarita o descriere standard care sa cuprinda:

* tipul rocii
* sortarea
* clasificarea/categoria
* luciul
* culoarea
* cimentul/matricea
* dimensiunea granulelor *porozitatea vizuala
*forma granulelor
* minerale accesorii/incluziuni
Pe lnga aceasta descriere standardizata, exista si abrevieri standardizate care se
folosesc n diferitele diagrame si nregistrari. Se recomanda ca n toate cazurile sa fie
folosite aceleasi abrevieri pentru a comunica si transmite informatii care pot fi ntelese.
1. Tipul de roca (eng. rock type)
Cea mai comuna metoda folosita la sonda pentru a descrie tipul de roca se bazeaza
pe diemensiunea granulelor si gradul de consolidare al fragmentelor care compun roca.
Pe baza dimensiunii granulelor (criteriul textural) cele 3 categorii principale sunt:
* rudite/psefite dimensiunea granulei poate fi observata cu ochiul liber;
* arenite/psamite dimensiunea granulei poate fi observata cu ajutorul
microscopului
* argile/lutite dimensiunea particulelor nu poate fi observata cu mijloacele avute
pe santier.
Dupa gradul de consolidare, cele doua categorii snt:
* neconsolidate apar sub forma de granule individuale;
*consolidate granulele snt prinse una de alta, fie datorita cimentului/matricei, fie
datorita deshidratarii (eng.dewatering).
Exemple de tipuri de roci clastice:
RUDITE(eng.rudaceous)
CONSOLIDATE(eng.consolidated) NECONSOLIDATE(eng.unconsolidated)
conglomerat(eng.conglomerate)
pietris(eng.gravel)
breccie(eng.breccia)
grohotis(eng.scree)
ARENITE(eng. arenaceous)
nisip(eng.sand)
silt(eng.silt)
ROCI ARGILOASE(eng.argillaceous)
argila(eng.claystone)
ml(eng.mud/clay)
argilit(eng.shale)
gresie(eng.sandstone)
siltit(eng.siltstone)

2. Clasificarea(eng.classification)
Clasificarea are drept criteriu de baza compozitia mineralogica si apoi trasaturile
structurale si texturale ale rocilor. Exemple: Gresia
Ortocuartit= gresie cuartoasa cu ciment silicios, constituentii din cuart >
90-95% din roca;
Graywake= slab sortata si fragmente de roci alterate incomplet, legate ntro matrice fin granulara cu compozitie asemanatoare.Constituentii din cuart < 75% din
roca, iar fragmentele/constituentii litici > feldspatii.
Argila masiva (claystone)/Argila stratificata (shale)

Pag.2

Argila masiva este o masa nestructurata de minerale argiloase, pe cnd argila

stratificata este o argila n care mineralele argiloase snt fin stratificate , prezentnd o
stratificatie cu un paralelism evident.
3. Culoarea(eng. color)
Determinarea culorii rocilor se va face pe proba umeda, fiindca n aceasta stare
rocile prezinta culori vii.Trebuie analizata si culoarea probei uscate fiindca ea permite
observarea unor nuante de culoare si a unor treceri subtile de la o culoare la alta.
n special la rocile argiloase,culoarea este folosita ca un indicator al mediului de
sedimentare. De exemplu:
- rosu & brun: un mediu oxidant;
- verde & cenusiu: un mediu reducator;
- brun nchis: material organic, posibil o roca sursa;
- negru: mediu anaerobic.
Fiecare proba se va descrie distingnd culorile pentru:
a. particulele de roca
c. matrice/ciment
b. impregnare
d. minerale accesorii
Cnd snt prezente mai multe culori, descrierile cele mai potrivite snt : multicolor,
patat/baltat, vargat, diseminat, mprastiat, etc.
4. Duritatea (eng.hardness)
Duritatea este un parametru fizic care se defineste prin marimea fortei ceruta
pentru a sparge esantionul de roca.
1. TALC
2. GIPS
3. CALCIT

Scara standard a duritatii (MOHS)

4. FLUORINA
7. CUART
10. DIAMANT
5. APATIT
8. TOPAZ
6. ORTOCLAZ
9. CORINDON

Consolidarea (eng.induration) este procesul prin care un sediment este transformat

ntr-o roca sedimentara, general numit diageneza. Deoarece particulele vor fi cu duritati
relativ uniforme, consolidarea va fi n functie de tipul si cantitatea de ciment. Exemple de
descrieri:
Rudite si arenite
Neconsolidate : detritusul se sfarma sau se prezinta n granule individuale
Friabile: roca se sfarma la o apasare usoara;
Duritate moderata: granulele se desprind usor cu acul, detritusul poate fi spart la o
anumita apasare;
Dure: granulele se desprind cu dificultate, spargerea detritusului se produce la o presiune
mare, iar spartura trece si prin granule;
Foarte dure: granulele nu pot fi detasate, spartura trece si prin granule.
Roci argiloase
Solubile: disperseaza foarte usor n apa;
Moi: fara forma si rezistenta, au tendinta sa curga;
Plastice: usor de modelat, si pastreaza forma, dificil de spalat pe sita;
Tari: materialul are forma si structura definita, usor de penetrat si spart cu acul;
Dure: muchii angulare, ascutite, nu pot fi sparte cu acul
Alti termeni descriptivi care pot fi folositi: fragil, sfarmicios, dens, amorf, etc.
Pag.3

5. Dimensiunea granulelor(eng. grain size)

Determinarea dimensiunilor din detritus trebuie sa urmeze o procedura riguroasa
pentru a obtine o estimare globala exacta pentru:
* dimensiunea granulelor individuale;
* dimensiunea medie a granulelor dintr-o particula de detritus;
* dimensiunea medie a granulelor n tot detritusul de aceeasi litologie.
O estimare vizuala exacta poate fi obtinuta folosind comparatoare grafice.
6. Forma granulei (eng. grain shape)
Pentru descrierile practice de la soda, forma granulei este o functie a rotunjimii si
sfericitatii. La determinarea formei granulelor este foarte util comparatorul grafic. Forma
granulei este foarte importanta la descrierea probelor deoarece ea ofera informatii despre:
* modul si distanta de transport;
* porozitatea si permeabilitatea;
Termenii descriptivi includ:
* angular : muchiile si colturile snt ascutite,nu se observa uzura granulei;
* subangular : fetele snt neatinse, dar muchiile si colturile snt rotunjite;
* subrotunjit : muchiile si colturile sunt rotunjite si aduse la curbe line, suprafata
fetelor originale este redusa;
* rotunjit : fetele originale snt aproape distruse, dar unele fete plane mai pot fi
observate.Toate muchiile si colturile originale snt rotunjite;
* bine rotunjit : fara fete,muchii si colturi originale, ntreaga suprafata este o
curba larga, suprafetele plane lipsesc.
La acesti termeni se pot adauga altii, care sa completeze descrierea. De exemplu:
ascutit, alungit, lamelar, plan, cilindric, plat, concoidal, neregulat, discoidal, fibros,
etc.
7. Sortarea (eng.sorting)
Sortarea este cea mai dificila si subiectiva evaluare pe care o face geologul de
sonda n timpul descrierii probelor. Se recomanda utilizarea unui comparator grafic. n
general, se stie ca daca mai mult de 50% din granule au aceeasi dimensiune modala, atunci
proba este bine sortata. Sortarea se defineste cu urmatorii termeni:
* extrem de bine sortat;
* foarte bine sortat;
* monomodal;
* bine sortat;
* moderat sortat;
* slab sortat;
* polimodal;
* foarte slab sortat
8. Luciul (eng.luster/ surface texture)
Acest termen defineste comportarea detritusului la incidenta luminii reflectate. Este
bine sa observam suprafata texturala att cu ochiul liber ct si la microscop, att proba
umeda, ct si cea uscata, rotind tavita cu proba sub sursa de lumina. Termenii folositi la
definirea acestei trasaturi snt:
* acoperit/ mbracat/ nvelit: pe suprafata detritusului este prezent material
precipitat sau acretionat, nu destul de gros pentru a prezenta o culoare vizibila;
Pag.4

* vitros, sticlos : clar, stralucitor, proaspat;

* matasos, polizat, perlat: usor gravat sau sters;
* glazurat, gravat, tocit: puternic gravat sau sters;
* striat: linii sau zgrieturi paralele de abraziune;
* gaunos /ciupit: excavatii de solubilizare sau impact, cu dimensiunile unei
ntepaturi de ac.
Rocile argiloase prezinta texturi de suprafata observabile sub lumina reflectata, la
descrierea lor folosindu-se termeni ca : pamntos, ceros, sapunos, matasos, rasinos,
catifelat, etc.
9. Ciment sau matrice (eng. cement or matrix)
Cimentarea este rezultatul cristalizarii din solutie a silicei, carbonatilor si a altor
minerale solubile n porii rocilor clastice. Materialul de cimentare poate fi derivat sau n
legatura cu particulele sau matricea rocii sau provenit din exterior. Agentii de cimentare cei
mai comuni snt: calcitul, sulfatii, argilele, sideritul, oxizii de fier, dolomitul, pirita.
Liantul rocilor clastice poate fi matrice sau ciment. Matricea este de obicei
singenetica de natura detritica si devine liant prin tasare si compactizare. Cimentul ocupa
spatiile intergranulare ale fazei detritice principale si ia nastere prin precipitare chimica. n
general, unde nu apar contacte intergranulare, materialul dintre granule este matrice.
Materialul matricei are calitati de cimentare care sa tina granulele relativ fixate una de alta.
O matrice se defineste ca materialul sedimentar primar, iar cimentul este de natura
secundara, material precipitat chimic.
10. Structura vizuala
n probele individuale de detritus structurile snt foarte greu de depistat si pentru
detectarea lor, a caracterelor stratificatiei, snt necesare probe repetate pe acelasi interval.
Alte structuri care pot fi observate n detritus snt fracturile (deobicei cu acelasi
tip de umplutura), bioturbatiile, suprafetele de strat, laminatia. Suprafetele cu fete
luciose trebuie cercetate cu atentie. Uneori sapa freaca peretii gaurii de sonda, putnd
provoca pe detritus striatii artificiale. Sapele cu diamant, la rndul lor pot provoca
modificari la nivelul detritusului.Temperaturile ridicate pot provoca un metamorfism
termic local la talpa sondei.
11. Porozitatea vizuala
Porozitatea n rocile ruditice si arenitice este n principal intergranulara datorita
spatiilor goale dintre granule. O data ce geometria de mpachetare a fost stabilizata n
timpul compactarii schimbarile ulterioare n porozitate vor fi rezultatul introducerii sau
ndepartarii cimentului sau solubilizarii particulelor.
Astfel, porozitatea maxima teoretica pentru o roca clastica este n jur de
26%, aceasta fiind nsa n mod normal redusa de alti factori. Porozitatea poate fi exprimata
astfel:
> 15% = buna
10-15% = moderata
10-5 % = slaba
< 5% = urme
12. Minerale accesorii si incluziuni
Pe lnga mineralele principale care alcatuiesc fragmentele de roca si materialul de
cimentare, n masa rocilor pot fi prezente si alte minerale n cantitate redusa. Desi
Pag.5

constituie o fractie minora din proba, mineralele accesorii au valoare de diagnostic si

descriptiva forte importanta. Chiar daca aceste minerale accesorii nu pot fi identificate, ele
trebuiesc descrise cu atentie. Trebuie semnalata supracresterea cristalelor. Terminologia
perntru descrierea structurii cristalelor este:
- anhedral = cristalul nu are o forma vizibila;
- subhedral = cristalul are o forma partial dezvoltata;
- euhedral = cristalul are o forma bine definita.
Fosilele sunt particule accesorii comune. Macrofosilele snt rare, pot fi gasite sub
forma de fragmente. Se recomanda o descriere pe scurt sau identificarea lor. Cantitatea de
fosile din probe se estimeaza astfel:
> 25% = abundent;
10-25% = comun;
<10% = urme.
Anhidrit si gips
Caracteristica
Formula
Culoare
Structura

Luciu
Duritate
Densitate

Gips
CaSO4 x 2 H2O
Alb, cenusiu nchis la deschis, rosu
albastru , galben, brun
Cristale selenitice sticloase, usor
flexibile, structura fibroasa.
Spartura satinata, fibros la dantelat,
perlat.
Masiv, fin granular, luciu subvitros la
mat.
Buretos, alb,moale
Perlat, pamntos, subvitros
1,5-2 (scara Mohs)
Poate fi zgriat cu unghia.
2,3 - 2,37 g/cc

Pag.6

Anhidrit
CaSO4
Alb, gri-pal, rosu
Fibros, structuri paralele si radiare, fin
granular.
Amorf, fin granular,masiv dar clivabil.

Perlat, unsuros, vitros

3-3,5 (scara Mohs)
Poate fi zgriat cu un ac de alama
2,9 - 3 g/cc