Capitolul III:

III.1.

NTREPRINDEREA SISTEM ECONOMIC

DESCHIS, DINAMIC SI COMPLEX
Abordarea sistemica a ntreprinderii

n investigarea problematicii complexe a ntreprinderii, se extinde tot mai mult

abordarea sistemica, avnd la baza teoria generala a sistemelor. Numeroase lucrari14
clarifica si dezvolta notiunile de baza ale ntreprinderii prin prisma teoriei sistemelor.
Sistemul este un ansamblu de elemente n interactiunea lor dinamica,
organizata n vederea realizarii unui scop.
Pentru a descrie un sistem este necesar sa se nteleaga aspectul sau structural, adica
organizarea sa ntr-un anumit spatiu si aspectul functional, adica organizarea si
functionarea n timp a elementelor sale componente.
Ca organism economico-social, ntreprinderea are o structura sistemica, n
care diferitele sale componente se conditioneaza reciproc. Totalitatea elementelor
componente, n interactiunea lor, constituie mecanismul de functionare al
ntreprinderii. Functionarea acestui mecanism se desfasoara sub actiunea factorilor de
mediu intern si extern si se manifesta ntr-o mare diversitate de forme.
Conceptia sistemica privind ntreprinderea este un mod de a privi, a gndi si a
ntelege procesele economice care au loc n cadrul ei n interactiune cu conducerea
acesteia. Abordarea sistemica permite formarea unei viziuni largi, cuprinzatoare
asupra functionarii acestui organism complex si dinamic care este ntreprinderea.
Totodata, aplicarea teoriei generale a sistemelor la sistemele economice n general si la
ntreprindere ca sistem, n special, conduce la identificarea unor noi cai de analiza,
permitnd formularea unor solutii, decizii perfectionate, care sa conduca la realizarea
scopurilor propuse.
Teoria generala a sistemelor considera fenomenele si procesele economice ca
sistem, adica un ansamblu organizat de elemente interdependente, aflate n
interactiune activa sau numai potentiala.
Un sistem se defineste prin urmatoarele notiuni:
obiectele (elementele) sistemului, entitati materiale sau abstracte ce
constituie componenta constructiva a sistemului (statica sistemului);
proprietatile obiectelor;
relatiile, raporturile dintre elementele (dinamica sistemului).
Reuniunea elementelor ntr-un ansamblu, mpreuna cu relatiile dintre ele,
formeaza structura sistemului . Structura unui sistem este o caracteristica relativ
stabila a acestuia. Practica economica a dovedit ca legaturile dintre elementele
componente ale sistemului ntreprindere fac ca actiunea unora sa se reflecte asupra
altora si, implicit, asupra ntregului constituit de ntreprindere. De exemplu,
perturbatiile care pot sa apara n aprovizionarea cu materii prime afecteaza ritmicitatea
14

M. Dumitrescu, Organizarea structurala a ntreprinderilor, Ed. Stiintifica, 1969; C. Russu, Organizarea

structural-informationala a ntreprinderii, Ed. Politica, 1978; O. Nicolescu si colab., Management, Ed. Didactica
si Pedagogica, 1992; E. Mihuleac, Bazele managementului, Ed. Tempus, 1994 s.a.

productiei, iar aceasta are consecinte asupra veniturilor realizate de ntreprindere.

Rezulta ca sistemul se manifesta ca o entitate distincta, ca un ntreg.
ntreprinderea abordata ca sistem complex are o serie de caracteristici care-i
asigura o functionalitate specifica. n figura 3.1. poate fi urmarita complexitatea
sistemului ntreprindere.
ntreprinderea este
o organizatie

Este un sistem
ierarhizat

economica

autonoma

Este un sistem
organizat si condus

Este un sistem
uman

care
produce

pentru piete

Este un sistem finalizat

Finalitate: maximizarea
surplusului economic
(profitului)

Este un sistem
deschis

Fig. 3.1. Complexitatea sistemului ntreprindere

Abordarea ntreprinderii pe baza principiilor teoriei sistemelor si ciberneticii

impune luarea n considerare att a ntreprinderii ca ansamblu unitar, ct si a fiecareia
dintre componente, n interdependenta si actiunea lor. Abordarea sistematica a
ntreprinderii consta n prioritatea acordata ntregului, respectiv ntreprinderii fata de
elementele sale componente, subunitati structurale si functionale si studierii
conexiunilor dintre elementele componente n dinamica si complexitatea lor.
Sistemul poate fi definit, de:
multimea elementelor sale;
multimea conexiunilor interne si externe;
intrarile si iesirile din sistem;
finalitatea sistemului;
comportarea si capacitatea de functionare a sistemului.

III.2.

Caracteristicile sistemului ntreprindere

Sistemul ntreprindere prezinta o serie de caracteristici care trebuie avute n

vedere pentru a-i asigura functionalitatea, acestea sunt:
a) ntreprinderea este un sistem social , ntruct n cadrul acesteia o componenta
esentiala sunt oamenii (conducatori si executanti) care actioneaza asupra

celorlalte componente (resurse materiale, energie, capacitati de productie,

informatii) pentru a realiza obiectivele propuse; n ultima instanta, finalitatea
sistemului este cresterea bogatiei;
b) ntreprinderea este un sistem economic, deoarece reuneste resurse de diferite
tipuri urmarind valorificarea lor optima (sistem cu rationalitate);
c) ntreprinderea este un sistem deschis, n sensul ca are schimburi permanente
cu mediul (de unde si procura inputurile si unde si externalizeaza
outputurile).n figura 3.2 se prezinta ntreprinderea ca sistem deschis;

Cadrul juridico institutional (regulamente,

legi, fiscalitate, infrastructura)

Centru de comanda
D.G.

Informatii

Variabile de
intrare

Intrari

Piata muncii
Piata
financiara

Instructiuni
Decizii

Informatii

Sistem fizic de
transformare

Informatii

Variabile de
iesire

Piete n
amonte:

Iesiri

Clienti

Legenda:

Cheltuieli

Flux fizic

Legenda:

Sistem financiar

Concurenti

Variabile de
intrare

Variabile de
iesire

Bugete

Piata consumurilor
intremediare

Flux fizic

Flux financiar

Flux financiar

Piete
n aval

Venituri

Flux informatii

Flux informatii

Fig.3.2. ntreprinderea sistem deschis

Sursa: M.Darbelet si J.M.Lauginie, conomie de l' entreprise,
Les ditions Foucher, Paris, 1995.

d) ntreprinderea este un sistem organic adaptiv, n permanenta legatura cu

mediul de care este influentat, dar pe care l si influenteaza, fapt care determina
modificarea parametrilor sistemului. Un sistem ai carui parametri sunt
variabili ca raspuns la conditiile mediului este un sistem adaptiv;
e) ntreprinderea este un sistem dinamic, deoarece si modifica starea n timp;
f) ntreprinderea este un sistem complex, reunind un mare numar de elemente,
subsisteme, parti cu functii bine precizate;
g) ntreprinderea este un sistem cu comportament finalist, cu echifinalitate;

h) ntreprinderea este un sistem relativ stabil. Daca o perturbatie a mediului a

produs variatia unor parametri, ntreprinderea reactioneaza pentru a conduce
evolutia n regim stationar. n acest scop, n cadrul sistemului ntreprindere
identificam un subsistem specific (subsistemul conducator) avnd rolul de a
pune n practica masurile corective care sa permita atingerea regimului
stationar, a stabilitatii. Obiectivul subsistemului conducator este reglarea
sistemului si asigurarea functionalitatii optime. Dispersia activitatilor (uneori
chiar si a componentelor sistemului) n teritoriu, ca si complexitatea proceselor
care au loc, fac ca reglarea sa se desfasoare n conditii grele, uneori chiar n
lipsa unor informatii pertinente;
i) ntreprinderea este un sistem supus proceselor entropice, sub actiunea
carora se manifesta tendinta de dezorganizare. Activitatea de conducere
constituie forta care contrabalanseaza aceasta tendinta, asigurnd stabilitatea
dinamica a ntreprinderii;
j) ntreprinderea este un sistem probabilist (stochastic) datorita actiunii
factorilor aleatori care tind sa perturbe echilibrul. Mentinerea stabilitatii,
prentmpinarea si anihilarea factorilor perturbatori, evitarea tendintelor
entropice necesita din partea conducerii interventii reglatoare active si
permanente;
k) ntreprinderea este un sistem cu autonvatare (se nvata n procesul de
desfasurare a activitatilor economice si sociale);
l) ntreprinderea este un sistem cibernetic. Culegerea informatiilor despre
iesirea sistemului si utilizarea lor pentru corectarea intrarii (feed-back,
conexiune inversa) este caracteristica sistemelor cibernetice. ndeplinirea
obiectivelor necesita asigurarea permanenta a intrarilor prestabilite (cantitativ
si calitativ), corelarea acestora cu procesele tehnologice, urmarirea
transformarilor pe care le sufera intrarile, compararea rezultatelor cu
obiectivele;
m) ntreprinderea este un sistem autoreglabil si autoorganizabil. ntreprinderea
este un sistem autoreglabil si autoorganizabil n care coexista doua tipuri de
activitati: o activitate tehnico-productiva si o activitate de conducere.
Caracterul de sistem autoreglabil si autoorganizabil are la baza conceptul de
retroactiune sau de conexiune inversa (feed-back), care presupune capacitatea
sistemului de a-si modifica intrarile si starea sa, n raport cu modul n care
iesirile raspund comenzii sociale. n acest context, ntreprinderea abordata n
viziune sistemica este formata dintr-un sistem reglat sau condus (S), n care
au loc procese tehnice si biologice de transformare a factorilor de productie n
produse finite, conform obiectivelor propuse initial si un sistem reglator sau
conducator (R), care are rolul de a asigura functionarea sistemului reglat, n
limitele parametrilor tehnici, organizatorici si structurali pentru atingerea
finalitatii, concretizata n cererea de produse pe piata produselor (P). Sistemul
reglator se justifica prin actiunea permanenta asupra factorilor entropici
perturbatori si si concretizeaza activitatea n procesul decizional.
Retroactiunea sau conexiunea inversa (?X) se manifesta att la nivelul
ntreprinderii considerata ca sistem, ct si la nivelul subdiviziunilor
organizatorice, ca subsisteme. Fiecare subsistem si are intrarile si iesirile

proprii. Iesirile dintr-un subsistem constituie intrari n cadrul subsistemului

urmator (fig. 3.3.)

Fig. 3.3.: Schema bloc a sistemului ntreprinderii, n care:

S sistem reglat (condus);

R sistem reglator (conducator);
X intrarile n sistem;
Y iesirile din sistem;
X marimea de reglare.
Functionalitatea ntreprinderii ca sistem este data de transmitanta (T), care
se determina ca raport ntre iesirile (Y) si intrarile (X) sistemului:
T=

Y
.
X

Transmitanta poate fi exprimata fizic (T 1) si valoric (T>1). Transmitanta

fizica poate este subunitara deoarece intrarile de resurse alocate sunt, de regula,
inferioare output-urilor obtinute. Transmitanta valorica a sistemului trebuie sa fie
supraunitara pentru ca acesta sa fie functional, respectiv cifra de afaceri sa fie mai
mare dect costurile si sa se obtina un nivel ct mai ridicat al profitului.

III.3.

Subsistemele componente ale sistemului ntreprindere

Conform axiomelor lui Churchman rezulta ca putem construi sistemul

ntreprindere pornind de la subsistemele componente. O larga utilizare n domeniul
organizarii si conducerii are structurarea ntreprinderii ca un dublet obiect condus
conducere. Sunt puse astfel n evidenta doua subsisteme ale sistemului
ntreprindere: subsistemul condus si subsistemul conducator. Fiecare din cele doua
subsisteme se structureaza, la rndul lor, n alte elemente componente.
Subsistemul condus sau efectoriu se compune din: loc de munca, atelier, sectie,
compartimente functionale (planificare, lansare, urmarirea productiei, aprovizionare,
desfacere, personal etc.). Fiecare dintre acestea pot fi considerate ca sisteme, dat fiind
caracterul deschis al sistemelor. Ele vor fi, deci, formate din alte componente
specifice, descompunerea mergnd pna la element, care constituie unitatea
structurala ce nu mai poate fi descompusa (postul).

Subsistemul conducator se structureaza n conducere strategica, conducere

tactica si conducere operativa astfel nct sa se realizeze functiile conducerii
(previziune, organizare, coordonare, comanda si control). Realizarea functiilor
conducerii implica un ansamblu de metode si procese intelectuale, tehnice si
economico-financiare prin care decizia (comanda) se transforma n actiune. Din
analiza proceselor de conducere rezulta ca principalele activitati, operatiuni si
procedee implicate n conducerea stiintifica a sistemului ntreprindere pot fi etapizate,
astfel: reflectie-decizie, decizie-actiune, actiune-rezultate.
Abordarea sistematica permite, de fapt, modelarea realitatii obiective complexe
reprezentata de ntreprindere, prin abstractizarea functionarii ei. Astfel, un prim
model al sistemului ntreprindere porneste de la structurarea pe cele doua
subsisteme amintite anterior si este prezentat schematic n fig. 3.4.
{I}

{E}
Subsisteme efectorii

Conducere strategica

Conducere tactica

Conducere operativa
Subsistem conducator

Fig. 3.4. ntreprinderea ca dublet obiect condus-conducere

Un alt model al sistemului ntreprindere, subsistemul condus (structuralorganizatoric) si subsistemul conducator, porneste de la identificarea activitatilor prin
care acesta si exercita functiile sale si si realizeaza finalitatea ca sistem. n fig. 3.5. se
prezinta modelul sistemului ntreprindere care surprinde structura functionala a
acestuia.

Subsistemul conducator

Cercetare -dezvoltare

Financiar-contabil

Productie

Personal

Marketing-comercializare

Aprovizionare

Desfacere

Fig. 3.5. Model structural al sistemului ntreprindere

Abordarea sistemica permite economistului sa nteleaga exact necesitatea

conducerii, coordonarii partilor (subsistemelor), astfel nct fiecare dintre acestea sa
contribuie la realizarea finalitatii ntregului sistem care este ntreprinderea. Dupa cum
s-a observat, ntre subsisteme se stabilesc legaturi, conexiuni care conduc la
organizarea partilor ntr-un ntreg. De cele mai multe ori, aceasta organizare apare
ca o structura ierarhizata care asigura circulatia informatiei necesare conducerii
ntregului sistem.

Cuvinte si expresii cheie:

teoria sistemelor;
sistemul ntreprindere;
ntreprinderea-organism economic si social;
adaptabilitatea ntreprinderii;
sistem autoreglabil si autoorganizabil;
sistem reglat si sistem reglator;
feed-back;
transmitanta sistemului ntreprindere;
ntreprinderea ca dublet "obiect condus-conducere":
modelul structural al sistemului ntreprindere.
ntrebari:
1.Prin ce se caracterizeaza ntreprindere ca un organism economico-social unitar?
2.Care sunt principalele trasaturi ale unei ntreprinderi abordata n conceptie
sistemica?

3.Definiti si comentati conceptul de functionalitate (transmitanta) a sistemului

ntreprindere.
4.Care sunt caracteristicile sistemului ntreprindere?
5.Care sunt subsistemele componente ale ntreprinderii?