POD PESTE RAUL SOMES IN ORASUL ULMENI,

JUDETUL MARAMURES

PROIECT TEHNIC

Beneficiar
ORASUL ULMENI
Vol. III

CAIETE DE SARCINI

-SEPTEMBRIE 2014-

FOAIE DE CAPT
Proiect nr. S62/2014
Denumirea proiectului:
POD RAUL SOMES IN ORASUL ULMENI, JUDETUL MARAMURES

Faza

PROIECT TEHNIC

Beneficiar :

ORASUL ULMENI

Proiectant General

Proiectant de Specialitate

S.C. FORSTINGER S.R.L..

:S.C. RESTART S.R.L.

RESPONSABIL PROIECT

ing.Babut Ioan

SEF PROIECT

ing.Vlad Mihai

PROIECTANT PODURI

ing.Vlad Mihai

PROIECTANT DRUMURI

ing.Vlad Mihai

SEPTEMBRIE 2014

CUPRINS
1. .................. CAPITOLUL 1 PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - PREVEDERI GENERALE
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.

GENERALITATI ....................................................................................................................................6
PREVEDERI gEnERALE PENTRU EXECUTIE ......................................................................................................6

PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR ..........................................................7

PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLoAtAREA sI INTRETINEREA LUCRARILOR DE ARTA 7

2. .................. CAPITOLUL 2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME

2.1.
2.1.1.
2.1.2.
2.1.3.
2.1.4.
2.1.5.
2.2.
2.2.1.
2.3.

2.4.
2.4.1.
2.4.2.
2.4.3.
2.4.4.
2.4.5.
2.4.6.
2.4.7.
2.4.8.
2.4.9.

GENERALITATI ....................................................................................................................................8

Domeniu de aplicare ........................................................................................................................................ 8

Documente de referinta.................................................................................................................................. 8
Studii geologice, geotehnice si hidrogeologice ............................................................................... 8
Conditii tehnice neprevazute ...................................................................................................................... 9
Conceptia de calcul .......................................................................................................................................... 9
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE DIAMETRU MARE .................9

Tipuri de piloti .................................................................................................................................................... 9

PILOTII FORATI TUBATI .................................................................................................................... 9
2.3.2. ....... Natura, provenienta si calitatea materialelor 9
2.3.3.
Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor .......................................................11
2.3.4. .... Dispozitia in plan a pilotilor...11
2.3.5. .... Tolerante.12
2.3.6. .... Utilaje si dispozitive de executie..12
2.3.7. .... Lucrari pregatitoare...13
2.3.8. .... Armarea pilotilor13
Executia pilotilor ................................................................................................................................................... 14
Generalitati ..........................................................................................................................................................14
Forarea pilotilor................................................................................................................................................14
Curatirea talpii forajului ..............................................................................................................................15
Armarea pilotului ............................................................................................................................................15
Betonarea .............................................................................................................................................................15
Extragerea tubajului.......................................................................................................................................16
Injectarea la baza a pilotilor ......................................................................................................................16
Pregatirea capuluipilotului .........................................................................................................................17
Controlul calitatii.............................................................................................................................................17

3. .................... CAPITOLUL 3

INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE - RADIERE

20

3.1.
GENERALITATI ..................................................................................................................................20
3.2.
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA FUNDATIILOR DIRECTE SI RADIERELOR IN
INCINTA DESCHISA,'CU SPRIJINIRI DIN DULAPI SAU PALPlAnsE .................................................................................. 20

4. .................... CAPITOLUL 4

INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE

22

4.1.
4.2.
4.3.
4.4.

GENERALITATI ..................................................................................................................................22

5.1.
5.2.
5.3.
5.4.
5.5.
5.6.

GENERALITATI ..................................................................................................................................24

CONDITIILE dE EXECUTIE ALE CULEILOR sI PILELOR ................................................................................. 22

REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE ....................................................................................... 22

DISPOZITII FINALE ............................................................................................................................ 23
5. .................. CAPITOLUL 5
SCHELE,ESAFODAJE SI CINTRE
24
PROIECTAReA LUCRARILOR PROVIZORII ...................................................................................................... 24

REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII ........................................................... 25

EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL ..................................................................................................26
indepartarea cofrajelor si esafodajelor .................................................................................................................... 26
prescriptii COMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, EsAFODAJELE ............................................................... 26

6. .................... CAPITOLUL 6
6.1.
6.2.
6.3.
6.4.

COFRAJE

27

GENERALITATI ..................................................................................................................................27
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA COFRAJELOR ................................................................ 27
TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT ................................................................................................................. 28

PREGATIREA LUCRARILOR DE COFRARE ..................................................................................... 28

Pag. 1

MONTAREA COFRAJELOR............................................................................................................... 29
SUSTINERILE COFRAJELOR ............................................................................................................ 29
CONTROLUL SI RECEPTIA LUCRARILOR DE EXECUTIE A COFRAJELOR ................................. 29
7. ........................ CAPITOLUL 7 A R M A T U R 1
30
6.5.
6.6.
6.7.

7.1.
GENERALITATI ................................................................................................................................. 30
7.2.
DOCUMENTE DE REFERINTA ......................................................................................................... 30
7.3.
OTELURI PENTRU ARMATURI ........................................................................................................ 30
7.4.
LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON ............................................................................... 31
7.5.
TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA ................................................................................................... 31
7.6.
CONTROLUL CALITATII .................................................................................................................. 32
7.7.
FASONAREA, MONTaReA sI LEGAREA ARMATURIL OR ............................................................................... 32
7.8.
TOLERANTE DE EXECUTIE ............................................................................................................. 32
7.9. ........ PARTICULARITATI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
32
7.10.
REGULI CONSTRUCTIVE ............................................................................................................. 33
7.11........... INNADIREA ARMATURIL OR
33
7.12.
STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON ........................................................................................ 33
7.13........... INLOCUIREA ARMATURIL OR PREVAZUTE IN PROIECT 34
7.14.............. PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR
34

8. ........................ CAPITOLUL 8 B E T O A N E

35

8.1. ........ GENERALITATI

35
8.2.
DOCUMENTE DE REFERINTA ........................................................................................................ 36
8.3.
MATERIALE UTILIZATE LA PREPARAREA BETOANELOR ......................................................... 36
8.3.1................. Ciment 36
8.4.
CERINTE PRIVIND CARACTERISTICILE BETONULUI .................................................................. 42
8.4.1.
Cerinte pentru rezistenta ............................................................................................................................. 42
8.4.2.
Cerinte pentru durabilitate ......................................................................................................................... 43
8.5.
CERINTE De BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI ............................................................................... 44
8.5.1.............. Conditii generale 44
8.5.2.
Proiectarea amestecului ............................................................................................................................... 45
8.6.
NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI .............................................................................. 45
8.6.1.
Betonul proaspat .............................................................................................................................................. 45
8.6.2.
Betonul intarit .................................................................................................................................................... 45
8.7.
PREPARAREA BETONULUI .............................................................................................................. 46
8.8.
TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI ................................................................ 48
8.9.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE .................................................................................... 53
8.9.1.
Generalitati.......................................................................................................................................................... 53
8.9.2.
Durata tratarii..................................................................................................................................................... 53
8.9.3.
finisarea suprafetelor de beton ................................................................................................................ 53
8.10........ CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
55
8.11.
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE
SI BETOANE PUSE IN OPERA,
prin procedee SPECIALE ........................................................................ ............................................................................... 56
8.11.1.
Turnarea betonului sub apa ....................................................................................................................... 56
8.11.2.

Betonareape timp friguros.......................................................................................................................... 57

9. ............. CAPITOLUL 9 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
9.5.1.
9.6.

58

GENERALITATI ................................................................................................................................. 58
LUCRARI PROVLZORII ...................................................................................................................... 59
COFRAJE
59
ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE .......................................................... 59
RECEPTIA LUCRARILOR .................................................................................................................. 60

Incercarea lucrarilor ....................................................................................................................................... 60

Refacerea lucrArilor cu defecte ............................................................................................................................. 60

Pag. 2

9.6.1.

10.

CAPITOLUL 10 CONFECTII METALICE SUDATE ......................................................................... 72

10.1.
10.2.
10.2.1.
10.2.2.
10.3.
10.3.1.
10.3.2.
10.3.3.
10.3.4.
10.3.5.
10.3.6.
10.3.7.
10.3.8.

11.

PREVEDERI GENERALE............................................................................................................... 72
Materiale

73

Materialul de baza.......................................................................................................................................... 73
Materialele de adaos ..................................................................................................................................... 73
Executia elementelor sudate .............................................................................................................................. 73
Clasa de calitate a imbinarilor sudate................................................................................................. 73
Prevederi generale ......................................................................................................................................... 74
Pregatirea laminatelor .................................................................................................................................. 75
Prelucrarea laminatelor ............................................................................................................................... 75
Asamblarea pieselor ..................................................................................................................................... 75
Sudarea ................................................................................................................................................................. 76
Remedierea defectelor de sudare .......................................................................................................... 76
Reguli si metode de verificare ................................................................................................................ 77

CAPITOLUL 11 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONFECTIILOR

11.1.
11.2.
11.3.
11.4.
11.4.1.
11.4.2.
11.4.3.
11.5.
11.5.1.
11.5.2.
11.5.3.
11.5.4.

METALICE ................ 81

Prevederi generale ............................................................................................................................................ 81

Clasa de agresivitate ......................................................................................................................................... 81
Categoria de protectie ....................................................................................................................................... 81
Conditii tehnice de calitate ............................................................................................................................... 82
Conditii generale privind calitatea materialelor utilizate ......................................................... 82
Caracteristici tehnice ..................................................................................................................................... 82
Date tehnice ........................................................................................................................................................ 82

INSTRUCTIUNI DE APLICARE..................................................................................................... 83

Pregatirea suprafetelor ................................................................................................................................. 83

Curatarea si degresarea suprafetelor .................................................................................................... 83
Aplicarea straturilor protectoare............................................................................................................. 84
Conditii de aplicare a acoperirilor protectoare............................................................................... 84

Pag. 3

11.6.
11.6.1.
11.6.2.
11.6.3.
11.7.

12.

Reguli si metode de verificare .......................................................................................................................... 85

Verificarea inainte de aplicarea acoperirii protectoare .............................................................. 85
Verificarea in timpul aplicarii acoperirii protectoare ................................................................. 85
Verificarea dupa aplicarea acoperirii protectoare ......................................................................... 86
Date privind receptia lucrArilor de protectie anticorozivA ................................................................................ 87

CAPITOLUL 12 SUPRASTRUCTURI DE TIP MIXT (OTEL - BETON CU CONLUCRARE) ................ 88

12.1.
PREVEDERI GENERALE .............................................................................................................. 88
12.2.
MATERIALE .................................................................................................................................. 88
12.3.
EXECUTIA SUPRASTRUCTURILOR MIXTE .............................................................................. 89
12.3.1.
Tensionarea fi blocarea ancorajelor ...................................................................................................... 89
12.3.2. ........................ Injectarea cablurilor
90
12.4.
DISPOZITII FINALE ...................................................................................................................... 90

13.

CAPITOLUL 13 APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE........................................... 91

13.1.
APARATE DE REAZEM ................................................................................................................ 91
13.1.1.
Documente de referinta ................................................................................................................................ 91
13.2.
MATERIALE ................................................................................................................................ 91
13.3. .............................................................................................................................................................................

14.

DISPOZITIVELE ANTISEISMICE ................................................................................... 92

CAPITOLUL 14 HIDROIZOLATII SI ROSTURI DE DILATATIE........................................................... 93

14.1. .................. HIDROIZOLATII

93
14.1.1. .................................................................................................................................................................................
Generalitati ....................................................................................................................................................... 93
14.1.2.
Documente de referinta ................................................................................................................................ 93
14.1.3.
Caracteristici tehnice ..................................................................................................................................... 94
14.1.4. .................................................................................................................................................................................
Prescriptii .......................................................................................................................................................... 95
14.2.
DISPOZITIVE DE ACOPERIRE A ROSTURILOR DE DILATATIE .............................................. 97
14.2.1. .................................................................................................................................................................................
Generalitati ....................................................................................................................................................... 97
14.2.2.
Caracteristici tehnice ..................................................................................................................................... 98
14.3.
Prescriptii ........................................................................................................................................................ 99
14.3.1.
Betoane speciale ............................................................................................................................................... 99
14.3.2.
Mortare speciale ............................................................................................................................................... 99
14.3.3. .................................................................................................................................................................................
Elementele elastomerice ........................................................................................................................... 99
14.3.4. .................................................................................................................................................................................
Elemente metalice de fixare ................................................................................................................ 100
14.3.5.
Dispozitive de tip liant cu agregate .................................................................................................... 100
14.3.6.
Alte recomandari........................................................................................................................................... 101

15.

CAPITOLUL 15 CALEA PE POD .............................................................................................................. 103

15.1.
GENERALITATI .......................................................................................................................... 103
15.2.
TROTUARE ................................................................................................................................ 104
15.3.
PARAPETE .................................................................................................................................. 104
15.4.
IMBRACAMINTEA CAII PE POD .............................................................................................................. 105
15.4.1.
Conditii tehnice .............................................................................................................................................. 105
15.5. .................... PRESCRIPTII DE EXECUTIE
107

16. ............. CAPITOLUL16 RACORDAREA CU TERASAMENTELE

114

16.1. .................. GENERALITATI

114
16.2.
EXECUTIA UMPLUTURILOR ................................................................................................................... 114

Pag. 4

17.

16.3.

PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE .................................................................114

16.4.

SCARI SI CASIURI PE TALUZE ...................................................................................................115

CAPITOLUL 17 TESTE, PROBE, INCERCARI 100

17.1.
17.2.

18.

INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE ...........................................................100

INCERCARI LA SUPRASTRuCtURA ......................................................................................................... 100

CAPITOLUL 18 STRUCTURI METALICE 101

Pag. 5

1.
CAPITOLUL 1 PODURI, PASAJE SI VIADUCTE - PREVEDERI
GENERALE
1.1.

GENERALITATI

Prezentul Caiet de Sarcini stabileste condple ce trebuie indeplinite pe parcursul executiei, controlului de
calitate si receptiei lucrarilor pentru podurile, pasajele pe si peste autostrada Bucuresti-Ploiesti.
Constructorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinate cerute de prezentul
Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Consultant.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Constructorul trebuie sa respecte prevederile standardelor si
normelor in vigoare.
Odata cu prezentarea graficului general de executie a lucrarilor, Constructorul va prezenta cate un grafic
detaliat de executie pentru fiecare lucrare de arta prevazuta a se executa.
Toate materialele care intra in lucrarile permanente vor fi supuse aprobarii Consultantului. inainte de
aprovizionare, Constructorul va supune aprobarii Consultantului sursele / furnizorii acestor materiale. Nici un
material nu va fi utilizat in lucrarile permanente inainte de a fi aprobat de Consultant. Materialele care nu
corespund cerintelor prezentului Caiet de Sarcini sau alte materiale decat cele prevazute in proiect pot fi aprobate
de Consultant numai cu avizul Proiectantului.
Toate materialele propuse a se utiliza trebuie sa fie agrementate tehnic.
Constructorul va supune aprobarii Consultantului procedura de executie a lucrarilor, cu cel putin 14 zile
inainte de inceperea lucrarilor. Nici o lucrare nu va incepe inainte ca procedura de executie a acelei lucrari sa fie
aprobata de Consultant. In executia lucrarilor, Constructorul va urma intocmai procedura de executie, asa cum a
fost aprobata de Consultant. Procedurile de executie vor avea avizul Proiectantului, care sa ateste ca tehnologiile
aplicate respecta ipotezele de calcul.
Constructorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele prevazute de
prezentul Caiet de Sarcini.
Constructorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele obtinute in urma
masuratorilor, testelor si sondajelor.
Executantul va transmite spre aprobare catre Consultant un Plan de controlalcalitaiii si un Plan de Inspecp'e &
Verificari.

Planul de Inspectie & Verificari va acoperi toate etapele principale de executie

Executantul va retine o inregistrare si va transmite Consultantului copii ale documentatiei de Asigurare a
Calitatii.
De asemenea va fi realizata o inregistrare fotografica completa (a tuturor fazelor de executie).

1.2.

PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Executia unei lucrari de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul si-a adjudecat executia
proiectului, urmare unei licitatii si in urma incheierii contractului cu beneficiarul.
Piesele principale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea, sunt urmatoarele:

planurile generale de situatie, de amplasament si dispozple generale;

studiul geotehnic cu precizarea condplor din amplasament si a solutiilor adecvate pentru fundatii;
detaliile tehnice de executie, planuri de cofraj si armare, etc. pentru toate elementele componente ale
lucrarii de arta;
caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;

Pag. 6

 graficul de esalonare a executiei lucrarii;

Aceste documentatii se vor elabora de catre societati de proiectare si cercetare autorizate.
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta, antreprenorul va trebui sa
dovedeasca ca are experienta si dotarea corespunzatoare pentru executia proiectului.
La executie, antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect si caietul de sarcini si va lua
toate masurile pentru realizarea unor lucrari de calitate si evitarea oricaror neconformitati
Toate lucrarile necesare pentru mutarea si protectia instalatiilor din cale si vecinatatea acestora, precum si
lucrarile provizorii (drumuri, poduri, etc) necesare pentru executia lucrarii definitive se vor proiecta si executa prin
grija Antreprenorului.
De asemenea, antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru protejarea mediului inconjurator in
timpul executiei.
Se precizeaza ca la executie nici o adaptare sau modificare fata de documentatie, nu se poate face decat cu
aprobarea Consultantului sau/si a Proiectantului elaborator al documentatiei.
De asemenea, la executie se va tine seama de standardele, normativele si prescriptiile in vigoare (o lista
minima este precizata in anexa).

1.3.

PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPfIA LUCRARILOR

Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia lucrarilor pe faze de executie
si receptia finala. In cadrul receptiilor pe faze de executie se vor efectua receptiile pe faze determinante conform
programului acceptat de I.S.C.
Prezentul Caiet de Sarcini va fi consultat in conformitate cu normativele in vigoare.

1.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA sI INTRETINEREA

LUCRARILOR DEARTA
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau rezolvari constructive care sa asigure
personalului de exploatare si intretinere, urmarirea lucrarii si accese la infrastructuri, reazeme si la interiorul
suprastructurilor.
La unele lucrari cu caracter deosebit, la comanda beneficiarului se pot elabora si documentatii (instructiuni,
etc) privind modul de urmarire si intretinere a acestor lucrari.
In afara acestor instructiuni, se va tine seama si de prevederile cuprinse in standardele, normativele si
prescri ptiile in vigoare.

Pag. 7

2. CAPITOLUL 2 INFRASTRUCTURI - FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME

2.1.

GENERALITATI
2.1.1.

DOMENIU DE APLICARE

Prezentul capitol se aplica la fundatiile indirecte, de adancime, pentru lucrarile de arta, respectiv poduri,
viaducte si pasaje.
Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara a radierelor si cota de fundare.
Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii si elevatii. La realizarea acestora se vor respecta
condple tehnice prevazute in capitolul Fundatii directe.
Prezentul capitol contine condple tehnice pentru realizarea fundatiilor pe piloti forati de diametre mari;

2.1.2.

DOCUMENTE DE REFERINTA

SR EN 1536/2004
GE 029 - 97 GE 029
- 97 NE 012 - 1999
CP 012/1-2007
STAS 438/1 - 89 7C
28 - 83 ST 009 2005
C 16 - 84
SR EN 12794-2006

Teren de fundare. Pilotiforati de diametru mare. Prescriptii de

proiectare, executie si receptie
Ghid practice privind tehnologi de executie a pilotilor pentru fundatii.
Ghid practic pentru executia pilotilor sub fundatie.
Codul de practica pentru executia lucrarilor de beton si beton armat.
Codul de practica pentru producere betonului
Bare de armatura din otel. Tipuri si cerinte pentru calitate.
Instructii tehnice pentru sudarea barelor de armatura din otel.
Specificatii tehnice referitoare la cerintele si criteriile de performanta
pentru produsele de otel folosite ca armatura pentru beton.
Norme pentru executia lucrarilor in perioada rece.
Produse prefabricate din beton: Piloti de fundatie.

0
SR EN 1997/1-2006 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli generale.
1
2

SR EN ISO 146882/2005

Legea

1STAS 2561/3-90

Cercetari si incercari geotehnice: Identificarea si clasificarea

pamanturilor. Partea 2: Prescriptii pentru clasificare.
Legea privind calitatea constructiilor

nr.10/1995
Teren de fundare . Piloti. Prescriptii generale de proiectare

Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest caiet de sarcini
5
Lista nu este limitativa.

2.1.3.

STUDII GEOLOGICE, GEOTEHNICE sI HIDROGEOLOGICE

Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate la elaborarea proiectului lucrarii, se vor transmite de
catre beneficiar antreprenorului, pentru a-i permite acestuia evaluarea lucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea
de santier. Trebuie precizat, ca aceste date despre teren, nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici
un caz sa se prevaleze de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii.
Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele retinute pe baza
sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de cercetare a terenului, a masuratorilor efectuate
in laborator sau in situ, precum si a informatiilor privind apele de suprafata sau subterane.
Pag. 8

2.1.4.

CONDITII TEHNICE NEPREVAZUTE

In cazul cand caracterul imprevizibil al condplor geotehnice sau hidrogeologice, efectiv intalnite la lucrare,
impune modificarea esentiala a executiei lucrarii, antreprenorul, cu avizul beneficiarului, ii poate propune acestuia
dispozp tehnice noi. Deciziile luate de beneficiar asupra acestor propuneri, fac obiectul unui ordin de serviciu.
Atunci cand se intalnesc obstacole, acestea vor fi masurate pentru a fi platite. Un obstacol este definit ca
margini sau blocuri excesiv de dure sau orice alt obiect natural sau facut de om, cum este metalul, care nu poate fi
sapat prin forare, cu mijloacele si tehnicile normale. Mijloace normale sunt definite, ca fiind burghiu cu sauf ara
taietoare in piatra, care este de dimensiunea coloanei care se sapa si pe toata dimensiunea evazarii. Alte
mijloacele si tehnicile, ca derocare cu explozie in coloana, saparea a cel putin trei coloane suplimentare, mai mici,
in intriorul coloanei planificate sau excavarea manuala a coloanei sau evazarii, pot fi folosite, cu permisiunea
Inginerului. Materialul dur in care nu se poate fora, coloana prevazuta, cu mijloace si tehnici normale, se va
considera obstacol.

2.1.5.

CONCEPTIA DE CALCUL

Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si ipoteze de calcul stabilite
conform standardelor in vigoare si a prevederilor din aceste specificatii tehnice.
Calculele referitoare la unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora pe baza prescriptiilor in
vigoare, tinand seama de calitatile materialelor componente (zidarie,
beton,beton
armat, beton precomprimat, otel sau lemn) si de prevederile din prezentul capitol.

2.2.
CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE
DIAMETRU MARE
2.2.1.

TIPURI DE PILOTI

Pilotii forati de diametru mare sunt realizati prin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.

2.3.

PILOTII FORATI TUBATI.

Sunt piloti realizati prin turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de betonare intr-un foraj la care
mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere sau
apasare, insotit eventual de luvoaiere.
In aceeasi categorie intra si coloanele care sunt elemente de fundare alcatuite din tuburi de beton armat
sau tevi metalice, infipte in teren prin vibrare, pe masura excavarii
pamantului
din
interior. Coloanele sunt deci piloti executati pe loc prin forare cu tubaj nerecuperabil.

2.3.1.1.

Pilotii forati sub noroi.

Sunt piloti executati prin turnarea betonului, cu ajutorul unei coloane de betonare, intr-un foraj, la care
mentinerea peretilor se asigura cu ajutorul noroiului de foraj (de exemplu o suspensie de apa cu bentonita).

2.3.2.

NATURA, PROVENIENTA sI CALITATEA MATERIALELOR

Toate materialele si produsele incorporate in pilotii forati trebuie sa respecte standardele in vigoare si cu
specificatiile pentru executie.
Sursele de aprovizionare a materialelor trebuie sa fie documentate si nu trebuie sa fie schimbate fara
notificari prealabile.

2.3.2.1.

Ciment

Cimentul pentru pilotii forati trebuie sa fie de urmatoarele tipuri asa cum sunt definite in ENV 197-1.5.1:
Ciment portland

CEM I

Pag. 9

Ciment portland cu zgura

CEM

II/A-S si II/B-S

Ciment portland cu silice

CEM

II/A-D

Ciment portland cu cenusa

CEM

II/A-V si II/B-V

Ciment de furnal

CEM

III/A,

III/B si III/C

Cimenturile din aluminat de calciu nu trebuie sa se utilizeze.

Folosirea cimenturilor ce contin adaosuri (de tipul II) sunt de preferat deoarece au efecte benefice
asupra betonului, cum ar fi:

Imbunatatirea lucrabilitatii

Generarea redusa de caldura in timpul intaririi

Imbunatatirea durabilitatii

Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa betonului si de
agresivitatea mediului in care se executa pilotii.

2.3.2.2.

Agregate

Agregatele trebuie sa respecte EN 12620 si ENV 206,4.2.

Sursele de aprovizionare cu materiale, distributia granulometrica a agregatelor si tipurile mineralogice
trebuie sa faca obiectul unui acord inainte de inceperea lucrarilor.
Dimensiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre valorile:

1/4 din ochiul carcasei de armatura;

1/2

din grosimea stratului de acoperire cu beton a

1/4

din diametrul interior al coloanei de betonare;

32 mm.

armaturii;

Agregatele inghetate trebuie sa fie incalzite astfel incat nici o bucata de gheata aderenta sau de chiciura sa
nu intre in mixtura.

2.3.2.3.

Beton

Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea minim clasa C 20/25 .
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, la alcatuirea retetei de betoane trebuie sa se tina seama de
prevederile SR 3011 - 1996 si STAS 3349/1, 2 - 83.
Dozajul minim de ciment va fi:

325

kg/m3 in cazul betonarii in uscat;

375

sub noroi

kg/m3 in cazul betonarii sub apa sau

bentonitic.

Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.
Continutul de particole fine d<0.125mm (incluzand si cimentul)

Agregate d>8mm

>400kg/m3

Agregate d<8mm

>450kg/m3

La prepararea betonului se pot folosi aditivi plastifianti pentru marirea lucrabilitatii si daca este cazul
intarzietori de priza.
Betonul pentru piloti trebuie
Sa aiba o rezistenta mare impotriva segregarii

Sa aiba o plasticitate

mare

Sa aiba o buna fluiditate

si o buna consistenta
Pag. 10

Sa aiba capacitatea de auto-compactare

Sa fie suficient de lucrabil pe durata procesului de turnare, inclusiv la extragerea tubajului recuperabil

Consistenta betonului exprimata prin tasarea conului (H) conform SR EN 1536-2004 tabel 2 trebuie sa fie:

130mm < H < 180mm betonarea in uscat;

H> 160mm

beton

H> 180mm

beton

turnat in conditii submersate (sub apa ) prin tuburi

turnat prin tuburi in conditii submersate cu fluid stabilizator

Cerintele generale pentru amestecul componentelor necesare formarii betonului trebuie sa fie conform ENV
206.
Prelevarile de probe si incercarile betonului se vor face conf capitol 6.3.3 din ER EN 1536:2004

2.3.2.4.

Fluidul de injectie

Fluidul de injectie si in general toate substantele injectabile trebuie sa fie preparate pastrate si verificate
conform standardelor nationale in vigoare.
Raportul apa/ciment poate varia in general de la 0,4 pana la 0,55 sau mai mult , daca se considera necesar.
Adaosurile pot fi folosite pentru obtinerea unor fluide pompabile si cu viteza scazuta de separare.

2.3.2.5.

Armaturile

Otelurile utilizate la confectionarea carcaselor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie sudabile, garantat prin
fisa lor de fabricate. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel
tip lis) ori similare acestora avand caracteristici fizico - mecanice si de sudabilitate comparabile.

2.3.3.

CARACTERISTICILE sI MODUL DE CALCUL AL PILOTILOR

Tipul pilotilor, lungimea, sectiunea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si dispozitivele de control si
injectie la baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea
incarcarilor.
La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea pilotilor cu terenul si
considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.

2.3.4.

DISPOZITIA IN PLAN A PILOTILOR

Antreprenorul va intocmi planul de pilotaj pe baza datelor din proiect si il va supune aprobarii Proiectantului
si Consultantului.
Planul pilotajului se poate stabili la nivelul platformei de lucru sau la alt nivel, de exemplu nivelul inferior al
radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul pilotajului trebuie sa contina un minim de date pentru
fiecare pilot dupa caz:
numarul (pozitia) de identificare;
dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare al tipului de armatura (sau
carcasa);
inclinarea si orientarea;

cota de fundare la baza;

cota platformei de lucru;

Pag. 11

 cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de incastrare in

radier;
numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.

2.3.5.

TOLERANTE

a.
inferior al radierului, fata de proiect va fi:
b.

Abaterea limita admisa la pozitia in plan a pilotilor, la nivelul

e< emax =0,10 x D pentru piloti cu 1,0m<D<1,5m

Deviatia pilotilor cu o inclinatie n>15

Deviatia inclinarii pilotilor cu

(0,04m/m)

(0> 860) i

o inclinatie 4 < n

< imax =0,02(0,02m/m)

< 15

(76 < 0<860) i < imax =0,04

c. Abaterea limita la dimensiuni:

pentru diametru - 2 cm;

pentru cota bazei pilotului 20

cota capului pilotului 15 cm.

cm;

In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se poate modifica, dar numai cu
aprobarea beneficiarului si avizul proiectantului.

2.3.6.

UTILAJE SI DISPOZITIVE DE EXECUTIE

Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile si dispozitivele de executie.

Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor, amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice
si hidrogeologice furnizate de studiile de teren si tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau lucrari
existente, care trebuie protejate in acest caz.
Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze:

tipul dispozitivelor prevazute pentru infigere si forare;

modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a acestora;

detaliile pentru eventualele camasi tubulare de protectie;

dispozitivele pentru controlul continuitatii si rezistentei betonului;

eventuale dispozitive de injectie la baza;

tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului.

In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza:

materialul din care se executa,

dimensiunile (diametrul, grosimea peretilor,

lungimea, tolerante),

modul de imbinare dintre tronsoane

modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.

Evazarea la baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un strat cu coeziune mare si
cu rezistenta la compresiune cu deformare laterala de minim 300 KPa.
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala cu diametrul sectiunii
curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu depaseasca de trei ori sectiunea curenta.

Pag. 12

2.3.7.

LUCRARI PREGATITOARE

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul utilajelor de executie
necesare realizarii pilotilor, in conditii optime, pentru a asigura calitatea si siguranta lucrarilor.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut necesare fata de condple
speciale din amplasament, se vor executa numai cu aprobarea Consultantului. Se va obtine aprobarea Inginerului
si pentru natura, calitatea si condple de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor
de lucru.

2.3.8.

ARMAREA PILOTILOR

Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare si
distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul pilotului, asa cum rezulta din
calculul de rezistenta.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 12 mm, vor fi in numar de cel putin patru iar lumina
dintre bare va fi minimum 10 cm si maximum 40 cm. Distanta libera minima dintre barele longitudinale poate fi
redusa la 80mm cand se folosesc agregate cu diametrul d<20mm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu solicitari mari.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse la 3 - 4 m in lungul carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta, avand diametrul minim de 10 mm, dar cel putin 0,4 din diametrul
barelor longitudinale.
Daca lungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane, innadirea acestora se va face
conform prevederilor din proiect.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei, se poate face prin puncte de sudura.
Tehnologia adoptata pentru aceasta, se va supune aprobarii Consultantului.
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se
monteaza distantieri sub forma unei patine din otel beton sau role din beton, cate 4 bucati in sectiune si la distante
de 3 - 4 m.
Se vor prevedea bare de eclisare, acolo
unde se prevede atatinadirea de
pentru inadirea tronsoanelor de carcasa, in coloana.

bare

in carcasa cat si

Carcasa se va suspenda, de la partea superioara, cu metode adecvate, pentru a reduce la minimum,

eventuale tasari, deformari in timpul turnarii betonului si recuperarii tubajului.Suportul de ancorare a carcasei va fi
concentric, cu carcasa, pentru a preveni impingerea sau distorsionarea barelor carcasei. Atunci cand se utilizeaza
metoda de executie a coloanei cu tubaj, minimum / din barele verticale vor fi agatate sus.
Cota superioara a carcasei de armatura va fi verificata, inainte si dupa extragerea tubajului.
Orice deplasare in sus, a betonului sau deplasare a barelor carcasei, peste tolerantele admise , va conduce
la respingerea pilotului.
Atunci cand este necesara prelungirea carcasei de armatura a coloanei, lungimea suplimentara de inadire,
armatura suplimentara va fi platita
la pretul de contract
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura,
a barelor longitudinale va fi de minimum:

masurata de lafata exterioara

75mm la piloti forati D>0,6m

Acoperirea cu beton poate fi redusa pana la 40mm de la fata externa a unui tubaj permanent sau a
camasuielii, daca acestea se folosesc.

Pag. 13

2.4. EXECUTIA PILOTILOR

2.4.1.

GENERALITATI

In cazul executiei pilotilor forati trebuie sa se ia masuri pentru prevenirea intrarii necontrolate de apa si /
sau de pamant in groapa de foraj.
Forajele pilotilor trebuie sa fie excavate pana ating
stratul portant specificat, sau
Cota de fundare
Acolo unde condple de teren sunt diferite de cele luate in calcul in proiect trebuie sa se ia masuri adecvate in
acord cu proiectantul.
Forajele terminate trebuie lasate deschise numai pe o perioada de timp necesara pentru a curata si /sau
deznisipa, pentru diferite verificari si instalarea armaturii.
Acolo unde executia pilotilor nu este posibil sa se finalizeze pana la sfarsitul zilei de munca, o adancime
echivalenta cu cel putin dublul diametrului forajului dar nu sub 1.5m trebuie forata in urmatoarea zi de munca
chiar inainte de betonare.
Executia succesiva a pilotilor trebuie sa se faca in asa fel incat sa nu produca deteriorari pilotilor adiacenti.
Terenul deranjat, reziduurile sau alt material care ar putea afecta comportarea pilotului se indeparteaza din
baza forajului inainte de betonare (curatarea bazelor).

2.4.2.
2.4.2.1.

FORAREA PILOTILOR
Forarea in uscat

Forarea in uscat fara tubarea gaurii este permisa numai in pamanturi cu coeziune ridicata si deasupra
nivelului apei subterane.
Intrucat exista riscul surparii pamantului, ca urmare a destinderii, expunerii la soare sau precipitatiilor,
trepidatiilor produse de utilaje, infiltratiilor din scurgeri de la retele subterane, etc., se recomanda ca intervalul de
timp intre terminarea forarii si betonare, sa fie cat mai scurt si in nici un caz sa nu depaseasca 24 ore, iar peretii
gaurii se vor proteja la partea superioara cu tuburi metalice pe o adancime de cel putin 1,5 m.

2.4.2.2.

Forarea sub apa cu tubaj recuperabil

Se poate aplica in orice conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie de natura stratului
strabatut. Este obligatorie prevederea la baza tubajului a unei coroane dintate.
Tubajele trebuie sa permita instalarea sigura si recuperarea lor ulterioara in timpul sau dupa terminarea
procesului de betonare.
In acest scop:
tubajele trebuie sa fie proiectate pentru a rezista presiunii exterioare si fortelor de instalare si recuperare
trebuie sa fie lipsite de proeminente interioare majore sau de cruste de beton
imbinarile tubajelor trebuie sa permita transferul fortelor longitudinale si a momentelor de torsiune fara
joc semnificativ
In cazul forarii sub apa, in nisipuri si pamanturi slab coezive, deoarece, datorita vitezei mari de excavare si a
efectului de piston al benei, se pot produce fenomene hidrodinamice, manifestate prin antrenarea pamantului de la
baza forajului, insotite de slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor
fundatii aflate in apropiere, se vor lua urmatoarele masuri suplimentare:

Pag. 14

 se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub presiune (subspalare);

se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;

baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului sub talpa forajului
(tubare in avans);

nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m deasupra nivelului
hidrostatic;
ritmul de excavare va fi moderat, urmarindu-se ridicarea lina a benei (greiferului) de pe fundul forajului.
diferenta de nivel dintre avansarea tubajului si a excavatiei sau suprapresiunea interioara trebuie marita
daca intervine posibilitatea aparitiei instabilitatii la baza excavatiei.

2.4.3.

CURAJIREA TALPII FORAJULUI

Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare, indiferent de procedeul de

forare utilizat.
In cazul forarii sub noroi, curatirea talpii forajului se face cu cel mult trei ore inaintea inceperii betonarii.
In nisipuri sau pamanturi slab coezive, se interzice curatirea fundului forajului prin vehicularea noroiului cu
ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).

2.4.4.

ARMAREA PILOTULUI

Armaturile de otel trebuie depozitate in conditii adecvate si trebuie sa fie in momentul pozitionarii si
betonarii:
Curate
Fara rugina
Fara calamina (strat de oxizi)
Carcasele de armatura trebuie suspendate sau sustinute pentru a-si pastra pozitia corecta in timpul
betonarii.
Armatura trebuie instalata cat de repede posibil dupa curatarea fotajului pilotului.
Instalarea armaturii trebuie sa respecte alinierea cu axa pilotului si sa mentina acoperirea corecta de beton
pe intreaga lungime.
In timpul turnarii betonului, nivelul armaturii trebuie pastrat pentru a asigura lungimea impusa a mustatilor
deasupra nivelului de retezare a betonului.
Nivelul superior al carcasei, dupa betonare, trebuie sa fie egal cu valoarea nominala cu o deviatie de
0,15m.

2.4.5.
2.4.5.1.

BETONAREA
Betonarea

gaurii forate in uscat, netubat

La betonarea gaurii forate in uscat, netubat, se interzice descarcarea betonului direct de la gura forajului,
deoarece exista pericolul de scurgere a betonului, de dezaxare a carcasei de armatura si de desprinderi de pamant
sub efectul betonului proiectat pe pereti.
Betonarea se poate face folosind o palnie care se centreaza pe axul pilotului, se prelungeste cu un burlan de
dirijare coborat la baza forajului si care se ridica pe masura betonarii.

Pag. 15

2.4.5.2.

Betonarea in conditii submersate

Betonarea sub apa, la gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum si betonarea sub noroi se
face cu metoda palniei fixe ridicatoare (Contractor), pentru a evita contactul intre masa betonului turnat si apa
(sau noroi). Tubul cu palnie inclusiv imbinarile trebuie sa fie impermeabil.
Diametrul interior al tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor betonului si de
diametrul pilotului, fara a cobori sub 15 cm.
Diametrul maxim exterior al tubului cu palnie, inclusiv imbinarile trebuie sa nu fie mai mare de:

0,35 ori diametrul pilotului

sau diametrul interior al tubulaturii

0,6 ori diametrul interior al

carcasei de armatura a pilotilor circulari

0,8 ori latimea interioara a

carcasei de armatura pentru barete

Betonarea sub apa sau sub noroi, se organizeaza ca o operatie continua, care se efectueaza intr-o singura
repriza, la un debit de betonare determinat, in functie de diametrul si lungimea pilotului, dar care trebuie sa fie de
cel putin 4 mc/h.
Inainte de inceperea turnarii trebuie introdus in tubulatura palniei un cep sau un dop dintr-un material
corespunzator pentru a preveni amestecul betonului cu orice fluid.
La prima sarja trebuie sa se asigure separarea betonului de apa (sau noroi); cantitatea de beton se
stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat . Poate fi folosit un beton proaspat cu un continut sporit de
ciment sau mortar pentru lubrifierea tubului cu palnie.
Pentru a ingadui betonului sa

iasa din tubul cu palnie, tubulatura acestuia

trebuie ridicata
usor,
a depasi o valoare egala cudiametrul sau interior. Turnarea trebuie
apoi
sa
sedesfasoare
repede, pentru a umple intreaga baza a pilotului fara ca betonul ce eventual a segregat la inceperea turnarii sa
ramana blocat.
fara

In timpul turnarii ulterioare, tubul cu palnie trebuie retras progresiv, odata cu cresterea nivelului betonului in
foraj.
Tubulatura trebuie sa ramana permanent imersata in betonul lucrabil, care a fost turnat anterior si nu
trebuie sa fie retrasa din beton pana la finalizarea operatiunii de betonare.
Imersarea tubului cu palnie nu trebuie sa se faca pe mai putin de 1.5m.
Dupa finalizarea betonarii, tubul cu palnie nu trebuie extras prea repede deoarece suctiunea rezultata poate
conduce la imperfectiuni ale pilotului.

2.4.6.

EXTRAGEREA TUBAJULUI

Extragerea tubajului nu trebuie inceputa decat daca coloana de beton a atins o inaltime suficienta
inauntrtrul tubajului pentru a genera o contrapresiune, pentru a proteja impotriva infiltratiei apei sau pamantului la
capatul tubajului si pentru a preveni ridicarea carcasei de armatura.
Extragerea trebuie sa se faca in timp ce betonul are lucrabilitatea necesara.
In timpul extragerii trebuie mentinute inauntrul tubajului o cantitate si o presiune suficienta de beton pentru
ca spatiul inelar ramas liber dupa extragerea tubajului sa fie umplut cu beton.

2.4.7.

INJECTAREA LA BAZA A PILOTILOR

In functie de natura terenului de la baza, pentru sporirea capacitatii portante pe varf precum si pentru
punerea sub sarcina a terenului de la baza pilotului chiar din faza de executie, se poate adopta solutia unei injectii
la baza. Aceasta se poate face cu suspensie (de obicei lapte de ciment), prin tevi inglobate in corpul pilotului si
care se coboara in gaura forata odata cu carcasa de armatura.
Decizia de injectare la baza este precizata in Proiect.

Pag. 16

2.4.8.

PREGATIREA CAPULUI PILOTULUI

Betonarea capului pilotului se executa la o cota superioara fata de cota definitiva a pilotului intact inglobat in
radier, dupa cum urmeaza:
a.
La piloti
forati in uscat, cu sau fara tubaj, inaltimea suplimentara de turnare trebuie sa fie
de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50
m la piloti cu fisa pana la 20 m si de cel putin 0,75 m la piloti cu
fisa peste 20 m, unde "d" este diametrul pilotului.
b.

La pilotiiforati,
betonati
sub apa sau sub noroi, inaltimea suplimentara de turnare, trebuie sa fie de
cel
putin1
d,
dar
minim
1,00 m la piloti cu fisa de pana la 20 m si de cel putin 1,5 d, dar minim 1,50 m la pilotii cu

fisa peste 20 m.
Operatiile de retezare a pilotului trebuie realizate numai dupa ce betonul a obtinut min 0.7Rck. Trebuie sa se
indeparteze tot betonul care este contaminat sau are calitate mai slaba decat cea ceruta si se continua pana se
observa beton curat pe toata suprafata sectiunii.

2.4.9.
2.4.9.1.

CONTROLUL CALITAJII
Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor din SR EN 1536-2004
"Executia lucrarilor geotehnice speciale - Piloti forati" capitolul 9.
Responsabilul cu executia lucrarii trebuie sa raspunda de conformitatea respectarii standardelor si caietului
de sarcini, monitorizarea constructiei pilotilor si tinerea la zi a tuturor inregistrarilor, informarea Consultantului
si/sau Proiectantului despre orice nonconformitate.
Toti pilotii se monitorizeaza si datele relevante se inregistreaza, incluzand:
Amplasarea , tipul pilotului, dimensiuni si adancime
Procedura de excavare, utilaje si echipamente
Instalarea tubajului
Stratificatia terenului si nivelurile hidrostatice. In timpul forajului, Antreprenorul va asigura o cutie de lemn
compartimentata, pentru probele de pamant, intalnit in timpul forarii, reprezentand fiecare tip de pamant si cotele
la care acesta s-a intalnit, in foraj. Diagrama de tipuri de pamant, din probele din cutie va fi inregistrata in fisa de
forare. Antreprenor va pastra probele de pamant, pentru fiecare coloana, pana cand sunt examinate de Inginer si
verificate, in conformitate cu diagrama din fisa de forare.
Fundul forajului va fi curatit, imediat inainte de introducerea
carcasei dearmatura
siturnarea
betonului, in prezenta Inginerului. Inginerul va verifica adancimea totala a forajuluisi pozitia fata de proiect.
Obstacole
Utilizarea unui fluid stabilizator .
In cazul forarii sub noroi, Antreprenor va verifica permanent calitatea noroiului de foraj, pe probe luate de la
statie si direct din foraj.
Daca densitatea noroiului de foraj nu este adecvata, noroiul va fi recirculat si imbunatatit prin adaugare de
material uscat pentru atingerea parametrilor standard izati.
Nivelul apei sau al fluidului stabilizator in groapa de foraj
Realizarea incastrarii pilotului
Curatarea gropii de foraj
Tipul, dimensiunile, asamblarea si lungimea armaturilor.
Daca se prevede in proiect carcasa de armatura, aceasta va fi verificata de Inginer, inainte de a fi introdusa
in foraj.Daca se prevede confectionarea ei in situ, datorita restrictiilor de metoda, inadirea tronsoanelor de carcasa
va fi verificata de Inginer, inainte de introducerea in foraj.

Pag. 17

Adancimea de instalare si pozitia armaturilor

Betonarea in conditii submersate sau uscat

Beton realizat pe santier sau in statie

Clasa betonului, compozitie si consistenta

Turnarea betonului, cantitatea, durata, umplerea si cota finala

Recuperarea tubajului provizoriu

Retragerea tubului cu palnie

Verificarea integritatii betonului (control US)

Injectarea corpului si/sau bazei, compozitia si proprietatile fluidului de injectie, zona injectata, durata,
debitul, presiunea si cantitatea
Starea betonului la nivelul retezarii betonului ( calitatea betonului, planeitate, existenta fisurilor, starea
armaturilor, acoperirea cu beton)
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:

L
a fiecare autobetoniera sau la fiecare 10 m3 de beton pus in opera, se preleveaza probe de beton de la
locul de turnare si se determina consistenta lui, prin metoda tasarii conului conform SR EN 123504:2002
la fiecare 20 m3 de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se preleveaza probe (3
cuburi) de beton de la locul de turnare si se determina rezistenta betonului conform SR EN123906:2002; Consultantul poate cere prelevarea suplimentara a inca unui set de 3 cuburi pentru verificare.

pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu portie, din care sa rezulte
consumul de beton pe lungimea pilotului; la consumuri anormale (sub profil sau cu peste 30% peste
profil) se vor lua masuri in consecinta.

2.4.9.2.

Controlul calitatii dupa executie

Controlul calitatii pilotilor dupa executie, poate cuprinde:

verificarea pozitiei in plan si a inclinarii;

controlul calitatii betonului din corpul pilotului;

verificarea continuitatii corpului pilotului ( se face la toti pilotii);

incarcari de control pe piloti.

Incercarile de capacitate portanta a coloanelor (numarul si locul coloanelor de proba) este cel prevazut de
proiect sau convenit intre Inginer si Antreprenor, inainte de inceperea lucrarilor, dar nu mai putin decat
prevad reglementarile Romania.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
a.
Pentru pilotii la care incercarea epruvetelor prelevate in timpul betonarii nu au dat rezultate
corespunzatoare clasei prescrise in proiect;
b.
betonului;

La pilotii la care in timpul executiei s-au produs unele deficiente care pot afecta calitatea

Controlul se poate face prin:

dezvelirea pilotilor respectivi;

extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu

metode nedistructive.
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
Pag. 18

mijloace adecvate);

 carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se aplica numai la acei piloti
la care datele din fisa de forare - betonare, precum si alte observatii pe parcursul executiei pun la
indoiala continuitatea;
metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, impedanta mecanica, etc.).
Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara echiparea pilotului cu 2 - 4
tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forata odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul
pilotului.
Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot, se pot utiliza in final ca tevi pentru
injectie la baza.

Pag. 19

3.

CAPITOLUL 3 INFRASTRUCTURI - FUNDATII DIRECTE - RADIERE

(fundatii de suprafata, fundatii in incinte, radiere)

3.1. GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la executia fundatiilor directe in incinta deschisa. Prevederile prezentului capitol
sunt aplicabile radierelor, precum si elementelor de fundare a culeelor, a sferturilor de con, a scarilor si casiurilor.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor sub adancimea de inghet prevazuta in STAS 6054 - 77 "Teren de
fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Romaniei".
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice, adecvate sistemului de fundare
adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea
reala si sa semnaleze Consultantului orice nepotrivire, in scopul stabilirii masurilor necesare.

3.2. CONDITII TEHNICE PENTRUEXECUTIA FUNDATIIL OR DIRECTE SI RADIERELOR

IN INCINTA DESCHISA, CU SPRIJINIRI DIN DULAPI SAU PALPLANSE
Antreprenorul va supune aprobarii Consultantului o documentatie cu tehnologia preconizata pentru executie.
Documentatia va contine:
dimensiunile incintei (lungime, latime, adancime) si pozitionarea acesteia in raport cu coordonatele de
trasare ale axelor infrastructurii;

solutia si detalii de sprijinire a incintei;

tehnologia de executie a sprijinirilor (inclusiv

acestora);

recuperarea, transportul

sidepozitarea

tehnologia de turnare a betonului in concordanta cu normele actuale de betonare, inclusiv masurile

prevazute pentru asigurarea calitatii betonului si eliminarii oricaror motive de neconformitate;
masurile ce se propun privind executia de calitate a lucrarilor si condple de executie ale acesteia;

modul de urmarire a executiei de catre executant;

justificarile necesare privind nedeformabilitatea incintei

note de calcul);

compozitia si caracteristicile betoanelor;

in timpulsapaturilor (eventual

prin

procedeul de betonare in interior pe toata inaltimea fundatiei;

Antreprenorul va lua toate masurile pentru pastrarea formei incintei, mentinerea pe pozitie in timpul
sapaturilor pana la cota propusa, tinand seama de tolerantele prevazute in norme.
Inainte de a incepe sapaturile, antreprenorul va informa consultantul, in timp util, pentru a-i permite
acestuia sa faca toate verificarile privind amplasamentul, dimensiunile, incadrarea in tolerante si daca instalatiile
necesare sapaturilor sunt in stare de functionare.
Dupa ajungerea la cota si terminarea lucrarilor de sapatura, antreprenorul va convoca comisia de receptie a
fazei determinante, care va face toate verificarile privitoare la pozitia si stabilitatea

Pag. 20

incintei, precum si asupra naturii terenului de fundare si a cotei de fundare si va aproba inceperea betonarii
fundatiei.
Excavatiile fundatiilor trebuie sa fie cat de uscat este practicabil, inainte de turnarea betonului.
Antreprenorul trebuie sa toarne betonul intr-o operatie continua.
Betonul nu trebuie turnat in suprastructuri pana cand cofrajele infrastructurilor au fost scoase si betonul
inspectat, sa nu prezinte defecte. Nu trebuie permisa rezemarea suprastructurii, pe infrastructura, pana cand
betonul acesteia nu a obtinut o rezistenta la compresiune de 14 Mpa.
In cazul cand Antreprenorul este nevoit sa excaveze pentru fundatii la adancimi mai mari decet cele indicate
in plansele de executie, Inginerul trebuie sa re-deseneze dimensiunile structurii si armatura si sa inmaneze
Antreprenorului plansele revizuite.
Natura, provenienta si calitatea materialelor necesare pentru executia fundatiilor executate in incinta, vor
corespunde claselor de rezistenta ale betoanelor specificate in proiect.
Daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, aceasta va satisface conditiile privind
betonarea sub apa cu ajutorul mai multor palnii, prin metoda "Contractor" astfel ca sa se asigure omogenitatea
betonului si evitarea stratificarii.

Pag. 21

4. CAPITOLUL 4 INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE

(elevatii, stalpi, rigle, ziduri intoarse, cuzineti)

4.1.

GENERALITATI

Culeele sunt elemente de infrastructure care asigura rezemarea traveelor de capat si fac racordarea cu
rampele.
Pilele sunt, de asemenea, elemente de infrastructura, care asigura rezemarea a doua travei adiacente ale
suprastructurii.

4.2.

CONDITIILE DE EXECUTIE ALE CULEILOR sI PILELOR

Executia culeelor si pilelor nu se poate face decat pe baza de proiect. Acestea pot fi fundate direct sau
indirect.
Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate la incarcari statice si
dinamice si de asigurare contra afuierilor.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, din NP 115-04 " Normativ privind
proiectarea infrastructurilor de beton si beton armat pentru poduri" si in prezentul caiet de sarcini.
Inceperea executiei infrastructurilor, se va face in urma trasarii de catre executant a axelor fundatiilor. Dupa
terminarea trasarii, executantul va instiinta Consultantul care urmeaza sa-si dea avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori. Antreprenorul are obligatia sa
semnaleze Consultantului orice abateri de la trasarea initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor
eventuale nepotriviri. Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii exacte a
lungimii suprastructurii. Eventualele corectari se vor face pe baza propunerilor antreprenorului si numai cu
aprobarea Consultantului si cu avizul Proiectantului.
Lucrarile la fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor, va avea acordul Consultantului, iar la cererea
acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.

4.3.

REFACEREA LUCRARILOR CUDEFECTE

In cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde prevederilor proiectului si
prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere, antreprenorul propune
spre aprobare Inginerului programul de reparatii care va avea avizul Proiectantului.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de nature sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in
exploatare se va proceda astfel:

intocmirea releveului detaliat al defectelor;

cercetarea cauzelor, procedandu-se si la efectuarea

suplimentare;

de

incercari, investigatii sau calcule

evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate, Consultantul poate sa procedeze astfel:

sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;

sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;

Pag. 22

 sa solicite unui expert atestat expertizarea lucrarii, aceasta continand solutia de remediere;
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza
siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degresare, spalare, rabotare sau tencuire cu mortar special;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un program de remediere,
pe care-l va analiza si aproba ca atare sau cu completarile necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea lucrarii, vor fi tratate, respectand
prevederile Normativului C 149-88, privind procedee de reparare a elementelor din beton si beton armat si cele
din capitolul "Repararea structurilor de rezistenta din beton, beton armat si beton precomprimat" din prezentul
caiet de sarcini.

4.4. DISPOZIJII FINALE

Suprafetele de beton aparente ale elevatiilor de infrastructura vor fi vopsite cu materiale de protectie
anticoroziva, conform prescriptiilor de la "Repararea structurilor de rezistenta din beton, beton armat si beton
precomprimat" din prezentul caiet de sarcini.

Pag. 23

5. CAPITOLUL 5 SCHELE, EsAFODAJE sI CINTRE

5.1. GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile provizorii, care folosesc la realizarea lucrarii definitive si care, in functie
de destinatie, se clasifica in:

esafodaje si cintre ce suporta structuri in curs de realizare;

schele de serviciu destinate a suporta deplasarea personalului cu scule si materiale de lucru;

dispozitive de protectie la lucru sub circulate, impotriva caderii de materiale, scule, etc.; Lucrarile
provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect si se aproba de catre
Consultant pe baza avizului Proiectantului lucrarii definitive.
Toate esafodajele trebuie proiectate si executate, pentru a suporta incarcarile fara tasari sau deformatii
apreciabile. Antreprenorul trebuie sa foloseasca cricuri aprobate, pene sau alte mijloace de indepartare a tasarilor
din cofraje inainte si in timpul turnarii betonului.

5.2.

PROIECTAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Proiectul poate fi intocmit de catre antreprenor sau de catre orice unitate de proiectare autorizata.
Proiectul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa

asigure securitatea lucratorilor si lucrarilor definitive;

sa

tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;

sa adopte scheme statice simple, evitand pe cat posibil elementele solicitate la incovoiere,
care au deformatii mari;

sa fie rezistente si rigide;

sa permita montarea rapida si decofrarea lenta si sigura prin intermediul dispozitivelor de descintrare;

sa nu obtureze albia si sa asigure spatiile necesare sub pod;

deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte la betonul in curs de priza sau intarire;

sa

cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;

sa

cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;

Un exemplar complet din proiect trebuie sa existe in permanenta pe santier la dispozitia Consultantului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucrarilor provizorii ca si natura si caracteristicile
tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:

masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectiei fundatiilor;

modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, esafodajelor si schelelor;

reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria lor stabilitate si a elementelor
pe care sprijina;

sistemul de contravantuire ce trebuie asigurat in spatiu, dupa cele trei dimensiuni;

dispozitiile ce trebuie respectate in timpul manipulator si pentru toate operatiile de reglare, calare,
descintrare, decofrare, demontare;

contrasagetile si tolerantele de executie;

Pag. 24

 modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a betonului sub efectul
contractiei si precomprimarii;

dispozitivele de control ale deformatiilor si tasarilor.

Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:

specificatia

materialelor utilizate, materialele speciale, materialele

instructiuni

instructiuni
cu privire la toate elementele a caror eventuala
consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.

provenite dela terti;

de montaj a lucrarilor provizorii;

defectiune

ar

putea avea

5.3. REALIZAREA sIUTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, elementelor de inventar si a celor noi, trebuie sa corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate lucrarilor
provizorii, atat cand se folosesc produse noi, cat si cand se refolosesc produse deja utilizate, pentru care trebuie sa
se garanteze ca satisfac conditiile de rezistenta si stabilitate. Intrebuintarea de elemente refolosibile este
autorizata atat timp cat deformatiile lor sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refolosiri.
Esafodajul poate fi sustinut de palplanse care trebuie asezate, batute si indepartate intr-o maniera
satisfacatoare pentru inginer.
Esafodajul poate fi de asemenea sustinut de grinzi agatate de infrastructura permanenta a podului , cu
aprobarea scrisa a Inginerului.
Esafodajul structurilor de separare a medianei autostrazii poate fi sustinut de grinzi de fundatie, daca
acestea sunt suficient de largi pentru a realiza suportul necesar incarcarii.
Executia esafodajelor nu trebuie sa inceapa, pana cand nu este data autorizatia de incepere, de catre
Inginer. Inginerul va verifica esafodajul terminat, pentru conformitatea sa cu plansele de executie si pentru
conditiile sale generale. Se va da atentie speciala stabilitatii laterale, sprijinirii, rigidizarilor, impanarilor,
conectiunilor si cricurilor.
Esafodajele trebuie fixate pentru a produce o structura finala la elavatia si cotele indicate in plansele de
executie. Antreprenorul trebuie sa considere si sa compenseze deformatiile pe care metoda sa executie le creaza.
Materialele pentru esafodaje pot fi atat noi cat si folosite. Toate materialele sunt subiect de inspectie de
catre Inginer, pentru a determina daca acestea sunt adecvate scopului pentru care sunt folosite.
Toate materialele, pe care Inginerul le constata ca sunt stricate, indoite sau nepotrivite din alt motiv pentru
folosire, vor fi respinse. Atunci cand un articol de material este un accesoriu al proprietarului sau este disponibil in
comert, trebuie indicat in plansele de executie, producatorul , numele proprietarului, si capacitatea nominala a
articolului.
Esafodajul si suportii esafodajului trebuie protejati impotriva impactului si efectelor de vibratii, prin plasarea
de contravantuiri sau limitand accesul utilajelor, dispozitivelor de executie.
Atunci cand palplansele esafodajelor din firul apei nu mai sunt necesare, trebuie indepartate.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau la reparat in ateliere de specialitate. In acest din urma caz,
antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta justificare sa-i atenueze responsabilitatea sa.

Pag. 25

5.4.

EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROL

Tolerantele aplicabile la lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de la lucrarile definitive.

Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre antreprenori, fata de
reperele acceptate de catre Consultant.
Rezultatele masuratorilor se transmit Consultantului si Proiectantului.
Antreprenorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.

5.5.

INDEPARTAREA COFRAJELOR SI ESAFODAJELOR

Se va da atenta necesara, la indepartarea cofrajelor. Uneltele de metal nu trebuie sa atinga direct betonul
proaspat.
Esafodajele sau sprijinirile care sustin structurile de beton si cofrajele, care sustin tablierul de beton pe
grinzile podului, trebuie sa ramana pe loc, pana cand incercarile pe epruvete de beton, indica obtinerea unei
rezistente la compresiune de cel putin 15 Mpa. In lipsa acestor incercari, trebuie respectate conditiile de mai jos,
privitor la timpul de mentinere pe loc a esafodajelor, exclusiv pentru perioada de timp, cand temperatura aerului
este sub 40C si betonul nu este protejat.
Timpul minim de cofrare

Dale de planseu

7 zile

Pereti

14 zile

Coloane

7 zile

Dale pentrupodete dalate

7 zile

Suporti trebuie indepartati treptat pentru a permite betonului sa-si sustina masa sa, uniform.
Suporti esafodajelor trebuie eliberati aproape de centrul deschiderii si sa progreseze inainte catre suportii de
capat.
Toate palplansele esafodajelor trebuie indepartate.

5.6.

PRESCRIPTIICOMPLEMENTARE PRIVIND CINTRELE, ESAFODAJELE

Proiectul cintrelor, esafodajelor, cat si montajul acestora in amplasament, se intocmeste pe raspunderea

antreprenorului general si se avizeaza de catre beneficiar si proiectant.
Pentru dispozitivele secundare, se admite schematizarea de principiu a acestora si prezentarea
beneficiarului pentru aprobare cu cel putin 15 zile inainte de inceperea executiei.

Pag. 26

6.

CAPITOLUL 6 C O F R A J E

6.1.

GENERALITATI

Cofrajele sunt structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate in lucrare, dau
betonului forma proiectata. In termenul de cofraj se includ atat cofrajele propriu-zise, cat si dispozitivele pentru
asezarea si imbinarea acestora: buloane, cleme, tiranti, distantieri, etc. care contribuie la asigurarea realizarii
formei dorite.
Cofrajele si sustinerile corespunzatoare lor se executa numai pe baza de proiecte, intocmite de unitati de
proiectare specializate, in conformitate cu prevederile STAS 7721 - 90, acestea trebuind sa fie astfel alcatuite incat
sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare, prevazute in proiect, pentru elementele
ce urmeaza a fi executate, respectandu-se inscrierea in abaterile admisibile prevazute in "Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat. Indicativ NE 012-99
Anexa III.1".

sa

asigure suprafete netede, fara goluri, fisuri sau alte defecte;

sa

fie etanse, astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;

sa

fie stabile si rezistente, sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie;

sa asigure ordinea de montare si demontare stabilita, fara a se degrada elementele de beton cofrate, sau
componentele cofrajelor si sustinerilor;

sa

permita decofrarea usoara si totala;

sa permita, la decofrare, o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza;

sa

permita inchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;

sa permita inchiderea cu usurinta (indiferent de natura materialului din care este alcatuit
cofrajul) a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate, inainte de
inceperea turnarii betonului;

sa

materialele din care se executa sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare;

aiba fetele, ce vin in contact cu betonul, curate, fara crapaturi, sau alte defecte;

Proiectul cofrajelor va cuprinde si tehnologia de montare si decofrare.

6.2.

CONDITII TEHNICE PENTRUEXECUTIA COFRAJELOR

In afara prevederilor generale de mai sus, cofrajele vor trebui sa mai indeplineasca urmatoarele conditii:

sa

permita pozitionarea armaturilor din otel beton si de precomprimare;

sa
permita fixarea sigura si in conformitate cu proiectul, a pieselor inglobate din zonele de
capat a grinzilor (placi de repartitie, teci, etc.);

sa permita compactarea cat mai buna in zonele de ancorare, in special a grinzilor postintinse;
sa asigure posibilitatea de deplasare si pozitia de lucru corespunzatoare a muncitorilor care executa
turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulatia pe armaturile postintinse;
sa permita scurtarea elastica la precomprimarea si intrarea in lucru a greutatii proprii, in conformitate cu
prevederile proiectului;
sa fie prevazute, dupa caz, cu urechi de manipulare, sa fie prevazute cu dispozitive speciale pentru
prinderea vibratoarelor de cofraj, atunci cand acestea sunt inscrise in proiect;

Pag. 27

distantierii cofrajului, lasati in beton, sa nu afecteze durabilitatea

nu introduca incarcari suplimentare asupra structurii;

sauaspectulbetonului,

cofrajele metalice sa nu prezinte defecte de laminare, pete de

contact cu betonul.

rugina pefetele

sa

ce vin in

Pentru a evita deteriorarea muchiilor betonului, la executia cofrajului se va asigura tesirea acestora. Tesirea
se va realiza la dimensiunile de 2x2cm, daca in detalii nu se prevede altfel.

6.3.

TIPURI DE COFRAJE, TRANSPORT

Cofrajele se pot confectiona din: lemn sau produse pe baza de lemn, metal sau produse pe baza de
polimeri. Fetele cofrajelor vor fi din:

Lemn sau produse pe baza de lemn;

Tego;

Doka, Paschal, Peri, etc. tratate cu rasini sau materiale similare;

Table metalice;

Cofrajele se clasifica din urmatoarele puncte de vedere:

A)

fata de pozitia cofrajului de la turnarea betonului la decofrare:

cofraje stationare;

cofraje mobile (cofraje glisante, cofraje pasitoare);

B)

din punct de vedere al utilizarii componentelor:

cofraje de inventar, la care componentele sunt mijloace de inventar si se folosesc de mai multe ori;
cofraje unicat, la care componentele se utilizeaza o singura data (de regula acestea sunt din lemn);
cofraje pierdute, la care componentele intra in alcatuirea elementelor din beton care se toarna pe santier;
cofraje virtuale, la care betonul se toarna in spatii construite anterior (groapa in care se toarna fundatia).
Pentru aceste din urma cofraje, abaterile fata de dimensiunile de referinta din proiect, sunt cele specifice
lucrarilor de pamant si nu cele specifice elementelor din beton turnat in "cofraje reale".
C)

fata de

calitatea suprafetei de beton obtinute dupa

decofrare:

cofraje

pentru beton aparent;

cofraje

pentru betoane brute; suprafetele obtinute

6.4.

fiind acoperite cutencuiala,placaje etc;

PREGATIREA LUCRARILOR DECOFRARE

Inainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite si reparate. Refolosirea cat si numarul de refolosiri, se
vor stabili numai cu acordul Consultantului.
In scopul refolosirii lor, cofrajele vor fi supuse urmatoarelor operatiuni:
curatirea cu grija, repararea si spalarea lor, inainte si dupa refolosire; cand spalarea se face in
amplasament, apa va fi drenata in afara (nu este permisa curatirea cofrajelor numai cu jet de aer);

tratarea suprafetelor ce vin in contact cu betonul, cu o substanta

decofrarea, in scopul desprinderii usoare a cofrajului.

cetrebuie

sa usureze

In cazul in care se folosesc substante lubrifiante, uleioase, nu este permis ca acestea sa vina in contact cu
armaturile. Substantele de ungere a cofrajului trebuie aplicate in straturi uniforme pe

Pag. 28

suprafata interioara si trebuie sa nu aiba nici o influenta daunatoare asupra suprafetei betonului (sa nu pateze
betonul, sa nu afecteze durabilitatea betonului, sa nu corodeze cofrajul). Agentii de decofrare trebuie sa se aplice
usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in conditii climaterice de executie a lucrarilor.

6.5.

MONTAREA COFRAJELOR
Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii:
trasarea pozitiei cofrajelor;
asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
verificarea si corectarea pozitiei panourilor;
incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.

6.6.

SUSTINERILE COFRAJELOR

In cazurile in care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea

solicitarilor, tinand seama de gradul de compactare si de posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite
producerea tasarilor.
In cazurile in care terenul este inghetat, sau expus inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel incat
sa se evite deplasarea acestora, in functie de conditiile de temperature.

6.7.

CONTROLUL $IRECEPTIA LUCRARILOR DEEXECUTIEA COFRAJELOR

In vederea asigurarii unei executii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificari etapizate astfel:
preliminar, controlandu-se lucrarile pregatitoare si elementele sau subansamblurile de cofraje si sustineri;
in cursul executiei, verificandu-se pozitionarea in raport cu trasarea si modul de fixare a elementelor;
final, receptia cofrajelor si consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru verificarea
calitatii lucrarilor ce devin ascunse".

Pag. 29

7.

CAPITOLUL 7 A R M A T U R I

7.1.

GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice necesare pentru proiectarea, procurarea, fasonarea si montarea
armaturilor utilizate la structurile de beton armat si beton precomprimat pentru poduri, precum si conditiile tehnice
ce trebuie indeplinite de armaturile existente care urmeaza sa fie inglobate in lucrare.
Pentru conditiile specifice privind fundatiile, elevatiile, suprastructurile din beton armat se vor respecta si
prevederile din capitolele "Infrastructuri - fundatii directe; Infrastructuri - fundatii indirecte de adancime;
Infrastructuri - culei, pile; Suprastructuri din beton armat; Suprasructuri de tip mixt".

7.2.

DOCUMENTEDEREFERINTA
1.

NE 012-99, CP-012 /1-2001 Codul de Practica pentru executia betonului si betonului armat

2.

STAS 438/1-89Bare

de

armatura

de

otel.

Tipuri

si

cerinte de calitate
3.

STAS 438/2-91Sarme de otel trase la rece pentru armatura

4.
5.
6.
7.
8.
9.

STAS 438/3-98Plase de sarme pentru armatura

P 59-86
Instructii tehnice pentru proiectare si folosire a plaselor
otel pentru betonul armat
C 28-83

Instructii tehnice pentru barele de armatura sudate

ST 009/2005 Specificatii tehnice referitoare la cerintele si criteriile

pentru produsele de otel folosite ca armatura pentru beton
C 16-84

de sarma din

deperformanta

Norme pentru executia lucrarilor pe timp friguros

Legea nr.10/1995 Legea privitoare la calitatea constructilor

10. Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe in acest caiet de sarcini Lista nu
este limitativa.

7.3.

OfELURIPENTRUARMATURI

Tipurile utilizate curent in elementele de beton armat si beton precomprimat si domeniile lor de aplicare
sunt indicate in tabelul urmator si corespund prevederilor din "Codul de practica" indicativ NE 012-99.

Tipul de otel

Simbol

Otel beton rotund neted STAS 438/1-89

OB 37

Domeniul de utilizare

Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive.

STNB
Sarma trasa neteda pentru beton armat STAS
438/2-91
STNB
Plase sudate pentru beton armat SR 438/3-98
PC 52 , Bst
Produse din otel pentru armarea betonului. Otel 500
beton cu profil periodic

Pag. 30

Armaturi de rezistenta sau armaturi constructive;

armaturile de rezistenta
numai sub forma de plase sau carcase sudate.

Armaturi de rezistenta pentru betoane de clasa cel

putin C 12/15 (Bc 15).

STAS 438/1-89

PC 60,
500

Bst
Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de
clasa cel putin C 16/20 (Bc 20)

Armaturi pretensionate . sarme netede STAS SBP I si

6482/2-80 . sarme amprentate STAS 6482/3- SBP II
80 . toroane

SBPA
I
SBPA II
TBP

Armaturi de rezistenta la elemente cu betoane de

clasa cel putin C 25/30
si
(Bc 30)

Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a
importat otelul si trebuie sa fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
In certificatul de calitate se va mentiona tipul corespunzator de otel din STAS 438/1, 2, 3 - 89, 91, 98,
echivalarea fiind facuta prin luarea in considerare a tuturor parametrilor de calitate.
In cazul in care exista dubiu asupra modului in care s-a efectuat echivalarea, antreprenorul va putea utiliza
otelul respectiv numai pe baza rezultatelor incercarilor de laborator, cu acordul scris al unui institut de specialitate
si dupa aprobarea beneficiarului.

7.4.

LIVRAREA SI MARCAREA OTELULUI BETON

Livrarea otelului beton se va face in conformitate cu reglementarile in vigoare, insotita de un document de

calitate (certificat de calitate/inspectie, declaratie de conformitate) si dupa certificarea produsului de un organism
acreditat, de o copie dupa certificatul de conformitate.
Documentele ce insotesc livrarea otelului beton de la producator trebuie sa contina urmatoarele informatii:

denumirea si tipul de otel; standardul utilizat;

toate informatiile pentru identificarea loturilor;

greutatea neta;
valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta o eticheta, bine legata, care va contine:
marca produsului;
tipul armaturii;
numarul lotului si al colacului sau legaturii;
greutatea neta;
semnul CTC.
Otelul livrat de furnizori intermediari va fi insotit de un certificat privind calitatea produselor, care va
contine toate datele din documentele de calitate eliberate de producatorul otelului beton.

7.5.

TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Barele de armatura, plasele sudate si carcasele prefabricate de armatura, vor fi transportate si depozitate
astfel incat sa nu sufere deteriorari sau sa prezinte substante care pot afecta armatura si/sau betonul, sau
aderenta beton - armatura.
Otelurile pentru armaturi trebuie sa fie depozitate separat pe tipuri si diametre, in spatii amenajate si dotate
corespunzator, astfel incat sa se asigure:

corodarea armaturii;

evitarea condplor care favorizeaza

alte materiale;

evitarea murdaririi acestora cu pamant sau

Pag. 31

 asigurarea posibilitatilor de identificare usoara a fiecarui sortiment si diametru.

7.6.

CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii otelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din "Codul de practica"
NE 012 - 99 si anexa 7.1 dinCodul de practica NE 013-02.

7.7.

FASONAREA, MONTAREA SI LEGAREA ARMATURILOR

Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura, se va face in stricta conformitate cu

prevederile proiectului.
Inainte de a
se trece la fasonarea
armaturilor, executantul
va analiza prevederile
proiectului,
tinand
seama de
posibilitatile practice
de montare si fixare a barelor,
precum si de aspectele
tehnologice de betonare si compactare. Daca se considera necesar, va face propuneri de modificare, ce vor fi
supuse aprobarii proiectantului.
Armatura trebuie taiata, indoita si manipulata astfel incat sa se evite:
deteriorarea mecanica (de ex. crestaturi, loviri);

ruperi ale sudurilor in carcase si

contactul cu substante care pot

plase sudate;
afecta proprietatile de aderenta sau pot produce

coroziune.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. In acest scop se vor indeparta:
eventuale impuritati de pe suprafata barelor;
rugina, in special in zonele in care barele urmeaza a fi innadite prin sudura.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea sectiunilor barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile prevazute in
standardele de produs.
Otelul - beton livrat in colaci, sau barele indoite, trebuie sa fie indreptate inainte de a se proceda la taiere si
fasonare fara a se deteriora profilul (la intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 1 mm/m).
Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat sa se evite confundarea lor si
sa se asigure pastrarea formei si curateniei lor, pana in momentul montarii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C. Barele cu profil periodic cu diametrul mai mare
de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandari privind fasonarea, montarea si legarea armaturilor sunt prezentate in Anexa II.1. din "Codul
de practica" indicativ - NE 012-99 si cap10 din Codul de practica NE 013-02.

7.8.

TOLERANTE DE EXECUTIE

In Anexa II.2. a "Codului de practica"- NE 012-99 sunt indicate abaterile limita la fasonarea si montarea
armaturilor.
Daca prin proiect se indica abateri mai mici, se respecta acestea.

7.9.

PARTICULARITATl PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sarma trasa neteda STNB sau profilata STPB, se utilizeaza ori de cate ori este posibil la
armarea elementelor de suprafata, in conditiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea si utilizarea plaselor sudate se va face in conformitate cu reglementarile tehnice in vigoare.
Plasele sudate se vor depozita in locuri acoperite, fara contact direct cu pamantul sau cu substante care ar
putea afecta armatura sau betonul, pe loturi de aceleasi tipuri si notate corespunzator.

Pag. 32

Incarcarea, descarcarea si transportul plaselor sudate se vor face cu atentie, evitandu-se izbirile si
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Incercarile sau determinate specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calitatii sudarii nodurilor, se vor
efectua conform STAS 438/3-1998.
In cazurile in care plasele sunt acoperite cu rugina, se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere.
Dupa indepartarea ruginii, reducerea dimensiunilor sectiunii barei nu trebuie sa depaseasca abaterile
prevazute in standardele de produs.

7.10.

REGULI CONSTRUCTIVE

Distantele minime intre armaturi precum si diametrele minime admise pentru armaturile din beton armat
monolit, sau preturnat, in functie de diferitele tipuri de elemente, se vor considera conform STAS 10111/2-87 si
NE 012-99.

7.11.

INNADIREA ARMATURILOR

Alegerea sistemului de innadire se face conform prevederilor proiectului si prevederilor STAS 10111/2-87 si
NE 012-99. De regula, innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura, sau prin sudura functie de
diametrul/tipul barelor, felul solicitarii, zonele elementului (de ex. zone plastice potentiale ale elementelor
participante la structuri antiseismice).
Procedeele de innadire pot fi realizate prin:
suprapunere;
sudura;
mansoane metalo - termice;
mansoane prin presare.
Innadirea armaturilor prin suprapunere trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile STAS 10111/2-87.
Innadirea armaturilor prin sudura se face prin procedee de sudare obisnuita (sudare electrica prin puncte,
sudare electrica cap la cap, prin topire intermediara, sudare manuala cu arc electric prin suprapunere cu eclise,
sudare manuala cap la cap cu arc electric - sudare in cochilie, sudare in semimanson de cupru - sudare in mediu
de bioxid de carbon), conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton
(C 28 - 1983 si C 150 - 1999), in care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si
conditiile de executie.
Nu se permite folosirea sudurii la innadirile armaturilor din oteluri ale caror calitati au fost imbunatatite pe
cale mecanica (sarma trasa). Aceasta interdictie nu se refera si la sudurile prin puncte de la nodurile plaselor
sudate executate industrial.
La stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale, trebuie sa se tina seama de spatiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., functie de sistemul de innadire utilizat.
Utilizarea sistemelor de innadire prin dispozitive mecanice (mansoane metalo - termice prin presare sau alte
procedee) este admisa numai pe baza reglementarilor tehnice specifice sau agrementelor tehnice.

7.12.

STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilitatii elementelor/structurilor din protectia armaturii contra coroziunii si o

conlucrare corespunzatoare cu betonul, este necesar ca la elementele din beton armat sa se realizeze un strat de
acoperire cu beton minim. Grosimea minima a stratului se determina functie de tipul elementului (categoria
elementului, conditiile de expunere, diametrul armaturilor, clasa betonului, gradul de rezistenta la foc, etc).
Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilita din proiect.

Pag. 33

Grosimea stratului de acoperire cu beton in medii considerate fara agresivitate chimica, se va stabili
conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton in mediile cu agresivitate
chimica, este precizata in reglementari tehnice speciale. In Anexa II.3. a "Codului de practica" NE 012-99, se
prezinta grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor pentru elemente/structuri situate in zona
litoralului.
Pentru asigurarea la executie a stratului de acoperire proiectat, trebuie realizata o dispunere
corespunzatoare a distantierilor din materiale plastice, sau mortar. Este interzisa utilizarea distantierilor din
cupoane metalice sau din lemn.

7.13.

INLOCUIREA ARMATURILOR PREVAZUTE IN PROIECT

In cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in proiect, se poate proceda la

inlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distantele minime, respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate, trebuie
sa indeplineasca conditiile din STAS 10107/2-90, STAS 10111/2-87 si NE 012-99.
Inlocuirea se va inscrie in planurile de executie care se depun la Cartea Constructiei.

7.14.

PROTECTIA ANTICOROZIVA A ARMATURILOR

In cazurile in care, prin graficul de executie sau datorita unor sistari, de la data montarii armaturii si pana la
data incorporarii ei complete intr-un element de beton, vor trece mai mult de 3 luni, atunci armaturile sau zonele
respective de armatura vor fi protejate anticoroziv. Costurile respective vor fi suportate de catre antreprenor.
Armaturile aparente existente in elementele din beton armat sau beton precomprimat, care urmeaza sa fie
inglobate in beton pentru continuarea lucrarilor si care nu au fost protejate, iar de la montarea lor au trecut mai
mult de trei luni, se vor proteja anticoroziv. Protectia anticoroziva va fi prima operatie care se va executa la
inceperea activitatii.
Protectia anticoroziva se va executa numai daca, dupa curatire, sectiunea barelor aceluiasi element este
redusa cu cel mult 5 %. In caz contrar va fi solicitat proiectantul pentru a stabili solutia ce se impune, eventual
suplimentarea barelor.
Protectia anticoroziva a armaturilor consta in curatirea barelor (rugina, grasimi, impuritati) si aplicarea
materialelor specifice de protectie. Modul de curatire si de aplicare a materialelor de protectie vor fi conforme cu
instructiunile de utilizare a produsului, emise de producator.
Materialele de protectie vor fi insotite de instructiuni de utilizare si de agrementul tehnic si vor fi aprobate de
Beneficiar cu avizul Proiectantului.

Pag. 34

8.

CAPITOLUL 8 B E T O A N E

8.1. GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale necesare la proiectarea si executia elementelor sau
structurilor din beton simplu, beton armat si beton precomprimat pentru poduri de sosea.
La executia betoanelor din fundatii, elevatii, suprastructuri din beton armat si beton precomprimat,
prevederile din prezentul capitol se vor completa si cu prevederile specifice cuprinse in capitolele "Infrastructuri fundatii directe; Infrastructuri - fundatii indirecte de adancime; Infrastructuri - culei, pile; Suprastructuri din beton
armat; Suprasructuri de tip mixt".
De asemenea se vor avea in vedere si reglementarile cuprinse in anexele I.1, I.3, I.4, I.5 din "Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, aprobat
de M.L.P.A.T. cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 , prevederile din STAS10111/2-87 si"Codului de practica pentru
producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007.
Clasa betonului este definita conf NE 012-99 pe baza rezistentei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este
rezistenta la compresiune in N/mm2, determinata pe cilindri de 0 150/ H=300 mm sau pe cuburi cu latura de 150
mm, la varsta de 28 zile, sub a carui valoare se pot situa statistic, cel mult 5% din rezultate. Epruvetele vor fi
pastrate conform STAS 1275/88.

Pentru corelarea cu clasele de betoane definite conf "STAS 10111/2-87", se prezinta in

continuare un tabel de echivalenta:
Clasa betonului
Clasa Betonului conf
conform NE 012/99
STAS 10111/287

C 8/10

Bc 10

C 12/15

Bc 15

C 16/20

Bc 20

C20/25

Bc 25

C 25/30

Bc 30

C 30/37

C 35/45

Bc 35

C 40/50

Bc 50

C 45/55

C 50/60

Bc 60

Pentru asigurarea durabilitatii, proiectul va tine cont de modul si gradul in care lucrarea este expusa la
unii factori agresivi ai mediului si va respecta "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ
CP 012/1-2007
Daca dupa analizarea condplor speciale de mediu se impun masuri speciale, clasa betonului va fi stabilita in
acord cu urmatorii parametri:
gradul de impermeabilitate;
tipul de ciment;
Pag. 35

 cont;inutul minim de ciment;

raportul apa/ciment maxim.
La proiectarea si executarea unor poduri din beton armat si beton precomprimat, cu caracter deosebit, se
recomanda colaborarea cu laboratoare de specialitate si catedre de specialitate din invat;amantul superior care
poate avea ca obiect:
aprofundarea unor probleme privind calculul solicitarilor;
verificarea comportarii prin incercari pe modele sau la scara naturala;
elaborarea de caiete de sarcini speciale;
stabilirea de masuri pentru asigurarea durabilitatii si asistentei tehnice la executie.

8.2.

DOCUMENTE DE REFERINTA
1. NE 012 2007 Codul de practica pentru executarea betonului si lucrarilor de beton armat
2. CP 012/1-2007 Codul de practica pentru producerea betonului
3. C56-85 Normativ pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
4. C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si
beton armat
5. C16-84 Normativ pentru executarea lucrarilor pe timp friguros.
6.

SR EN 1504-1-2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 1.

Definitie.

7.SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 10.
Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor.
8. SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Partea 2.
Sisteme de protectie de suprafata pentru beton.
9. Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii
10.

Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet de sarcini

Lista nu este limitativa.

8.3.

MA TERIALE UTILIZA TE LA PREPARAREA BETOANELOR

8.3.1.

CIMENT

Cimenturile vor satisface cerintele din standardele nationale de produs sau din standardele profesionale.
Cimenturile uzuale, conform SR EN 197-1:2002, sunt grupate in cinci tipuri principale de ciment dupa cum
urmeaza:.

CEM

Ciment

Portland

CEM

II

Ciment

Portland compozit

CEM

III

Ciment

de furnal

Pag. 36

CEM IV Ciment puzzolanic

CEM V Ciment compozit

Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si conditiile de utilizare sunt
precizate in Anexa M din "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 si NE 013-02.

8.3.1.1.

Livrare si transport

Cimentul se livreaza ambalat in saci de hartie sau vrac, transportat in vehicule rutiere sau vagoane de cale
ferata, insotit de documentele de certificare a calitatii.
In cazul cimentului vrac, transportul se face numai in vehicule rutiere, cu recipiente speciale sau vagoane de
cale ferata speciale tip Z. V. C. cu descarcare pneumatica.
Cimentul va fi protejat de umezeala si impuritati in timpul depozitarii si transportului.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare), livrarea cimentului va fi
insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:

tipul de ciment si fabrica producatoare;

data sosirii in depozit;

numarul certificatului de calitate eliberat de producator si datele inscrise in acesta;
garantia respectarii condplor de pastrare;

numarul buletinului de analiza a calitatiicimentului

efectuata de un laborator autorizat si datele continute in acesta, inclusiv precizarea condplor de utilizare,
in toate cazurile in care termenul de garantie a expirat.
Obligatiile furnizorului referitoare la garantarea cimentului se vor inscrie in contractul intre furnizor si
utilizator.
Conform standardului SR EN 196/ 7-95 pentru verificarea conformitatii unei livrari sau a unui lot cu
prevederile standardelor, cu cerintele unui contract sau cu specificatiile unei comenzi, prelevarea probelor de
ciment trebuie sa aiba loc in prezenta producatorului (vanzatorului) si a utilizatorului. De asemenea, prelevarea
probelor de ciment poate sa se faca in prezenta utilizatorului si a unui delegat a carui impartialitate sa fie
recunoscuta atat de producator cat si de utilizator.
Pentru efectuarea de incercari in caz de dubiu ,etc. este recomandabil de a preleva o proba pe saptamana
pentru fiecare tip de ciment. Luarea de probe se face in general dupa sau in timpul furnizarii, dar nu mai tarziu de
24 de ore dupa livrare.

8.3.1.2.

Depozitarea

Depozitarea cimentului se face numai dupa

receptionarea cantitativa si
calitativa
a acestuia,
conform prevederilor din Anexa VI. 1 din Codul
de practica NE 012-99,inclusiv prin
constatarea
existentei si examinarea documentelor de certificare a calitatii si verificarea capacitatii libere de depozitare in
silozurile destinate tipului respectiv de ciment sau in incaperi special amenajate.
Pana la terminarea efectuarii determinarilor, acesta va fi depozitat in depozitul tampon inscriptionat.
Depozitarea cimentului in vrac se face in celule tip siloz, in care nu au fost depozitate anterior alte materiale,
marcate prin inscriere vizibila a tipului de ciment. Depozitarea cimentului ambalat in saci, trebuie sa se faca in
incaperi inchise. Pe intreaga perioada de exploatare a silozurilor se va tine evidenta loturilor de ciment depozitate
in fiecare siloz prin inregistrarea zilnica a primirilor si a livrarilor. Sacii vor fi asezati in stive pe scanduri, dispuse cu
interspatii, pentru a se asigura circulatia aerului la partea inferioara a stivei si la o distanta de 50 cm de la peretii
exteriori, pastrand imprejurul lor un spatiu suficient pentru circulate. Stivele vor avea cel mult 10 rinduri de saci
suprapusi.
Nu se va depasi termenul de garantie prescris de producator, pentru tipul de ciment utilizat.

Pag. 37

Cimentul a carui perioada de garantie a fost depasita, trebuie verificat, privitor la calitate si daca este gasit
sub clasa sa, trebuie indepartat din zona, intr-un depozit separat si identificat .Acest ciment poate fi folosit pentru
lucrari care necesita o clasa de ciment mai mica , doar cu aprobarea Inginerului.

8.3.I.3.

Controlul calitatii cimentului

Controlul calitatii cimentului se face:

la aprovizionare, inclusiv prin verificarea certificatului de calitate/garantie emis de producator sau de baza
de livrare conform tabel 22 din "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/12007
inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat conform ANEXA VI.1 punctul B.1 din "Codul de
practica" - NE 012-99.
Metodele de incercare sunt reglementate prin standardele SREN 196-1/95, SREN 196-3/97, SREN 1966/94, SREN 196-7/95, SREN 196-8/2004.

8.3.2.

AGREGATE

Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton si " Codului de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 012-99; sau dupa caz, SR 6622002 si SR 667-2000.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de concasaj. Partea
levigabila este de max. 2%.
Se va folosi pietris de rau, sorturile 7 - 16 si 16 - 31. Partea levigabila admisa la pietris este de
0,5%.
- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7; pietris 7 - 16 si 16 - 31, se va inscrie in zona
foarte buna a limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
Pentru prepararea betoanelor avand densitatea aparenta normala cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3, se
folosesc agregate grele, provenite din sfaramarea naturala si/sau concasarea rocilor.
Pentru prepararea betoanelor, curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se
incadreze functie de dozajul de ciment si consistenta betonului, in zona recomandata conform ANEXEI L din
""Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 iar pentru realizarea elementelor
prefabricate si NE 013-02.

8.3.2.I.

Producerea si livrarea agregatelor

Detinatorii de balastiere/cariere sunt obligati sa prezinte la livrare certificatul de calitate pentru agregate si
certificatul de conformitate eliberat de un organism de certificare acreditat.
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o
comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C Inspectoratul de Stat in Constructii.
Pentru obtinerea atestatului, statiile de producere a agregatelor trebuie sa aiba un sistem propriu de
asigurare a calitatii (sau sa functioneze in cadrul unui agent economic cu sistem de asigurare a calitatii care sa
cuprinda si aceasta activitate) care sa fie cunoscut, implementat si sa asigure calitatea produsului livrat la nivelul
prevederilor din reglementari, comenzi sau contracte. seful statiei va fi atestat de I.S.C. prin inspectiile teritoriale.
Reatestarea statiei se va face dupa aceeasi procedura la fiecare 2 (doi) ani.
Pentru aceasta, statiile de producere a agregatelor trebuie sa dispuna de:

Pag. 38

 autorizatiile necesare exploatarii balastierei si documentele care sa dovedeasca natura zacamantului;

documentele cu privire la sistemul de asigurare a calitatii adoptat (de exemplu: manualul de calitate,
proceduri generale de sistem, proceduri operationale, plan de calitate, regulament de functionare, fisele
posturilor, etc);
depozite de agregate, cu platforme amenajate si avand compartimente separate si marcate pentru
numarul necesar de sorturi rezultate;

utilaje de sortare etc., in buna stare de functionare, atestate CNAMEC ( Comisia

atestare a masinilor si echipamentelor de constructii);

Nationala de

personal care va avea cunostintele si experienta necesare pentru acest gen de

se va dimensiona in concordanta cu prevederile sistemului de asigurare a calitatii;

activitati, ce

laborator autorizat, sau dovada colaborarii prin conventie sau contract, cu alt laborator autorizat.
Comisia de atestare interna va avea urmatoarea componenta:
presedinte - conducatorul tehnic al agentului economic (cu studii de specialitate) sau in lipsa acestuia un
specialist atestat de M.L.P.T.L. ca "Responsabil tehnic cu executia", angajat permanent sau in regim de
colaborare;

membri;

specialist cu atributii in domeniul controlului de calitate;

specialist cu atributii in domeniul mecanizarii;

seful laboratorului autorizat al unitatii tutelare sau al laboratorului cu care s-a incheiat o conventie sau un
contract de colaborare.
In cazul in care atributiile specialistului din domeniul controlului de calitate sunt exercitate prin cumul de
functii (in conformitate cu sistemul de asigurare a calitatii adoptat) de una din persoanele nominalizate in comisie,
nu va mai fi necesara participarea unui alt specialist.
Specialistul din domeniul mecanizarii va putea fi angajat in regim de colaborare pentru participarea la
actiunile privind atestarea balastierei si va avea cunostpele necesare verificarii tehnice a utilajelor si aparaturii
utilizate.
Verificarile periodice se vor face trimestrial de catre comisia de atestare pentru mentinerea condplor avute in
vedere la atestare si functionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In vederea rezolvarii neconformitatilor constatate cu ocazia auditului intern, a verificarilor trimestriale sau a
inspectiilor efectuate de organismele abilitate, agentul economic (statia de preparare agregate sau forul tutelar) va
lua masuri preventive sau corective dupa caz. Ducerea la indeplinire a actiunilor corective se comunica in
maximum 24 ore organului constatator pentru a decide in conformitate cu prevederile urmatoare.
In situatia constatarii unor deficiente cu implicatii asupra calitatii agregatelor se vor lua urmatoarele masuri:
OPRIREA livrarii de agregate pentru betoane daca se constata cel putin una din urmatoarele deficiente:
deteriorarea peretilor padocurilor de depozitare a agregatelor;
deteriorarea platformei de depozitare a agregatelor;
lipsa personalului calificat ce deserveste statia;
nerespectarea instructiunilor de intretinere a utilajelor;
alte deficiente ce pot afecta nefavorabil calitatea agregatelor.

Pag. 39

OPRIREA functionarii statiei de producere a agregatelor in baza uneia din urmatoarele constatari:
dereglarea utilajelor de sortare, spalare a agregatelor;
obtinerea de rezultate necorespunzatoare privind calitatea agregatelor;
nerespectarea efectuarii incercarilor conform reglementarilor in vigoare;
nefunctionarea sistemului de asigurare a calitatii.
In aceste cazuri reluarea activitatii in conditii normale se va face pe baza reconfirmarii certificatului de
atestare de catre comisia de atestare.
Alegerea dimensiunii maxime a agregatelor se va face conform celor prezentate in paragraful "Proiectarea
amestecului".
Agregatele ce sunt utilizate la prepararea betoanelor care vor fi expuse in medii umede trebuie verificate in
prealabil prin analiza reactivitatii cu alcaliile din beton.

8.3.2.2.

Transportul si

depozitarea

Agregatele nu trebuie sa fie contaminate cu alte materiale in timpul transportului sau depozitarii.
Depozitarea agregatelor trebuie facuta pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltime corespunzatoare pentru
evitarea amestecarii cu alte sorturi. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Controlul calitatii agregatelor
Controlul calitatii agregatelor este prezentat in Tabel 22 din "Codul de practica pentru producerea betonului
" indicativ CP 012/1-2007, iar metodele de verificare sunt reglementate in STAS 4606/80.
Pentru elementele prefabricate se va respecta si Codul de practica NE 013-02 Anexa 7.1.

8.3.3.

APA

Apa de amestecare utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta
sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca condple tehnice prevazute in SR EN 1008-2003

8.3.4.

ADITIVI

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor are drept scop:

imbunatatirea lucrabilitatii betoanelor destinate executarii elementelor cu armaturi dese, sectiuni subtiri,
inaltime mare de turnare;
punerea in opera a betoanelor prin pompare;
imbunatatirea gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau situate in medii
agresive;
imbunatatirea comportarii la inghet - dezghet;
realizarea betoanelor de clasa superioara;
reglarea procesului de intarire, intarziere sau accelerare de priza in functie de cerintele tehnologice;
cresterea rezistentei si a durabilitatii prin imbunatatirea structurii betonului.

Pag. 40

Aditivii trebuie sa indeplineasca cerintele din reglementarile specifice sau agrementele tehnice in vigoare.
Principalele tipuri de aditivi uzuali, care sunt diferentiati dupa efectul lor asupra betonului, sun dati mai jos:

Reducatori de apa
Reducatori de apa, inalta rezistenta
Intarzietori
Accelerarori de priza si pentru rezistente initiale mari
Antrenori de aer
Protectori impotriva inghetului
Impermeabilizatori
Inhibatori de coroziune

Utilizarea aditivilor la prepararea betoanelor este obligatorie in cazurile mentionate in tabelul urmator:

Nr.
crt

Categoria de betoane

Aditiv recomandat

Observatii

antrenor de aer
1
2

Betoane supuse la inghet - dezghet repetat

Betoane cu permeabilitate redusa

Betoane expuse in conditii de agresivitate

intensa si foarte intensa

Reducator de apa - plastifiant

Dupa caz:
- intens reducator superplastifiant

idem

Dupa caz:
-intens reducator
superplastifiant -inhibitor de
coroziune

plastifiant sau superplastifiant

Tasarea betonului: T3T3/T4 sau T4/T5-T5

Betoane de rezistenta avand clasa cuprinsa

intre C 12-15 si C 30/37 inclusiv
5

Betoane executate monolit avand clasa >C

35/45

superplastifiant - intens
reducator de apa

6
7

Betoane fluide - cu tasare egala cu T5

Betoane masive
Betoane turnate prin tehnologii speciale (fara
vibrare)

superplastifiant
(Plastifiant) Superplastifiant +
intarzietor de priza

Betoane turnate pe timp calduros

10

Betoane turnate pe timp friguros

Betoane cu rezistente mari la termene scurte

Intarzietor de priza +
Superplastifiant (Plastifiant)
Anti-inghet + accelerator de
priza
Acceleratori de intarire

In cazurile in care desi nu sunt mentionate in tabel, executantul apreciaza ca din motive tehnologice trebuie
sa foloseasca obligatoriu aditivi de un anumit tip, va solicita avizul proiectantului si includerea acestora in
documentatia de executie.
Atunci cand este necesar, Antreprenorul va propune folosirea aditivilor specifici, mentionand tipul, dozajul,
numele comercial si specificatiile suplimentare necesare sau prevederile speciale pentru folosirea acestora.
Produsul trebuie aprobat de Inginer, inainte de folosirea acestuia in amestecul de beton. Antreprenorul sau
producatorul betonului va tine cont de recomandarile din Codul de Practica CP 012/1-2007.

Pag. 41

In cazurile in care se folosesc concomitent doua tipuri de aditivi a caror compatibilitate si comportare
impreuna nu este cunoscuta, este obligatorie efectuarea de incercari preliminare si avizul unui institut de
specialitate.
Condple tehnice pentru materialele componente (altele decat cele obisnuite) prepararea, transportul,
punerea in lucrare si tratarea betonului, vor fi stabilite de la caz la caz in functie de tipul de aditiv utilizat si vor fi
mentionate in fisa tehnologica de betonare.

8.3.5.

ADAOSURI

Adaosurile sunt materiale anorganice fine ce se pot adauga in beton in cantitati de peste 5% substanta
uscata fata de masa cimentului, in vederea imbunatatirii caracteristicilor acestuia sau pentru a realiza proprietati
speciale.
Adaosurile pot imbunatati urmatoarele caracteristici
impermeabilitate, rezistenta la agenti chimici agresivi.

ale

betoanelor:

lucrabilitatea,

gradul

de

Exista doua tipuri de adaosuri:

inerte, inlocuitor partial al parp fine din agregate, caz in care se reduce cu cca. 10% cantitatea de nisip 0
- 3 mm din agregate. Folosirea adaosului inert conduce la imbunatatirea lucrabilitatii si compactitatii
betonului.
active, caz in care se conteaza pe proprietatile hidraulice ale adaosului. Adaosuri active sunt: zgura
granulata de furnal, cenusa, praful de silice, etc.
In cazul adaosurilor cu proprietati hidraulice, la calculul raportului A/C se ia in considerare cantitatea de
adaos din beton ca parte lianta.
Utilizarea adaosurilor se face in conformitate cu reglementarile tehnice specifice in vigoare, agremente
tehnice sau pe baza unor studii intocmite de laboratoarele de specialitate. Condple de utilizare, condple tehnice
pentru materiale componente, prepararea, transportul, punerea in lucrare si tratarea betonului se stabilesc de la
caz la caz, functie de tipul si proportia adaosului utilizat.
Adaosurile nu trebuie sa contina substante care sa influenteze negativ proprietatile betonului sau sa
provoace corodarea armaturii.
Utilizarea cenuselor de termocentrala se va face numai pe baza unor aprobari speciale cu avizul sanitar
eliberat de organismele abilitate ale Ministerului Sanatatii.
Transportul si depozitarea adaosurilor trebuie facuta in asa fel incat proprietatile fizico - chimice ale acestora
sa nu sufere modificari.

8.4. CERINTEPRIVIND CARACTERISTICILEBETONULUI

Compozitia unui beton va fi aleasa in asa fel incat cerintele privind rezistenta si durabilitatea acestuia sa fie
asigurate.

8.4.1.

CERINTE PENTRU REZISTENTA

Relatia intre raportul A/C si rezistenta la compresiune a betonului trebuie determinata pentru fiecare tip de
ciment, tip de agregate si pentru o varsta data a betonului. Adaosurile din beton pot interveni in determinarea
efectiva a raportului A/C.

Rezistentele caracteristice f.ck. determinate pe cilindru sau cub sunt urmatoarele:

Clasa de rezistenta
betonului
f.ck.cil. N/mm2
f.ck.cub. N/mm2

Clasa de rezistenta a

C 8/10

C 12/15

C 16/20

C 20/25

12

16

20

10

C30/37

15

C 35/45
Pag. 42

20

C 40/50

C 25/30
25

25

30

C 45/55

C50/60

betonului
f.ck.cil.

N/mm2

30

35

40

45

f.ck.cub.

N/mm2

37

45

50

55

50
60

fckcil. este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cilindrice 150/300mm si

exprimata in Newtoni pe mm patrat.

fckcub este capacitate de rezistenta la compresiune, testata pe epruvete cubice cu latura de

150mm si exprimata in Newtoni pe mm patrat.

8.4.2.

CERINTE PENTRU DURABILITATE

Pentru a produce un beton durabil care sa reziste expunerii la conditiile de mediu concrete din
amplasamentul podului si care sa protejeze armatura impotriva coroziunii trebuie respectate urmatoarele cerinte:

selectarea materialelor componente ale betonului astfel incat sa nu contina impuritati care pot dauna
armaturii;

alegerea compozitiei astfel incat betonul:

sa satisfaca toate criteriile de performanta specificate pentru betonul intarit.

sa poata fi turnat si compactat pentru a forma o structura compacta pentru protejarea armaturii.

sa se evite actiunile interne ce dauneaza betonului (exemplu: reactie alcali - agregate).

sa reziste actiunilor externe cum ar fi influentele mediului inconjurator.

amestecarea, transportul, punerea in opera si compactarea betonului proaspat sa se faca astfel incat
materialele componente ale betonului sa fie uniform distribuite in amestec, sa nu segrege si betonul sa
realizeze o structura compacta;

tratarea corespunzatoare a betonului pentru obtinerea proprietatilor dorite ale betonului si protejarea
corespunzatoare a armaturii.

Cerintele de durabilitate necesare protejarii armaturii impotriva coroziunii, precum si pastrarea

caracteristicilor betonului la actiunile fizico - chimice in timpul duratei de serviciu proiectate sunt legate in primul
rand de permeabilitatea betonului.
In acest sens gradul de impermeabilitate al betonului va fi stabilit functie de clasa de expunere in care este
incadrat podul. Clasele de expunere sunt conform "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP
012/1-2007

Nivelele de performanta la impermeabilitatea betoanelor sunt:

Adancimea limita de patrundere a apei (mm)

Presiunea apei (bari)

o
o
T
1

200

Grad de impermeabilitate
4

p40

P 40

p80

p20

p10 1 12

p 20 1 12

12

Pag. 43

Gradul de impermeabilitate este stabilit conform STAS 3622-86.

Rezistenta la inghet-dezghet a betonului caracterizata prin gradul de gelivitate functie de numarul de cicluri
de inghet-dezghet, trebuie sa se incadreze in prevederile Tabelului 5.4 din Codul de practica NE 012-99.
Nivelele de performanta la gelivitate a betoanelor sunt:

Gradul de
betonului

gelivitate

al
Numar de cicluri de inghet - dezghet

G 50
G 100
G 150

50
100
150

Bordurile trebuie sa reziste la 300 de cicluri de inghet-dezghet si trebuie sa fie protejate contra
clorurilor.
Valoarea de baza a deformatiei specifice la 28 de zile a betonului datorita contractiei, pentru betoane
obisnuite in condp normale de intarire este de 0,25% conform STAS 10107/0-90.

8.5. CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPOZITIA BETONULUI

8.5.1.

CONDITII GENERALE

Alegerea componentilor si stabilirea compozitiei betonului proiectat se face de catre producator pe baza
unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de catre un laborator autorizat. In absenta unor date anterioare
se recomanda efectuarea unor amestecuri preliminare. In acest caz, producatorul stabileste compozitia betonului
astfel incat sa aiba o consistenta necesara, sa nu segrege si sa se compacteze usor. Betonul intarit trebuie sa
corespunda cerintelor tehnice pentru care a fost proiectat si in mod special sa aiba rezistenta la compresiune
ceruta. In aceste cazuri, amestecurile de proba ale betonului in stare intarita trebuie sa fie supuse incercarilor
pentru determinarea caracteristicilor pentru care au fost proiectate. Betonul trebuie sa fie durabil, sa realizeze o
buna protectie a armaturii.
Date privind compozitia betonului
In cazul amestecului proiectat trebuie specificate urmatoarele date de baza:
a)

Clasa de rezistenta;

b)

Dimensiunea maxima a granulei agregatelor;

c)

Consistenta betonului proaspat;

d)
Date privind compozitia betonului (de exemplu raportul A/C maxim, tipul si dozajul minim de
ciment), functie de modul de utilizare a betonului (beton simplu, beton armat), condple de expunere etc, in
concordanta cu prevederile "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/ 1-2007si NE 01302.

Statia de betoane si utilizatorul

Statia de betoane si utilizatorul au obligatia de a livra, respectiv de a comanda beton, numai pe baza unor
comenzi in care se va
inscrie tipul de beton si detalii privindcompozitia betonului
conform
celor de
mai sus, programul si ritmul de
livrare
precumsipartea de structura incare se va folosi.
Livrarea betonului trebuie insotita de un bon de livrare - transport beton.
Compozitia betonului se stabileste si/sau se verifica de un laborator autorizat; stabilirea compozitiei betonului

trebuie sa se faca:
la intrarea in functiune a unei statii de betoane;

la schimbarea tipului de

ciment

la schimbarea tipului de

aditiv;

si/sauagregate;

Pag. 44

 la pregatirea executarii unor elemente ale podului, care necesita un beton cu caracteristici
deosebite de cele curent preparate, sau de clasa egala sau mai mare de C 20/25.

8.5.2.

PROIECTAREA AMESTECULUI

Cerinte privind consistenta betonului

Lucrabilitatea reprezinta capacitatea betonului proaspat de a putea fi turnat in diferite conditii prestabilite si
de a fi compactat corespunzator.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei betonului.
Consistenta betonului proapat poate fi determinata prin urmatoarele metode:

Incercare de tasare, conform SR EN 12350-2;

Incercare Vebe, conform SR EN 12350-3;

Determinarea gradului de compactare, conform SR EN 12350-4;

Incarcarea ca masa de raspandire, conform SR EN 12350-5;

Cerinte privind granulozitatea agregatelor

Se vor respecta prevederile Anexei "L" din "Codul de practica pentru producerea betonului " indicativ CP
012/1-2007
Cerinte privind alegerea tipului, dozajului de ciment si a raportului A/C
Recomandari privind alegerea tipului de ciment sunt prezentate in ANEXA I.2 din "Codul de practica"- NE
012-99.
Raportul A/C este stabilit functie de conditiile de rezistenta impuse betonului.
Alegerea compozitiei se face prin incercari preliminare urmarindu-se realizarea cerintelor.

Cerinte privind alegerea aditivilor si adaosurilor

Aditivii si adaosurile vor fi adaugate in amestec numai in asemenea cantitati incat sa nu reduca durabilitatea
betonului sau sa produca coroziunea armaturii.
Utilizarea aditivilor se face conform prevederilor TABEL 2a din "Codul de practica pentru producerea
betonului " indicativ CP 012/1-2007 pe baza instructiunilor de folosire, care trebuie sa fie in acord cu
reglementarile specifice sau agrementele tehnice, bazate pe determinari experimentale.
In ANEXELE I.4 si I.5 din "Codul de practica"- NE 012-99 se prezinta recomandarile privind stabilirea
compozitiei betoanelor.

8.6. NIVELE DE PERFORMANTA ALE BETONULUI

8.6.1.

BETONUL PROASPAT

Consistenta
Consistenta betonului proaspat se va determina printr-una din cele 4 metode prezentate in "Codul de
practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007si NE 013-02.

Densitatea aparenta
Determinarea densitatii aparente, pe betonul proaspat, se efectueaza in conformitate cu STAS 2414/91

8.6.2.

BETONUL INTARIT

Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice care este rezistenta la compresiune N/mm2,
determinata pe cilindrii de 150/300 mm sau pe cuburi cu latura de 150 mm.

Pag. 45

Valorile acesteia sunt conform tabelului 7 din "Codui de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/12007.

Evolutia rezistentei betonului

In unele situatii speciale, este necesar sa se urmareasca evolutia rezistentei betonului la anumite intervale
de timp, pe epruvete de dimensiuni similare cu cele pe care s-a determinat clasa betonului. In aceste cazuri,
epruvetele vor fi pastrate in conditn similare cu cele la care este expusa structura si vor fi incercate la intervale de
timp prestabilite. In cazurile in care nu se dispune de epruvete, se vor efectua incercari nedistructive, sau incercari
pe carote extrase din elementele structurii.

Rezistenta la penetrarea apei

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.2 din Codul de practica NE 012-99.

Rezistenta la inghet - dezghet

Valorile caracteristice sunt conform tabelului 7.2.3 din Codul de practica NE 012-99.

Densitatea betonului
Functie de densitate, betoanele se clasifica in:
betoane usoare - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) de maxim 2000 kg/m3. Sunt
produse in intregime sau partial prin utilizarea agregatelor cu structura poroasa.
betoane cu densitatea normala (semigrele sau grele) - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata
(105C) mai mare de 2000 kg/m3 dar nu mai mult de 2500 kg/m3.

betoane grele - betoane cu densitatea aparenta in stare uscata (105C) mai mare
kg/m3.

de2500

8.7. PREPARAREA BETONULUI

Personalul implicat in activitatea de producere si control a betonului, va avea cunostintele si experienta
necesare si va fi atestat intern pentru aceste genuri de activitati.
Se vor respecta prevederile "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 iar
pentru elementele prefabricate si prevederile Codului de practica NE 013-02.
Antreprenorul trebuie sa pregateasca sau sa identifice statia care va furniza beton, cu
inainte de folosire si sa fie respunzator pe deplin, pentru calibrarile acesteia.

14 zile

Betonul de ciment Portland comercial trebuie furnizat doar de acele statii dererminate de Inginer a fi
conforme cu cerintele legale si profesionale de calitate din Romania.
Antreprenorul trebuie sa aibe un laborator de santier dotat. In cazul, cand betonul este obtinut de la un
furnizor comercial, furnizorul trebuie sa aibe un laborator de incercari dotat, la locul unde este produs betonul.
Antreprenorul trebuie sa-i furnizeze Inginerului, programul saptamanal de turnare a betonului, cara va fi
actualizat dupa cum este necesar. Inginerul poate observa oricare sau toate procedurile si trebuie sa aibe acces la
toate datele inregistrate in timpul producerii si turnarii betonului. Orice neconcordanta trebuie raportata
supraveghetorului lucrarii si notata in jurnalul Inginerului.
Statia de betoane este o unitate care produce si livreaza beton, fiind dotata cu una sau mai multe instalatii
(sectii) de preparat beton sau betoniere. Certificarea calitatii betonului trebuie facuta prin grija producatorului, in
conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza Legii 10, a calitatii in constructii din 1995 si a
Regulamentului privind certificarea calitatii in constructii.
Statiile de betoane vor functiona numai pe baza de atestat, eliberat la punerea in functiune, conform
prevederilor "Codului de practica pentru producerea betonului " indicativ CP 012/1-2007 capitol 9.6.
La dozarea materialelor componente ale betonului, se admit urmatoarele abateri:

Pag. 46

agregate
ciment si apa
adaosuri
aditivi

3%
2%
3%
5%

Amestecarea si incarcarea in mijlocul de transport

Pentru amestecarea betonului, se pot folosi betoniere cu amestecare fortata sau cu cadere libera. In cazul
utilizarii agregatelor cu granule mai mari de 40 mm, se vor folosi numai betoniere cu cadere libera.
Prin amestecare trebuie sa se obtina o distribute omogena a materialelor componente si o lucrabilitate
constanta.
Ordinea de introducere a materialelor componente in betoniera se va face incepand cu sortul de agregate cu
granulatia cea mai mare.
Amestecarea componentilor betonului se va face pana la obtinerea unui
Durata amestecarii depinde de tipul si compozitia betonului,
instalatiei.

de condple

amestec
omogen.
de mediu si de tipul

Durata de amestecare va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component.

Durata de amestecare, se va majora dupa caz pentru:

utilizarea de aditivi sau adaosuri;

perioade de timp friguros;

utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31 mm;

betoane cu lucrabilitate redusa (tasare

mai mica de 50

mm).

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat, la inceperea turnarii, sa fie cuprinsa intre 5C si 30C.
Durata de incarcare a unui mijloc de transport, sau de
in
tampon, va fi de maximum 20 minute.

mentinere a betonului
buncarul

La terminarea unui schimb, sau la intreruperea prepararii betonului pe o durata mai mare de o ora, este
obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu jet puternic de apa, sau apa amestecata cu pietris si apoi imediat
golita complet.
In cazul betonului deja amestecat (preparat la statii, fabrici de betoane), utilizatorul (executantul) trebuie sa
aiba informatii de la producator in ceea ce priveste compozitia betonului, pentru a putea efectua turnarea si
tratarea betonului in conditii corespunzatoare, pentru a putea evalua evolutia in timp a rezistentei si durabilitatii
betonului din structura.
Aceste informatii trebuie furnizate utilizatorului inainte de
furniza utilizatorului, la cerere, pentru fiecare livrare a betonului

livrare, sau la livrare.Producatorul va

urmatoareleinformatii de baza:

denumirea statiei (fabricii) producatorului de beton;

denumirea organismului care a

efectuat certificarea
de conformitate
inregistrarii certificatului si conform
punctului
9.2.2.,actul doveditor
al
"Codul de practica"- NE 012-99;

abetonului, seria
atestariistatiei din

data si ora exacta la care s-a efectuat incarcarea (si daca este cazul, precizarea orei la care s-a realizat
primul contact intre ciment si apa);
numarul de inmatriculare al mijlocului de transport;
cantitatea de beton (m3).
Pag. 47

Bonul de livrare trebuie sa dea urmatoarele date:

Pentru amestecul (compozitia) proiectat (a);
clasa de rezistenta;
clasa de consistenta a betonului;
tipul, clasa, precum si dozajul cimentului;
tipul de agregate si granula maxima;
tipurile de aditivi si adaosuri;.
date privind caracteristici speciale ale betonului, de exemplu gradul de impermeabilitate, gelivitate, etc.
Toate datele privind caracteristicile betonului vor fi notate in conformitate cu prevederile punctului
6.1.1.2. din "Codul de practica"- NE 012-99.
Aceste informatii pot proveni din catalogul producatorului de beton, care trebuie sa contina informatii cu
privire la rezistenta si consistenta betonului, dozare si alte date relevante privind compozitia betonului.
Pentru amestecul prescris:
detalii privind compozitia betonului, de exemplu, continutul de ciment si tipurile de aditivi sau adaosuri;
clasa de consistenta.
In ambele cazuri, trebuie consemnate in bonul de livrare, data si ora sosirii betonului la punctul de lucru,
confirmarea de primire a betonului, temperatura betonului la livrare si temperatura mediului ambiant.
Dupa maximum 30 zile de la livrarea betonului, producatorul este obligat sa elibereze un certificat de
calitate pentru betonul marfa.
Rezultatele necorespunzatoare, obtinute pentru probele de beton intarit, vor fi comunicate utilizatorului in
termen de 30 zile de la livrarea betonului.
Aceasta conditie va fi consemnata obligatoriu in contractul incheiat intre parti.

8.8. TRANSPORTUL SI PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

8.8.1.

TRANSPORTUL BETONULUI

Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor sau contaminarea betonului.
Nici un beton pentru structuri nu va fi transportat in mijloace de transport, fara agitatoare. Durata maxima
posibila de transport depinde in special de compozitia betonului si condple atmosferice. Durata de transport se
considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii acestuia si nu poate depasi valorile
orientative prezentate in tabelul de mai jos, pentru cimenturi de clasa 32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi
intarzietori.

Durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoare.

Temperatura
beton (C)
10 < t < 30
t < 10

amestecului

de Durata maxima de transport (minute)

cimenturi de clasa 32,5

cimenturi de clasa > 42,5

50
70

35
50

In general, se recomanda ca temperatura betonului proaspat, inainte de turnare, sa fie cuprinsa intre (5 30)C.
In situatia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30C sunt necesare masuri suplimentare
precum:stabilirea de catre un institut de specialitate sau un laborator autorizat a unei tehnologii

Pag. 48

adecvate de preparare, transport, punere in opera si tratare a betonului si folosirea unor aditivi intarzietori
eficienti, etc.
In cazul transportului cu autobasculante, durata maxima se reduce cu 15 minute, fata de limitele din tabel.
Ori de cate ori intervalul de timp dintre descarcarea si reincarcarea cu beton a mijloacelor de transport
depaseste o ora, precum si la intreruperea lucrului, acestea vor fi curatate cu jet de apa; in cazul agitatoarelor,
acestea se vor umple cu cca. 1 m3 de apa si se vor roti cu viteza maxima timp de 5 minute, dupa care se vor goli
complet de apa.

8.8.2.

PREGATIREA TURNARII BETONULUI

Se recomanda ca temperatura betonului proaspat la inceperea turnarii sa fie cuprinsa intre 5C si 30C. In
perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie, astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la
temperatura de +10C...+15C, timp de 3 zile de la turnare. In toate cazurile se va tine seama si de
recomandarile formulate in cap. 15 "Tratarea betoanelor " din NE 01299.
Executarea lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
intocmirea procedurii pentru betonarea obiectului in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor;
sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele componente (agregate,
ciment, aditivi, adaosuri, etc) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate
cu prevederile procedurii de executie;
sunt stabilite si instruite formatiile de lucru, in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind
securitatea muncii si PSI;
au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz);in cazul in care de la
montarea la receptionarea armaturii a trecut o perioada indelungata (peste 6 luni) este necesara o
inspectare a starii armaturii de catre o comiste alcatuita din beneficiar, executant, proiectant si
reprezentantul ISC (Inspectoratul de Stat in Constructii) care va decide oportunitatea expertizarii starii
armaturii de catre un expert sau un institut de specialitate si va dispune efectuarea ei ; in orice caz,
daca se constata prezenta frecventa a ruginii neaderente, armatura - dupa curatire - un trebuie sa
prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea minima prevazuta in standardele de produs; se va proceda
apoi la o noua receptie calitativa.
suprafetele de beton turnat anterior si intarit, care vor veni in contact cu betonul proaspat, vor fi curatate
de pojghita de lapte de ciment (sau de impuritati); suprafetele nu trebuie sa prezinte zone
necompactate sau segregate si trebuie sa aibe rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre
cele doua betoane;

sunt asigurate posibilitati de spalare a utilajelor de transport si punere in opera a betonului;

sunt stabilite, dupa caz si pregatite, masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul
intervenirii unor situatii accidentale (statie de betoane si mijloace de transport de rezerva, sursa
suplimentara de energie electrica, materiale pentru protejarea betonului, conditii de creare a unui rost
de lucru, etc.);

nu se intrevede posibilitatea interventiei unor conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna,
etc.);
in cazul fundatiilor, sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii, astfel incat
acestea, sa nu se acumuleze in zonele ce urmeaza a se betona;

sunt asigurate conditiile necesare recoltarii probelor la locul de punere in opera si efectuarii
determinarilor prevazute pentru betonul proaspat, la descarcarea din mijlocul de transport;

Pag. 49

 este stabilit locul de dirijare a eventualelor transporturi de beton care nu indeplinesc condple tehnice
stabilite si sunt refuzate;
In baza verificarii indeplinirii condplor de mai sus, se va consemna aprobarea inceperii betonarii de catre
consultant.
Antreprenorul trebuie sad ea Inginerului o notificare cu cel putin 24 zile , inainte de a incepe turnarea
betonului, pentru fiecare element al structurii.
Aprobarea inceperii betonarii trebuie sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari, in cazurile in care:
au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la data aprobarii (intemperii,
accidente, reluarea activitatii la lucrari sistate si neconservate);
betonarea nu a inceput in intervalul de 7 zile de la data aprobarii.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor pentru transportul local si
compactarea betonului.

8.8.3.

REGULI GENERALE DE BETONARE

Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de conducatorul tehnic al punctului de lucru. Acesta va fi
permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a prevederilor prezentului cod si procedurii de
executie.
Betonul va fi pus in lucrare, la un interval cat mai scurt de la aducerea lui la locul de turnare. Nu se admite
depasirea duratei maxime de transport si modificarea consistentei betonului.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
1. Cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile - care vor veni in contact cu betonul proaspat vor fi udate cu apa cu 2-3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa ramasa in
denivelari va fi inlaturata.
2. Din mijlocul de transport, descarcarea betonului se va face in: bene, pompe, benzi
transportoare, jgheaburi sau direct in lucrare.
3. Daca betonul adus la locul de punere in lucrare, nu se incadreaza in limitele de consistenta
admise, sau prezinta segregari, va fi refuzat, fiind interzisa punerea lui in lucrare; se admite
imbunatatirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant.
4. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 3,00 m - in cazul
elementelor cu latime de maximum 1,00 - si 1,50 m; in celelalte cazuri, inclusiv elemente de suprafata
(placi, fundatii, etc.).
5. Betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3,00 m, se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul
inferior situat la maximum 1,50 m de zona care se betoneaza.
6. Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si turnarea noului strat inainte de inceperea prizei
betonului turnat anterior.
7. Se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia
prevazuta, indeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se
vor produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii.
8. Se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturii, respectandu-se grosimea
stratului de acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului.
9. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici asezarea pe
armaturi a vibratorului.

Pag. 50

10. In zonele cu armaturi dese, se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul in care aceste
masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului, prin spatii care sa permita
patrunderea vibratorului.
11. Se va urmari comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si sustinerilor acestora, luandu-se
masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari.
12. Circulatia muncitorilor si a utilajului de transport, in timpul betonarii, se va face pe podine astfel
rezemate incat sa nu modifice pozitia armaturii; este interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe
zonele cu beton proaspat.
13. Betonarea se va face continuu, pana la rosturile de lucru prevazute in proiect sau procedura de
executie.
14. Durata maxima admisa a intreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca timpul de incepere a prizei betonului; in lipsa unor
determinari de laborator, aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului - in cazul
cimenturilor cu adaosuri - si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara adaos.
15. In cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai
dupa pregatirea suprafetelor rosturilor, conform cap. 13 "Rosturi de lucru" din "Codul de practica"- NE
012-99.
16. Instalarea podinilor pentru circulatia lucratorilor si mijloacelor de transport local al betonului, pe
planseele betonate, precum si depozitarea pe ele a unor schele, cofraje sau armaturi, este permisa
numai dupa 24 - 48 ore, in functie de temperatura mediului si tipul de ciment utilizat (de exemplu 24 ore
daca temperatura este de peste 20C si se foloseste ciment de tip I de clasa mai mare de 32,5).
17. Betonarea diferitelor elemente de constructie este prezentata in procesul tehnologic aferent proiectului.
18. Armatura si cofrajele pentru o structura trebuie amplasate inainte de turnarea betonului.
19. Betonul nu trebuie turnat in structuri, care reazema pe sol, pana cand pilotii batuti pe o raza de 8 m nu
au fost terminati. Daca turnarea betonului trebuie facuta in aceasta zona, inainte de terminareabaterii
pilotului, acest beton trebuie turnat cu cel putin 3 zile inainte de permiterea continuarii baterii pilotilor.
20. Toata resturile, rumegusul sau alte materiale trebuie indepartate din cofraje inainte de turnarea
betonului.
21. Betonul nu trebuie turnat cand conditiile atmosferice pot deteriora betonul sau impiedica executia
corespunzatoare.
22. Oparatiile de preparare si turnare a betonului vor fi intrerupte, atunci cand temperatura atmosferica
ajunge la 40C si nu trebuie reluata pana cand temperatura nu depaseste 20 C.
23. Betonul nu trebuie turnat pe materiale inghetate. Cand betonul este turnat si temperatura aerului este
in scadere fata de 20 C, betonul trebuie protejat.
24. Intervalul maxim permis pentru turnarea sarjelor de beton in cofraje trebuie sa fie 30 minute.
25. Succesiunea de turnare a betonului trebuie sa fie asa cum este indicat in plansele de executie.
26. Orice sectiune a betonului care prezinta defectiuni trebuie reparata sau inlocuita, asa cum este dispus
de Inginer, pe chaltuiala Antreprenorului.
27. Trebuie evitate segregarile de material si deplasarile de armaturi.
28. Betonul din grinzi trebuie turnat uniform, pe intreaga lungime a grinzii, in straturi orizontale.

Pag. 51

29. Turnarea betonului trebuie reglata pentru a controla presiunile exercitate.

30. Pozitionarea dispozitivelor de turnare a betonului trebuie sa fie astfel incat sa nu apara segregari.
31. Cand sunt necesare jgheaburi, acestea trebuie echipate cu placi de dirijare sau trebuie sa fie compuse
din sectiuni mici, pentru a permite dirijarea betonului.
32. Dupa turnarea betonului in cofraje, elementul de beton nu trebuie mutat lateral mai mult de 2 m.
33. Toate jgheaburile trebuie sa fie de metal, metal acoperit cu plastic, cauciuc sau din alte materiale care
nu reactioneaza cu betonul.
34.
35.

Jgheaburile trebuie tinute curate si fara cruste de beton.

Aluminiul sau aliajele de aluminiu care reactioneaza cu betonul nu
jgheaburi.

trebuiefolosite pentru

36. Pentru a evita rosturile vizibile de pe fetele vizibile, suprafata de deasupra a betonului adiacenta cu
cofrajul trebuie nivelata cu o mistrie.
37. Daca se produce o "pana de beton" la rosturile de lucru, cum se intampla la suprafata inclinata de sus a
aripilor de pod, se va prevedea o insertare, pentru a impiedica formarea de astfel de pene, astfel incat
grosimea betonului care se toarna, sa nu fie mai mica de 150 mm.
38. Imediat dupa turnarea unui strat de beton, toate caderile de mortar imprastiate pe armatura sau pe
suprafata cofrajelor trebuie indepartate.
39. Se va feri betonul proaspat turnat de resturile de mortar uscat si praf.
40.

Se va da atentie deosebita, pentru a nu avaria sau

suprafata betonului, in timpul curatarii armaturii de otel.

deteriora legareaarmaturii, langa

41. Turnarile succesive de beton pot fi facute dupa ce turnarea precedenta este completa si rezistenta la
compresiune a betonului turnat precedent a atins 14 Mpa, rezistenta determinata pe epruvete luate din
santier.

8.8.4.

COMPACTAREA BETONULUI

Betonul va fi astfel compactat incat sa contina o cantitate minima de aer oclus.

Compactarea betonului este obligatorie si se poate face prin diferite procedee, functie de consistenta
betonului, tipul elementului etc. In general, compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare.
Se admite compactarea manuala (cu maiul, vergele sau sipci, in paralel, dupa caz cu ciocanirea cofrajelor)
in urmatoarele cazuri:

introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza dimensiunilor sectiunii sau desimii
armaturii si nu se poate aplica eficient vibrarea externa.

intreruperea functionarii vibratorului din diferite motive, caz in care betonarea trebuie sa continue pana
la pozitia corespunzatoare a unui rost.

se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, betoane monogranulare).

In timpul compactarii betonului proaspat, se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea

armaturilor si/sau cofrajelor.
Betonul trebuie compactat numai atat timp cat este lucrabil.
Detalii privind procedeele de vibrare mecanica sunt prezentate in ANEXA IV.2 din "Codul de practica"- NE
012-99 iar pentru elementele prefabricate si in Codul de practica NE 013-02.

Pag. 52

8.8.5.

ROSTURI DE LUCRU

In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru organizandu-se executia astfel incat betonarea
sa se faca fara intrerupere la nivelul respectiv sau intre doua rosturi de dilatatie.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau procedura de executie si se
vor respecta prevederile "Codului de practica"- NE 012-99 si NE 013-02.
Elementele de constructii pot fi decofrate atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta, care este
prezentata in documentatia de executie tinand cont de prevederile" Codul de practica"- NE 01299.

8.9. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE

8.9.1.

GENERALITATI

In vederea obtinerii proprietatilor potentiale ale betonului, zona suprafetei trebuie tratata si protejata o
anumita perioada de timp, functie de tipul structurii elementului, conditiile de mediu din momentul turnarii si
conditiile de expunere in perioada de serviciu a structurii.
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza indata ce betonul a capatat o suficienta rezistenta, pentru
ca materialul sa nu adere la suprafata acoperita.
Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva:
uscarii premature, in particular, datorita radiatiilor solare si vantului.
Protectia betonului este o masura de prevenire a efectelor:
antrenarii (scurgerilor) pastei de ciment datorita ploii (sau apelor curgatoare);

diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului;

temperaturii scazute sau inghetului;

eventualelor socuri sau vibratii, care ar putea conduce la o diminuare a aderentei beton - armatura
(dupa intarirea betonului).

Principalele metode de tratare/protectie sunt:

mentinerea in cofraje;

acoperirea cu materiale de protectie, mentinute in stare umeda;

stropirea cu pelicule de protectie.

8.9.2.

DURATA TRATARII

Durata tratarii depinde de:

sensibilitatea betonului la tratare;

temperatura betonului;

conditiile atmosferice in timpul si dupa tratare;

conditiile de serviciu, inclusiv de expunere, ale structurii.

Se va tine cont de prevederile "Codului de practica"- NE 012-99.

8.9.3.

FINISAREA SUPRAFETELOR DE BETON

Antreprenorul trebuie sa finiseze toate suprafetele de beton, exceptand platformele podului, in conformitate
cu cerintele acestor specificatii.
Toate suprafetele de beton formate trebuie sa fie mai intai finisate obisnuit.
Suprafetele care necesita o finisare prin slefuire sunt indicate in plansele de executie.

Pag. 53

O suprafata finisata "prin curatire cu pasta de ciment" va fi considerata o altarnativa acceptabila fata de o
finisare prin slefuire. Betonul turnat impotriva cofrajelor metalice sau netede, cofraje grele, ca si zidariile, metalul,
sau fibrele de sticla, pot avea o finisare a suprafetei "prin curatire cu pasta de ciment".
Suprafetele de beton care nu sunt finisate prin slefuire trebuie finisate cu drisca.

8.9.3.1.

Finisarea obisnuita a suprafatelor

Imediat dupa indepartarea cofrajelor, toate proeminentele fine si iregulare trebuie indepartate de pe toate
suprafetele.
Cavitatile produse de legaturile cofrajelor si toate golurile, colturile sau marginile rupte si alte defecte
trebuie curatate in intregime, saturate cu apa si apoi plombate si rectificate. Mortarul trebuie facut din ciment si
agregate fine amestecate in aceeasi proportie ca si in betonul de clasa celui finisat.
Mortarul folosit la rectificari nu trebuie sa fie mai vechi de 1 ora.
Peticele de mortar trebuie protejate asa cum este prescris in aceasta Subsectiune.
Toate rosturile de constructie si de dilatare din lucrarea completa trebuie curatate cu atentie de mortar si
beton.
Umplurura de rosturi trebuie sa se vada pe intreaga lungime a rosturilor, cu margini curate si exacte.

8.9.3.2.

Finisarea prin slefuire

Cofrajele trebuie sa stea in amplasament cel putin 12 ore, nepunand la socoteala timpul cand temperatura
este sub 5 o C, inainte de a fi indepartate pentru a permite o finisare a suprafetei prin slefuire.
Daca cofrajele sunt indepartate inainte ca intarirea sa fie completa, pentru aplicarea finisarii suprafetei prin
slefuire, betonul trebuie tinut umed pe timpul expunerii.
Cand slefuirea este terminata, suprafata trebuie acoperita si pastrata umeda, pana la terminarea perioadei
de 72 de ore.
Suprafata betonului ce urmeaza a fi finisata trebuie saturata cu apa.
Locurile cu armatura ramasa descoperita si defectele trebuie apoi tencuite si lasate sa se intareasca.
Suprafata trebuie slefuita cu un strat mediu de piatra carborundum, folosind o mica calitate de mortar in
fata acestuia. Mortarul trebuie sa fie compus din ciment si nisip fin amestecate in aceleasi proportii, folosite in cae
se finiseaza.
Slefuirea trebuie sa continue, pana cand toate urmele de cofraje, proeminente si iregularitati au fost
indepartate, toate golurile sunt
Pasta produsa de aceasta

umplute si a fost obtinuta o suprafata uniforma.

slefuire trebuie lasata pe loc.

Finisarea finala trebuie obtinuta prin slefuirea cu o piatra de carborund si apa. Aceasta slefuire trebuie
continuata pana cand intreaga suprafata are o textura neteda si o culoare uniforma.
Dupa ce finisarea finala este incheiata si dupa ce suprafata s-a uscat, trebuie efectuata o slefuire cu o panza
groasa de sac pentru a indeparta pudra ramasa si suprafata trebuie lasata libera de pete, pasta, pudra si semne
objectionabile.

8.9.3.3.
Suprafata care urmeaza

Finisarea

prin curatire cu pasta de ciment

a fi finisata trebuie periata cu

indeparta laptele de ciment si

sedimentele si pentru a sparge
Denivelarile de la rosturile de cofrare trebuie netezite.

Pag. 54

perii de sarma,

pentru

gaurile bulelor

de ciment.

Suprafata trebuie umezita si acoperita cu un compus din o parte ciment si 1,5 parti nisip fin cu suficienta
apa pentru a produce o pasta consistenta subtire.
Imediat dupa aplicarea pastei, suprafata trebuie curatita cu un material de pluta sau alt material potrivit.
Pasta trebuie sa umple complet toate gaurile si alte iregularitati din suprafata.
Cand pasta ajunge la o plasticitate, ca nu va putea fi scoasa din gauri, surplusul se va indeparta cu o panza
de sac.
Cand pasta este complet uscata, suprafata trebuie slefuita viguros cu o panza de sac uscata pentru a
indeparta complet orice pasta uscata. Nu trebuie sa ramana nici o pelicula de pasta uscata.
Curatarea pastei de pe suprafata betonului trebuie facuta cand temperatura este de cel putin 5 oC si este in
crestere. Toata curatarea de pe suprafata trebuie terminata in aceeasi zi, in care a inceput.
Cimentul pentru pasta trebuie sa fie ciment Portland alb, adaugat atat cat este necesar pentru a produce
culoarea dorita.

8.9.3.4.

Finisarea cu drisca

Suprafetele de beton expuse trebuie finisate cu un dispozitiv din lemn. Trebuie suficient beton in exces,
mentinut in fata dispozitivului de finisare, asa incat agregatele sa fie fortat sa apara in suprafata.
Suprafata trebuie in intregime lucrata cu o drisca de lemn, pentru a produce o suprafata neteda si fin
rugoasa.
Marginile, colturile si rosturile trebuie finisate cu atentie, cu unelte adecvate.

8.10.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Acest capitol prevede masurile minime obligatorii necesare controlului executiei structurilor din beton si
beton armat. Controlul cuprinde actunile si deciziile esentiale, ca si verificarile ce trebuie facute in conformitate cu
reglementaile tehnice specifice, pentru a asigura satisfacerea tuturor cerintelor specifice.
Controlul calitatii lucrarilor se refera la:
Control interior (executat de catre producator si /sau executant);

Control exterior (executat de catre un

organismindependent);

Control de conformitate ( executat de

organisme
activitatii de certificare a calitatii produselor folosite)

independente autorizate pentru efectuarea

Procedeele de control a calitatii in constructii constau in controlul productiei si executiei. Aceasta

include:

controlul prepararii betonului;

controlul punerii in opera a betonului;

verificarile rezultatelor incercarilor pe betonul proaspat sI pe betonul intarit.

Determinate si metodologia de efectuare a acestora precum si criteriile de conformitate, sunt conform
,,codului de practica", indicativ NE 012-99.
Antreprenorul trebuie sa pregateasca si sa trimita spre aprobare Inginerului Planul de control al calitatii
pentru lucrarile de beton, cu o luna inainte de inceperea lucrarilor de betonare din santier. Planul trebuie sa se
refere la toate determinate si incercarile are se vor face pe beton si pe

Pag. 55

componentele acestuia, specificand punctele cheie, unde constructia nu poate evolua fara aprobarea Inginerului.
Pe langa sistemul de control mentionat mai sus trebuie data atentie controalelor vizuale care pot atrage
atentia, din timp, despre comportari anormale ale betonului pe perioada prepararii, transportului sau turnarii.
Daca compozitia betonuluii este excesiv de umeda, cauzand segregari sau alte conditii neacceptabile,
betonul trebuie respins. Determinarea tasarii trebuie facuta la locul de turnare, in prezenta Inginerului, pentru a
determina consistenta.
Betonul care a dezvoltat o intarire initiala inainte de compactare si finisare, trebuie respins. Daca sunt
intalnite greseli la preparare, operatiunea de dozare trebuie oprita pana cand probleme este rezolvata. Trebuie
acordata permisiune pentru folosirea cimentului si agregatelor deja amestecate in betoniere mobile sau statii
centrale de preparare, autobetoniere. Fiecare lot trebuie amestecat sau agitat, pentru cel putin 3 minute, in plus,
dupa ce s-a observat priza falsa, iar betonul trebuie sa fie de o consistenta satisfacatoare.

8.11.
EXECUTAREA BETOANELOR CU PROPRIETATI SPECIALE SI
BETOANE PUSE IN OPERA, PRIN PROCEDEE SPECIALE
La executarea lucrarilor supuse unor actiuni deosebite, se folosesc:
betoane rezistente la penetrarea apei;

betoane cu rezistenta mare la inghet -

betoane rezistente la atacul chimic;

betoane cu rezistenta mare la uzura.

dezghet

De asemenea o serie intreaga de elemente

anume:

si laagenti

ale podurilor,

se

chimici de dezghetare;

executa prin

procedee speciale si

turnarea betonului sub apa;

betoane turnate prin pompare;

betoane turnate in cofraje glisante;

betoane ciclopiene.

Pentru aceste betoane cu proprietati speciale si procedee speciale, se vor respecta prevederile capitolelor 8
si 16 din "Codul de practica" NE 012-99.

8.11.1.

TURNAREA BETONULUI SUB APA

Inginerul trebuie sa aprobe tot betonul turnat sub apa.

Betonul turnat sub apa trebuie sa fie de aceeasi clasa si compozitie ca si cel folosit in celelelte structuri
exceptand continutul de ciment care trebuie sa creasca cu 10 procente.
Betonul trebuie turnat, astfel incat sa formeze o masa compacta. Nu trebuie deranjat dupa ce a fost turnat.
Daca apa mai este mentinuta la locul de turnare, cofrajele trebuie sa fie inchise etans.
Palnia de turnare a betonului trebuie sa constea dintr-un tub etans avand un diametru de nu mai putin de
250 mm. Aceasta trebuie construita in sectiuni avand inadiri flexibile si etanse.
Palniile nu trebuie sa fie din aluminiu sau aliaj de aluminiu care ar putea reactiona cu betonul.
Palniile trebuie sustinute pentru a permite miscarea libera a partii de descarcare deasupra suprafetei de
lucru. Acestea trebuie sa permita coborarea rapida, cand este necesara intarzierea sau oprirea suvoiului de beton.

Pag. 56

Capatul de descarcare trebuie sa fie inchis la inceputul lucrarii pentru a preveni patrunderea apei in tub si
trebuie sa fie tot timpul izolat. Tuburile palniilor trebuie tinute pline tot timpul.
Cand o sarja este descarcata in palnie, curgerea betonului trebuie indusa de ridicarea usoara a capatului de
descarcare si in plus, tinindu-l in betonul care se toarna.
Curgerea trebuie sa fie continua pana cand lucrarea este terminata.
Betonul trebuie turnat continu de la inceput la sfarsit. Suprafata betonului trebuie tinuta aproape orizontal
tot timpul pe cat este cu putinta.
Odata ce betonul a fost turnat, apa de stationare trebuie indepartata, betonul inspectat si toate resturile sau
alte materiale nesatisfacatoare trebuie indepartate de la suprafata.

8.11.2.

BETONAREA PE TIMP FRIGUROS

Urmatoarele cerinte trebuie sa guverneze turnarea betonului cand temperatura mediului este mai mica de
50C.
Temperatura betonului nu trebuie sa fie mai mica de 100C imediat dupa ce a fost turnat.
Antreprenorul trebuie sa asigure echipamente de incalzire si/sau sa inchida sau sa protejeze structura intr-o
asa maniera, incat betonul si aerul inconjurator sa fie mentinut la o temperatura intre 10 oC si 40oC pentru
primele 72 de ore, dupa ce betonul a fost turnat, si la o temperatura cuprinsa intre 5oC si 40 oC pentru
urmatoarele 48 de ore. Temperatura aerului care inconjoara betonul trebuie redusa treptat la temperatura
exterioara cu un ritm, nu mai rapid de 3oC/h.
Trebuie mentinuta umiditatea.
Folosirea de mijloace de incalzire cu foc deschis este interzisa. Trebuie prevazut un scut de protectie, pe
echipamentul de incalzit, asa incat nici un metal expus sa nu fie in contact cu sursa de caldura.
Antreprenorul poate folosi izolatoare de cofraje pentru a mentine temperatura betonului la cea indicata in
specificatii.
Temperatura betonului in timpul prepararii poate fi ajustata pentru a se asigura ca temperatura betonului
nu va fi mai mare de 38oC datorita caldurii produse de hidratare.
Cofrajele izolate trebuie sa ramana pe loc timp de 5 zile.
Cofrajele pot fi desfacute usor, daca este necesar, pentru a controla temperatura betonului mai coborata
decat valorile maxime specificate. Daca desfacerea cofrajelor este necesara, trebuie obtinuta, inainte, aprobarea
Inginerului.
Cand cofrajele se indeparteaza dupa cele 5 zile specificate, scaderea temperaturii betonului nu trebuie sa fie
mai rapida de 3oC/ ora.
Antreprenorul trebuie sa prevada 4 tuburi de otel galvanizat de 25 mm diametru si 300 mm lungime, prin
care se masoara temperatura, pentru fiecare aplicare a cofrajelor izolatoare. Aceste tuburi trebuie prevazute cu
opritori de cauciuc satisfacatori. Tuburile trebuie plasate in beton asa cum este dispus de Inginer si trebuie folosite
pentru a lua temperatura betonului. Dupa ce timpul de protejare a expirat, tuburile trebuie indepartate si gaurile
ramase trebuie tencuite.
Antreprenorul trebuie sa-si asume toate riscurile, in legatura cu turnarea betonului pe timp friguros si
permisiunea data de Inginer pentru turnarea betonului in aceasta perioada nu il absolva, in nici un fel, pe
Antreprenor de responsabilitatea pentru rezultate nesatisfacatoare. Orice beton care prezinta deteriorari din cauza
inghetului trebuie respins.

Pag. 57

9.

CAPITOLUL 9 SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

9.1. GENERALITATI
Prezentul capitol se refera la lucrarile sau partile de lucrari executate din beton armat in suprastructurile de
poduri si anume:
grinzi simplu rezemate sau continue din beton armat;
placi turnate monolit din beton armat;
elemente prefabricate din beton armat (placi carosabile, placi de trotuar, elemente tip cornisa pentru
parapeti si placi, prefabricate pentru suprastructurile de tip mixt);
monolitizarea elementelor prefabricate.
Pentru structuri deosebite, cu alcatuiri constructive si utilizari de materiale noi, altele decat cele cuprinse in
prezentul caiet de sarcini, se vor intocmi caiete de sarcini speciale.
Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat de catre o organizatie
de proiectare autorizata, cu respectarea stricta a prevederilor din STAS 10111/2-87 "Suprastructuri din beton,
beton armat si beton precomprimat - prescriptii de proiectare" si in special a capitolului 5.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de certificate de calitate.
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat, va cuprinde detaliile de executie a
suprastructurii si programul de asigurare a calitatii lucrarilor.
Proiectul de organizare a lucrarilor, la fiecare lucrare in parte va fi intocmit de catre antreprenor si va preciza
in special locul si condple de depozitare si de intretinere ale materialelor, componentelor, prefabricatelor si ale
oricaror altor dispozitive necesare executiei.
Plansele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementele necesare executiei, inclusiv
plansele tehnologice cu fazele succesive de executie.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in ptansele de cofraj si armare pentru suprastructura in intregime si
pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic armate, cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti),
desenele de detaliu vor fi prezentate la o scara si intr-o asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intre
planul de armare si condple efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, tolerantele admise si modul de trasare a
suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat, vor cuprinde toate datele geometrice privind
armaturile si modul de pozitionare (pozitie, traseu, diametru, lungimi partiale si lungimi totale).
Planurile vor contine explicit:
calitatea otelurilor ;
tolerantele de pozitionare;
pozitia innadirilor si detaliile de innadire;
dispunerea, forma si natura dispozitivelor de calare a armaturilor;
in cazul elementelor prefabricate, pozitia si natura ancorelor incorporate pentru manipulare;
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde masurile ce trebuie luate in sectiunile de reluare a betonarii,
pregatirea armaturilor prin indoire - dezdoire si modul de tratare a suprafetei de la care se reia betonarea.
Zonele de armatura densa se vor detalia la o scara mare cu prezentarea la scara reala a razelor de curbura
si a diametrelor armaturilor.

Pag. 58

Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate vor da pentru fiecare marca un numar de ordine, tipul
otelului, diametrul, un crochiu cu traseul si modul de dispunere, lungimi partiale si lungime totala desfasurata,
greutatea nominala si numarul de bare asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din
proiect "Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat" indicativ NE 01299 si
prevederile din prezentul caiet de sarcini.

9.2.

LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se executa cu
ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din: esafodaje, schele si sprijiniri la elementele de suprastructura de
forma: grinzi si placi drepte;
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca acestea sa-i
fie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii executiei.
Lucrarile provizorii trebuie astfel proiectate si executate incat sa garanteze
ca lucrarile definitive
nu vor suferi in nici un fel ca urmare a deformatiilor lucrarilor provizorii, ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de vedere al tolerantelor, in
cele admise in ANEXA III.1 ale "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat" indicativ NE 012-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama si de prevederile cuprinse in capitolul: "Schele, esafodaje
si cintre".

9.3.

COFRAJE

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat, sau parti ale acestora, vor respecta conditiile de calitate
precizate in planse. In principiu, acestea pot fi de trei tipuri:
cofraje obisnuite utilizate la suprafete nevazute;
cofraje de fata vazuta, utilizate la suprafetele expuse vederii (grinzi, placi si stalpi);
cofraje cu tratare speciala, utilizate la elementele de suprastructura precum: grinzi marginale, lise de
parapete, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune solutii proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor, pentru care va obtine
aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat, se va tine seama de prevederile "Codului de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99, precum
si de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va tine seama de
prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"indicativ NE 013-02, precum si de cele cuprinse in capitolul "Cofraje".

9.4.

ELEMENTE PREFABRICATE. MONTAJ SI MONOLITIZARE

In cazul structurilor din grinzi si placi prefabricate, atat grinzile cat si placile prefabricate vor fi numerotate,
iar pe ele se va inscrie cu vopsea data fabricarii si tipul de placa sau grinda, prin care se precizeaza astfel pozitia
acesteia in lucrare.
Elementele principale de rezistenta (grinzi) executate in santier, vor fi testate conform STAS 12313/85.
Montarea elementelor prefabricate, va fi condusa de un inginer specializat in acest domeniu si
supravegheata permanent de maistri cu experienta dobandita in lucrari similare.

Pag. 59

Operatia de montaj trebuie sa fie precedata de lucrari pregatitoare specifice operatiei respective si care
depinde de la caz la caz, de tipul elementului care se monteaza, sau de modul de alcatuire a structurii.
Pentru montarea elementelor prefabricate se vor folosi utilaje care sa asigure montajul in conditii de
securitate.
La asezarea pe reazeme se va urmari pozitionarea corecta conform proiectului, atat in ce priveste
asigurarea amplasamentului, cat si a lungimii de rezemare si a contactului cu suprafetele de rezemare. Elementele
vor fi eliberate din dispozitivul de prindere numai dupa realizarea corecta a rezemarii si asigurarea echilibrului
stabil al tuturor elementelor montate sau care reazema pe acestea.
Imbinarile definitive trebuie sa fie executate in cel mai scurt timp posibil de la montaj.
Fetele elementelor care urmeaza a veni in contact cu betonul de monolitizare sau mortarul de poza, vor fi
bine curatate cu o perie de sarma si apoi spalate cu apa sub presiune sau suflate cu jet de aer.
Verificarea montarii elementelor si incadrarea in tolerante, se va face conform anexei III.1 - "Abateri
admisibile pentru elementele din beton si beton armat" din "Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat"- indicativ NE 012-99.
La corectarea eventualelor defecte de montaj nu se vor folosi procedee care pot duce la deteriorarea
elementelor.
Grinzile si placile prefabricate se vor monolitiza intre ele conform detaliilor din proiect.
La placile prefabricate pentru structuri mixte se vor monolitiza si golurile din dreptul conectorilor,
prevazandu-se armaturile din proiect necesare legarii conectorilor de armaturile de rezistenta ale placilor.
La structurile mixte, in zone de precomprimare a placilor, se vor monta stuturi pentru continuitatea
cablurilor in dreptul rosturilor de monolitizare.
Reteta betonului de monolitizare se va stabili experimental pe baza de incercari.
Pentru tensionarea, blocarea si injectarea cablurilor prevazute pentru precomprimarea platelajelor la
structurile mixte, se vor aplica prevederile din capitolul 11 din "Codul de practica NE 012-99" - Partea B - beton
precomprimat si Codul de practica NE 013-02.
Abaterile limita de la dimensiunile elementelor prefabricate din beton armat se vor incadra in prevederile
STAS 6657/1-89, STAS 7009 - 79 si STAS 8600 - 79.
Alte abateri limita decat cele referitoare la dimensiuni (lungimi, latime si grosime placa) se vor incadra in
prevederile "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat"indicativ NE 012-99 si "Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat"- indicativ NE 013-02

9.5.

RECEPTIA LUCRARILOR
9.5.1.

INCERCAREA LUCRARILOR

Antreprenorul are in intregime, in sarcina sa, cheltuielile de incercare a lucrarilor precizate in proiect sau prin
standardele si normativele in vigoare. Aceste incercari se executa in prezenta Consultantului si Proiectantului.

9.6.

REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul cand o parte, sau intreaga lucrare, nu corespunde prevederilor din proiect si din caietul de sarcini,
antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea
inceperii lucrarilor de remediere antreprenorul propune Consultantului programul de reparatii spre aprobare.

Pag. 60

Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si durabilitatea in

exploatare, Constructorul va proceda astfel:

efectuarea releveului detaliat al defectelor;

evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;

asigurarea unei expertize tehnice efectuata de catre expert tehnic

situatia si va da solutii de remediere;

atestat, care

va evalua

intocmirea unei documentatii de reparatii, insotita de toate justificarile necesare.

montarea in lucrare a dispozitivelor de control necesare, eventual sa asigure personal de executie;
In functie de constatarile si de studiile efectuate, beneficiarul poate sa procedeze astfel:

sa acorde viza documentatiei de reparatii, cu eventuale observatii;

sa prevada demolarea unor parti, sau a intregii lucrari si refacerea

antreprenorului;

lor

pecheltuiala

In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar care nu afecteaza
siguranta si capacitatea portanta a lucrarii reparatiile se pot efectua astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rebetonare cu betoane speciale
aderente;
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul poate propune beneficiarului un program de
remediere, care va fi analizat si aprobat ca atare, sau cu completarile necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand totusi se aplica, aceasta
nu se va face decat cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite, atat aspectul cat si durabilitatea structurii, vor fi tratate, respectand
prevederile Normativului C 149-88, privind procedeele de reparare a elementelor din beton si beton armat.
Tratarea fisurilor se poate face si cu materiale speciale, pe baza unei tehnologii avizate de catre beneficiar si a
instructiunilor specifice de aplicare ale materialelor respective.
La terminarea lucrarilor antreprenorul va efectua o verificare a intregii lucrari si va asigura degajarea tuturor
spatiilor (sprijiniri, sustineri, depozite, etc.) pentru a permite lucrul liber al structurii.

Pag. 61

10. CAPITOLUL 10 CONFECTII METALICE SUDATE

10.1.

PREVEDERI GENERALE

Executia confectiilor metalice sudate se va face conform prevederilor prezentului caiet de sarcini, a
proiectului de executie, a^ procesului tehnologic elaborat de executant, precum si a reglementarilor tehnice in
vigoare. In cuprinsul acestui capitol se face referire la urmatoarele reglementari tehnice:
C 150 - 99
civile, industriale si agricole

Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructor

SR EN 10025-2/2004

Oteluri de uz general pentru constructii. Marci

STAS 1844-75 SR

Poduri metalice de sosea. Prescriptii de proiectare

1911:1998 STAS

Poduri metalice de cale ferata. Prescriptii de proiectare

5730/4-87

Starea suprafetelor.
aparate cu palpare

STAS 7087 - 82 STAS

Reguli

pentru

masurarea

rugozitatii

suprafetei

cu

Mostre de rugozitate

9407-75

Poduri metalice de cale ferata si sosea. Suprastructuri sudate. Prescriptii

de executie
Protectia
contra
coroziunii
Clasificarea mediilor agresive.

constructiilor

STAS 10128 - 86

Protectia
contra
coroziunii
a
Pregatirea mecanica a suprafetelor.

constructiilor

STAS 10166/1 - 77

supraterane din otel.

din

otel,

Protectia
STAS 10702/1 - 83

STAS 10702/2 - 80

SR EN 10160:1999

contra
a
din otel, supraterane.
Acoperiri protectoare. Conditii tehnice generale.

coroziunii
constructiilor

Protectia
contra
coroziunii a
constructiilor
Acoperiri
protectoare
pentru
constructii
neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.
Table groase
viaductelor

de

otel

pentru

elementele

supraterane.

din otel, supraterane.

situate
in
medii

principale

ale

podurilor

si

SR EN ISO 2819:1996 Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri electrochimice si chimice.

Lista metodelor de verificare a aderentei.
SR EN ISO 29692:1994 Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in mediu
de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat de
otel
Pentru sudarea conectorilor se va folosi procedeul de sudare automata cu inel ceramic. Executia conectorilor
se va face conform STAS 1844-75.
Principalele etape de executie se vor desfasura in urmatoarea succesiune:
executia in uzina a grinzilor metalice si a rigidizarilor;
executarea sistemului de protectie anticoroziva a elementelor metalice;
montarea de proba in uzina;
receptia in uzina;
transportul confectiilor metalice pe santier.

Pag. 62

10.2.

MATERIALE
10.2.1.

MATERIALUL DE BAZA

Pentru executia confectiilor metalice se prevad urmatoarele calitati de materiale:

toate elementele grinzilor metalice (cu exceptia rigidizarilor orizontale si a diagonalelor): S355 J2 N,
conform EUROCODE 3;
rigidizarile orizontale si diagonale: S 355 J2 N;
conectorii: S460;.
La alegerea tipurilor de otel se va tine seama de prevederile din tabelele nr1 si nr 2 din SR 1911-98.
Folosirea altor tipuri de otel decat cele precizate in SR 1911-98 se poate face daca acestea corespund
condplor prevazute in standardele de produs mentionate, cu privire la:
Compozitia chimica
Caracteristicile mecanice
Comportarea la sudare, stabilite pe baza de incercari
In lipsa unei corespondente, folosirea materialelor poate fi admisa numai pe baza unui aviz emis de catre un
institut de specialitate si cu acordul beneficiarului.
Tablele din otel S 355 J2 N, cu grosimi de 10-50mm, folosite la elementele
rezistenta vor fi controlate US conform prevederilor din SR EN 10160/1999.

principale

de

Laminatele trebuie sa fie insotite de certificated de calitate si sa fie marcate de catre uzina producatoare
conform standardelor de produs.
Executantul trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificated de calitate si cele
prevazute in standardul de produs.

10.2.2.

MATERIALELE DE ADAOS

Materialele de adaos stabilite de executant prin tehnologia de executie a sudurilor vor trebui sa asigure
imbinari sudate cu calitati mecanice superioare sau cel putin egale cu cele ale materialului de baza.
Materialele de adaos trebuie sa fie insotite de certificate de calitate emise de producator.
Electrozii se vor usca inainte de intrebuintare, pe baza indicatiilor date de producator, stabilindu-se in acest
scop tehnologii speciale (timp de crestere a temperaturii, timp de mentinere, timp de racire).
Deschiderea ambalajului electrozilor se va face numai pe masura necesitatilor, in asa fel ca la terminarea
schimbului de lucru sa nu ramana pachete desfacute, care sa permita ulterior o amestecare a electrozilor de
diferite marci.
Unitatile care executa imbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii in fabricatie a materialelor de
adaos corespunzatoare unor tehnologii de sudare omologate.

10.3. EXECUTIA ELEMENTELOR SUDATE

10.3.1.

CLASA DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE

Pentru toate confectiile metalice se stabilesc urmatoarele clase de calitate a imbinarilor sudate:
imbinarile cap la cap ale talpilor si inimilor trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei
I, categoria de executie A (clasa I A);
imbinarile dintre talpi si inima trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei I, categoria
de executie A (clasa I A);

Pag. 63

imbinarile rigidizarii verticale trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei II, categoria
de executie B (clasa II B);
imbinarile conectorilor trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate ale clasei II, categoria de
executie A (clasa II A).

10.3.2.

PREVEDERI GENERALE

Executantul trebuie sa fie dotat cu mijloacele de executie, control si cu cadre calificate, care corespund
normativului C 150-99.
Unitatea care executa imbinari sudate are obligatia intocmirii unei documentatii tehnologice de
confectionare a constructiei si care trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de
proiectant sau de tehnologia de executie omologata;
operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei lor de calitate si a
conditiilor de calitate;
-

operatiile de asamblare a pieselor, continand:

ordinea de asamblare;
prinderea provizorie;
impiedicarea deformatiilor;
parametrii de sudare conform tehnologiilor omologate;
preintampinarea starilor de eforturi remanente;
asigurarea tolerantelor impuse;

operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale imbinarilor sudate sau ale elementelor, in
scopul detensionarii (daca este cazul);
-

clasa de calitate pentru fiecare imbinare sudata;

controlul pe faze si final, cuprinzand:

modul de verificare in timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare
omologate;
planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentajele);

incercarile pe probe din oteluri si pe imbinarile sudate;

documentatia legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;

indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite, cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie
complicata, benzile marcate, etc.;
-

solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Procesul tehnologic stabilit trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca
cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate ale imbinarilor sudate prevazute in
prezentul caiet de sarcini.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica se va executa cate o serie de placi de
proba, conform STAS 9407 - 75 si normativului C 150-99.
Pentru fiecare element component, executantul va intocmi o fisa de urmarire a executiei sudurii ,
cuprinzand o schita a fiecarei piese a elementului, pe care se vor nota pozple respective si numerele poansoanelor
sudorilor. In tabelele anexate fisei se vor consemna:
-

in dreptul pozitiei: marcajul tablei, numarul sarjei, marca si calitatea otelului;

in dreptul poansonului sudorului: numele sudorului si numarul autorizatiei acestuia;

Pag. 64

- in dreptul fiecarui numar de poanson, in rubrica observatii, se vor nota eventualele defecte aparute in
timpul executiei sudarii si modul de remediere a defectelor respective.
Fisa de urmarire a executiei sudurii va fi prezentata la receptia elementului, aceasta facand parte din
documentele de receptie.
In vederea verificarii regimurilor de sudare si a dimensiunilor cusaturilor, executantul va pune la dispozitia
delegatilor beneficiarului si ai proiectantului, la cerere, aparate de control.
Sudarea se executa in hale inchise, la minimum + 5C. Locurile de munca trebuie sa fie lipsite de curenti de
aer. Pentru executarea imbinarilor sudate pe santier, trebuie sa se ia masuri de protejare a pieselor ce se sudeaza
si a sudorilor impotriva vantului si precipitatiilor, prin corturi, baraci sau alte mijloace de protectie.
Cotele trecute in plansele de executie sunt cotele finale ale confectiilor metalice, dupa executia sudurilor.

10.3.3.

PREGATIREA LAMINATELOR

Laminatele se pregatesc conform prevederilor STAS 9407 - 75 pct. 4.1

Pe baza numarului sarjei si a lotului, imprimate pe laminate, ca si pe baza certificatelor de calitate emise de
producator, se va verifica corespondenta laminatelor cu indicatiile din proiect si cu prevederile STAS 9407-75, SR
EN 10025-2/2004 si din prezentul caiet de sarcini.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, fisuri, incluziuni, precum si cele cu abateri dimensionale
mai mari decat cele admise prin standardele de produs nu se folosesc la executie.
Defectele de suprafata ale laminatelor, care nu influenteaza asupra capacitatii de rezistenta a pieselor, pot fi
indepartate prin polizare, daca adancimea lor nu depaseste 5 % din grosimea laminatelor, dar maxim 1,0 mm, cu
conditia respectarii grosimii minime prevazute in standardul de produs.
Operatia de polizare se va executa pe directia laminarii, numai cu polizoare cu turatie mare si cu abrazivi cu
granulatie fina.
Nu este admisa remedierea prin sudare a defectelor de suprafata.

10.3.4.

PRELUCRAREA LAMINATELOR

Laminatele se prelucreaza conform normativului C 150-99 pct.3.11, 3.13, 3.14, 3.15 si tabel 3 si SR EN
29692 :1994, corespunzator clasei de calitate stabilite la pct. 11.3.1 din prezentul caiet de sarcini.
La intersectia cordoanelor de sudura se vor executa decupari semicirculare, conform planselor de executie.
Muchiile acestor degajari se vor poliza cu ingrijire pentru a se evita aparitia fisurilor in materialul de baza.

10.3.5.

ASAMBLAREA PIESELOR

Piesele se asambleaza conform STAS 9407 - 75 pct.4.3

Inainte de inceperea asamblarii, marginile si fetele laminatelor, in zona ce urmeaza a fi imbinata prin
sudare, se curata pana la luciu metalic pe o latime de 30...40 mm de o parte si de alta a rostului de sudare.
Asamblarea pieselor se va executa pe dispozitive de asamblare care sa asigure precizia de asamblare in
limitele tolerantelor stabilite prin procesul tehnologic, precum si pastrarea rosturilor prescrise intre marginile
pieselor.
La capetele rosturilor de sudare se aseaza in prelungire piese tehnologice, de aceeasi marca si prelucrate la
fel ca piesele care se sudeaza, executate conform STAS 9407 - 75.

Pag. 65

10.3.6.

SUDAREA

Sudarea se va face in conformitate cu procesul tehnologic de sudare, elaborat de executant pe baza

procedeelor de sudare omologate, a prevederilor STAS 9407 - 75, a proiectului de executie si a prezentului caiet
de sarcini.
Sudarea incepe si se termina pe piesele tehnologice. In cazurile in care nu este posibila asezarea pieselor
tehnologice, craterele se completeaza cu sudura.
Dupa terminarea operatiei de sudare, piesele tehnologice trebuie indepartate prin taiere cu flacara, iar
capetele cusaturilor trebuie polizate pana la fata laminatului. O parte dintre piesele tehnologice se vor folosi pentru
extragere de epruvete, prevazandu-se cu dimensiunile prescrise de STAS 9407 - 75.
Sudarea in uzina, in alte pozp decat cea orizontala, este admisa numai daca aceasta pozitie nu poate fi
realizata datorita unor conditii speciale; se evita sudarea in pozitie verticala si peste cap.
Completarea cu sudura la radacina se va face dupa curatarea rostului de sudare prin procedeul arc-aer si se
va poliza pana la luciu metalic, astfel ca sa se elimine toate portiunile nepatrunse la radacina.
Sudurile scurte de prindere se acopera cu cusatura propriu-zisa.
Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele care nu se acopera ulterior cu sudura.
Stropii de metal produsi la sudare se vor indeparta prin polizare. Nu se admit crestaturi de topire la
marginile cordoanelor de sudura.
Se interzice racirea fortata a sudurii. Zgura de pe sudura se va indeparta numai dupa racirea acesteia.
Se vor utiliza numai sudori autorizati.
Imbinarile sudate si confectiile metalice sudate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate
corespunzatoare clasei de calitate, conform STAS 9407-75 pct. 4.4.15 si 4.8.

10.3.7.

REMEDIEREA DEFECTELOR DE SUDARE

Remedierea defectelor de sudare se face conform STAS 9407-75 pct. 4.5.

Remedierile necesare aducerii unei imbinari sudate in clasa de calitate impusa se recomanda a se face de
acelasi sudor care a executat cusatura initiala.
Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni
interne minime pe ansamblul constructiei.
Remedierea defectelor in acelasi loc se admite a se face de maximum doua ori.
Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte defecte sau modificari
periculoase in structura otelului, cum ar fi: stemuirea, baterea cu ciocanul, indreptari la rece care duc la fisurari,
indreptari la cald dincolo de anumite temperaturi.
Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:
-

polizare;

rabotare;

incarcare cu sudura;

taiere prin procedeul arc-aer si resudare;

indreptari la rece in conditiile prevazute in STAS 9407 - 75 pct.4.5.2;

indreptari la cald, la temperaturi prescrise, care nu produc transformari in compozitia

otelurilor sau stari de tensiuni remanente.

Pag. 66

Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul abaterilor
geometrice; pentru cusaturile cap la cap se aplica si controlul cu radiatii penetrante.

10.3.8.

REGULI sI METODE DE VERIFICARE

Verificarea calitatii lucrarilor se face cu mijloacele si metodele prevazute in normativul C 150 - 99,
urmarindu-se incadrarea lor in clasele de calitate prevazute la pct. 10.3.1 din prezentul caiet de sarcini, conform
criteriilor stabilite mai jos.
Verificarea calitatii lucrarilor se face de executant, in toate fazele de executie, conform STAS 9407 - 75, dupa

cum urmeaza:
-

verificarea pregatirii laminatelor;

verificarea prelucrarii laminatelor;

verificarea asamblarii pieselor;

verificarea imbinarilor sudate, a formei si dimensiunilor pieselor sudate;

verificarea calitatii pregatirii imbinarilor care se executa pe santier si montarea de proba in

uzina.
Verificarea pregatirii laminatelor
Se verifica existenta si continutul certificatelor de calitate ale laminatelor, conform pct. 10.2.1 si
10.3.3 din prezentul caiet de sarcini.
Se verifica aspectul suprafetelor, in propose de 100% cu ochiul liber si unde este cazul, cu
lupa.
Laminatele care nu corespund cerintelor calitative impuse prin prezentul caiet de sarcini, nu se folosesc la
executie.
Verificarea prelucrarii laminatelor
Se verifica aspectul suprafetelor rezultate prin taiere, dimensiunile si forma pieselor, dimensiunile, formele si
unghiurile rosturilor de sudare. Acestea trebuie sa corespunda cerintelor pct.
10.3.4 din prezentul caiet de sarcini, in caz contrar se resping.
Remedierea defectelor, taieturilor si a rosturilor se face prin polizare sau aschiere pana la obtinerea condplor
de calitate necesare, fara a iesi din clasele de toleranta impuse pentru dimensiuni.
Verificarea asamblarii pieselor
Se verifica:
-

aspectul pieselor ce se asambleaza;

dimensiunile si forma subansamblelor;

existenta pieselor tehnologice;

calitatea prinderilor provizorii prin suduri scurte.

Se va urmari realizarea preciziei de asamblare in limitele tolerantelor stabilite prin procesul tehnologic,
precum si pastrarea rosturilor prescrise intre marginile pieselor. Neconcordantele aparute se vor remedia.
Verificarea imbinarilor sudate, a formei si dimensiunilor pieselor sudate
Verificarea imbinarilor sudate, a formei si dimensiunilor pieselor sudate se va face pe baza unui plan de
control intocmit de executant.
Verificarile se vor efectua dupa cum urmeaza:
verificarea aspectului;

Pag. 67

 verificarea dimensiunilor geometrice;

controlul cu radiatii penetrante;
controlul ultrasonic;
controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice;
determinari pe epruvete.
Verificarea aspectului
Verificarea aspectului constituie o operatie de control obligatorie si eliminatorie, in toate fazele de executie,
in scopul depistarii defectelor de suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Controlul aspectului se face:
-

dupa executarea fiecarui strat si dupa prelucrare;

dupa executarea remedierilor;

dupa executarea sudurilor in faza finala.

Imbinarile sudate se verifica din punct de vedere al aspectului, pe toata lungimea si suprafata lor, in
proportie de 100% cu ochiul liber si unde este cazul, cu lupa.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latime adiacenta de
minimum 250 mm in stanga si dreapta cordonului de sudura, cuprinzand si verificarea existentei poansonului
sudorului.
Nu se admit urmatoarele tipuri de defecte:
-

defecte de forma, conform STAS 9407 - 75 tabel 6;

fisuri;

cratere neumplute;

scurgere de metal topit;

nepatrunderi;

zone cu arsuri;

zone supraincalzite.

Defectele admise intre anumite limite, corespunzatoare clasei de calitate a imbinarii sudate, sunt conform
STAS 9407 - 75 pct. 4.4.15.3.2.
Defectele neadmise ale cusaturilor sudate, precum si cele admise dar care depasesc limitele prevazute, se
remediaza conform prevederilor pct. 10.3.7 din prezentul caiet de sarcini.
Verificarea dimensiunilor geometrice
Dimensiunile geometrice se verifica cu instrumente obisnuite de masura, in procentajele indicate in
normativul C 150 - 99 tabel 6.
Dimensiunile geometrice trebuie sa corespunda prevederilor proiectului de executie. Abaterile admisibile
sunt conform STAS 9407 - 75, pct. 4.4.15.2 pentru abaterile la dimensiunile cusaturilor sudate, respectiv pct. 4.8
pentru abaterile la forma si dimensiunile pieselor sudate.
Imbinarile sudate si piesele care nu corespund se remediaza conform pct. 10.3.7 din prezentul caiet de
sarcini.
Controlul cu radiatii penetrante
Controlul cu radiatii penetrante se va efectua la toate imbinarile sudate cap la cap ale talpilor grinzilor, pe
toata lungimea imbinarilor (in proportie de 100%).
Metodologia de verificare va fi conform normativului C 150 - 99.

Pag. 68

Examinarea prin control cu radiatii penetrante se va efectua numai dupa remedierea defectelor de suprafata
constatate prin verificarea aspectului si dimensiunilor geometrice.
Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor STAS 10138-82 Defectoscopie cu radiatii
penetrante. Conditii de observare a radiografiilor si STAS 9407 - 75 pct. 4.11.4.2.
11.3.7

Defectele neadmise, precum si cele care depasesc limitele admise, se vor remedia conform pct.
din prezentul caiet de sarcini.
Controlul ultrasonic

Controlul ultrasonic se va efectua conform SR EN 1714/2000 "Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor

sudate" si normativului C 150-99, la toate imbinarile sudate ale talpilor cu inima, pe toata lungimea imbinarilor (in
propose de 100%).
Examinarea prin control ultrasonic se va efectua numai dupa remedierea defectelor de suprafata constatate
prin verificarea aspectului si dimensiunilor geometrice.
-

Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor normativului C 150 - 99 si STAS 9407

75 pct. 4.11.4.2.
Defectele neadmise, precum si cele care depasesc limitele admise, se vor remedia conform pct.

11.3.7

din prezentul caiet de sarcini.

Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice
Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua:
-

la toate imbinarile talpilor inferioare si superioare cu inima;

la toate imbinarile rigidizarilor verticale cu inima si talpile.

Controlul cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua pe toata lungimea imbinarilor (in
proportie de 100%).
Examinarea prin control cu lichide penetrante sau cu pulberi magnetice se va efectua numai dupa
remedierea defectelor de suprafata constatate prin verificarea aspectului si dimensiunilor geometrice.
Examinarea cu lichide penetrante se face conform prevederilor SR EN 571-1/1999 "Examinari cu lichide
penetrante" iar examinarea cu pulberi magnetice se face conform prevederilor SR EN ISO 9934-1/2002 "
Examinarea cu pulberi magnetice"
-

Interpretarea rezultatelor se va face conform prevederilor normativului C 150 - 99 si STAS 9407

75 pct. 4.4.15.3.2.

Defectele neadmise sau cele care depasesc limitele admise, se vor remedia conform pct. 11.3.7 din
prezentul caiet de sarcini.
Determinari pe epruvete
Se vor efectua determinari pe epruvete prelevate din piesele tehnologice.
Planul de prelevare al epruvetelor va fi stabilit in cadrul planului de control intocmit de executant.
-

Dimensiunile si felul epruvetelor si al incercarilor la care sunt supuse vor fi conform STAS 9407
75 pct. 4.3.3 si tabel 3.

Se recomanda ca inainte de taierea epruvetelor sa se efectueze radiografierea cusaturii sudate,

insemnandu-se portiunile cu defecte, pentru a fi eliminate. Taierea epruvetelor se face cu mijloace mecanice.
Determinate efectuate pe epruvete se vor efectua prin examinare metalografica si incercari mecanice,
conform STAS 9407 - 75 pct. 4.11.4.3 si 4.11.4.4.
Caracteristicile determinate prin examinare metalografica sunt:

Pag. 69

 forma cusaturilor in sectiune transversala;

lipsa defectelor neadmise;
constituentii structurali si granulatia, numai pentru oteluri S355 si similare;
corespondenta cu prevederile procesului tehnologic a numarului de straturi.
Caracteristicile mecanice obtinute din incercarile mecanice se compara cu valorile prevazute in STAS 9407 75 tabel 3.
In caz ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute in STAS 9407 - 75, piesa se rebuteaza.
Verificarea calitatii pregatirii imbinarilor cu suruburi, care se executa pe santier si montarea de proba in
uzina
Se verifica:
modul de alcatuire in ansamblu al podului;
dimensiunile podului in ansamblu;
contrasageata podului;
pasuirea fetelor in contact ale pieselor carese imbina pe santier cu suruburi;
calitatea gauririi si alezarii.
Abaterile admisibile sunt conform STAS 9407-75. Abaterea admisibila la contrasageata podului este de 3
mm.
Verificarile se efectueaza de catre executantul confectiilor metalice in prezenta consultantului sau
a
responsabilului desemnat pentru urmarirea executiei, intocmind procese verbale de lucrari ascunse pentru fiecare
faza de executie, care vor fi prezentate
la receptia
lucrarilor.

Tijele de tensiune

1. Livrare
Toate tijele de tensiune trebuie s fie verificate cu atenie pentru orice daune de transport nainte de
instalare.
O atenie deosebit trebuie acordat urmtoarelor aspecte n acest sens:

Deteriorarea protecie mpotriva coroziunii

Deteriorarea barei

Deteriorare a componentelor
Protecia anticoroziv deteriorata trebuie s fie reparata imediat. Daunele pe suprafete zincate trebuie
s fie tratate cu vopsea pulbere de zinc. Dac este necesar un strat suplimentar poate fi reparat ulterior.
Orice urma de pe conexiuni trebuie s fie curate temeinic i uns nainte de instalare.
Tijele deteriorate sau murdare nu trebuie s fie asamblate, deoarece acest lucru ar putea deveni
improprii pentru utilizare.

2. Instalare
Pentru instalare, lungimea sistemului de tije de tensiune trebuie s fie ajustate pentru a lungimea
proiectata prin rotirea tijei i prin alinierea astfel nct boltul sa poata fi introdus fr ndoire. Introducerea
boltului cu ciocanul este interzisa, deoarece aceasta poate provoca deteriorarea conectorului furca.
Sistemul de tije de tensiune este reglat cu ajutorul unei chei. Dac sunt utilizate corect, cheile de
strngere cu urub poate fi, de asemenea utilizate.
Piuliele de blocare sunt apoi nurubate spre conectorul furc pn cnd acestea sunt blocate.
Cheiele de strangere se vor folosi pentru a strnge piulia de blocare, astfel nct s se evite
deteriorarea suprafaei
n cazul n care suprafaa galvanizata este deteriorata n timpul strngerii, petele deteriorate trebuie
reparate profesional astfel nct s garanteze rezistenta la coroziune necesara .
Dac lungimea sistemului depete 10 m, tijele sistemului de tensiune trebuie s fie sprijinite i
stabilizate cu cel puin dou curele rotunde n caz contrar ntregul sistem este sensibil la flambaj.

Pag. 70

11.

CAPITOLUL 11 PROTECTIA ANTICOROZIVA A CONFECTIILOR METALICE

11.1. PREVEDERI GENERALE

Coroziunea este procesul de distrugere a metalului sub actiunea chimica sau electrostatica a mediului
inconjurator. Masurile care se iau pentru indepartarea efectelor coroziunii, sunt de vopsire sau revopsire a
metalului.
In cuprinsul acestui capitol se face referire la urmatoarele reglementari tehnice:
GP 111-04 Ghid de proiectare privind protectia impotrina coroziunii a constructiilor din otel
GE 053-04 Ghid de executie privind protectia impotrina coroziunii a constructiilor din otel
STAS 10128-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor
agresive
STAS 10166/1-77 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Pregatirea mecanica a
suprafetelor
STAS 10702/1-83 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri protectoare.
Conditii tehnice generale
STAS 10702/2-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri protectoare
pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie
Prevederile prezentului capitol, se aplica la toate confectiile metalice ( tronsonele uzinate ale tablierelor
metalice, elemente de legatura intre tronsoane, aparate de reazem, alte lemente metalice). Protectia anticoroziva
va fi executata in uzina, pe santier urmand a se face doar remedierea degradarilor aparute in timpul transportului,
manipulator si montajului, folosind aceleasi materiale ca cele utilizate in uzina si respectand prevederile din
prezentul Caiet de Sarcini..
Suprafetele talpilor superioare ale grinzilor, care vor fi in contact cu placa de beton, precum si conectorii se
vor proteja anticoroziv doar cu stratul de grund. Aceste suprafete vor fi pregatite pe santier, inainte de turnarea
(montarea) placii de beton, astfel incat sa se asigure aderenta metal- beton.
Prezentele prevederi vor fi puse la dispozitia uzinei producatoare odata cu proiectul detaliilor de executie.
Alegerea culorii finale a protectiei anticorozive va fi aleasa de catre Proiectant cu acordul Beneficiarului.

11.2. CLASA DE AGRESIVITATE

Protectia anticoroziva a tablierelor se face in funtie de starea fizica a factorilor agresivi.
Dupa clasificarea mediilor agresive conform" Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" indicativ GP 111-04 podul se incadreaza in clasa C3 medie (atmosfera urbana si industriala cu
poluare moderata).
Clasificarea mediilor agresive, in functie de actiunile exercitate asupra constructiilor, dupa STAS 10126/86 "
Protectia impotriva coroziunii a constructiilor supraterane din otel - Clasificarea mediilor agresive" incadreaza podul
in clasa de agresivitate a mediului 2m - slab agresiva, (temperatura medie: max. 500C, mediu urban, caracteristica
gazelor: agresive din grupa A).

11.3. CA TEGORIA DE PROTECTIE

Avand in vedere durata de folosinta indelungata a lucrarii (80-100 ani), precum si conditiile dificile de
refacere a protectiei anticorozive in situ , se stabileste ca pentru aceasta lucrare, categoria de protectie sa fie I
(durata lunga), ceea ce corespunde unei durate de viata a acoperirii protectoare de 12-20 ani, conf. Tabel 2 din
STAS 10702/1-83.

Pag. 71

Durata de viata a acoperirii protectoare reprezinta perioada de timp dupa care acoperirea protectoare se
poate deteriora, astfel incat devine necesara refacerea ei completa, pe intreaga suprafata a elementului
constructiei.

11.4.

CONDITII TEHNICE DE CALITATE

11.4.1.
CONDITII GENERALE PRIVIND CALITATEA MATERIALELOR
UTILIZATE

Materialele utilizate pentru protectia anticoroziva a tablierului metalic, trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii generale:

Sa asigure o buna protectie contra coroziunii a elementelor metalice;

Sa fie aderente si sa aiba flexibilitatea corespunzatoare deformatiilor elementelor protejate ;

Sa prezinte o garantie de min. 10-12 ani;

Sa aiba un aspect decorativ;

Sa fie ecologice, in conformitate cu normele international ECOTECH;

ultraviolete;

Sa aiba stabilitate in timp, mentinandu-si culoarea, fara a fi afectate de actiunea razelor

Sa se aplice cu usurinta;

Sa se usuce rapid pentru revopsire;

Sa fie agrementate conform legislatiei in vigoare.

11.4.2.

CARACTERISTICI TEHNICE

Pe toate confectiile metalice prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va executa o protectie anticoroziva
bazata pe un sistem de protectie complet, alcatuit din 3 straturi protectoare:
-

un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50mm;

un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 100 m m;

un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu

durabilitate mare si cu retentie indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 m m.
Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de 200 mm.

11.4.3.
a)

DATE TEHNICE

Grundul (stratul primar).

Continut ridicat de solide: min. 65% ;

Emisie de volatile scazute: max. 300g/l;

Intarire si revopsire rapida chiar si la temperaturi joase de 5C, conform tabel nr.1 Putere mare

de acoperire.
TABEL Nr. 1

Sec la atingere
Revopsire
b)

5C

15C

25C

40C

30 min
4h

20 min
3h

15 min
2h

10 min
1h

Stratul de protectie

Continut ridicat de solide: min 70 %;

Emisie de volatile scazute: max. 320 g/l;

Pag. 72

Intarire si revopsire rapida chiar si la temperaturi joase de 5C, conform tabel nr. 2

Putere mare de acoperire.

TABEL Nr. 2

Sec la atingere
Revopsire

5C

15C

25C

40C

75 min
5h

50 min
3h

40 min
2h

30 min
1h

c) Stratul de finisare.

Continut de solide: min 55 %;

Emisie de volatile scazute: max. 400 g/l;

Intarire rapida chiar si la temperaturi joase de 5 C, conform tabel nr. 3

TABEL Nr. 3

Sec la atingere
Intarire
completa

5C

15C

25C

40C

75 min
5h

50 min
3h

40 min
2h

30 min
1h

11.5. INSTRUCTIUNI DE APLICARE

In vederea obtinerii performantelor maxime ale produselor utilizate, este necesara respectarea cu strictete a
tuturor instructiunilor de aplicare, condplor, precautiilor si eventualelor limitari.
La aplicarea straturilor de protectie anticoroziva, se vor respecta atat prevederile prezentului caiet de sarcini
cat si prescriptiile specifice ale produselor utilizate, care vor trebui procurate odata cu livrarea acestora. Se vor
respecta urmatoarele reglementari tehnice : "Ghid de executie privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" indicativ GE 053-04 si "Ghid de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a
constructiilor din otel" indicativ GE 054-04.
Pentru realizarea protectiei anticorozive se pot utiliza materiale (si tehnologii corespunzatoare acestora),
produse de diverse firme cu conditia (conform legii nr. 10/1995 si HG 392/1994) prezentarii unui aviz tehnic de
agrementare emis de o unitate de cercetare mandatata in acest scop de MLPAT.
In perioada de garantie, firma care garanteaza protectia anticoroziva trebuie sa asigure din efort propriu
repararea si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura prin degradarile stratului de
protectie. Deasemenea furnizorul materialului de protectie anticoroziva, are obligatia de a supraveghea si
receptiona toate lucrarile de pregatire a suprafetelor si de aplicare a stratului de protectie, conform condplor
impuse de fisa tehnica a vopselelor.

11.5.1.

PREGATIREA SUPRAFETELOR

Pregatirea suprafetei in vederea acoperirii cu vopsele protectoare, are o influenta primordiala in

determinarea capacitatii de protectie a sistemului de acoperire.
Pregatirea suprafetelor pieselor elementelor de constructii noi, se face in uzine.
Gradul de curatire care trebuie realizat pe suprafetele elementelor acestui pod conform STAS 10166/1-77
"Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane - Pregatirea mecanica a suprafetelor" este de
minim 2.

11.5.2.

CURATAREA sI DEGRESAREA SUPRAFETELOR

Uleiurile, grasimile, murdaria si alte produse de contaminare, trebuie indepartate inaintea vopsirii.
Depozitele mari de uleiuri, grasimi, murdarie, etc trebuie indepartate printr-o metoda

Pag. 73

verificata de curatire, avand grija ca depozitul sa fie indepartat si nu imprastiat pe suprafata. Grasimile si uleiurile
se indeparteaza cel mai bine, cu agent de spalare emulsionat, dupa care se face spalarea abundenta cu apa sau cu
vapori.
Cand este necesara utilizarea solventilor (white spirit, percloretilena, toluen), pentru indepartarea grasimilor
sau uleiurilor, atunci utilizarea detergentilor sau agentilor de spalare emulsionata, trebuie sa urmeze aceasta
operatie, dupa care se va efectua o spalare abundenta cu apa potabila si uscarea perfecta a suprafetelor.
Degresarea prin spalare manuala cu solventi, nu este recomandata, deoarece conduce la imprastierea unei
pelicule de grasime pe suprafata, pelicula ce poate afecta acoperirea.
Se va acorda o atentie speciala marginilor si colturilor.
Suprafetele degresate nu mai trebuie sa fie atinse cu mainile libere, intrucat transpiratia contine saruri.

11.5.3.

APLICAREA STRATURILOR PROTECTOARE

"Ghidul de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel" indicativ GE 054-04
stabileste sistemele de protectie anticoroziva prin vopsire pentru medii cu clasa de corozivitate C3 .
Sistemul de acoperire va fi:
-

un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 mm;

un strat principal de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 100 mm;

un strat de finisare acrilo-poliuretanic cu grosimea de 50 mm.

Dupa aplicarea grundului, acolo unde se impune, se va face chituirea suprafetelor pe care ar putea stagna
apa. Aplicarea stratului de grund se face prin pulverizare air-less, pulverizare cu aer, pensulare.
Sudurile, colturile si muchiile ascutite se vor vopsi prin pensulare, iar suprafetele mari prin pulverizare airless sau cu aer.
Pentru o buna acoperire a zonelor de colt sau de muchii se recomanda tamponarea cu pensula sau
repetarea operatiei de grunduire, in special la cordoanele de sudura in colt.
Aplicarea stratului primar (grund), se executa pe toata suprafata elementului metalic.
Aplicarea stratului principal de protectie, se executa dupa uscarea grundului, prin aceleasi procedee ca si in
cazul aplicarii stratului de grund (pensulare, pulverizare cu aer sau air-less).
Aplicarea stratului de finisare se realizeaza, dupa uscarea definitiva a stratului anterior, prin aceleasi
procedee (pensulare si pulverizare) si numai pe suprafata vopsita cu stratul principal de protectie.

11.5.4.

CONDITII DE APLICARE A ACOPERIRILOR PROTECTOARE

Aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, se face in urmatoarele conditii de mediu ambiant:
-

Concentratia cat mai redusa a gazelor agresive;

Temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5C si 35C, daca nu se specifica alte valori de
catre producatorul de materiale de protectie;
Temperatura suportului, trebuie sa fie cu cel putin 3C peste punctul de roua, pentru a preveni
condensarea umiditatii, care ar produce defecte ca: adeziunea slaba, pori, basici, luciu redus;
materiale.

Umiditatea relativa a aerului sub 70%, daca nu se specifica altfel, de catre producatorul de

Pag. 74

Primul strat al sistemului de acoperire (grundul), se aplica dupa cel mult 4 ore de la pregatirea suprafetei
elementelor metalice.
Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor componente ale
sistemului de acoperire prin vopsire, trebuie sa corespunda cu prescri ptiile stabilite de producatorul acestor
materiale.
Inainte de aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire, toate rosturile, interspatiile, denivelarile, etc,
trebuie astupate prin chituire, pentru a se obtine o suprafata neteda in aceste zone.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire^ prin vopsire, se aplica numai pe suprafete uscate, curate,
lipsite de praf sau orice alte impuritap In acest sens se vor lua masuri de acoperire cu corturi, sau de eliminare a
oricaror cauze ce ar conduce la nerespectarea acestei conditii.
Fiecare strat al acoperirii, trebuie sa fie continuu si uniform ca grosime, lipsit de incretituri, basici, exfolieri,
fisuri, scurgeri, neregularitati, etc. Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului,
iar nuanta culorii sa difere de la strat la strat, pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicate.
Numarul de straturi ale sistemului de acoperire aplicate pe suprafetele pieselor din otel, trebuie sa realizeze
grosimea totala minima prevazuta in proiect, inclusiv la colturi si muchii.

11.6.
VERIFICARE

REGULI

SI

METODE

DE

Verificarea executarii protectiei, se face conform STAS 10702/1-83 punctul 4, dupa cum urmeaza:
-

verificarea inainte de aplicarea acoperirii

verificarea in timpul aplicarii acoperirii protectoare;

verificarea dupa aplicarea acoperirii protectoare.

11.6.1.
VERIFICAREA INAINTE DE APLICAREA ACOPERIRII PROTECTOARE
Dupa curatarea preliminara a pieselor din otel aflate in stare noua, suprafatele se verifica prin inspectie
vizuala, conform STAS 10166/1-77. Daca se constata pete de ulei, grasimi, murdarie si alte produse de
contaminare, acestea se indeparteaza conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

11.6.2.
VERIFICAREA IN TIMPUL APLICARII ACOPERIRII PROTECTOARE
Calitatea materialelor de protectie
Pentru fiecare material se va verifica inainte de punerea in opera:
-

existenta si continutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate;

nedepasirea termenului de valabilitate a materialului ;

existenta instructiunilor specifice de folosire (depozitare, aplicare, diluare, etc).

Materialele care prezinta dubii asupra calitatii sau cu termene de valabilitate expirate se folosesc numai cu
avizul unui laborator de specialitate.
Conditiile de mediu ambiant
Se va verifica permanent indeplinirea condplor de mediu ambiant ( concentratia redusa a gazelor agresive,
temperatura aerului si a piesei de protejat, umiditatea relativa a aerului), cu instrumente de masura adecvate.
Masurarile se vor efectua, cel putin la inceperea lucrului si ori de cate ori se constata o modificare sesizabila a
condplor de mediu.
Se verifica cu ochiul liber aspectul suprafetelor inainte de aplicarea fiecarui strat. Daca nu sunt respectate
conditiile zonele deteriorate se refac dupa o curatire prealabila.

Pag. 75

Inaintea aplicarii fiecarui strat de acoperire se va verifica cu ochiul liber daca:

a)
toate rosturile, interspatiile, denivelarile, etc sunt astupate prin chituire pentru a se obtine o
suprafata neteda;
b)

suprafetele sunt curate, uscate, lipsite de praf sau alte impuritati;

c)
stratul anterior aplicat este continuu, uniform ca grosime, lipsit de incretituri, basici, exfolieri,
fisuri, scurgeri, neregularitati, etc.
Culoarea fiecarui strat, trebuie sa fie uniforma pe toata suprafata elementului.
Daca nu sunt respectate prevederile de la literele a si b, se executa chituirea respectiva si se curata
suprafata.
Daca nu sunt respectate prevederile de la litera c, se refac zonele cu defecte si se aplica un nou strat, daca
stratul aplicat nu este continuu sau de culoare uniforma (acest strat nu se considera ca strat suplimentar).
Tehnologia de preparare a materialelor si de aplicare a straturilor
Tehnologiile de preparare a materialelor de protectie si respectiv de aplicare a straturilor componente,
trebuie sa corespunda cu prescriptiile stabilite de producatorii acestor materiale. Se va respecta cu strictete, timpul
minim necesar uscarii materialului depus inainte de aplicarea urmatorului strat.

11.6.3.
11.6.3.1.

VERIFICAREA DUPA APLICAREA ACOPERIRII PROTECTOARE

Verificarea grosimii

Grosimea fiecarui strat se va verifica cu mijloace de masurare nedistructiva, adecvate. In caz ca grosimile
sunt mai mici decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini, se va aplica un nou strat. Grosimile mai mari decat
cele prescrise, nu constituie motiv de respingere.
Masurarea grosimii, se va face cel putin la 10 m2 de suprafata, precum si la inceperea lucrarilor si ori de cate
ori se schimba conditiile de lucru.

11.6.3.2.

Aspectul final al acoperirii protectoare

Se examineaza vizual, intreaga suprafata protejata pentru a constata ca este continua, fara rosturi deschise,
neteda, lipsita de incretituri, basici, exfolieri, fisuri, neregularitati, etc. Culoarea protectiei trebuie sa fie uniforma
pe toata suprafata tablierului.
Daca aceste conditii nu sunt indeplinite, acoperirea se reface in zonele respective.

11.6.3.3.

Grosimea totala

Grosimea totala minima a acoperirii, se verifica cu mijloace de masurare nedistructiva, adecvate. Masurarea
grosimii, se face cel putin la 10 m2 de suprafata.
In caz ca grosimea, este mai mica decat cea prevazuta in prezentul caiet de sarcini, se va aplica un nou
strat. Grosimile mai mari decat cele prescrise, nu constituie motiv de respingere.

11.6.3.4.

Aderenta

Verificarea aderentei, se face prin metoda trasarii grilei, conform SR EN ISO 2819, avand distantele intre
liniile trasate de 3 mm pe o suprafata de 15x15 mm. Verificarea se face cel putin o data la 50 m2. Daca acoperirea
situata intre doua trasari, se detaseaza de pe metalul de baza, acoperirea se considera necorespunzatoare si se
reface pe zonele aferente.
xx
Verificarile se efectueaza de catre executantul acoperirii protectoare in prezenta consultantului sau a
responsabilului desemnat pentru urmarirea executiei, intocmindu-se procese verbale care vor fi prezentate la
receptia lucrarilor si anume:

Pag. 76

procese verbale de lucrari ascunse in legatura cu verificarile inainte de sablare si in timpul

aplicarii acoperirii protectoare;
protectoare;

procese verbale de receptie calitativa in legatura cu verificarile dupa aplicarea acoperirii

Dupa efectuarea verificarilor prin metode distructive, acoperirea se va reface, primul strat aplicandu-se in
max. 4 ore.

11.7.
DATE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR DE PROTECTIE
ANTICOROZIVA
Verificarea si receptia lucrarilor de protectie anticoroziva, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
Pe parcursul executiei lucrarilor, dupa terminarea sablarii si respectiv aplicarea fiecarui strat de
protectie;
La terminarea lucrarilor de protectie anticoroziva. Cu aceasta ocazie, se verifica procesele verbale
intocmite pe etape de executie, analizand modul de remediere a defectelor semnalate si
se face inspectia vizuala a protectiei. In caz de dubiu, se poate dispune efectuarea unor verificari
suplimentare, inclusiv prin indepartarea succesiva a straturilor, pentru a determina numarul lor, conform
StAS 10702/1- 83 ;
-

Receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

Pag. 77

12. CAPITOLUL 12 SUPRASTRUCTURI DE TIP MIXT (OJEL - BETON CU

CONLUCRARE)
12.1.

PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol contine prevederi tehnice generale pentru executia in uzina si pe santier a suprastructurilor
rutiere de tip mixt.
Podurile metalice cu conlucrare (mixte) se realizeaza din grinzi metalice care conlucreaza cu placa
superioara din beton armat sau beton precomprimat, prin prevederea unor dispozitive speciale ce impiedica
lunecarea dintre placa si grinzi.
La proiectarea, executia si receptia suprastructurilor rutiere de tip mixt, se vor respecta prevederile din
prezentul caiet de sarcini:
a.
Pentru tablierul metalic: capitolele "Confectii metalice sudate" si "Protectia anticoroziva a
confectiilor metalice"
b.
Pentru platelajul din beton: capitolele "Suprastructuri din beton armat, Betoane, Armaturi,
Cofraje" precum si Codul de practica NE 012 - 99 capitolele 8, 9, 10 si 11 si NE 013-2002.

12.2.

MATERIALE

Otelurile folosite pentru armaturile platelajului din beton armat sau beton precomprimat, precum si
caracteristicile mecanice ale acestora, vor corespunde prevederilor din tabelul 10, STAS 1844 - 75. De asemenea,
se va tine seama si de prevederile capitolelor Armaturi.
Betoanele folosite pentru platelajele de beton armat sau beton precomprimat, precum si caracteristicile lor
mecanice, trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul nr. 11 STAS 1844 - 75. Daca prin proiectare, se
stabileste obligativitatea realizarii unei anume rezistente la un interval mai mic de 28 zile, in proiect si caietul de
sarcini cu prescriptii speciale, se vor preciza rezistentele impuse la aceasta data.
Avand in vedere ca in suprastructurile de tip mixt, eficienta placii de beton in conlucrare cu grinda metalica,
este cu atat mai mare cu cat betonul este de o clasa mai mare, se recomanda ca atat la platelajele de tip monolit,
cat si mai ales la cele din elemente prefabricate, sa se foloseasca betoane din clasele C30/37, C35/45 sau C40/50.
Dispozitivele pentru asigurarea conlucrarii trebuie sa asigure transmiterea fortelor de lunecare, ce apar intre
placa si grinzile metalice, pentru toate gruparile de actiune si in toate fazele de executie.
Dispozitivele de conlucrare, denumite tehnic si "conectori", se fixeaza in general prin sudura de talpa
superioara a grinzii metalice. Calitatea sudurii trebuie sa fie aceeasi ca si la sudura grinzilor principale.
Talpa superioara a grinzilor se va calcula si la solicitarile locale, introduse prin dispozitivele de conlucrare.
Dispozitivele de conlucrare (conectorii) se executa din otel si se pot realiza in urmatoarele moduri:
conectori rigizi din otel patrat, cornier, otel T, otel U sau profile compuse sudate din oteluri similare cu
cele din grinzile principale;
ancoraje din otel beton, cu ciocuri, bucle sau spire;
conectori cu ancoraje prin combinarea celor doua tipuri de mai sus;
tije cilindrice verticale, sudate la baza, printr-un procedeu automat, de talpa grinzii metalice si prevazute
la partea superioara cu o ingrosare sau o bucla.
La alegerea dispozitivelor de conlucrare, se vor prefera tipurile mici si numeroase (fata de cele puternice si
rare), in special la platelajele monolite.

Pag. 78

12.3.

EXECUTIA

SUPRASTRUCTURILOR MIXTE
La executia suprastructurilor mixte se disting urmatoarele faze:
A.

Pentru structura metalica:

uzinarea elementelor componente;

premontaj in uzina;
protectia anticoroziva a subansamblelor;
transportul elementelor componente la santier;
asamblarea si montajul structurii metalice;
completarea si finisarea protectiei anticorozive;
receptia tablierului metalic montat in amplasament.
B.

Pentru platelajul din beton:

- Varianta cu platelaj monolit:

executie esafodaj;
cofrare, armare si betonare placa;
intarire beton si decofrare;
demontare esafodaj;

12.4.

DISPOZII FINALE

Documentatia tehnica a suprastructurii mixte cu conlucrare va fi analizata si verificata de executant inainte

de a proceda la executie. In cazul in care se vor constata neconcordante, omisiuni sau alcatuiri constructive a
caror realizare este dificila, uzina va semnala acest lucru Proiectantului, in vederea luarii masurilor ce se impun.
Conectorii pentru asigurarea conlucrarii dintre placa superioara din beton armat si tablierul metalic se vor
suda definitiv in uzina, conform detaliilor de executie.
Conectorii si fetele talpilor superioare ale tablierului metalic in contact cu betonul din placa din beton armat
vor fi vopsite cu materiale anticorozive speciale (altele decat cele cu care se vopsesc suprafetele metalice
aparente), care permit aderenta betonului de aceste elemente. Aceste materiale sunt cele care se folosesc la
vopsirea contra coroziunii, armaturilor din beton armat, in cazul repararii acestor elemente.

Pag. 79

13. CAPITOLUL 13 APARATE DE REAZEM. DISPOZITIVE ANTISEISMICE

13.1. APARATE DE REAZEM
Aparatele de reazem sunt dispozitivele de legatura dintre pile si culei, pe de o parte - si tablier, pe de alta
parte, destinate transmiterii sarcinilor de la suprastructura la infrastructure si care permit deformatiile inerente din
temperatura, contractie si curgere lenta ale tablierului.

13.1.1.

DOCUMENTE DE REFERINTA

1
2

Recomandarile producatorului
STAS 10167-83
Poduri de sosea si cale ferata. Aparate de reazem elastomerice

armate
CD 63-2000

Norme departamentale pentru proiectare si folosirea aparatelor de

reazem elastomerice pentrupoduri de sosea si cale ferata.

4
5

Legea 10/1995 Legea referitoare la calitatea in constructii

Toate standardele si niormele in vigoare mentionate mai departe acest caiet de sarcini.
Lista nu este limitativa.

13.2. MATERIALE
Dupa materialul din care sunt executate, aparatele de reazem sunt:
metalice;
din elastomeri (neopren), armate cu placi metalice;
combinate (metal, elastomeri si teflon) "tip oala".
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem metalice, vor satisface conditiile de calitate
minime prevazute in STAS 4031 - 77 si STAS 4031/2-75.
Materialele care intra in compunerea aparatelor de reazem din elastomeri, fretate, vor satisface conditiile
prevazute in STAS 10167 - 83.
Din punct de vedere static, aparatele de reazem sunt de doua tipuri: fixe si mobile.
Fiecare tip in parte este diferentiat dupa reactiunea maxima pe care o poate prelua si dupa capacitatea de
asigurare a deplasarii tablierului de suprastructura.
Aparatele de reazem se executa pe baza detaliilor de executie elaborate de proiectant. Antreprenorul poate
propune si alte tipuri de aparate de reazem decat cele prevazute in documentatie. Adoptarea altor tipuri de
aparate de reazem se face numai cu aprobarea proiectantului si a Consultantului.
Aparatele de reazem propuse de antreprenor vor fi insotite de certificate de calitate si de agrementul tehnic
emis de M.L.P.T.L.
Montarea aparatelor de reazem se face conform detaliilor din proiect. In cazul in care, montarea aparatelor
de reazeme din elastomeri si / combinate se efectueaza la alta temperatura decat cea prevazuta in proiect, este
necesara repozitionarea lor. Repozitionarea se va executa la temperatura structurii, prevazuta in Project. Operatia
de repozitionare a aparatului de reazeme se va ^efectua obligatoriu inainte de montarea dispozitivelor pentru
acoperirea rosturilor de dilatatie. In cazul adoptarii aparatelor de reazem propuse de antreprenor, acesta va
suporta si costul eventualelor adaptari necesare.

Pag. 80

13.3. DISPOZITIVELE ANTISEISMICE

Dispozitivele antiseismice au rolul de a prelua sarcinile suplimentare induse de seism la nivelul aparatelor de
reazem, pe directiile pe care acestea nu au capacitate de rezistenta. Din punct de vedere constructiv, dispozitivele
antiseismice pot fi inglobate in aparatul de reazem sau pot fi dispozitive independente pozitionate in afara
aparatului de reazem propriu-zis. Modul de alcatuire si locul de amplasare al acestora sunt conform detaliilor din
proiect. In cazul adoptarii altor tipuri de dispozitive se va obtine aprobarea consultantului si proiectantului iar
costurile suplimentare necesare pentru adaptarea la structura vor fi suportate de catre antreprenor.

Pag. 81

14.

CAPITOLUL 14

HIDROIZOLATII

SI ROSTURI DE DILATATIE

14.1. HIDROIZOLATII
14.1.1.

GENERALITATI

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea hidroizolatiilor pentru
lucrarile de poduri.
Hidroizolatiile au ca scop:
impiedicarea patrunderii apei la structura de rezistenta;
colectarea apelor ce se infiltreaza prin imbracaminte si dirijarea lor spre gurile de scurgere;
La lucrarile de arta, hidroizolatiile sunt alcatuite in general din:
sapa (sau stratul suport) care se executa in camp continuu si se racordeaza la marginea elementului care
este hidroizolat la gurile de scurgere si la dispozitivele etanse de acoperire a rosturilor de dilatatie;
stratul

de amorsare a hidroizolatiei;

stratul

de lipire;

stratul

de baza (hidroizolatia propriu-zisa);

stratul

de protectie a hidroizolatiei;

Functionalitatile unor straturi pot fi comasate in diferite solutii ale firmelor specializate in hidroizolatii.
Hidroizolatiile propriu-zise pot fi alcatuite din:
amestec lichid cu intarire rapida;
membrana hidroizolatoare;
solutie de bitum Tehnologia de
aplicare poate fi:
prin pulverizare;
prin lipire la cald a membranelor cu solutii pe
prin lipire la rece cu solutii pe baza de rasini

baza de bitum;
sintetice;

prin aplicarea de membrane autoaderente;

prin lipire cu flacara a membranelor;
prin spoire;
In toate variantele tehnologice trebuie sa se asigure conditiile fizico - mecanice. Termenul de "sapa
hidroizolatoare" utilizat in continuare, include toate straturile componente si anume: stratul suport, amorsa, stratul
hidroizolator de baza si stratul de protectie.

14.1.2.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Manualul de aplicare publicat de catre producatorul membranei

Normativ AND 577/2002 Normativ privind executia si controlul calitatii hidroizolatiei la poduri

Legea nr.10/1995 Legea referitoare la calitatea in constructii

4 Toate standardele si normele in vigoare mentionate mai departe de acest caiet de sarcini. Lista
nu este limitativa.

Pag. 82

14.1.3.

CARACTERISTICI TEHNICE

sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 10 ani de exploatare normala a
podului, pasajului sau viaductului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare, trebuie sa asigure din efort propriu
repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor cauzate de infiltratiile de apa la structura de
rezistenta, respectiv refacerea caii pe zona de interventie.
Materialele incluse in elementele sapei hidroizolatoare trebuie sa fie imputrescibile si sa fie pasive chimic .
sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata si la poduri in exploatare, la care lucrarile sa se execute pe o
jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate sa se desfasoare circulatia normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu
pastrarea caracteristicilor tehnice.
sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste la circulatia de mica viteza a utilajelor de transport si asternere a
straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt la stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice conform SR
137-95:

forta de rupere:

> 800 N/5 cm

alungirea la rupere:

min. 40%

rezistenta la perforare statica

clasa de rezistenta L 4 neperforata:

min 250 N pe bila 0 10 mm

adezivitatea la tractiune (aderenta la suport):

flexibilitate la rece pe un dorn 0 30 mm:

permeabilitate la apa 72h, la 100 mm

coloana de apa:

10C

temperatura minima la care membrana este

stabila:

min. 0,5 N/mm2 fara fisuri la -

120C

temperatura asfaltului turnat in

imbracaminte, la care membrana

trebuie sa reziste, fara diminuarea

caracteristicilor fizico-mecanice:

180C

rezistenta la sfasiere: longitudinala

>

200N

>

200N

transversala

domeniul de temperatura de exploatare

curenta este:

intervalul de temperatura a mediului in care

-20C ^ 70C +5 ^ +30C

se aplica sapa hidroizolatoare:

Stratul superior al sapei hidroizolatoare, va fi compatibil chimic cu componentele din alcatuirea asfaltului
imbracamintii rutiere, pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate in Romania, conform Legii nr. 10/1995.
Pag. 83

14.1.4.
14.1.4.1.

PRESCRIPTII
Stratul suport

Hidroizolatia se poate aplica pe placa de suprabetonare sau pe betonul de panta si egalizare. Betonul de
panta si egalizare se va realiza din beton de clasa minim C16/20. Grosimea stratului de beton va fi de min. 2 cm.
Stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte de calitate:
aspect compact, fara goluri, denivelari, segregari, fisuri, crapaturi, etc;

vechimea betonului: min. 28 zile de la turnare;

sa respecte pantele conform proiectului;

sa fie executate toate lucrarile a caror executie ulterioara ar conduce la compromiterea hidroizolatiei
executate;
sa fie rigid, intarit, sanatos, fara parti friabile, pete de ulei, grasimi, segregari, goluri sau alte defecte de
turnare si sa aiba sunet metalic la ciocanire;

suprafata betonului nu trebuie sa prezinte proeminente mai mari de 1,5 - 2 mm

cu dreptarul de 3m lungime pe orice directie). Se admite o singura denivelare de
la
o verificare;

sa nu prezinte pelicule superficiale de lapte de ciment;

sa nu prezinte muchii vii (se racordeaza la suprafete verticale cu o raza de 5 cm),

racordarea la gurile de scurgere si in zona rosturilor, conform detaliilor din proiect.

(masurate
5 mm

sa asigure

Inainte de aplicarea straturilor urmatoare, stratul suport se va pregati astfel:

se desprafuieste prin suflare cu aer comprimat sau prin maturare/periere pana la obtinerea unei
suprafete curate;
se verifica planeitatea, se inlatura rugozitatile si se corecteaza asperitatile; daca nu se realizeaza cerintele
necesare aplicarii hidroizolatiei se vor face remedieri cu mortare speciale aderente;
se verifica umiditatea cu umidometru tip Feutron (umiditatea nu trebuie sa depaseasca procentul de
umiditate precris in instructiunile specifice);
pe suprafata pregatita ca mai sus, este interzisa circulatia personalului din santier sau cu utilaje de orice
fel.
Calitatea suportului trebuie sa faca obiectul procesului verbal de receptie calitativa in faza determinanta.
Calitatea stratului suport conditioneaza continuarea lucrarilor.

14.1.4.2.

Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare la beton.

Solutia cu care se executa amorsa, poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasini sintetice. Componentele
solutiei nu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau prin pulverizarea cu
mijloace mecanice. Aplicarea amorsei se face in strat continuu, uniform, fara aglomerari sau baltiri de material,
astfel incat sa se asigure patrunderea in porii suportului si colmatarea acestora. Amorsa se aplica numai pe
suprafetele capabile a fi acoperite cu folie hidroizolatoare. Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie
amorsata in totalitate, fara a exista suprafete neamorsate.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de peste +5C.

Pag. 84

Dupa uscarea amorsei, trebuie sa rezulte o suprafata uniform colorata, aderenta la suport, continua, fara
basici, exfolieri sau neregularitati. Eventualele zone cu deficiente, se refac prin decopertare zonala si reamorsare.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de orice fel.

14.1.4.3.

Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de membrana
utilizata. Aplicarea hidroizolatiei se face respectand fisa tehnologica a firmei producatoare.
Aplicarea foliei hidroizolatoare incepe de la una din laturile longitudinale ale podului, respectiv de la cota
minima, cu asigurarea racordarii vertical-orizontale.
Petrecerile foliilor la innadiri vor respecta instructiunile furnizorului sau min.10 cm.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata suprafata pe care se aplica. Nu se
admit goluri, umflaturi, basici de aer, neetanseitati la petreceri sau margini desprinse. Se vor trata special
racordarile la gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea si scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie de tipul dispozitivului
de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin supraincalzire, temperatura sursei de caldura nu trebuie sa fie mai mare de
250C sau mai mare decat temperatura la care tipul respectiv de membrana isi modifica caracteristicile fizico mecanice sau chimice. Membranele hidroizolatoare se aplica la temperatura mediului ambiant, la cel putin +5C,
dupa minimum 28 zile de la data turnarii betonului de ciment sau mortarului ( normativ AND 577-2002) Sistemul
hidroizolator nu se aplica pe timp de ploaie.

14.1.4.4.

Stratul de protectie

Stratul de protectie poate fi:

mastic bituminos cu grosimea de 2 cm;
membrane de protectie, aderente la membranele hidroizolatoare;
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie, se face pe etape, dupa cum urmeaza:
pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se procese - verbale de
lucrari ascunse;
la terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces - verbal de receptie a sapei
hidroizolatoare;
Verificarea la terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, iar in cazul unor constatari
nefavorabile, din procesele verbale de lucrari ascunse, se poate face si asupra etanseitatii, prin inundarea pe o
inaltime de min. 10 cm, pe suprafetele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si la terminarea lucrarilor de hidroizolatii, se vor remedia pe
baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau nu de catre beneficiar.
In cazul cand beneficiarul nu accepta remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune refacerea
intregii lucrari de hidroizolatii.

14.1.4.5.

Controlul calitatii lucrarilor de executie

Se vor face conform ind AND 577-2002, prin masuratori "in situ" . In situ se verifica aderenta stratului
hidroizolator de stratul support. Masuratorile vor fi effectuate de catre institutii abilitate, prin procedee
agrementate in Romania. Pentru verificarea calitatii lipirii membranei de stratul support se face cel putin o
incercare la 20 de ml cale de pod pe sens. Rezultatele obtinute vor fi consemnate intr-un proces verbal ce va insoti
receptia de baza.

Pag. 85

Nu se va trece la faza urmatoare in situatia in care resultatele obtinute nu corespund valorilor din caietul de
sarcini sau ale proiectului sau ale proiectului de executie al hidroizolatiei.
Standarde romanesti
Verificarea caracteristicilor fizico - mecanice si chimice specifice, se efectueaza in conformitate cu
urmatoarele standarde:
vascozitatii."

SR EN ISO 62:2004

"Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa."

SR EN 12092:2002

"Adezivi

pe

baza

de

elastomeri.

Determinarea

- SR EN ISO 527-1 SI 2:2002 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune." " Rezistenta
si alungirea la rupere."
-

STAS 9199 - 73"Masticuri

bituminoase

pentru

izolatii.

Metode

de

analize

si incercari."
-

SR 137 - 95"Materiale

hidroizolatoare

bitumate.

Reguli

si

metode

de

verificare."
-

SR-ISO 2409-93

"Lacuri si vopsele. Incercarea la caroiaj."

- Ordin MT 497-98 "Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru drumuri."

SREN ISO 527/1-00 "Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune. Partea I principii

14.2.

DISPOZITIVE DE ACOPERIREA ROSTURILOR DE DILATATIE

14.2.1.

GENERALITATI

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie, utilizate la poduri rutiere, asigura:

deplasarea libera a capetelor tablierelor de poduri, in rosturile lasate in acest scop;
continuitatea suprafetei de rulare a caii in zona rosturilor;
etanseitatea la scurgeri si infiltratii de apa.
Pentru satisfacerea acestor exigente, se utilizeaza dispozitive etanse.
In general, componentele dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt:

elemente elastomerice care asigura deplasarea;

elemente metalice suport, fixate pe structuri;

betoane speciale in zona prinderii pieselor metalice;

mortare speciale de etanseizare;

benzi de cauciuc, pentru colectarea si evacuarea apelor de infiltratie.

Functie de tipul dispozitivelor, pot fi cumulate functionalitatile unor elemente ce intra in alcatuirea lor.
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie se aplica la poduri noi sau la poduri in exploatare, avand
rezolvari specifice de prindere pentru fiecare caz.
Daca se aplica la poduri in exploatare, dispozitivele trebuie sa permita executarea lucrarilor pe o jumatate a
partii carosabile, circulatia urmand a se desfasura pe cealalta jumatate a podului, fara ca aceasta tehnologie de
executie sa afecteze caracteristicile tehnice ale dispozitivului.
Termenul de "dispozitiv de acoperire a rostului de dilatatie", prescurtat "dispozitiv", utilizat in continuare,
include toate elementele componente si anume:

betonul in care sunt fixate elementele metalice;

elementele metalice de prindere;

Pag. 86

 elementul elastomeric;
elementul de etanseizare din cauciuc;
mortarul special pentru etanseizarea elementului elastomeric.

14.2.2.

CARACTERISTICI TEHNICE

Termenul de garantie a dispozitivului este de min.10 ani de exploatare normala a podului. Elementul
elastomer trebuie sa fie intersanjabil. Termenul de garantie a elastomerului este de min. 5 ani.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure, din efort propriu, repararea sau
inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii, ca urmare a defectiunilor dispozitivului aparute
in perioada de garantie.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
livrarea elementelor intersanjabile, la cerere, pe durata de 10 ani, de la punerea in opera a dispozitivului;
asigurarea sculelor si confectiilor de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a
dispozitivului si la schimbarea elementului elastomer;
asigurarea supravegherii tehnice la punerea in opera a dispozitivului;

instructiuni tehnice de executie si de exploatare.

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico - mecanice, in domeniul de temperaturi 35C ^ +80C:

asigurarea deplasarii libere a structurii la valoarea

prescrisa;

elementele metalice de fixare trebuie sa reziste la

agentii corozivi;

sa fie etans;

sa fie fixat de structura de rezistenta a podului, preluand actiunile verticale si orizontale. Pentru 1
ml. de rost, aceste actiuni sunt:
-

forta verticala

forta orizontala

Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:

Duritate, grade Shore A:

60 5

Rezistenta la rupere prin intindere:

12 N/mm2.

Rezistenta la rupere prin compresiune:

75 N/mm2.

Tasarea sub sarcina verticala maxima:

max. 15 %

Alungirea minima la rupere:

350 %

Rezistenta la ulei:

foarte buna

Variatia caracteristicilor fizice si mecanice:

duritate grade Shore A:

max. 5

pierdere de rezistenta la rupere:

max. 15 %

alungirea la rupere:

max. 15 %

nefragibilitate la temperaturi scazute:

foarte buna

temperatura minima:

- 35C

rezistenta la imbatranire accelerata:

Pag. 87

11,2

tf

7,8

tf

pierdere din rezistenta la rupere:

max.

scaderea alungirii la rupere:

15%

cresterea duritatii, grade Shore A:

max.

Rezistenta la ozon dupa 100 ore:

30%

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.

14.3. PRESCRIPTII
14.3.1.

BETOANE SPECIALE

La varianta in care elementele metalice de fixare se incastreaza intr-o rigla de beton armat, care prin
armaturi lucreaza monolit cu placa suprastructurii de care este prinsa, betonul din aceasta rigla trebuie sa fie cel
putin de clasa C 28/35, cu tasarea conului T 3/4 - 100 20 mm.
Agregatele folosite la realizarea betonului vor fi in mod obligatoriu de concasare. Cimentul folosit la
realizarea betoanelor va fi I 42,5 R conform SR EN 197-1:2002.
Betonul va avea gradul de gelivitate G 150.
Circulatia rutiera pe acest beton se poate deschide la varsta de 28 zile a betonului.
Se recomanda utilizarea de betoane speciale cu intarire rapida, peste care se poate deschide circulatia la
varsta de max. 10 zile.
In varianta in care prinderea se face cu buloane de scelment, betonul in care se ancoreaza aceste buloane
trebuie sa fie cel putin de clasa C 20/25.
Agregatele folosite la realizarea acestui beton sunt agregate de rau spalate.
Cimentul folosit la realizarea betoanelor va fi I 32,5 conform SR 388 - 1995.
In cazul in care betonul existent in suprastructura nu are clasa minima C 20/25, zona de ancorare a
dispozitivelor de acoperire a rosturilor va fi demolata si rebetonata cu beton de clasa minim C 20/25. Se vor lua
masuri pentru asigurarea aderentei dintre betonul vechi si cel nou, folosind eventual betoane speciale aderente cu
aditivi epoxidici.
Se recomanda ca betonul din grinda de incastrare sa fie tratat cu un material corespunzator pe fata care
vine in contact cu pneurile, realizand aceeasi culoare cu imbracamintea asfaltica.

14.3.2.

MORTARE SPECIALE

Pentru egalizarea sub unele tipuri de dispozitive de acoperire a rostului de dilatatie sau pentru etanseizarea
laterala a elementului elastomer,
se utilizeaza mortarespeciale, pe
baza derasini
sintetice. Tolerantele dimensionate de montaj
sunt celeprescrise pentrutipul corespunzator
de
dispozitive.
Aceste mortare trebuie testate in prealabil conform prescriptiilor fabricantului tipului de dispozitiv.

14.3.3.

ELEMENTELE ELASTOMERICE

Elementele elastomerice pot fi:

panouri din neopren armat;
profile speciale, deschise sau inchise, din neopren;
benzi late din neopren;
Aceste confectii se livreaza la cerere, la tipul si la dimensiunile specificate in proiect. La primire, se
efectueaza receptia cantitativa si calitativa a produselor.

Pag. 88

14.3.4.

ELEMENTE METALICE DE FIXARE

Elementele metalice au profile special adaptate elementelor elastomerice. Ele se incastreaza in structura si
de ele se fixeaza elementele elastomerice intersanjabile.
La livrare, se efectueaza receptia cantitativa si calitativa, urmarindu-se concordanta cu prevederile
proiectului si caietului de sarcini.
Pozarea elementelor metalice, inainte de turnarea betonului special de monolitizare, se face prin fixarea la
pozitie cu dispozitive special adaptate, care asigura si mentinerea lor in aceasta pozitie pana la intarirea betonului.
Banda de etansare din cauciuc neoprenic trebuie sa fie continua pe toata lungimea si latimea dispozitivului
de acoperire. Se admite pe toata lungimea o singura inadire vulcanizata. Pe zona vulcanizata se admite o toleranta
la grosime de 10% din grosimea nominala a benzii.
In zona de racordare dintre dispozitivul de acoperire a rostului si imbracamintea de asfalt, se va urmari:
geometria sa fie cea prevazuta in proiect;
asfaltul sa nu prezinte denivelari;
sa nu aiba fisuri, segregari sau ciobiri;
sa indeplineasca conditiile specifice imbracamintii din beton de ciment sau imbracamintii din asfalt turnat.

14.3.5.

DISPOZITIVE DE TIP LIANT CU AGREGATE

La podurile avand deschideri mici sau medii cu deplasari absolute in rost de 25 - 30 mm, se recomanda
solutiile simple, mai putin costisitoare.
Dispozitivele tip liant, cu agregate, sunt alcatuite din straturi alternative jde liant realizat din bitum modificat
cu polimeri si agregate, cu o anumita curba granulometrica. In general grosimea totala a acestor straturi este de
50-150 mm si ele se incadreaza in grosimea imbracamintii asfaltice.
Liantul realizat din bitum modificat cu polimeri, asigura elasticitatea si adezivitatea sistemului, atat la
temperaturi negative (-25C) cat si la temperaturi pozitive (+80C), precum si o rezistenta in timp si o exploatare
in conditii foarte bune.
Agregatele trebuie sa aiba o anumita curba granulometrica, care difera de la o firma producatoare la alta.
Aceste dispozitive de racordare se monteaza dupa realizarea imbracamintii bituminoase, prin taierea fantei
rostului pana la hidroizolatie si umplerea ei in straturi succesive. Lucrarile vor incepe de la marginea cea mai joasa
spre cea ridicata.
Rostul in beton va fi de 2 - 3 cm. Elementele de beton pe care se aplica rostul trebuie sa fie netede, fara
denivelari, fara stirbituri si sa fie rezistente. Rostul dintre elementele de beton trebuie sa fie curatat de eventualele
elemente ce ar putea bloca rostul si impiedica dilatatia tablierului.
In rostul structurii de beton se aplica un snur rezistent la temperaturi inalte, peste care se aplica un dop din
liantul bituminos.
Peste rostul structurii, pe toata lungimea lui, se monteaza o tabla de aluminiu sau otel galvanizat, care se
fixeaza de tablier pe partea cea mai inalta.
Dupa incalzirea intregii suprafete a rostului (orizontal si vertical), se aplica straturile succesive de liant si
agregate.
Firma care livreaza dispozitivul trebuie sa asigure:
sculele si confectiile de mica mecanizare specifice, necesare la punerea in opera a dispozitivului;

Pag. 89

asigurarea supravegherii tehnice, la punerea in opera a dispozitivului;

instructiuni tehnice de executie si de exploatare;

montarea unui dren de colectare a infiltratiilor;

Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-mecanice, in domeniul de temperaturi -35^

+80C:

asigurarea deplasarii libere a structurii, la valoarea prescrisa;

tablele de aluminiu sau otel galvanizat sa reziste la agentii corozivi

sa fie etans;

si la solicitarile verticale;

Caracteristicile fizice ale elementelor componente:

Materialul de baza:
Bitum elastomer
Densitate la 18C:

1.15 0.05

Punctul de inmuiere:

min. 85C

Temperatura de turnare:

180C 20

Penetrare la 25C:

40-90 0,1mm

Densitatea la 25C:

1-1,3g/cm3

Flexibilitate la 0C,-20C:

fara fisuri

Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate in Romania.

14.3.6.

ALTE RECOMANDARI

Se vor efectua:
receptii pe faze de executie, care au in vedere constatarea executarii corecte a elementelor suport sau de
prindere a elementului elastomeric;

receptia finala.

La receptia finala, se poate efectua si proba prin inundare a zonei rostului de dilatatie, cu inaltimea lamei de
apa de min. 5 cm, pe durata de 24 ore.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice si chimice specifice se efectueaza in conformitate cu urmatoarele
standarde:
de duritate

SR ISO 7619:2001

"Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii in grade

Shore A"
de

SR ISO 37-1997 "Cauciuc vulcanizat si termoplastic. Determinarea caracteristicilor

efort - deformatii la tractiune."

SR ISO

7619:01 "Elastomeri vulcanizati. Determinarea duritatii

SR ISO

1817 - 93

SR ISO

188:01 "Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata"

SR ISO

812:01 "Cauciuc vulcanizat.Determinarea temperaturii limita de nefrag ibil itate"

SR ISO

188:2001

"Cauciuc vulcanizat. Determinarea actiunii lichidelor."

"Elastomeri vulcanizati. Incercarea la imbatranirea accelerata."

- SR ISO 815+A 1/95 " Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Determinarea deformarii
remanente dupa compresiune, la temperaturi ambiante, ridicate sau scazute."
Pag. 90

SREN 10002-1/2002 " Materiale metalice. Incercarea la tractiune. Metoda de incercare (la
temperatura ambianta)."
SR 13170 - 1993
"Materiale
incovoiere
prin
soc. Epruvete speciale
si metode de evaluare."

metalice.Incercarea la

SR EN 10045-1-1993 " Materiale metalice. Incercarea la incovoiere prin soc pe epruvete

Charpy. Partea 1. Metode de incercare."

Pag. 91

15.

CAPITOLUL 15

15.1.

GENERALITATI

CALEA PE

POD

Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la realizarea imbracamintilor de
tip bituminos turnate, aplicate pe partea carosabila a podurilor si pe trotuare.
Acest tip de imbracaminte se executa la cald, din mixturi preparate cu agregate naturale, filer si bitum
neparafinos, pentru drumuri si vor respecta prevederile din urmatoarele standarde:
Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe pod indic. AND 546-2009.
STAS 175 - 87 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice
generale de calitate."
STAS 11348 - 87 "Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase pentru calea pe pod. Conditii tehnice de
calitate."
SR 174/1 -2002 "Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice de calitate."
SR 174/2 -97 "Imbracaminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii tehnice pentru preparare si
punere in opera a mixturilor asfaltice si receptia imbracamintilor executate."
Utilizarea altor tipuri de imbracaminti pe poduri nu se va face decat pe baza unor studii si cercetari
efectuate de institute de specialitate si numai cu acordul consultantului si proiectantului.

Tipurile de mixtura conform Normativ privind executia la cald a imbracamintilor bituminoase pentru calea pe
pod indic. AND 546-2009 sunt cele din tabel.

Nr. Tipul mixturii asfaltice

crt.

Simbol

Zona de aplicare

Strat

Beton asfaltic cilindrat pentru poduri

BAP16

carosabil

Inferior

Beton asfaltic
pentru poduri

carosabil

Superior si
/sau
Inferior

I-V

carosabil

Superior si
/sau
Inferior

I-V

carosabil

Superior si
/sau
Inferior
Ambele
straturi

I-V

I-V

cu

bitum

modificat BAP16m

Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre

MASF 16 MASF
12.5 MASF 8

Mixtura asfaltica cu bitum modificat

stabilizata cu fibre
MASF 16m MASF
12.5m MASF 8m
Asfalt turant dur
ADT16

Asfalt turnat

ATD 8

Carosabil la poduri
cu placa beton
Trotuare

Clasa
tehnica
drum
I-V

I-V

I-V
5

Mortar asfaltic turnat

MAT 8

strat de protectie a
hidroizolatiei

Beton asfaltic

BA 8

strat de protectie a
hidroizolatiei
Trotuare

Pag. 92

I-V

15.2. TROTUARE
Trotuarele sunt elemente destinate circulatiei pietonilor pe poduri/pasaje/viaducte si sunt denivelate fata de
nivelul caii. Latimea acestora va fi stabilita prin proiect, functie de amplasamentul lucrarii, respectand prevederile
STAS 2924-91 si Ordinul 45/1998 al Ministerului Transporturilor.
Umplutura trotuarului este realizata din beton de clasa C8/10.
Pentru a putea asigura traversarea diverselor cabluri (telefonice, electrice, etc) , se vor monta tevi din PVC
sub suprastructura, in afara sectiunii de beton, pozitia lor fiind stabilita prin proiect. Trotuarul va fi prevazut, la
marginea dinspre partea carosabila, cu borduri si cu parapet directional, iar catre exterior cu parapet pietonal.
Trotuarele podurilor vor fi prevazute cu rampe la capete, pentru accesul persoanelor cu handicap locomotor.
Bordurile pentru trotuar vor fi din elemente prefabricate din beton .
Calitatea betonului si dimensiunile se vor preciza prin proiect. Montarea bordurilor se va face conform
proiect, cu respectarea profilului in lung si transversal al caii.
Bordurile se vor realiza cu beton de clasa minim C 35/45, realizat cu ciment SR I 42.5, avand un grad de
impermeabilitate de minim P1210 si care sa reziste la cel putin 300 cicluri de inghet- dezghet corespunzator clasei
de expunere XD3,XF4 conform prevederilor "Codului de practica pentru executia elementelor prefabricate din
beton, beton armat si beton precomprimat NE 013-2002".
Suprafata expusa a bordurilor se va proteja impotriva agentilor corozivi.

15.3. PARAPETE
Dupa scop, parapetele pot fi pietonale, directionale sau cu rol dublu. Realizarea lor se face in conformitate
cu proiectul si cu respectarea prevederilor STAS 1948 - 2/1995, SR-EN 1317/1,2-2000 si a Normativului pentru sisteme
de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri, poduri si autostrazi, IndicativAND 592/2013. Podurile si pasajele pe autostrada
vor fi prevazute cu parapete directional de tip H4b.
Glisierele parapetelor directionale si mixte vor fi protejate prin acoperire cu zinc (Zn).
Celelalte componente din otel se vor proteja prin vopsire; calitatea si culoarea vopselei vor fi aprobate de
beneficiar. Acoperirea protectoare se aplica de unitatea care uzineaza parapetele, cu exceptia zonelor de imbinare
pe santier care se protejeaza "in situ".
Caracteristicile acoperirilor protectoareP
Avand in vedere durata de folosinta precum si clasa de agresivitate a mediului, se stabileste ca pentru
aceasta lucrare, categoria de protectie sa fie I (durata lunga), ceea ce corespunde unei durate de viata a acoperirii
protectoare de 8-15 ani, conf. STAS 10702/1-83 Protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel
supraterane - Acoperiri protectoare - Conditii tehnice generale .
Sistemul de protectie anticoroziva preconizat se compune din 3 straturi dupa cum urmeaza:
un strat de grund epoxidic bicomponent bogat in zinc, cu grosimea de 50 ^m;
un strat intermediar de protectie epoxidic bicomponent, cu grosimea de 50 ^m;
un strat de finisare acrilo-poliuretanic de inalta performanta, cu grad ridicat de luciu, cu durabilitate mare
si cu pastrarea indelungata a luciului si culorii, cu grosimea de 50 ^m;
Grosimea totala a sistemului de protectie pentru suprafetele exterioare este de min 150 ^m.
Protectia anticoroziva se aplica dupa sablarea suprafetelor la gradul 2 de curatire, conform STAS 10166/1 77. Piesele metalice inglobate in beton se protejeaza anticoroziv cu produse specifice acestui tip de protectie.

Pag. 93

15.4. IMBRACAMINTEA CAII PE POD

Calea pe poduri si pasaje se va realiza cu imbracaminti bituminoase executate la cald conform normativ
AND 546 - 2002.
Imbracamintea bituminoasa pe partea carosabila a podului, se aplica pe un strat de protectie executat
conform STAS 5088 - 75 sau din mortar asfaltic turnat tip MAT, executat conform STAS 11348-87 si/sau conform
prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Adoptarea unui tip sau altul pentru stratul de protectie a hidroizolatiei, se va face la fiecare lucrare in parte,
cu aprobarea proiectantului si a beneficiarului. Protectia cu mortar asfaltic turnat se va adopta in special in cazul
platelajelor de tip ortotrop, pentru a reduce incarcarea permanenta.
Imbracamintea bituminoasa la trotuare se realizeaza din asfalt turnat conform STAS 175-85, STAS 1134887si prevederilor din prezentul caiet de sarcini, de tip AT.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic tip BAP, se executa in perioada mai octombrie, cu conditia ca temperatura atmosferica sa
fiede minim + 10C;
pentru
imbracaminte bituminoasa cilindrata realizata din beton asfaltic cu bitum modificat cu polimeri, temperatura
trebuie sa fie de minim +15C; imbracamintea bituminoasa turnata, realizata cu asfalt turnat dur, se executa in
tot timpul anului, cu conditia ca stratul suport sa fie uscat iar temperatura atmosferica sa fie de minimum +5C.

15.4.1.

CONDITII TEHNICE

Elemente geometrice
Grosimile straturilor realizate prin turnare (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic turnat) conf.
STAS 11387 stabilite constructiv, la fiecare lucrare in parte, vor fi urmatoarele:
-

asfalt turnat dur:

7 cm (3+4 cm)

asfalt turnat:

mortar asfaltic turnat:

grosime minima

cm

grosime 2 cm

Grosimea totala a imbracamintii din beton asfaltic cilindrat este de 7 cm si se executa din doua straturi
(3+4).
Profilul transversal si longitudinal al drumului pe pod se va realiza conform proiectului. Grosimea reala a
imbracamintii bituminoase este indicata in documentatia tehnica.

Abateri limita
Abaterile limita la grosimea straturilor fata de valorile din proiect vor fi de -10 %.
Abaterile limita la panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/m pentru imbracaminti turnate mecanizat
si de 5 mm/m pentru imbracaminti turnate manual.
Denivelarile maxime admise in lungul caii sub dreptarul de 3,00 m sunt de 3 mm in cazul executiei
mecanizate si de 5 mm in cazul asternerii manuale.

Materiale
Materialele folosite la prepararea mixturilor asfaltice (asfalt turnat dur, asfalt turnat si mortar asfaltic) sunt
precizate in tabelul 3 din STAS 11387 - 87 si vor indeplini conditiile de calitate prevazute in standardele respective
de materiale si anume:
- STAS 539 - 79 pentru filer;
- SR 662 - 2002 pentru nisip natural si SR 667 - 90 pentru nisip de concasare sorturile 0-3 si criblura
sorturile 3-8 si 8-16;
- Normativ Ord. MT 497/1998 pentru bitum. Se utilizeaza bitum tip D 60/80 pentru zona climatica calda si
D 80 pentru zona climatica rece.

Alte materiale:

Pag. 94

- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, conform STAS 8877 - 72, pentru amorsarea suprafetelor
la podurile cu placa de beton armat;
- chit tiocolic pentru colmatarea rosturilor in zonele de contact ale sapei hidrofuge si a imbracamintii
bituminoase cu unele elemente de constructie (borduri, rosturi de dilatatie, guri de scurgere, etc.).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale asfaltului turnat dur si ale asfaltului turnat, vor respecta
prevederile din STAS 175 - 87 (conform tabel).
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale betoanelor asfaltice de tip BAP si BamP, vor respecta
prevederile din Normativul ind. AND 546-2002
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mortarului asfaltic turnat, vor respecta prevederile din STAS
11348-87.
Caracteristici fizico-mecanice

Mixturi asfaltice
Asfalt turnat dur

Asfalt turnat

2400
0-1

2400
0-1

A. Incercare pe cuburi:
- Densitatea aparenta, kg/m3
- Absorbtia de apa % vol.
- Umflarea dupa 28 zile de pastrare in apa, vol.max.
- Rezistenta la compresiune la 22C. N/mm2, min

3.5

3.0

- Rezistenta la compresiune la 50C. N/mm2, min

1.7
- Reducerea rezistentei la compresiune dupa 28 zile de pastrare 10
la apa la temperatura de 22C. % max.

1.5
10

- Patrunderea la 40C sub o forta de 525 N, aplicata timp de 30 1 - 7

minute cu ajutorul unui poanson avand sectiunea de 500 mm2,
mm.

1 - 15

B. Incercare pe cilindri Marshall:

- Stabilitate (S) la 60C, N, min.

5500

4000

- Indice de curgere, fluaj (I), min.

- Raport S/I, N. mm, min.

1.5 - 4.5
1500

1.5 - 4.5
1000

Conditiile pentru compozitia si caracteristicile betoanelor asfaltice cilindrate cu bitum pur, sunt cele din
tabelele care urmeaza:
Nr.crt.

Specificatii

Compozitia agregatelor naturale si filer

2
Nr.
crt.

Conditii de admisibilitate

trece prin ciurul 16 mm %

trece prin ciurul 8 mm %

90 - 100
60 - 80

trece prin ciurul 3,15 mm %

trece prin ciurul 0,63mm %
trece prin ciurul 0,20 mm %

45 - 60
25 - 40
14 - 25
10 - 12
6-7

trece prin ciurul 0,09 mm %

Continutul de bitum % din masa mixturii
Caracteristici

Beton asfaltic cilindrat tip BAP

Tipul bitumului
D 60/80

D 80

2350

2350

A. Caracteristici pe probe Marshall

1

Densitatea aparenta kg/m3, min.

Pag. 95

Absorbtia de apa, % vol.max.

1.0

1.0

Stabilitatea ( S) la 60C, min.

7.5

7.0

Indice de curgere (I) la 60C, min.

1.5 - 4.5

1.5 - 4.5

2250
2.0
97

2250
2.0
97

B. Caracteristici pe probe intacte- carote

1
2
3

Densitatea aparenta kg/mc, min.

Absorbtia de apa, % vol., max.
Grad de compactare, % min.

Abaterile limita, in procente din masa, in valoare absoluta, vor respecta prevederile STAS 175 - 87si SR
174/5-1997.

15.5.

PRESCRIPTII DE EXECUTIE
15.5.1.

PRESCRIPTII DE EXECUTIE

Cotele stratului suport verificate trebuie sa corespunda proiectului.

Pregatirea stratului suport se va executa in functie de tipul acestuia si anume:
- In cazul cand imbracamintea se aplica pe suprafata din beton de ciment, se va asigura planeitatea
acesteia, in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau respinge continuarea lucrarilor, aceasta fiind
faza determinants. Suprafata astfel tratata, dupa uscare, se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu
rupere rapida;
- In cazul cand imbracamintea se aplica pe stratul din mortar asfaltic turnat, suprafata acestuia se curata si
se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, atunci cand turnarea imbracamintii se
efectueaza la un interval de peste 24 ore de la turnarea mortarului sau acesta a fost supus circulatiei;
- In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in vedere
corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat si se va asigura aderenta. Este indicat ca in
stratul care se aplica pe hidroizolatie sa se introduca un colorant astfel incat, la eventualele frezari ale
imbracamintii, sa nu se distruga hidroizolatia.
Amorsarea se executa mecanizat, realizandu-se o pelicula omogena pe toata suprafata stratului suport.
Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3....0,4 kg/m2.
Amorsarea se face in fata repartizatorului, pe distanta minima care sa asigure timpul necesar ruperii
complete a emulsiei bituminoase, dar nu mai mult de 100 m.
Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.
Prepararea, transportul si punerea in opera a mixturilor asfaltice de tip ATD se efectueaza conform STAS
175 - 87 si Normativului ind. AND 546-2002 iar a celor de tip BAP conform SR 1741/02, SR 174-2/97 si
Normativului AND 546-2002.

15.5.2.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Verificarea materialelor folosite la executia mixturilor asfaltice turnate, se va face conform prevederilor din
standardele respective de materiale.
Verificarea mixturilor asfaltice si a continutului de bitum, se va face cu respectarea prevederilor din SR EN
12697-23:2004 si SR EN 12697-6:2004 STAS 11387 - 90, cap. 4 si Normativului AND 5462002.
Verificarea imbracamintii rezultate se va face prin metode nedistructive sau prin carote conform STAS
1338/1 - 84. Verificarea elementelor geometrice se va face pe pacursul executiei conform SR 174/2 pct. 3.4 si 3.5.

Pag. 96

15.5.3.

RECEPTIA PRELIMINARA

se face la cel putin o luna de la darea in circulate.

Comisia de receptie va examina lucrarea executata conform documentatiei tehnice aprobate si
documentatiei de control intocmite in timpul executarii.
Documentele tuturor verificarilor stabilite conform acestui normativ, fac parte din documentatia receptiei
preliminare si se predau beneficiarului lucrarii, pentru a fi gestionate in cartea podului.
Eventualele degradari ce apar in termenul de garantie a lucrarii executate, precum si propunerile facute de
comisia de receptie preliminara, vor fi remediate de constructor, pe cheltuiala acestuia, in mod corespunzator si la
termenele stabilite.
Receptia finala se va face la un an de la data efectuarii receptiei preliminare, timp in care se va face
verificarea comportarii in exploatare a lucrarii executate si se vor realiza eventualele remedieri ale deficientelor
aparute in perioada de garantie.

Pag. 97

16. CAPITOLUL 16 RACORDAREA CU TERASAMENTELE

16.1. GENERALITATI
Prezentul capitol trateaza conditiile tehnice generale ce trebuie indeplinite la executarea, compactarea,
nivelarea si finisarea umpluturilor din spatele culeelor, protectia sferturilor de con, executarea, transportul,
montarea placilor de racordare si a grinzilor de rezemare, executarea scarilor si a casiurilor pe taluz, controlul
calitatii si conditiile de receptie.
Racordarea culeelor cu terasamentele se face cu ziduri de sprijin.

16.2. EXECUTIA UMPLUTURILOR

La executia umpluturilor la sferturile de con si din spatele culelor se vor respecta prevederile din caietele de
sarcini de drum , din standardele si normativele in vigoare si din prezentul caiet de sarcini.
In spatele culeelor si pe fetele laterale ale zidurilor intoarse care sunt in contact cu pamantul se va prevedea
acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat in dublu strat .
La executia terasamentelor in zona de tranzitie se recomanda urmatoarele:
In cazul culeelor masive si inecate se va tine seama de faptul ca in apropierea fundatiei si elevatiei culeei nu
este posibila compactarea umpluturilor cu compactori de tip greu (compactori cu pneuri, rulouri vibratoare sau alte
utilaje de compactare folosite in mod curent la compactarea rambleelor). In acest caz asigurarea gradului de
compactare se va face cu mijloace de compactare specifice spatiilor inguste (placi vibratoare, maiuri mecanice,
etc.). Pentru restul rambleului, compactarea materialului de umplutura se va face cu utilaje indicate in "Normativ
privind executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri" C 182-87.
Daca umplutura din zona de tranzitie nu se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, se va
asigura un spatiu suficient utilizarii mijloacelor de compactare, executandu-se totodata si treptele de infratire.
Daca umplutura din zona de tranzitie (excluzand umplutura care se compacteaza cu mijloace specifice
spatiilor inguste), se face odata cu umplutura rambleului rampei de acces, acestea se vor executa in straturi
succesive, delimitandu-se corespunzator materialul granular utilizat in zona de tranzitie.
Abaterile limita admise la executia platformei drumului in zona de tranzitie pod-rampa de acces
sunt:
la inaltimea platformei:

0.05 m fata de ax;

0.10 m la latimea totala;

la cotele proiectului;

0.02 m fata de cotele de nivel ale proiectului.

16.3. PLACI DE RACORDARE SI GRINZI DE REZEMARE

Placile de racordare sunt elemente folosite pentru atenuarea actiunii traficului rutier pe zona de tranzitie
pod-rampa de acces.
Placile de racordare si grinzile de rezemare aferente se executa prin prefabricare sau monolit din beton de
clasa C 25/30.
Placile de racordare sunt amplasate in terasament (in cazul sistemelor rutiere nerigide pe rampa de acces)
sau la nivelul caii (in cazul sistemelor rutiere rigide).
In cazul placilor de racordare
amplasate
lanivelul
caii, executate monolit,
se
conditiile tehnice impuse imbracamintilor rutiere rigide,
conform prevederilor SR 183-1:1995

Pag. 98

vor respecta

Gradul de compactare a terasamentelor in zona de racordare pod-rampa de acces va fi de minim 95%,

stabilit conform STAS 2914-84.
Trebuie evitata ramanerea de goluri sub dalele de racordare. Orice gol sau cavitate trebuie umpluta de
catre Antreprenor, prin etansare cu un amestec sol-ciment, pompat sub presiune. Etansarea trebuie sa constea
intr-un pamant nisipos, aprobat de catre Inginer, amestecat cu patru parti pamant la o parte ciment, raportat la
volum, cu suficienta apa doar pentru a produce un amestec care curge dintr-o gaura in alta, in timp ce este
pompat. In timpul operatiilor de pompare trebuie data atentie evitarii ridicarii dalelor de racordare.
Placile de racordare, inclusiv grinzile de rezemare ale acestora, se calculeaza la clasa "E" de incarcare. Placa
de racordare se calculeaza ca placa pe mediu elastic (in cazul placii de racordare turnata monolit) si ca ansamblu
de fasii simplu rezemate rigid la un capat si elastic la celalalt capat prin intermediul grinzii de rezemare.
Placile de racordare se stabilesc in functie de inaltimea rambleului (Hr), tipul sistemului rutier al rampei de
acces si tipul culeei, conform tabelului de mai jos

Hr (m)
Tip culee
Masiva

P3

P4

Inecata
Rezemata pe terasament

P3

P4

4-5

1
L
O

^
r

i
C
O

<3

6-7

P5
P5
P5

7-8

>8

P6*

P6

P6*

P6

P6*

P6

NOTA: In cazul sistemelor rutiere rigide se utilizeaza placa de racordare P6* turnata monolit.
Grinzile de rezemare se executa intotdeauna pe un prism de piatra sparta realizat in straturi succesive, bine
compactate, odata cu terasamentul zonei de tranzitie.

16.4. SCARI SI CASIURI PE TALUZE

La capetele podului se vor amplasa de o parte si de alta ale acestuia, casiuri pentru evacuarea rapida a
apelor meteorice de pe suprastructura si scari pentru accesul pe digurile existente.
Casiul se va executa din piatra bruta zidita sau din dale de beton clasa C 30/37 prefabricate monolitizate pe
santier. Forma si dimensiunile acestuia se vor preciza prin proiect.
Scarile se realizeaza din elemente (trepte) prefabricate din beton de clasa C 20/25.
Treptele trebuie sa fie de inaltime egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni si mod de finisare,
prevederilor proiectului. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapta cu dreptarul si nivela cu bula de
aer. Abaterile limita admisibile sunt:

la orizontalitatea treptelor 2 mm

la inaltimea treptelor

1 mm

Muchiile treptelor trebuie sa fie drepte si intacte, sa nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea,
treptele de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie sa prezinte reparatii locale ale unor Stirbituri produse in timpul
executiei din cauza unei protejari insuficiente a treptelor.
Atat casiul cat si scara vor rezema pe taluz pe o fundatie de balast de 10 cm grosime si vor avea fiecare o
fundatie din beton de clasa C12/15 a carei dimensiuni, functie de inaltimea terasamentului, se vor preciza in
proiect.
Scarile pe taluze sunt prevazute cu un parapet realizat din teava de diametrul ^ 38 mm sau otel rotund OB
37^ 20 mm. Parapetele trebuie sa fie verticale pe toata inaltimea, verificarea efectuandu- se cu firul cu plumb. La
mana curenta a parapetelor metalice se va controla ca in punctele de innadire sa nu existe praguri care sa jeneze
la palma. Micile denivelari se vor inlatura prin polizare. Stalpii acestui parapet vor avea fundatii din piatra sparta,
sau din beton.
Pag. 99

17.

CAPITOLUL 17 TESTE,PROBE,INCERCARI

17.1. INCERCARI LA PILOTI FORATI DE DIAMETRU MARE

Conform prevederilor din STAS 2561/3-90, confirmarea capacitatii portanta a pilotilor, se poate face prin
incercarea statica a pilotului cu trepte de incarcare mentinute in timp. Pilotii care se incearca pot sau nu intra in
lucrarea definitiva, si sunt executati cu aceeasi tehnologie utilizata la pilotii din lucrare.

Numarul pilotilor conform proiectului

Sub 100

Numarul pilotilor de proba incercati

La lucrari cu un numar redus de

incercarile statice sa se realizeze pe pilot

100....500
3

piloti pe un amplasament, 20
care sa ramana in lucrare.

sau

mai mic, se admite ca

Incercarea se va executa pe baza

unui proiect de incercare. Pentru elaborarea
incercare, Contractorul se va adresa proiectantului lucrarii de baza.

proiectului de

Incercarea se face conform "Normativului privind incercarea in teren a pilotilor de proba si a pilotilor din
fundatii" - indicativ NP 045-2000.
Pentru realizarea acestor incarcari atat pilotii de proba cat si cei invecinati se vor amenaja la partea
superioara si se vor echipa cu dispozitive de masurat eforturi si deformatii. Toate aceste detalii se vor include in
proiectul de incercare.
Echiparea si incercarea pilotilor se vor executa de unitati specializate in astfel de lucrari.
La executia pilotilor de proba se vor respecta prevederile din SR EN 1536-2004 si din prezentul Caiet de
Sarcini precum si detaliile constructive din proiectul de incercare.
Rezultatele incercarilor se vor compara cu rezultatele din calcul si vor fi cuprinse intr-o documentatie de
sinteza ce se va atasa la cartea constructiei.
Incercarile pilotilor de proba se vor face inainte de a executa fundatiile infrastructurii, pentru ca in caz de
necesitate proiectantul sa poata face corecturile necesare.

17.2. INCERCARI LA SUPRASTRUCTURA

Incercarea suprastructurilor cu actiuni de proba se face conform STAS 12504-86 "Incercarea
suprastructurilor cu actiuni de proba".
Pentru a verifica concordanta dintre ipotezele de calcul si comportarea reala, tinand seama de caracterul
deosebit al suprastructurilor adoptate se executa incarcari de proba la terminarea lucrarii, masuratori de eforturi si
deformatii pe faze de executie la toate suprastructurile de poduri mixte cu conlucrare, precum si la viaductele si
pasajele pe si peste autostrada.
Lucrarile de incercare se vor executa pe baza unui proiect de incercare. Pentru elaborarea proiectului de
incercare Contractorul se va adresa Proiectantului lucrarii de baza prin intermediul Consultantului, iar masuratorile
de eforturi si deformatii, precum si prelucrarea datelor se vor face de unitati specializate in astfel de lucrari, in
colaborare cu Proiectantul, prin intermediul Consultantului.
Pentru structurile care nu sunt supuse incercarii cu convoaie de proba, se va intocmi un releveu cu
pozitionarea punctelor de masurare pentru nivelment si se va efectua o masuratoare de "zero" la finalizarea
lucrarilor (fara convoi de proba), care va fi atasata la Cartea Constructiei.
Rezultatele masuratorilor de eforturi si deformatii pe faze de executie si la incarcarile cu convoaie de proba
vor face obiectul unei documentatii finale, de sinteza, ce se va atasa la cartea constructiei.

Pag. 100

18.

CAPITOLUL 18

STRUCTURI METALICE

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.

Obiectul caietului de sarcini

Constructia metalica, executia in uzina
Constructia metalica, executia pe santier
Receptia lucrarilor de constructii
Dispozitii finale

6. Intretinerea constructiilor
7.
Anexa 1 - Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon, slab aliate
8. Protectia impotriva coroziunii
9. Strangerea Suruburilor de inalta rezistenta
10 Protectia muncii Si P.S.I.
.

1.
1.1.

GENERALITATI
OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI

Prezentul Caiet de sarcini se aplica la executia, controlul si receptia constructiilor metalice ce

fac parte din investitie.
Executia, receptia, depozitarea, atat in uzina cat si pe santier, transportul, ambalarea,
montajul, vopsitoria si finisajul constructiei si a partilor de constructie metalica, vor respecta
prevederile standardelor, normativelor si intructiunilor tehnice in vigoare si prevederile prezentului
Caiet de sarcini.
Prezentul Caiet de sarcini nu suplineste prevederile normativelor in vigoare ci le completeaza
si precizeaza anumite detalii si modul de interpretare.
Unitatile producatoare specializate sau santierele trebuie sa fie dotate cu mijloace de executie,
control si personal calificat in vederea coordonarii, inspectiei, incercarii si realizarii conditiilor
impuse de nivelul de acceptare indicat in documentatia de executie.
Respectarea prevederilor normativelor in vigoare si a prezentului Caiet de sarcini, este
obligatorie si constituie baza receptiei provizorii si definitive a unor parti din lucrare sau a
ansamblului ei.
Furnizorul (executantul) va face instructajul necesar intregului personal de executie, in uzina
si pe santier, referitor la proiect, normative, intructiuni tehnice si prezentul Caiet de sarcini in asa fel
incat fiecare din cei ce contribuie la realizarea lucrarii sa cunoasca perfect sarcinile ce le revin in
respectarea conditiilor tehnice de calitate a lucrarii.

Pag. 101

In scopul asigurarii calitatii lucrarii, furnizorul poate completa prezentul Caiet de sarcini cu
alte prevederi pe care le va considera necesare, in vederea realizarii corecte a elementelor
constitutive, subansamblurilor si ansamblurilor uzinate si montate.
Pentru lucrarile de constructii metalice se vor respecta:
STAS 767/0 - 88
Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice
generale de calitate.
STAS 767/2 - 78
Constructii civile, industriale si agricole. Imbinari nituite si imbinari cu
suruburi de constructii din otel. Prescriptii de executie SR EN 10025-1/05
Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii tehnice de livrare;
SR EN 10210-1/06 Profile cave finisate la cald pentru constructii din oteluri de constructie
nealiate Si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare;
SR EN 10219-1/06 Profile cave deformate la rece pentru constructii din oteluri de constructie
nealiate Si cu granulatie fina.- Partea 1: Conditii tehnice de livrare.
C 150 - 1999
Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole.
SR EN 25817/93
Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare
a defectelor.
SR EN 14399-1/05 Asamblari de inalta rezistenta cu Suruburi pretensionate pentru structuri
metalice. Partea 1: Cerinte generale.
C 56 - 2002
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente.
SR EN ISO 13920/1998 Tolerante generale pentru constructii sudate.
SR EN 22553-1995 Imbinari sudate si lipite. Reprezentari simbolice pe desene STAS
735 - 1994
Desene tehnice. Reprezentare si notarea imbinarilor sudate
STAS 735/2 - 1987 Notarea pe desen a procedeelor de examinare nedistructiva a imbinarilor sudate
STAS 5500 - 1990 Metodologie. Defecte. Terminologie STAS 5555-1-1991 Sudarea metalelor.
Terminologie generala STAS 5555-2-1990 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare si
terminologie STAS 5730/1-1995 Starea suprafetelor. Notiuni generale STAS 5942 - 1993 Protectia
impotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise STAS 6914 - 1995 Defectoscopie ultrasonica.
Terminologie STAS 7365 - 1990 Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare STAS 10041 - 1995
Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie STAS 10043 - 1995 Defectoscopie cu radiatii
penetrante. Terminologie STAS 11613 - 1991Taierea termica a metalelor. Clasificare si terminologie
SR EN 287-1-1993 Calificarea sudorilor. Sudare prin topire. Partea 1: Otel SR EN 288-1-1995
Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 1: Reguli generale
pentru sudarea prin topire SR EN 288-2-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 2: Specificatia procedurilor de sudare pentru sudarea cu arc electric
SR EN 288-3-1995 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea
3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a otelurilor
SR EN 288-5-1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea
5: Calificarea prin utilizarea de materiale pentru sudare certificate la sudarea cu arc electric SR EN
288-6-1996 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 6:
Calificarea prin referire la experienta anterioara SR EN 288-7-1997 Specificatia si calificarea
procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 7: Calificarea prin referire la o procedura de
sudare standard pentru sudarea cu arc electric

Pag. 102

SR EN 288-8-1997 Specificatia si calificarea procedurilor de sudare pentru materiale

metalice. Partea 8: Calificarea printr-o incercare de sudare inainte de inceperea
fabricatiei
SR EN 462-1-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor . Partea 1:
Indicatori de calitate a imaginii (tip cu fire). Determinarea indicelui de calitate
a imaginii.
SR EN 462-2-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor . Partea 2:
Indicatori de calitate a imaginii (tip cu trepte si gauri). Determinarea indicelui
de calitate a imaginii.
SR EN 476-1994 Calificarea si cerificarea personalului pentru incercari nedistructive SR EN
719-1995 Coordonarea sudarii. Sarcini si responsabilitati SR EN 729-1-1996 Conditii de
calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 1: Ghid pentru selectie si utilizare SR
EN 729-2-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 2: Conditii de calitate complete SR
EN 729-3-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 3: Conditii de calitate normale SR
EN 729-4-1996 Conditii de calitate pentru sudare. Sudarea prin topire a
materialelor metalice. Partea 4: Conditii de calitate elementare SR EN
22553-1995 Imbinari sudate si lipite. Reprezentari simbolice pe desene SR EN 25817-1993
Imbinari sudate cu arc electric din otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor SR
EN 26520-1994 Clasificarea imperfectiunilor din sudurile prin topire ale metalelor cu
comentarii explicative SR EN 27963-1995 Bloc de calibrare nr.2 pentru examinarea cu
ultrasunete a imbinarilor sudate
SR EN 29692-1994 Sudare cu arc electric cu electrod invelit, sudare cu arc electric in
mediu de gaz protector si sudare cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de
imbinat otel STAS 1125/1-1991 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea cu arc electric.
Conditii tehnice generale de calitate STAS 1125/2-1991 Sudarea
metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii
tehnice STAS 1125/3-1990 Sudarea metalelor. Electrozi inveliti pentru sudarea otelurilor cu
granulatie fina si a otelurilor utilizate la temperatura scazuta. Conditii tehnice
generale de calitate STAS 1126 - 1987 Sudarea metalelor. Sarma plina de otel pentru sudare STAS
9477/1-1979 Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 7194 - 1979 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza STAS 10564/1-1981Taierea cu oxigen
a metalelor. Clase de calitate a taieturilor STAS 5730/2-1985 Starea suprafetelor. Parametri de
rugozitate si specificarea rugozitatii suprafetelor STAS 6726-1985 Imbinari sudate. Formele si
dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric acoperit STAS 735/2 - 1987 Desene
tehnice. Notarea procedeelor de verificare nedistructiva a imbinarilor sudate
STAS 9552 - 1987 Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la cap prin topire STAS 6606/1 1986 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire
STAS 10138-1975 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare
a radiografiilor
STAS 13008 - 1991 Indicatori de calitate a imaginii radigrafice STAS 10214 - 1984 Defectoscopie
cu lichide penetrante

Pag. 103

STAS 8539 - 1985 Defectoscopie cu pulberi magnetice

STAS 5540/2 -1982
Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la tractiune
STAS 5540/3 -1981
Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la indoire
STAS 5540/4 -1986 Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap. Incercarea la
incovoiere prin soc
STAS 5540/5 -1985
Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap.
Incercarea de duritate
STAS 5540/6 -1977
Incercari ale imbinarilor sudate cap la cap.
Incercarea de aplatisare
STAS 5976/1 -1982 Incercari mecanice ale imbinarilor sudate in colt STAS 7356/1-1980 Incercari
mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, cu electrozi inveliti STAS 7356/21980 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric, sub strat de flux
STAS 7356/3-1980 Incercari mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in
mediu de gaz protector STAS 7356/4-1980 Incercari mecanice ale metalului
depus prin sudare electrica in baie de zgura
STAS 10953-1985 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei chimice a
metalului depus STAS 10047/1-1981 Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen
difuzibil din metalul depus cu electrozi inveliti prin metoda extragerii in vid STAS 10047/2-1985
Sudarea metalelor. Determinarea continutului de hidrogen difuzibil din metalul cusaturii sudate sub
start de flux, prin metoda extragerii in vid STAS 10952/1-1977 Sudarea metalelor. Analiza
metalografica a imbinarilor sudate prin topire
STAS 395 - 1990 Otel laminat la cald. Otel lat
STAS 404/1 - 1990 Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru constructii cu destinatie
comerciala STAS 404/2 - 1990 Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru constructii
STAS 424 - 1990 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale STAS 438/1 - 1989 Otel
beton rotund - neted OB 37 STAS 438/2 - 1991 Otel beton rotund cu profil periodic PC 52,
PC 60 STAS 438/3 - 1989 Plase sudate
STAS 564 - 1990
Otel laminat la cald. Otel U - dimensiuni si tolerante
STAS 565 - 1990
Otel laminat la cald. Otel I - dimensiuni si tolerante
STAS 505 - 1990
Otel laminat la cald. Table groase - dimensiuni si tolerante
STAS 530 - 1990
Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece pentru constructii
STAS 6086 - 1990 Tevi profilate din otel fara sudura.
Tevi rotunde si tevi dreptunghiulare
STAS 7657 - 1990 Tevi din otel sudate longitudinal pentru constructii STAS 10108/0-1990
Caracteristicile de calcul ale otelurilor laminate si ale suruburilor STAS 500-1/1989 Oteluri
de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale STAS 500-2/1980 Oteluri de uz
general pentru constructii. Marci STAS 500-3/1980 Oteluri de uz general pentru constructii
rezistente la coroziune atmosferica. Marci
STAS 8183 - 1980 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general.
Marci si conditii tehnice de calitate
STAS 9021/1-1989 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate. Table de otel cu
limita de curgere ridicata SR ISO 7438 - 1993 Materiale metalice. Incercarea la indoire STAS 6605 1978 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a sarmei si a produselor din sarma
pentru beton precomprimat STAS 200 - 1987 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune STAS
10101/2 A2-78 Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare.

Pag. 104

Incarcari datorate podurilor rulante.

STAS 10108/0 - 1978 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul
elementelor din otel
STAS 8542 - 1992
Alegerea otelurilor pentru constructii metalice
STAS 8600 - 1990
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante
si
asamblari in constructii. Sistem de tolerante STAS 767/0 - 1993 Constructii
civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate STAS 7009 1993 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblari in constructii.
Terminologie STAS 1336 1990 Constructii. Incercarea in situ a constructiilor prin incercari statice
STAS 2350 - 1992
Suruburi pentru fundatii. Clasa de executie C
GP 016 - 97 Ghid pentru proiectarea imbinarilor prin contact ale
stalpilor din otel facand parte din structura cladirilor etajate

Pentru constructii se folosesc, in mod curent, otelurile urmatoare:

oteluri de
uz general pentru constructii
STAS 500-1/1989
Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale
STAS 500-2/1980
Oteluri de uz general pentru constructii. Marci
oteluri de
uz general pentru constructii rezistente la coroziune
STAS 500-3/1980
Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune
atmosferica. Marci

oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general

STAS 8183 - 1980 Oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general. Marci si
conditii tehnice de calitate

table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina STAS
9021/1-1989 Otel laminat la cald, cu granulatie fina, pentru constructii sudate. Table de otel cu
limita de curgere ridicata
Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac in functie de urmatoarele criterii:
criterii de rezistenta, conform STAS 10108/0-78 si anume: raportul
dintrerezistenta
la rupere si limita de curgere sa fie cel putin egal cu 1,2;

criterii de evitare a ruperii fragile, conform STAS R 8542-79 si anume:

o alungirea specifica la rupere sa fie egala cu cel putin 15%;
o alungirea specifica la rupere sa fie cel putin de 20 de ori mai mare decat alungirea
specifica limitei de curgere;

criterii de sudabilitate, conform STAS 7194-79 - sa aiba o buna sudabilitate;

criterii economice.
Raspunderile legate de folosirea otelurilor (conform STAS 7194-79) revin factorilor care
contribuie la realizarea constructiilor sudate, dupa cum urmeaza:
comportarea metalurgica la sudare, in functie de standardul de produs va fi garantata de
producatorul de otel;
comportarea oteluluifata de o anumita procedura de sudare se asigura prin calificarea
procedurilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin proceduri calificate
in alte unitati si verificate periodic;
Proiectantul este factorul unic care poate aviza inlocuirea otelurilor prevazute in documentatia
tehnica.
Categoria de executie a elementului este definita conform STAS 767/0-88, cu urmatoarele
precizari:

Pag. 105

In categoria de executie A se inscriu elementele care indeplinesc cel putin una din urmatoarele
conditii:
Sunt exploatate sub temperatura minima de proiectare de - 20C inclusiv (conform STAS R
8542-79);
Intra in alcatuirea cailor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III, IV si V
(definite in STAS 10101/2 A2-78 Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de
exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante) si au cel putin o sectiune in care eforturile
unitare depasesc 90% din rezistenta de calcul (R) sau 70% din rezistenta de calcul la oboseala
(yR);
Intra in alcatuirea platformelor, estacadelor s.a. supuse direct la solicitari variabile ce depasesc
0,5 milioane cicluri pe durata constructiei sau 10000 cicluri pe an;
Intra in alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;
Elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 1 (conform instructiunilor tehnice I 27-82);
Avarierea elementului ar putea avea drept consecinta pierderea de vieti omenesti sau pagube
mari, care ar putea afecta economia nationala (fermele de acoperis din expozitii, sali de sport
cu tribune, hale cu destinatie speciala etc.);
Alte necesitati tehnice justificate de proiectant.
Categoria de executie B cuprinde restul elementelor care nu indeplinesc nici una din

conditiile prevazute pentru categoria A, cum ar fi:

Stalpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare 20C, cu deschideri sub 36 m, indiferent de grupa de functionare a podurilor rulante;
Caile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS 10101/2A2-78);
Elemente secundare de acoperis;
Elemente de rezistenta pentru pereti;
Sustineri de instalatii sau utilaje care nu se incadreaza intr-un regim special;
Elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 0 (conform I27-82 Instructiuni tehnice privind stabilirea si
verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la conducte tehnologice).
Modul de solicitare a fost grupat in doua mari categorii, dupa modul de actionare a incarcarilor:
solicitari statice si solicitari dinamice.
Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea absoluta a efortului unitar
(compresiune, intindere, forfecare etc.) depaseste 70% din valoarea efortului unitar echivalent,
calculat conform STAS 10108/0-78.
Se disting doua categorii de solicitari:
compresiune;
intindere sau forfecare.
Marimea eforturilor unitare pune in evidenta relatia dintre efortul unitar si nocivitatea defectelor
din suduri.
Au fost stabilite urmatoarele trepte:
s
70% din rezistenta sudurii la solicitari statice (R ) pentru elementele din ambele categorii
de executie si la solicitari dinamice pentru elementele din categoria B de executie;
s
70% din rezistenta sudurii la oboseala (yR ) pentru elementele din categoria A de
executie.
Nivelurile de acceptare a imbinarilor sudate se vor alege rational, pentru a satisface conditiile de

Pag. 106

1.1.

DOCUMENTATIA

1.1.1.
-

Documentatia tehnica de executie este elaborata de:

proiectant;
intreprinderea care uzineaza elementele si subansamblele de constructie;
intreprinderea care executa montajul structurii metalice.

1.1.2.

Documentatia tehnica elaborata de proiectant:

1.2.2.1.

Aceasta trebuie sa cuprinda piesele scrise si desenate specificate la articolul

1.4.1 din STAS 767/0 - 88, la care se adauga :

categoria de executie A sau B pentru fiecare element in parte conform articolului 1.3.

din STAS 767/0 - 88;

pe elementele sudate se va indica, pentru fiecare cusatura sudata in parte, nivelul de
acceptare al sudurilor conform Instructiunilor tehnice C 150 - 99;
daca pe planurile de executie nu se specifica grosimea cusaturilor de colt (a), aceasta
se stabileste de catre intreprinderea de uzinare in functie de grosimea (t) a produselor laminate care se
imbina, conform tabelului A.
TABELUL A
GROSIMEA CUSATURILOR DE COLT

Grosimea tablelor t (mm)

Grosimea cusaturilor de colt

a (mm) min.

4....8
9....15

3.5
4.0
o
C
M

C
D

5.0
O

C
D

21 ...30

4.5
6.0

> 40

8.0

La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de
colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate.
1.1.3.

Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare

1.1.3.1 . Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de

confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in
uzina.
Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa
verifice planurile de executie.
O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in
proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale
rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda
dupa cum urmeaza :
pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al
rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina
efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;
pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau
al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.
Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.
Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru
unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.

Pag. 107

1.2.3.2. Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina

constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :
a)
Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la
debitare si terminand cu expedierea lor.
b)
Tehnologia de debitare si taiere.
c)
Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa
asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza
care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.
d)
Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.
1.2.3.3. Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :
piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;
- procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea
clasei de calitate a taieturilor;
marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;
tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;
- forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din
proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si
SR EN ISO 9692-2 :2000;
marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos: electrozi, sarme si flexuri;
modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;
procedeele de sudare;
regimul de sudare;
ordinea de executie a cusaturilor sudate;
ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor;
modul de prelucrare a cusaturilor sudate;
tratamentele termice daca se considera necesare;
ordinea de asamblare a subansamblelor;
planul de control nedistructiv (Roentgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;
planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;
- regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din
STAS 767/0 - 88 si prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba,
acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor
metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 6 al
normativului respectiv.
Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu
diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM.
1.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.
In vederea realizarii in bune conditii a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea
executanta va intocmi fise tehnologice pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile (scule
si dispozitive verificatoare) de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.
La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea
dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin
STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini.
Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor.
Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 20 0C.
1.2.3.5. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor
tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de
proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor
cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al
sudurilor cap la cap si control ultrasonic pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control
distructiv pe epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete
asupra geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele
prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Pag. 108

Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii

proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.
In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari
distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in
lucrare.
Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al
subansamblului de proba.
Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina si
avizate de ISIM.
Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si
tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de
proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR
EN ISO 15614-8 :2003.
1.2.3.6.
Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si
definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului
si intreprinderii de montaj.
1.2.3.7.
Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul
sudor va extrage din acestea, din "Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si
conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare,
indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste
extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca
perfect sarcinile ce ii revin.
Produsele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate din uzina si sa fie marcate de
uzina producatoare.
Certificatele de calitate vor cuprinde garantia Uzinei producatoare asupra:

Compozitiei chimice pe sarja de otel lichid si ulterior solidificat;

Aplicarii tratamentelor termice de: omogenizare, detensionare, recristalizare si normalizare.

Caracteristicilor mecanice de rezistenta ale otelului folosit:

limita minima de curgere (oc);
rezistenta minima de rupere (or);
raportul dintre rezistenta minima de rupere si limita minima de curgere egal cu cel putin
1,25;
alungirea la inceputul palierului de curgere de cel putin 5% si la extremitatea acestuia
de cel putin 15%;

Caracteristicilor de comportare tehnologica:

a)
incercarea la tractiune conform STAS 200/96;
b)
indoirea la rece pe dorn, sub un unghi de 180C, a unei epruvete de grosime data prin
intermediul unui dorn de diametru dat, conform STAS 777/96;
c)
incercarea de duritate, conform STAS 201/96;
d)
incercarea la incovoiere prin soc, (rezilienta) pe epruvete cu crestatura in V sau U
dispuse perpendicular pe suprafata piesei metalice, conform STAS 1400/95 si STAS 7511/91.
Extragera epruvetei se va face conform prevederilor din STAS 7324/95.

Controlului ultrasonic pentru table cu grosimea mai mare de 12mm, care sa evidentieze
absenta microretasurilor, porozitatilor, sulfurilor, incluziunilor nemetalice, picaturilor reci,
fulgilor si crapaturilor, defecte vinovate de aparitia fenomenului de destramare lamelara, pe
directie normala la planul fibrelor longitudinale de material.

Tenacitatii ridicate la temperaturi scazute si la solicitari dinamice cu amplitudine variabila;

In planurile de executie, conform standardelor SR EN 10027-1:2006 si SR EN 100252:2004,
materialele de baza vor fi trecute sub forma:

S355J2 + N conform EN 10025-2:2004

Pag. 109

Unde:

J2 - clasa de calitate pentru otel cu valoarea minima a energiei de rupere

(Eg) de
27 Jouli (2,7 kgfm) la temperatura materialului de -20C
N - normalizare sau laminare normalizata
Normalizarea asigura proprietati plastice si comportare buna la sudare,
rezistente remarcabile fata de rupere fragile si tenacitate la temperaturi scazute, de
aceea se recomanda otelurile normalizate pentru structuri metalice sudate, cu
solicitari mari si conditii grele de exploatare.
Cerinta +N o specifica proiectantul in proiect, respectiv clientul in comanda de
aprovizionare, functie de destinatia finala a produsului metalurgic (tabla, profile).
Lipsa normalizarii (care este un tratament termic de recoacere) in procesul de
laminare poate avea ca efect o alterare a rezistentei mecanice in cazul in care produsele
sunt supuse unor tratamente termice ulterioare, la temperaturi inalte.
limita minima nominala de curgere a materialului: fy = 355 N/mm (pentru t <16 mm)
limita de curgere de proiectare, asimilata cu rezistenta de calcul (in acceptiunea

STAS 10108/0-78): fy ,d = 315 N/mm2

limita de curgere nominala maxima: fy,max = 1,1 Yov fy = 1,1 1,25 355 = 490 N/mm
Yov = 1,25 - un coeficient de amplificare (suprarezistenta) a limitei de curgere,
raportul dintre limita de curgere nominala maxima fy,max si limita minima de curgere
nominala este ~ 1,35 > 1,20.
Alungirea minima la rupere (A5) va fi de cel putin 20%
Pentru t > 16 mm: fy (in N/mm2) = fyt < 16mm - 0,25 t

Otelurile pentru constructii sunt caracterizate de urmatoarele valori ale proprietatilor

materialului:
Modulul de elasticitate longitudinal E = 210000 N/mm
Modulul de forfecare G = E / [2(1 +v)] = 81000 N/mm2
Coeficientul lui Poisson v = 0,3
Coeficientul de dilatare termica a = 12 x 10 /C
Masa volumica p = 7850 kg/m
Exigentele de ductilitate pentru oteluri sunt exprimate astfel:
a.
b.

La nivelul sectiunilor susceptibile de plastificare

Simetria sectiunii in raport cu planul de incarcare
Capacitate de rotire suficienta
Deplasarile laterale sunt impiedicate
Materialul din structura este ductil

Elasto-plastic
o
fu = rezistenta la rupere
o
fy = rezistenta minima de curgere
- Alungirea specifica la sfarsitul palierului de curgere
- Alungirea la rupere
-

fu / fy > 1,20
y = 1,5%
u = 20%

Introducerea in Romania a seriei de standard SR EN 1993-1-1 este obligatorie;

La constructiile amplasate in zone seismice nu
se pot aplica:

Pag. 110

Verificarile in domeniul elasto-plastic;

Doua limite de referinta fy si fu - se va utiliza doar limita de curgere fy in toate
relatiile de verificare.
Imbinarile cu sudura in adancime (cu patrundere completa), in relief si cu tije se vor verifica in
domeniul elastic la eforturile stabilite printr-un calcul liniar. Se vor utiliza relatiile de calcul din SR
EN 1993-1 -8, in care limita de referinta va fi intotdeauna fy indiferent de tipul imbinarii.
Pentru operatiile de sanfrenare, craituire, eliminarea defectelor din suduri, curatirea pieselor
turnate, eliminarea fisurilor, taierea partilor metalice, se vor utiliza ELECTROZI ABIARC,
ascutiti si plati (Abicor - Binzel) sau electrozi HANEX

Recomandam pentru confectia metalica grundul anticoroziv EPOMID G3200S, pe baza de

rasini epoxidice si fosfat de zinc, cu intarire amidica, aplicat in doua straturi, avand Dft = 50
pm (grosime strat uscat).
Produsele EPOMID G 3200S sunt grunduri anticorozive bicomponente pe baza de rasini
epoxidice si fosfat de zinc, cu intarire amidica. Foarte buna rezistenta la actiunea factorilor de
mediu, buna rezistenta la petrol, ulei mineral, solutii saline, buna rezistenta la agenti chimici,
buna rezistenta la apa si variatii de temperatura, caracteristici mecanice ridicate (duritate, soc
mecanic, flexibilitate), aderenta foarte buna la diverse tipuri de suport, reacoperire usoara.
Grundurile G 3200S sunt utilizate ca strat primar sau intermediar pentru lucrari noi sau de
reparatii si intretinere, acolo unde se solicita sistem epoxidic de protectie: -protectia
anticoroziva a suprafetelor din otel, a reperelor de metal expuse la diverse conditii favorabile
coroziunii;
-in domeniul constructiilor, protectia tancurilor de produse lichide, punti interioare si
exterioare, motoare principale, pompe, filtre etc.;
-protectia elementelor de rezistenta ale constructiilor din otel;
De asemenea, se pot utiliza si pentru protectia temporara a suprafetelor de otel sablate in
perioada dintre curatare si acoperire finala.
Sunt recomandate pentru climatele: TH, TA, MT, F, N, M.
Temperatura maxima de lucru + 150C.

Clasa de agresivitate a mediului, conform ISO 12944-1/1998 este C1 (mediu neagresiv,

interior, cu temperaturi intre 19-25C si umiditate intre 40 - 50%).

Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificatele de calitate
care vor cuprinde pe linga garantia Uzinei producatoare si certificatele de calitate conform
prevederilor standardelor de produse.
Defectele de suprafata si cele interioare ale laminatelor vor corespunde punctului 2.2 din
STAS 767/0-94.
In caz de dubiu, firma care uzineaza este obligata sa verifice continutul certificatelor de
calitate livrate de Uzina producatoare.

Pag. 111

Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura

metalica.

1.1.4.

1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri,

maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune,
precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj.
1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o
intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa
semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca
considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul.
1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda :
spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de
constructii;
organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de
transport si ridicare ce se folosesc;
verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse;
pregatirea si executia imbinarilor de montaj;
verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata;
ordinea de montaj a elementelor;
metode de sprijinire si asigurarea stabilitatii elementelor in fazele intermediare de
montaj;
schema si dimensiunile halei incalzite iarna pentru completarea subansamblelor uzinate cu
unele piese ce se sudeaza pe santier.
1.2.

MATERIALE

Materialele de baza trebuie sa corespunda conditiilor prescrise in proiect (marca, clasa de

calitate) sa fie insotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe
fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul AQ
al furnizorului de material.
Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa.
La executia constructiilor metalice se foloseste sortimentul de otel :
S355 J2 + N
Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale catre furnizorul
laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decat piesele anume marcate, insotite de
certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a
produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani.
Furnizorul lucrarilor este obligat sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului
2.2. din STAS 767/0-88.
Materialele de adaos
La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie
sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos.
Furnizorul care executa imbinarile sudate are responsabilitatea folosirii in fabricatie a
materialelor de adaos corespunzatoare tehnologiilor omologate.
Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie
si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa
depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza.
Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector.
1.2.1.

Pag. 112

1.3.2.Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP)

Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 conform SR EN
ISO 898-1/2002 , cu piulite din grupa de caracteristici 8 si 4 conform SR EN 20898-2 :1997 si saibe
conform STAS 8796/3 - 89.
Furnizorul va face de asemenea verificarea caracteristicilor mecanice a suruburilor, piulitelor
si saibelor prin verificarea duritatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un organ de asamblare
pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furnizoare pe baza aceluiasi certificat de
calitate.
Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special.
Suruburile. piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi tratate prin operatia de BRUNARE.
Operatia de brunare este

un procedeu de oxidare artificiala a materialelor feroase. Prin brunare se

formeaza o pelicula de oxizi la suprafata pieselor, uniforma. aderenta, compacta, cu aspect decorativ
si care asigura protectie la coroziune.
Grosimea peliculei realizata prin brunare este de 0.8 - 1.5 microni.
Pelicula are capacitate protectoare numai in medii de atmosfera interioara sau usor coroziva si numai
dupa ce piesele se introduc intr-o baie de ulei sau lacuri.
Culoarea pe care o capata piesa este de cele mai multe ori neagra.
Baia propriu-zisa de brunare este incalzita la aproximativ 140C. lesele sunt tinute in baie 30 minute
- 1,5 ore, in functie de grosimea straului de brunare dorit.
Dupa aceea, piesele se scot din baia de brunare si sunt introduse in baia de spalare. Ulterior, se face
uleierea prin insertia in ulei incalzit la 110C 120^, timp de 1-2 minute.
Dupa scurgerea uleiului de pe piesa si uscare, piesele prezinta o culoare neagra lucioasa.
2. CONSTRUCTIA METALICA EXECUTATA IN UZINA
2.1.

GENERALITATI

Furnizorul lucrarilor va intocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologic de executie

in asa fel incat sa asigure buna calitate a lucrarii.
Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda:
piesele desenate pe repere cu toate cotele;
dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor;
calitatile materialului de baza ce trebuie folosit;
modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (sanfrenarea);
modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subansamblelor;
procedeul de sudare cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si
semiautomata;
regimul de sudare;
tipurile si dimensiunile cordoanelor de sudura;
ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a
tensiunilor interne mari;
ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul;
modul de prelucrare a cordoanelor;
ordinea de asamblare;
planul de control Rontgen, gammagrafic sau ultrasonic
Regimurile de sudare se stabilesc in uzina pe placi de proba, considerandu-se corespunzatoare
numai dupa efectuarea incercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa
corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini.
Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru intocmirea proceselor tehnologice de executie si
sudare ale subansamblelor (care se executa in uzina), de alegerea regimurilor
Pag. 113

optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, in

conformitate cu planurile de executie si prezentul Caiet de sarcini.
2.2.

EXECUTAREA ELEMENTELOR METALICE SUDATE.

PREGATIREA LAMINATELOR

La alegerea lor, laminatele trebuie sa fie controlate din punct de vedere al calitatii, starii si
aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare.
Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si
incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si
prezentului Caiet de sarcini.
Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte
de laminare. Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata inainte de
prelucrare.
Laminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, fisuri, incluziuni sau alte defecte
neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet
de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate.
Se poate face si un control ultrasonic, prin intelegere intre parti, in masura in care acest lucru
va aparea necesar si in functie de posibilitatile tehnice.
Prelucrarea laminatelor fara indreptarea lor prealabila este admisa in cazul in care abaterile
fata de forma lor geometrica corecta nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare
(STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detaliile de executie.
Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate
inainte de trasare si debitare.
Indreptarea laminatelor se face in conditiile precizate in prescriptiile in vigoare. Indreptarea la
rece este admisa numai daca deformatiile nu depasesc valorile din standardele pentru laminate in
vigoare.
2.3.

TRASAREA

Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia
proprie fiecarui atelier specializat.
Trasarea se va executa cu precizie de 1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai
mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.
Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control
verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu: simbolul lucrarii, numarul desenului,
pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor de acelasi fel etc.
La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor
din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de
uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede
altfel.
Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata
sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu
numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii. Verificarea executarii
corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de
raspundere.
2.4.

PRELUCRAREA LAMINATELOR

Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu flacara de oxigen sau cu laser

folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admit taierile si prelucrarile cu arcul electric.
Racordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa obligatoriu
numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas.

Pag. 114

La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchiilor,
este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturii.
Prelucrarea muchiilor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie imbinate prin sudura este obligatorie si
se va executa conform procesului tehnologic de executie.
Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (de exemplu prin aschiere),
cat si mecanizat, cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea
muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2 mm. Nu se admite prelucrarea muchiilor manual cu flacara de oxigaz.
Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o
adancime de 2 - 3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile
taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin
sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate conform 1.2.1 SR EN ISO 9013 1998.
O eventuala preincalzire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor
procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile, neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o
prelucrare defectuoasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau
polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu
respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului.
Piesele al caror contur prezinta unghiuri intrande se gauresc in prealabil in varful unghiului cu
un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. In cazul taierii cu o masina de copiat, la unghiurile
intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare.
Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin
care se noteaza :

numarul piesei conform marcii din

desenele de executie si eventual indicativul
elementului la care se foloseste ;

marca si clasa de calitate a tablei;

numarul lotului din care provine.

Tipul imbinarii trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca
proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica
calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor,
etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinarii
prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de
prevederile din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie
prevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina.
Toate piesele care in urma procesului de taiere cu flacara au suferit deformatii mai mari decat
cele indicate in prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse indreptarii. Indreptarea se va putea face la
laminorul de planat sau prin incalzire locala. Temperatura tablei in zonele incalzite local va fi de cca.
600o C. Ea va fi obligatoriu controlata.
In cazul indreptarii prin incalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor incalzite
(de expemplu cu jet de apa sau aer).
Gaurirea se face dupa operatiile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea acestor
operatii daca se asigura conditiile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun.
Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa nu se
depaseasca abaterile admise.
2.5.

CONTROLUL CALITATII DUPA DEBITARE, INDREPTARE SI PRELUCRAREA

MUCHIILOR

Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele:

- existenta pe piese a marcajului corect si vizibil;
- dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor;
curatirea completa a crustei de zgura, care se formeaza pe partea inferioara a
taieturii;

Pag. 115

planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa indreptare, in limitele

tolerantelor;
executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare.
Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care:
sunt necorespunzatoare dimensional;
nu au marcajul corect si vizibil;
prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate.
-

2.6. ASAMBLAREA

Operatii premergatoare asamblarii.

Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice
asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri.
Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete
pentru indepartarea completa a tunderului si ruginii.
Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu
flacara, vor fi remediate inainte de asamblare .
2.7.

ASAMBLAREA PIESELOR IN VEDEREA SUDARII (ASAMBLARE PROVIZORIE)

Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare.

Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele
tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu impiedice deformarea libera a pieselor
precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditii.
La asamblare nu se admite prinderea cu sudura a dispozitivelor de tragere, pe suprafetele
tablelor.
Asamblarea in vederea sudarii automate sub flux a imbinarilor cap la cap se poate face direct
pe dispozitivul de sudare sub flux cu strangere electromagnetica.
In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel intrebuintat la sudarea otelului respectiv.
Fluxul va trebui sa indeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea in perne a unui strat de
umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime din
fluxul cu care se sudeaza.
Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu
dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se incadreze in cele
prevazute in acest Caiet de sarcini.
Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele
prevazute in acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie inlaturate prin prelucrare, realizandu-se racordarea
lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.
La asamblare, tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88.
2.8.

CONTROLUL CALITATII DUPA ASAMBLAREA SI PRINDEREA PROVIZORIE

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ
din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind in acest
scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.
Daca se constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor indeparta
complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pana la
indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.
In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina
prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va
fi urmata obligatoriu de polizare.

Pag. 116

Dupa polizarea portiunilor in care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un
control amanuntit a acestor zone, atat vizual, cat si cu lichide penetrante.
2.9 SUDAREA SUBANSAMBLELOR METALICE
2.9.1.

Generalitati

Executarea unor imbinari sudate de buna calitate este conditionata de:

folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri,
sufluri, fisuri, incluziuni;
curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona imbinarii;
uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea;
folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sarma, flux) corespunzatoare materialului
de baza ce se sudeaza;
respectarea, la stabilirea regimului de sudare, a energiei liniare minime de sudare
prescrisa pentru fiecare tip de imbinare ;
sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a
imbinarilor de colt;
sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor, pentru evitarea concentrarii tensiunilor,
prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte.
Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale inchise la o temperatura de minim +
o
5 C. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta calitatea
sudurilor.
Daca din anumite motive este necesar sa se execute in aer liber unele imbinari sudate
manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa indrumare a inginerului sudor al sectiei.
Vor trebui luate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vant, ploaie,
zapada, care ar impiedica buna executie a lucrarilor.
In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa si la o temperatura sub + 5 oC dar nu
mai mica de - 5 oC si numai pentru piese cu grosimi sub 24 mm, executate din laminate de otel cu cel
mult 0,18%C. Inainte de sudare, se vor preincalzi muchiile pieselor ce se sudeaza la temperatura de
100 - 150oC.
Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de 0,18%,
muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150-200oC. Racirea zonelor sudate se va efectua
astfel ca temperatura de 100 oC a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura
sudarii. Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea
vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a imbinarilor
sudate va fi special instruit.
La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250 - 300 oC
timp de minim 1 ora.
Port-electrozii (clestii), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde
prevederilor .
Utilajul folosit la sudarea automata si semiautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor
de sudare fixate in proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante:
la viteza de sudare 10%;
la intensitatea curentului de sudare 3%;
la tensiunea arcului voltaic 5%.
Unele oscilatii izolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca o
nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilatii nu au un caracter periodic si nu dauneaza
calitatii cordoanelor de sudura executate.
2.9.2.

Operatii premergatoare sudarii.

Regimurile de sudare se stabilesc in uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de incercari.

Scopul stabilirii unui regim de sudura normal, este obtinerea unei calitati bune a imbinarilor sudate.
Indeosebi se urmareste:
realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare;
patrunderea corespunzatoare in materialul de baza;
Pag. 117

patrunderea la radacina;
lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.).
La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare a marginilor
recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea regimului
de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu mai folosesc ulterior, insa cu material de baza si de
adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice.
Regimurile stabilite se mentin atata timp cat nu se schimba unul din factorii: marca
materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare.
Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de
sudura pentru fiecare tip de cordon.
Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor
terminale.
Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute
terminale in forma de T.
Pentru imbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonului placute
terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se imbina.
In cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure
completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura.
Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie indepartate iar capetele
codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu flacara.
Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea incercarilor mecanice necesare controlului
calitativ al imbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate
cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avand aceleasi grosimi cu muchiile prelucrate in acelasi mod.
Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se
stabilesc de comun acord intre proiectant si furnizor.
Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentifica locul unde
au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic.
Placile de proba se vor suda in aceleasi conditii in care se executa imbinarea si de catre
acelasi sudor, care isi va imprima poansonul pe placa.
-

2.9.3. Controlul subansamblelor tnaintea sudarii

Inainte de sudare fiecare imbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si
de catre organul AQ.
Nu se va permite inceperea sudarii daca:
fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiei sale din
planul de operatii;
ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile
procesului tehnologic si cu indicatiile din prezentul Caiet;
sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in
prezentul Caiet de sarcini;
muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si
curatirea zgurii hafturilor;
placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decat cele
indicate in procesul tehnologic;
rosturile au local abateri mai mari decat cele admise;
imbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate inainte de
asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clasei de calitate prescrisa.
Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate inainte de inceperea operatiei de sudare a
imbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea
rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca incarcarea lor cu sudura.
Nu se admite sub nici un motiv introducerea in rost a unor adaosuri formate din sarma, electrozi, etc.

Pag. 118

2.9.4. Sudarea propriu-zisa

Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se

vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit.
Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va indeparta numai dupa racirea
normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata, indepartarea fluxului trebuie sa se faca la o
distanta de cel putin 1 m de arcul voltaic.
La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata
prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. In
cazul folosirii procedeului aer-arc este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostului pana la
indepartarea completa a materialului ars.
Sudurile de prindere (haftuire) se acopera intodeauna complet cu cordonul propriu-zis pentru
a evita suprapunerea mai multor cratere de incheiere. In acest scop primul strat va incepe intodeauna
de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizandu-se cordoane
fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor.
Sudarea va incepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale.
Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se raceasca.
Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200oC. (La imbinarile scurte, se va lasa
pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi succesive de sudura).
2.9.5

Sudarea manuala

Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului.

Se vor avea in vedere urmatoarele:
In timpul sudarii, arcul electric se mentine cat mai scurt, efectuand mici pendulari
perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare
strat depus sa se acopere intregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea
intregului rost;
La imbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul
subansamblului catre capete. Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi
sudori incepand de la mijloc spre capete;
La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de
electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina imbinarii;
Sudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va executa de preferinta in plan orizontal;
Numarul de straturi la imbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va
fi in functie de marca otelului.
Fiecare strat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de la
un capat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru.
Fiecare strat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent.
2.9.6. Sudarea automata
Materialele de adaos (sarma, flux) trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in
prescriptiile in vigoare.
Ingrosarile rezultate la inceperea si incheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (in
cazul cand nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor).
Sudarea automata a imbinarilor de colt se va executa orizontal in jgheab, asigurandu-se
patrunderea necesara.
La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi
necesara intreruperea procesului de sudare.
Daca in mod accidental se intrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod
obligatoriu in acelasi sens si cat mai repede.

Pag. 119

La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe

metalul de baza in locuri vizibile, la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijlocul
lungimii la cordoane de 1 m si de la inceput si sfarsit la cordoane mai lungi de 1 m.
Sudurile se vor executa fara pori, incluziuni, lipsuri de topire etc. Suprafata cusaturilor trebuie
sa fie cat mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de
sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor.
Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute in procesul tehnologic
in conformitate cu proiectul de executie
2.9.7.

Controlul operatiilor de sudare si a tmbinarilor sudate

Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate se executa in fazele principale ale

procesului de sudare, dupa cum urmeaza:
a.
Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptiilor standardelor si
normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos,
pastrarea si uscarea lor in bune conditiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii
nu vor fi folosite la sudare.
b.
Controlul procesului de sudare - in timpul procesului de sudare se va verifica respectarea
intocmai a prescriptiilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea
aplicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare.
Cordoanele de sudura se vor verifica:
intre straturi vizual, cu lupa, iar in caz de dubii si cu lichide penetrante;
cordoanele finale - vizual, cu lupa, cu lichide penetrante (in caz de dubiu) si cu
instrumente de masurat.
2.9.8.

Prelucrarea dupa sudare

Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatiilor din proiect si
procesului tehnologic.
Prelucrarea se va face in general prin polizare sau aschiere, urmata de polizare. Rizurile
rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului in piesa respectiva. Este interzisa prelucrarea
finala perpendicular pe directia efortului.
2.9.9.
a)

Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudate

Abateri dimensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate.

Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 200C.

Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de
dilatare termica liniara fiind a = 12 x 106.
Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele
specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si
precizari :
abateri
limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... - 4 mm
abateri
limita la lungimea grinzilor principale :
pana la deschideri de 9 m inclusiv : +0 ... - 4 mm
la deschideri mai mari de 9 m : +0 ... - 6 mm
Abateri limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9 m) :
2 mm.
Abateri limitala
stalpi
cu
capetele
nefrezate,
insa
prelucrate
pentru sudare :
+2 ... - 4 mm.
Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale
sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele
tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea.
Pag. 120

Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai
mici, se va proceda conform pct. 4.7.1.4. d si art. 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88.
inclinarea limita A1 a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din
tabel 1 din STAS 767/0-88 ;
- pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte
piese asezate deasupra:
A max = 0,005 B dar cel mult 1 mm;
in celelalte portiuni ale grinzilor : B/40, dar cel mult 5 mm.
deformatia limita in ciuperca A1, conform numarului 2 din tabel B
- pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte
piese pozitionate deasupra elementului :
A1 < 0,005 C dar cel mult 1 mm;
in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult 5 mm.
Pentru a respecta toleranta la deformarea "in ciuperca" se recomanda ca talpile superioare ale
grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare.
In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane,
abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj: conform numarului 13 si 14 din tabel B
: +2 ... - 3 mm.
Exceptie fac distantele dintre fetele
interioare ale stalpilor
intre
care se monteaza grinzi
fara
rosturi in lungul lor, care trebuie sa
fie de cel mult 2 mm; aceste tolerante trebuie
respectate pe inaltimea pe care se face
imbinarea intre stalpi si grinzi.
Pentru restul abaterilor limita
se
respecta prevederile din
tabelul
3.a, iar pentru
tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 - 1998.
b)

Conditii de calitate ale cusaturilor sudate.

Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica

dimensional, vizual, prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, si
exceptional si prin sfredelire.
Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul
de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante
sau mixte si cu ultrasunete).
Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare
claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150 -99.
Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din
Normativul C 150 - 99 pentru cusaturi cap la cap si de colt.
Clasele de calitate a sudurilor
Pentru cordoanele de sudura cap la cap (in adancime) ale caror defecte pot fi determinate prin
mijloace perfectionate, clasele de calitate se stabilesc pe baza defectelor existente si a influentei pe
care o au aceste defecte asupra capacitatii portante a imbinarii sudate. Reglementarea este stabilita de
prevederile Instructiunilor Tehnice M.C. Ind. C.150-99.
Clasele de calitate ale sudurilor se stabilesc pe baza unor criterii care pot fi clasificate
astfel:
pe de o parte sint criteriile legate de metalul de baza si metalul de adaos folosit (clasa
de calitate a otelurilor, tipul electrozilor sirmei si fluxului), de modul de pregatire a pieselor si de
tehnologia de sudare;
pe de alta parte sint criteriile bazate pe valorile admisibile ale defectelor aparente, ale
celor ascunse si respectiv pe caracteristicile mecanice ale imbinarilor sudate. Pentru imbinari cap la
cap executate cu sudura in adincime se stabilesc cinci clase de calitate.
Primele clase cuprind oteluri calmante si normalizate, otelurile cu tenacitate ridicata care se
sudeaza cu electrozi sau sirme de calitate superioara pe baza unei tehnologii corespunzatoare.
Valorile admisibile ale abaterilor aparente (geometrice) si ale defectelor ascunse (detectate
radiografic) pentru diferite clase de calitate se stabilesc in ordine descrescinda; astfel clasa I
corespunde defectelor celor mai reduse, iar clasa a V-a, defectelor maxime.
Pag. 121

Controlul calitatii.
Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre organele
competente ale furnizorului.
Controlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale.
La acest control nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 -88.
Se va da o deosebita atentie la respectarea tolerantelor in locurile de imbinare cu alte
elemente.
Furnizorul lucrarilor va face, prin sondaj, incercari la rupere pe epruvete din materialul de
baza folosit (otelul) si incercari pe epruvete sudate, conform SR EN 895/1997 .
2.9.10.

Remedierea defectelor.
Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui
subansamblu, in vederea aducerii la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de
calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de
inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea.
In cazul aparitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de
supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate
de comisia ISIM, proiectant si beneficiar.
Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unei tehnologii de remediere ce
urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini
si Normativul C 150 -99.
Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea
directa a inginerului sudor.
Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric,
care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate.
Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor
poliza si umple cu sudura, trecerile de la sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si
netezite prin polizare in directia eforturilor principale.
Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor.
Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele
admise se face prin excavare cu pereti inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare.
Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi, etc. din cusaturile sudate se fac
prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare.
Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin :
polizare sau taiere cu discuri abrazive;
rabotare;
daltuire sau craituire cu dalta pneumatica;
taiere prin procedeul arc - aer.
Dupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu
lupa, de catre maistru si inginerul sudor, pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa
care se face resudarea portiunii excavate.
Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformatii si tensiuni interne minime, se
stabileste de inginerul sudor.
Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea
ca lucrarea a fost corect executata.
In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie
sau o
examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat.
Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare.
Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelasi loc.
Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele
de
urmarire a executiei".
2.9.11.

Pag. 122

Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele
admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia.
In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 6000C si prin
presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (2000 300 0C) sau
prin ciocanire.
In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se
noteaza in fisierele de urmarire a executiei.
2.9.12. Marcare.

Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca

cu vopsea rezistenta la intemperii.
Subansamblele sau elementele constructiilor metalice vor avea notate:
tipul elementului - conform denumirii din proiect;
numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total);
pozitia piesei sau subansamblului in ansamblul piesei (stanga, dreapta, centrala,marginala).
Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al
piesei (in extrasul de laminate) si eventual plansa cu detalii.
2.9.13. Preasamblarea.

Fiecare parte de obiect va fi preasamblata in uzina, se va verifica colinearitatea barelor,

respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasamblare si
coletare.
La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO.
2.9.14. Certificat de calitate.

Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de
calitate care sa ateste ca subansamblul este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si
Caietului de sarcini.
Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie insotit de certificatul de calitate respectiv.
2.9.15. Depozitare si transport.

Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face atat la

uzina, cat si in drum spre santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe
piesele metalice, iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina.
2.9.16. Protectia constructiilor metalice contra coroziunii.
Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde:
- indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, stergerea cu
carpe, bumbac, calti, uecarea cu aer cald
indepartarea grasimilor, uleiurilor prin degresare
pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc.
indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee
mecanice (polizare, sablare)
- indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu
sudura si slefuire
Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa
depaseasca 3 ore de la terminarea curatirii fiecarei portiuni de suprafata a elementului care se
protejeaza.
In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund.
Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile imbinarilor cu
buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura.
Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea.

Pag. 123

3. CONSTRUCTIA METALICA. EXECUTIA PE SANTIER.

3.1. ASAMBLAREA SI MONTAJUL CONSTRUCTIILOR METALICE CONFECTIONATE IN

UZINA

Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectiilor metalice, se

vor respecta indicatiile de la cap.2.
Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona constructiile metalice confectionate in uzina
decat numai daca sunt insotite de un certificat de calitate.
Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice
confectionate in uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice
in vigoare.
Inaintea asamblarii, subansamblurile vor fi verificate.
In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare, se vor amenaja platforme
pentru lucrarile de pregatire in vederea montarii.
Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fi stabilit de organele
tehnice ale furnizorului, in conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini.
3.2.

SUDORII

Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe santier cu ajutorul sudurilor de montaj, vor
trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate in pozitia in care vor suda pe
santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit
insusirea cunostintelor teoretice si practice.
Autorizarea se va face pe baza Instructiunilor ISCIR in vigoare, de catre serviciul tehnic al
furnizorului si se va consemna in scris.
Fiecare sudor autorizat va avea un poanson cu un numar inregistrat la AQ, cu care va marca
fiecare cordon de sudura executat de el, in vederea identificarii ulterioare.
Nu se admite a se folosi la executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu
foloseasca poansonul de marcaj.
Unitatile care executa imbinari sudate de nivelurile B si C trebuie sa utilizeze sudori calificati
si certificati conform SR EN 287-1-1993.
Unitatea de executie este obligata sa tina un registru cu evidenta sudorilor si poansoanelor.
Imbinarile de nivelurile B, C si D vor fi marcate, conditie obligatorie pentru admiterea la
controlul final, indiferent daca imbinarea este realizata in uzina sau pe santier.
Poansonul se aplica in urmatoarele conditii:

la 50 mm de cusatura;

un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;

cel putin cate doua poansoane la capete, pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a
depasi 2000 mm intre ele;

marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa in evidenta printr-un marcaj suplimentar
(vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii).
Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur inchis (pentru
eliminarea concentratorilor de eforturi).
3.3.

SUDURA

La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta conditiile din prezentul Caiet de
sarcini.

Pag. 124

3.4. IMBINARI CU SURUBURI

Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din "Instructiunile tehnice C13382".

Pretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50% din
momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in C133-82.
Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu cheia
dinamometrica,si prin sondaj cu metoda unghiului de strangere , conform prevederilor din
"Instructiuni tehnice " C 133-82.
Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi IP se
protejeaza impotriva coroziunii, la fel ca si intreaga constructie metalica (nu sunt necesare masuri
speciale de finisare).
Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratori atestati. Atestarea se refera atat
la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calificati care executa astfel de
imbinari.
3.5. MATERIALE

Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse :

S355J2+ N
Tolerante
Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS
767 / 0 - 88 si prezentul Caiet de sarcini.
3.6. CONTROLUL EXECUTIEI

Furnizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupt al operatiunilor de

asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atat la sol cat si la
montaj.
Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori
dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la imbinarea
fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj .
Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie,
de un delegat permanent al clientului.
3.6.1.

Examinarea nedistructiva a imbinarilor sudate

a) Verificarea aspectului

Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe

laminate, piese si imbinari sudate, in toate fazele de executie, in scopul depistarii defectelor de
suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Examinarea aspectului se face vizual in procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si
imbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, inainte de vopsirea elementelor si dupa
indepartarea zgurii, in conditiile prevazute in tabelul 5 din Normativul C150-99.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale imbinarii sudate, pe o latime
adiacenta de minimum 250 mm in stanga si in dreapta sudurii, cuprinzand si verificarea existentei
poansonului sudorului in conditiile prevazute la punctul 3.21 din Normativul C150-99.
Degradarile laminatelor, produse prin coroziune sau manipulare, nu trebuie sa depaseasca
conditiile impuse la livrare.

Pag. 125

Defectele admise pentru debitarea (termica, mecanica etc) si prelucrarea pieselor sunt
prevazute in tabelul 3 din acelasi normativ. Defectele admise in faza finala, pe imbinarea sudata sunt
prevazute in tabelul 6, in functie de nivelul de acceptare prevazut in proiect.
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor de la forma prescrisa si a defectelor de
suprafata, constituie un control eliminatoriu pentru piesele care nu se incadreaza in conditiile
prevazute in tabelul 3 si pentru imbinarile sudate care nu se incadreaza in conditiile prevazute in
tabelul 6.
Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate in STAS 10564/1-81
Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate a taieturilor, care prevad si modurile de masurare
ale abaterilor si defectelor.
Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si
2 pentru marimi unghiulare, in locurile cu aspect necorespunzator, pe lungimile care ar putea
prezenta abateri geometrice. Masuratorile se vor face prin sondaj la procentele minime prevazute in
tabelul 5.
Pentru imbinari sudate scurte (maxim 500 mm), procentul se aplica asupra numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare, calculatia se face la totalul in metri liniari.
Masuratorile se vor face in cel putin trei puncte pentru o imbinare scurta sau un metru liniar
de imbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
Laboratoarele care emit rapoarte de incercare trebuie sa fie acreditate si vor avea dotarea
corespunzatoare (sublere, comparatoare, lupe, sabloane calibrate etc.) realizarii operatiilor de
masurare si incercare.
In cazul nerealizarii conditiilor prevazute in tabelul 3 pentru taieturi si prelucrari in rosturi si
in tabelul 6 pentru imbinari sudate finite, se va proceda astfel:
se va extinde examinarea nedistructiva la un numar sau lungimi duble de imbinari fata de
cele prescrise la examinarea initiala;
daca si in acest caz se mai gasesc defecte care declanseaza chiar o singura imbinare,se va
trece la a doua extindere a examinarii, prin verificarea restului imbinarilor sudate, astfel ca
in final procentajul examinat sa fie de 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la examinarea initiala, la
prima sau la a doua extindere, dupa care imbinarea va fi supusa din nou examinarii.
3.6.2. Examinarea ultrasonica combinata cu radiatii penetrante

Interpretarea finala a rezultatelor examinarii ultrasonice se face dupa examinarea cu radiatii

penetrante (examinare combinata).
Examinarea ultrasonica se foloseste in faza finala de executie, in proportii diferentiate pe
niveluri de acceptare, dupa cum rezulta din tabelul 5.
Examinarea cu radiatii penetrante trebuie sa respecte volumul procentual prevazut in
tabelul 5.
Se examineaza ultrasonic numai imbinarile sudate cap la cap, in conditiile prevazute in STAS
9552-87 Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate cap la cap prin topire.
Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatoarelor si a instalatiei
in ansamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare in onformitate cu SR EN 279631995 Bloc de
calibrare nr.2 pentru examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate.
Examinarea ultrasonica a imbinarilor sudate in cadrul examinarii combinate se va face in
conformitate cu STAS 9552-87, cu urmatoarele precizari:
detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de
referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;
imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri provenite din discontinuitati, ale
caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referinta, se considera admise,
indiferent de nivelul de acceptare prescris;

Pag. 126

 imbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se

considera admise, indiferent de nivel, daca discontinuitatile se incadreaza in limitele
acceptate in tabelul 6 (limitele defectelor pentru nivelurile de acceptare, conform SR EN
25817-1993);
Examinarea ultrasonica se efectueaza inainte de vopsirea pieselor si a elementelor.
Personalul care executa examinarea ultrasonica si interpreteaza rezultatele, trebuie sa fie
calificat conform SR EN 473-1994.
In cazul in care, in final, sunt gaste imbinari sudate cu defecte neadmise pentru nivelul
respectiv, acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.
Pentru restul imbinarilor sudate necontrolate, se extinde controlul combinat, dupa aceleasi
reguli cu cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la
prima extindere si controlul integral (procentaj 100%) la a doua extindere.
3.6.3.

Examinarea cu radiatii penetrante

Examinarea cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie in procentajele stabilite

in tabelul 5 si se practica, de regula, in faza finala, pe imbinarea sudata, inainte de vopsire, numai pe
elemente acceptate la examinarile anterioare.
Se admit la examinarea cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate pentru care se cunosc
cel putin urmatorii factori:

forma si dimensiunile imbinarii, modul de prelucrare a radacinii;

poansonul sudorului.
Se examineaza cu radiatii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap. Incadrarea in
niveluri de acceptare a sudurilor de colt se va face in baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode
de examinare.
Pentru imbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare, calculatia se face la totalul in metri liniari, rezultand un
numar de filme care se pozitioneaza conform planului de examinare nedistructiva, intocmit de catre
unitatea care executa imbinarile.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante conduc la incadrarea imbinarilor sudate in
niveluri de acceptare, in baza identificarii defectelor interioare si a compararii cu limitele admise.
Rezultatele examinarii cu radiatii penetrante se trec in rapoartele de examinaer, conform
standardelor de metoda.
Examinarea cu radiatii penetrante se executa in conditiile prevazute in STAS 6606/1-86
Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul imbinarilor sudate prin topire, cu urmatoarele
precizari:
se foloseste in tehnica de control tip A;
se recomanda folosirea surselor de radiatii X si Ir 192;
marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie in scopul identificarii cu filmele
radiografice; se recomanda marcarea prin poansonare sau vopsirea cu ulei;
directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata;
indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati in documentatia tehnologica
de confectionare a constructiei sudate, fiind alesi in conformitate cu prevederile SR EN 4621, 2-1996;
radiografiile se examineaza in conditiile prevazute in STAS 10138-82 Defectoscopie cu
radiatii penetrante. Conditii de observare a radiografiilor;
Vor fi luate in considerare numai radiografiile care indeplinesc urmatoarele conditii:
suprafata imbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi etc.;
filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb
siICI)necesare
identificarii vizibile si clare;
calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul
7, conform
STAS R 13008 - 91 Indicatori de calitate a imaginii.
Pag. 127

Tabelul 7
CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE

Indicatori cu trepte si gauri

Indicatori cu fire

Diametrul gaurii vizibile pe

radiografie (mm)

Diametrul firului vizibil pe radiografie

(mm)

0-6

0,40

0,16

6-8

0,50

0,20

8 - 10

0,63

0,25

10 - 16

0,80

0,32

16 - 25

1,00

0,40

25 - 32

1,25

0,50

32 - 40
40 - 60

1,25

0,63

1,60

0,80

Grosimea piesei de otel (mm)

Nota: Radiografiile care nu se incadreaza in conditiile de ca in

considerare

itate din acest tabel nu pot fi luate

Interpretarea filmelor radiografice si incadrarea in nivelul de acceptare se vor face numai de

personal calificat si certificat conform SR EN 473-1994.
Unitatile care efectueaza examinarea cu radiatii penetrante au obligatia si raspunderea
respectarii normelor in vigoare privind protectia impotriva radiatiilor.
3.6.4.

Extinderea examinarii cu radiatii penetrante

Extinderea examinarii cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, in cazul neincadrarii

unei imbinari sudate in conditiile nivelului de acceptare impus.
Organismul de inspectie, impreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de
confectionare a constructiei sudate, stabilesc planul si proportiile extinderii examinarii cu radiatii
penetrante.
Prima extindere a examinarii cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor
prevazute in tabelul 5, pentru controlul initial al imbinarilor sudate scurte si prin dublarea numarului
de filme radiografice gasite cu defecte pentru imbinarile lungi.
In cazul depistarii unor imbinari sudate declasate in urma efectuarii primei extinderi, se va
proceda la extinderea examinarii cu radiatii penetrante si asupra restului imbinarilor din elementele
care alcatuiesc furnitura pregatita pentru livrare, astfel ca in fina procentajul controlat sa fie 100%. Se
admite ca extinderea examinarii radiografice sa fie inlocuita cu examinarea ultrasonica combinata.
3.6.5.

Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice

Examinarea cu lichide penetrante si examinarea cu pulberi magnetice constituie operatiuni de

control complementare si au scopul punerii in evidenta a defectelor de suprafata sau din imediata
apropiere a suprafetei.
Aceste doua metode de examinare se vor utiliza in urmatoarele situatii bine justificate:
la imbinari sudate de etansare (rezervoare, buncare,
recipienti, chesoane);
la imbinari sudate intre piese de grosimi
mici, executate intr-o singura trecere,maxim doua,
pe faza initiala;

la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care raman libere;

dupa operatiile de prelucrare a rosturilor;
pentru depistarea fisurilor la imbinari
sudate de importanta deosebita, ca metode de
examinare complementara.
Proportiile examinarii cu lichide penetrante si a examinarii cu pulberi magnetice se gasesc in
standardul corespunzator, pe faze de executie.
Pag. 128

Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice in suspensie.

Imbinarile sudate examinate cu lichide penetrante si cu pulberi magnetice trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:

suprafata examinata trebuie sa fie curata, nevopsita, fara zgura, sunder neaderent, noroi
sau ulei;

nu pot fi examinate imbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafata,
care ar putea masca unele defecte (de ex. Polizarea suprafetei, acoperiri metalice etc.)

sa fie accesibile examinarii.

Examinarea cu lichide penetrante se face conform STAS 10214-84 Defectoscopie cu lichide
penetrante.
Examinarea cu pulberi magnetice se face conform STAS 8539-85 Defectoscopie cu pulberi
magnetice.
3.7.

CAIETUL DE EVIDENTA A MONTAJULUI CONSTRUCTIILOR METALICE

Furnizorul lucrarilor este obligat sa intocmeasca si sa tina la zi, Caietul de evidenta a

constructiilor metalice. Este preferabil ca acest caiet sa fie intocmit de o singura persoana .
Acest caiet este o piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a
lucrarii.
Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caiet nu este
completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza.
Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care il va pastra anexat la Cartea
4.
RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII
Constructiei.
La receptia lucrarilor de constructii se vor verifica: corectitudinea executarii imbinarilor
sudate, precum si corectitudinea asamblarii tronsoanelor metalice pe santier.
Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive la constructiile metalice.
Instructiunile de santier cu SIRP se vor executa si verifica conform cu Instructiunile tehnice
C 133-95.
Receptia structurii se va face, conform reglementarilor in vigoare privind efectuarea receptiei
obiectivelor de investitie, tinind seama si de prevederile pct. 5.3. din STAS 767/0-93.
5.

DISPOZITII FINALE

In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare intocmirii cartii
constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitiile de santier emise pe
parcursul executarii lucrarii, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pe
parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de incercari
etc.
Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului.
6.

INTRETINEREA CONSTRUCTIEI

In timpul exploatarii, beneficiarul va urmari ca elementele constructiei sa nu fie incarcate

peste limitele admise in proiect.

Pag. 129

Depunerile de material industrial vor fi inlaturate la intervale regulate astfel incat acestea sa
nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program
intocmit in acest sens de beneficiar.
Periodic se va face o verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter
exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare etc.) se va face in
mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiei.
ANEXA1 PRESCRIPTII GENERALE DE EXECUTIE PENTRU SUBANSAMBLE
SUDATE DIN OTEL CARBON, SLAB ALIATE.
Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatiilor se executa cu
respectarea prescriptiilor prevazute in STAS 767/0-1988 - Constructii din otel - Conditii tehnice generate
a)

de calitate.

La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (in lipsa

prevederilor din documentatie) clasa II A conform SR EN ISO 9013 : 2003 - Taiere termica.
b)

Clasificarea taierilor termice. Specificatii geometrice ale produselor si tolerante referitor la calitati.
c)

Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor incadra in prevederile SR EN ISO 9692-

1/2004 - Sudarea cu arc electric cu electrod invelit, sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector si sudarea

cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat din otel.

d)
Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale imbinarilor sudate se vor incadra in

prevederile SR_EN ISO 13920 : 1998 -

Sudare. Tolerante generale pentru

constructii sudate. Dimensiuni

pentru lungimi si unghiuri. Forme si pozitii.

e)
La executia imbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1/2004 - Specificatia si calificarea
procedurilor de sudare pentru materiale metalice. Partea 3: Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a
otelurilor.
- Tipurile de imbinari sudate prevazute in
documentatie sunt obligatorii pentru executant.
- Materialul de aport va fi in conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre executant

si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor.

Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru
respectarea conditiilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina
executantului.
f)
Calitatea imbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004 - Imbinari sudate cu arc electric din
otel. Ghid pentru nivelurile de acceptare a defectelor.

In lipsa unor precizari speciale prevazute in documentatie se va alege nivelul de acceptare c intermediar pentru defecte.
g)
Examinarea defectelor se va realiza prin
metode nedistructive conform recomandarilor
SR

EN 12062:2001 - Examinari nedistructive

ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru

materiale metalice.

In lipsa specificatiilor din documentatie, imbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv in

functie de posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metodele recomandate astfel:
Controlul cu RX pentru 10 % din imbinari, conform:
SR EN 444 : 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiografica cu
radiatii X si gama a materialelor metalice;
Controlul cu lichide penetrante pentru imbinarile critice (depistate pe cale optica -

vizuala), in baza indicatiilor cuprinse in:

SR EN 571 - 1 : 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea 1 : Principii
generale;
SR EN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate prin topire.
Examinare vizuala.

Pag. 130

8.

PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII

9

La executia Si montajul confectiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 1112004,

Ghid de proiectare, executie Si exploatare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din
otel.
Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra coroziunii a
constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive, este de 2 m - cu agresivitate medie. In
conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2 /2002 la clasa de agresivitate 2m
corespunde clasa de corozivitate C3. Se va studia si "Ghidul privind urmarirea comportarii in
exploatare a protectiilor anticorozive la constructii din otel. Masuri de interventie, indicativ GE 05406,
Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani ceea ce corespunde
unei durabilitati ridicate R conform paragraf 5.1.2. din GP 035-98. Nivelurile de performanta ale
sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolul 4 Tabelul
4.2 din GP 035-98;
Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de
constructii. Se poate accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montare. Se pot aplica inainte de
montaj numai straturile de grund Si cel putin un strat de vopsea din componen|a sistemului de
acoperire pe intreaga suprafata, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numarul total de straturi
ale sistemului de acoperire prin vopsire.
Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1 - 77.
Pregatirea suprafetei realizandu-se in conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO
8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 Si SR EN ISO 8504-3:2002.
Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele conditii
de mediu ambiant :
-

lipsa de praf;

concentratie cat mai redusa a gazelor agresive;

temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5 Si 400C daca nu se specifica alte valori
de catre producatorul de materiale de protectie;

umiditatea relativa a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, daca nu se specifica

altfel de catre producatorul de materiale.

Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore de la
pregatirea suprafetelor elementelor din otel.
Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire sevor aplica numai pe
suprafete curate, lipsite de apa, praf sau de impuritati.
Fiecare strat al acoperirii trebuie sa fie continuu, lipsit de incretituri, basici sau exfolieri,
fisuri, neregularitati.
Culoarea fiecarui strat trebuie sa fie uniforma pe toata suprafataelementului Si nuanta
culorii trebuie sa difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numarului de straturi
aplicat.
Numarul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafata pieselor din otel trebuie sa
realizeze grosimea totala minima prevazuta in proiect, inclusiv la colturi Si muchii.

Pag. 131

Cifra minima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire este 2 pentru clasele de
agresivitate 1 m Si 2 m Si 1 pentru clasele de agresivitate 3 m Si 4 m. Aderenta se va determina
conform SR EN ISO 2409: 2007 - Vopsele si lacuri. Incercarea la caroiaj.
Importiva coroziunii, ca alternativa, prezentam Operatia de brunare.

Operatia de brunare este un procedeu de oxidare artificiala a materialelor feroase. Prin brunare se

formeaza o pelicula de oxizi la suprafata pieselor, uniforma, aderenta, compacta, cu aspect decorativ
si care asigura protectie la coroziune.
Grosimea peliculei realizata prin brunare este de 0.8 - 1.5 microni.
Pelicula are capacitate protectoare numai in medii de atmosfera interioara sau usor coroziva si
numai dupa ce piesele se introduc intr-o baie de ulei sau lacuri.
Culoarea pe care o capata piesa este de cele mai multe ori neagra.
Baia propriu-zisa de brunare este incalzita la aproximativ 140C. Iesele sunt tinute in baie 30
minute - 1,5 ore, in functie de grosimea straului de brunare dorit.
Dupa aceea, piesele se scot din baia de brunare si sunt introduse in baia de spalare. Ulterior,
se face uleierea prin insertia in ulei incalzit la 110C - 120- timp de 1-2 minute. Dupa
scurgerea uleiului de pe piesa si uscare, piesele prezinta o culoare neagra lucioasa.
8.1. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR.

Obligatiile si raspunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare si de constructiimontaj, in asigurarea calitatii constructiilor, sunt reglementate prin Legea nr.10/1995. In activitatea
de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile in vigoare.
9. STRANGEREA SURUBURULOR DE INALTA REZISTENTA

Strangerea suruburilor de inalta rezistenta IP se va face in doua faze, in conformitate cu

prevederile din C133-82 "Instructiunile tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice
cu Suruburi de inalta rezistenta pretensionate". Va transmitem ataSat un tabel cu aceste valori care
sunt in functie de diametrul Surubului Si grupa acestora.

Nr.

Diametrul nominal

Grupa

Momentul final de

50% din momentul final de

M12

8.8

strangere (daNm)
25-50

strangere (daNm)
12.5-25

50-80

25-40

80-110

40-55

140-190

70-95

185
10-25

92.5
5-12.5

25-40

12.5-20

50-75

25-37.5

85-125

42.5 -62.5

crt.
1
2
3

M16
M20

M24

M27
M12

6
7
8
9
10

M16
M20
M24
M27

8.8
8.8
8.8
8.8
8.8
8.8
8.8
8.8
8.8

Conform "Instructiunilor tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu

Suruburi de inalta rezistenta pretensionate" - C133/82, verificarea momentului de strangere se face pe
cel putin un Surub din fiecare zona caracteristica a imbinarii.
In cazul in care valorile momentelor de strangere efectiv realizate la controlul pretensionarii
suruburilor se abat de la valorile normale, se va verifica in continuare un un numar dublu de Suruburi
de inalta rezistenta alese in acelaSi mod ca la prima verificare.
Pag. 132

Dupa efectuarea strangerii Surburilor de inalta rezistenta pretensionate nu se va face chituirea

imbinarii, deoarece suprafetele care vin in contact sunt protejate impotriva coroziunii prin grunduire
Si vopsire la fel ca intreaga confectie metalica .
PENTRU SURUBURILE DE INALTA REZISTENTA STAS-urile in vigoare sunt :
Suruburi IP : SR EN 14399-3/2005 - gr.8.8 Piulite IP : SR EN 14399-3/2005 - gr.8 Saibe IP : STAS
8796/3-89
PENTRU SURUBURILE PRECISE STAS-urile in vigoare sunt :
Suruburi precise SR EN ISO 4014-2003 Piulite precise SR EN ISO 4032-2002 Saibe STAS
2241/1-82
10.

PROTECTIA

MUNCII SI PSI PROTECTIA

MUNCII

La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii

dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative :
- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- Hotararea nr. 1146/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea in munca de catre lucratiri a echipelor de munca;
- Hotararea nr. 1048/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipelor individuale de protectie la locul de munca;
- Hotararea nr. 1091/2006 - privind cerintele minime de securitate Si sanatate pentru
locul de munca;
- Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr.
5840/1996, in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3, subcap. 3.1 - 3.9,
cap. 4, subcap. 4.8 , cap. 5, subcap. 5.1 , 5.3 si 5.4 ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice,
emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie , montaj
prefabricate si finisaj constructii, emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, emise prin
Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod7);
- Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea, transportul prin purtare cu
mijloace mecanizate si depozitarea materialelor, emise prin Ordinul MMPS nr.
719/1997 (cod 57);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin
Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azbocimentului , emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52), cap. III,
subcap. 1.
2.
In conformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii, furnizorul lucrarilor este obligat:
- sa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al
securitatii muncii si, daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand proiectantului
modificarile necesare conform reglementarilor legale.
1.

Pag. 133

sa aplice prevederile legislative de protectie a muncii, precum si prescriptiile din

documentatiile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare
necesare realizarii constructiilor ;
sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizarii unei
exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa sesizeze
clientul si proiectantul cind constata ca masurile propuse sunt insuficente sau
necorespunzatoare, sa faca prpuneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile
necesare ;
- sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvarii
problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea
lucrarilor de constructii ;
- sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele
constatate la receptia lucrarilor de constructii.
In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitatii respectarii cu strictete a
Ordonantei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitatii,
calitatii riguroase, sigurantei in functioanare si functionabilitatii constructiilor.
-

Clientului ii revin, conform Normelor generale de protectie a muncii, urmatoarele obligatii

legale privind executarea constructiilor :
- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a muncii si in
cazul cand constata deficiente, lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiei
in vigoare, sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate, completarea
documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele
legislative;
- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul, dupa caz, in scopul rezolvarii tuturor
problemelor de securitate a muncii.
pentru lucrarile care se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, sa
incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care se executa
lucrarea, pentru care raspunde privind asigurarea masurilor de protectia a muncii
revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditiile care trebuie respectate de
catre furnizor,astfel incit desfasurarea
procesului de productie in conditii de
securitate sa nu fie afectat de lucrarile
de constructii executate concomitent cu
aceasta.
sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor
masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzind receptia
lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al securitatii muncii.
sa emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de
activitati necesare exploatarii constructiilor.
3.

4.

La exploatarea constructiilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind

securitatea muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte:
- Legea 90/1996 a protectiei muncii;
- Norme generale de protectie a muncii,
emise prin Ordinul Ministerului Muncii
si Protectiei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr.
5840/1996;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, emise prin Ordinul
MMPS nr. 235/1995 (cod 12).
o PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR - PSI

La intocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :

- Ordonanta nr. 60 din 1997 .
- N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .
Pag. 134

Norme tehnice P 118/83 .

In timpul executiei se vor respecta :
Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul
1 de mai sus.
- Normele P.S.I. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele
elaborate de
forurile tutelare ale acestora .
Dispozitiile organelor de control.
Normele de prevenirea si stingerea incendiilor aprobate prin Decretul nr.290/1995 si
completate prin Normativul P118-95 (aviz M.I. nr.24726/10.02.1996);
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de M.L.P.A.T.
la 1 mai 1995.
- Prevederile din Legea protectiei
muncii nr. 90/1996 si Normele metodologice de
aplicare, republicata in Monitorul Oficial nr. 47 din 29 ianuarie 2001
- Grupul de standarde G07 Masuri de siguranta contra incendiilor
- P118 - 93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia la
actiunea focului.
- STAS 11841 - 83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, publicate in Monitorul Oficial
nr. 132/ 27 mai 1994
- Hotararea
Guvernului nr. 448/1994 privind organizarea
si
functionarea
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale republicata;
- Hotararea
Guvernului nr.460/1994
privind
organizarea si functionarea
Ministerului Sanatatii, cu modificarile ulterioare;
- IM006-96 - Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj
prefabricate si finisaje in constructii;
- IM007-90 - Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si
esafodaje.
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, editate de
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Departamentul Protectiei Muncii;
- Norme specifice de securitate a muncii
pentru constructii si confectii metalice,
editate de Ministerul Munciisi Protectiei Sociale - Departamentul Protectiei
Muncii;
- Prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de
munca, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale - Departamentul Protectiei
Muncii;
- Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si
cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.
- Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
Monitorul Oficial nr. 646/26.07.2006
PROIECT - Hotarare de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006
Hotararea de guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru santierele temporare sau mobile
Monitorul Oficial nr. 252/21.03.2006
Hotararea de guvern nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
Monitorul Oficial nr. 3802/03.05.2006
Hotararea de guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de
securitate si/sau de sanatate la locul de munca
Monitorul Oficial nr. 683/09.08.2006
Hotararea de guvern nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare Monitorul Oficial nr.
710/18.08.2006
Hotararea de guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul
Pag. 135

de munca Monitorul Oficial nr.

22/23.08.2006
Hotararea de guvern nr. 1051/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni
dorsolombare Monitorul Oficial nr. 713/21.08.2006
Hotararea de guvern nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
locul de munca -Monitorul Oficial nr. 7392/30.09.2006
Hotararea de guvern nr. 1876/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii -Monitorul Oficial nr.
81/30.01.2006a
Ordonanta de urgenta nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca
Monitorul Oficial nr. 378/29.04.2004
Legea nr. 186/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.171/2005
pentru modificarea si competarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru
accidente de munca si boli profesionale
Monitorul Oficial nr. 440/22.05.2006
Legea nr. 226/2006 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale
Monitorul Oficial nr.509/13.06.2006

Beneficiarului ii revin urmatoarele obligatii:

Trimiterea in termen legal a eventualelor obiectii la prezentul proiect.
Respectarea obligatiilor ce ii revin din actele normative mentionate la punctul 1 de
mai sus, inclusiv procurarea si intretinerea P.S.I., in conformitate cu Normativul
Departamental si recomandarile proiectantilor privind obiectul de cosntructie din
prezenta documentatie.
Respectarea Normelor Republicane de Protectia Muncii ed. 1975, cap.XIV.

Intocmit,
Ing. Vlad Mihai

Pag. 136