NEVOILE NUTRITIVE ALE

SUGARULUI SI COPILULUI
a)Aportul caloric (energetic) optim este recomandat pe
baza incretei sugarilor sanatosi, evaluindu-se nevoi medii
de 117 kcal/kg/zi de la nastere la 6 luni si de 108
kcal/kg/zi de la 6 la 12 luni.
Nevoile energetice totale cresc cu varsta, paralel cu
greutatea si inaltimea, dar pe unitatea ponderala , nevoile
calorice inregistreaza un declin timpuriu.
Un indicator al nevoilor calorice la copiii sanatosi poate
fi considerat apetitul: in perioada neonatala cresterea
rapida corespunde unui apetit f. bun; aproape de
sfarsitul primului an de viata, odata cu scaderea ratei
cresterii si accentuarea activitatii fizice, scade si apetitul.

Din cele 100-115 kcal/kg/zi furnizate in medie in primele

luni de viata, 55 kcal asigura nevoile nutritive bazale, 1027 kcal asigura activitatea si 35 kcal asigura cresterea.
Caloriile sunt furnizate de grasimi, hidrocarbonate si
proteine.
-se recomanda: 30-55% din calorii sa fie furnizate de
grasimi, 35-65% de glucide, 7-16% de proteine.

Necesarul mediu energetic pt. sugar in primul an de

viata:
Varsta (luni)

Kcal/kg/zi

Sub 3
3-6
6-9
9-12

120
115
110
105

Dupa varsta de 1 an, necesarul energetic se raporteaza

la varsta copilului in ani:
Varsta (ani)
Kcal/zi
1-3
1300
4-6
1700
7-9
2200
Baieti 10-12
2700
Baieti 13-15
2800
Baieti 16-19
2900
Fete 10-12
2300
Fete 13-15
2400
Fete 16-19
2300

b)Nevoile hidrice
-apa are importanta primordiala pt. Organism, ocupand
locul 2 dupa oxigen.
-absenta sa din alimentatie este tolerata de sugar doar 48
ore.
-continutul in apa al corpului uman este invers
proportional cu varsta: la nou-nascut 75-72% din G
corporala, la copil 72-66% , la adult 60%.
-nevoile de apa sunt relativ mari la sugar: 1,5 ml pt.
fiecare calorie/kg/zi.

Varsta (luni)
0-2,5
2,5 8,5
8,5 - 12

Aport de apa
(ml/kg/zi)
130-200
130-165
130

NEVOILE DE PROTEINE
-proteinele asigura procesul de crestere si dezvoltare.
-reprezinta substratul formarii enzimelor si
anticorpilor , sunt implicate in rezistenta la infectii si la
nereceptivitatea fata de boli;
-deoarece organismul este capabil sa sintetizeze numai
jumatate din aminoacizi, aportul alimentar de proteine
este obligatoriu.

-aportul proteic recomandat la copilul sanatos:

* sugar: 1,5 2 g/kg/zi;
* 1-3 ani: 20-40 g/zi
* 4-6 ani: 30-60 g/zi;
* 7-10 ani: 40-70 g/zi;
* 10-15 ani: 60-100 g/zi;
* 15-18 ani: 70-110 g/zi.

Aportul proteic la sugar:

-in primele luni de viata, aportul proteic este
dependent de alimentatia exclusiv lactata;
-alim. naturala ofera sugarului conditia privilegiata a
unui aport proteic ideal, cantitativ, dar mai ales
calitativ, care asigura 6-8% din valoarea calorica
globala.
-recomandarea de a evita laptele de vaca in alimentatia
artificiala a sugarului se bazeaza pe neconcordanta
dintre aportul proteic crescutsi utilizarea digestiva si
posibilitatile metabolice reduse ale sugarului.

-in alimentatia diversificata, se recomanda ca 50% din

proteinele aportului alimentar sa fie de origine
animala, tinand seama de valoarea lor biologica
crescuta in raport cu proteinele vegetale.

ABATERI DE LA RATIA PROTEICA RECOMANDATA

-reducerea aportului proteic la sugar si copilul mic determina
oprirea cresterii si aparitia manifestarilor caracteristice
malnutritiei proteice;
-in primele luni de viata, carenta proteica opreste inmultirea
celulara in SNC si alte organe;
-excesul de proteine nu accelereaza cresterea si nu mareste
sinteza musculara ;dimpotriva, poate determina tulburari
diverse:
-favorizarea proceselor de putrefactie intestinala si
multiplicarea germenilor patogeni;catabolism accelerat al
proteinelor cu eliminarea sub forma de uree a excesului de azot
nefolosit; suprasolicitarea functiei de epurare renala.
-regimul hiperproteic cresterea adipocitelor instalarea
obezitatii.

NEVOILE DE LIPIDE
-lipidele = principii nutritive cu rol esential energetic si
reprezinta sursa energetica de rezerva prin acumularea
in tesutul subcutanat.
-favorizeaza absorbtia vitaminelor liposolubile si
asimilarea proteinelor;
-contin substante indispensabile procesului de crestere,
sub forma de acizi grasi nesaturati.

-minimul de lipide din ratia alumantara = 1,5 g/kgc/zi;

-ratia dietetica recomandata in raport cu varsta =
3-6 g/kgc/zi la sugar si 25 40% din ratia calorica totala
dupa varsta de 1 an;
-grasimile de origine animala trebuie sa constituie mai
putin de din ratia totala de lipide;
-laptele uman furnizeaza sugarului alimentat natural
3,4 g/100 ml sau 40% din valoarea calorica totala;
-compozitia chimica a grasimilor din laptele uman este
optima;
-in alimentatia artificiala cu lapte de vaca aportul de
lipide este tot de 3,4 g/100 ml, dar valoarea lor biologica
este inferioara celor din laptele uman.

-coeficientul de absorbtie a grasimilor :

90% la sugar,85% la nou-nascutul la termen, 60-70%
la prematur;
-in cazul folosirii formulelor de lapte praf adaptat,
aportul lipidic este imbunatatit calitativ prin
suplimentarea cu ulei vegetal;
-alimentatia artificiala dupa varsta 4 5 luni aduce un
aport lipidic prin introducerea carnii, branzei, untului,
smantanei ca surse de grasimi saturate a uleiului
vegetal ca sursa de grasimi nesaturate, a oului si
viscerelor bogate in colesterol;

ABATERI DE LA RATIA RECOMANDATA DE LIPIDE

-reducerea grasimilor in ratia alimentara a sugarului:
reduce substantial aportul caloric;
scade absorbtia vitaminelor liposolubile;
perturba procesul de crestere;
-daca aportul caloric este mentinut prin cresterea
hidrocarbonatelor, se produce o crestere a fermentatiei si a
osmolaritatii in lumenul intestinal, cu aparitia distensiei
abdominale si a diareei;
-o dieta saraca in acid linoleic determina aparitia semnelor de
oprire a cresterii si manifestari clinice polimorfe:
cutanate(dermatita), HTA;

Excesul de lipide = mai frecvent intalnit;

-primele consecinte vizibile = cresterea ponderala si
obezitatea;
-alte consecinte: hipercolesterolemia copilului in
relatie cu bolile cardio-vasculare ale adultului tanar;
-consumul excesiv de acizi grasi nesaturati este
incriminat in producerea calculilor biliari, datorita
continutului crescut in fitosterol.

NEVOILE DE GLUCIDE
=sursa cea mai importanta de energie pt. organism;
-intra in structura corpului uman in proportie de 1%;
-sunt principalul combustibil pt. celula nervoasa si unica sursa
de energie pt. hematie si medulosuprarenala;
APORTUL ALIMENTAR DE GLUCIDE LA SUGAR
-in primul trimestru de viata, unica sau principala sursa de
glucide este lactoza din lapte;
-laptele matern contine 70 g/l dintre care 60 g lactoza si 10 g
oligozaharide, acoperind 40% din aportul energetic.
-calitatea lactozei din LV folosit in alimentatia artificiala este
biologic inferioara fata de cea din laptele matern;

Necesarul de hidrati de carbon din dieta = 45-55% din caloriile

totale;
-Deficienta hidratilor de carbon duce la formarea depozitelor de
grasimi pt. energie si in lipsa lor la catabolism proteic.
-in deficienta acuta de glucide, se produce cetoza daca increta
de proteine este sub 15% din calorii;
-in asociere cu cantitatea insuficienta de calorii in dieta,
deficienta de glucide conduce la subponderabilitate.
Excesul de glucide duce la supraponderabilitate daca sunt
crescute caloriile totale;
-pot apare si stari de deficienta ale unor factori nutritivi aflati
in cantitati proportional mai scazute in dieta.

NEVOILE DE FIBRE ALIMENTARE

-fibrele alimentare intra in alimentatia sugarului de la varsta de
4-5 luni.
-principalele componente ale fibrelor alimentare sunt: celuloza,
pectinele, lignina;
-aportul caloric al fibrelor alimentare este neglijabil;
Principalele actiuni ale F.A. in organismul uman sunt:
-cresterea greutatii materiilor fecale si accelerarea tranzitului
intestinal;
-modificarea florei bacteriene intestinale, cu reducerea nr. de
bifidobacterii si cresterea lactobacililor si streptococilor;
-eliminarea crescuta de cationi (sodiu, potasiu, calciu.,
magneziu);
-favorizeaza eliminarea acizilor biliari odata cu materiile fecale;

-cresterea excretiei de grasimi, proteine, calorii prin materiile

fecale;
-scaderea absorbtiei glucidelor prin prelungirea retentiei
alimentelor in stomac si prin formarea de geluri care scad rata de
difuziune a glucozei prin peretele intestinal.
ABATERI DE LA RATIA DIETETICA RECOMANDATA
-aportul scazut de fibre alimentare conduce la cresterea frecventei
unor boli metabolice: dislipidemii, ateroscleroza, cardiopatie
ischemica, litiaza biliara;
-reducerea tranzitului intestinal datorita unei alimentatii lipsite de
fibre alimentare, in special cerealiere, favorizeaza obstructia
lumenului apendicular cu fecaliti si cresterea frecventei bolii
diverticulare a colonului.

NEVOILE DE SUBSTANTE MINERALE

-mineralele numite si factori accesorii de crestere ocupa un
loc important in nutritia copilului datorita rolului plastic si
participarii la desfasurarea unor procese vitale in organism.
-principalele saruri minerale indispensabile organismului
uman: calciu, fosfor, sodiu, potasiu, magneziu, sulf, fier, clor.
-aportul mineral zilnic este necesar pt. formarea tesuturilor noi,
cat si pt. acoperirea pierderilor prin piele, urina, fecale.
-situatii in care nevoile sunt mai crescute: prematuri, stari
febrile, efort.

SODIUL
-este necesar pt: reglarea presiunii osmotice, a echilibrului
acido-bazic si hidro-electrolitic si in reglarea excitabilitatii
neuro-musculare.
-nevoile de sodiu la sugar: 1-2 mEq/kgc/zi, laptele uman
furnizand 8 mEq/l.
-laptele de vaca contine o cantitate mai mare: 22-28 mEq/l;
-la copil aportul de sodiu este asigurat prin sarea de bucatarie,
sodiul din lapte si oua.
-carenta de sodiu greturi, varsaturi, deshidratare, crampe
musculare.
-excesul de sodiu retentie hidrica, hipervolemie, aparitia
edemelor, eliminare urinara crescuta de sodiu.

CLORUL
-rol esential in reglarea presiunii osmotice si a echilibrului acidobazic.
-aportul recomandat la copil = 2-3 mEq /100 calorii;
-surse de clor: sarea de bucatarie, carnea, laptele, oua.
-deficitul de clor alcaloza hipocloremica ca in varsaturi
prelungite, transpiratii profuze;
-la copilul hranit cu diete sarace in clor s-au observat tulburari
de crester, cu scaderea raportului G / T.

POTASIUL
-este indispensabil contractiei musculare, conducerii impulsului
nervos si ritmului cardiac.
-aportul recomandat: 1-2 g/zi;
-surse de potasiu: carne, peste, legume si fructe uscate (nuci);
-deficit Kstari de acidoza cu deshidratare acuta, manifestate
prin tulburari digestive (greturi, varsaturi), distensie
abdominala, tahicardie, instabilitate nervoasa.
-excsul K:modificarea ritmului cardiac, aparitia blocului atrioventricular (K peste 10 mEq/l).

CALCIUL
= elementul esential al mineralizarii osoase, 99% din calciu
aflandu-se in schelet;
-absorbtia intestinala a calciului este foarte variabila, fiind
influentata de mai multi factori.
-tolul esential in absorbtia Ca il are vit. D.
-roluri:in mineralizarea osoasa in relatie cu fosforul, vit. D si
parathormonul; in contractura musculara si excitabilitatea
neuro-musculara.
-ratia zilnica recomandata = 500-800 mg.
-surse de Ca: lapte, legume verzi, galbenus ou, carne, peste,
fructe crude, faina de grau.
-deficit Ca rahitism, tetanie.
-exces Ca nu are efecte daunatoare.

FOSFORUL
-alaturi de calciu, este constituentul principal al oaselor si
dintilor, din cantitatea totalafiind in schelet.
-aportul recomandat: 250 mg/zi pana la 6 luni, 360 mg/zi pana
la 1 an, 800 mg/zi peste 1 an.
-surse de fosfor: crne, ficat, peste, galbenus ou, branza, lapte,
legume verzi, fructe.
-deficitul de fosfor:hipotonie, stare de oboseala.
-Exces fosfor: se intalneste prin dezechilibrul raportului Ca /P,
in perioada de vindecare a rahitismului, cand hiperfosforemia
se asociaza cu hipocalcemie.