Sunteți pe pagina 1din 3

Personajul eminescian

este prin excelen un


om tragic
Mihai Cimpoi consider c
omul eminescian este prin
excelen un om tragic, iar
tragismul nu este altceva
dect contiina existenei
unei ordini universale sub
semnul destinului i al
limitelor care se pun n
calea realizrii de sine a
omului. Pretinsul
pesimism eminescian
este negat de prezena
omului tragic. Nietzsche
preciza c artistul tragic
nu este pesimist, el spune
da la tot ce e problematic
i teribil. Astfel nelegem
mai bine adevrata esen
a viziunii autorului Luceaf
asupra lumii. Ideea c omul
eminescian se scufund n
bezna netiinei, idee ce a
dinuit decenii la rnd, a
fost demontat; vechea
mentalitate este nlocuit
cu imaginea omului emines
care nu se scufund ntr-un
ntuneric al netiinei, ci se
contopete mistic cu nirvana
budist renaterea.
Personajul eminescian este
prezentat ca pe un om tragic,
mereu depind limitele,
mereu distanat de cercul strmt
i proiectat n infinit. El susine un
dialog cu Absolutul, principalul
obstacol fiind timpul, pe care l
trece prin regsirea timpului
originar, sacral, recuperat din
spaiul sacru. Acesta l ajut s
triasc continuu un timp
atemporal. Omul tragic eminescian
este omul deplin care adun n
nodul tragic al fiinei sale i
nepsarea budist, i nelinitea
metafizic modern, i modelele
descoperite n incontientul fiinei
sale. El se identific adesea cu
Decebal, cu Zalmoxis, cu
tefan cel Mare, nsuindu-i
i concepndu-i o aur sacral
de tnr voievod.
n viziunea lui Mihai Cimpoi,
personajul eminescian triete
ntreg spectrul suferinei ca
realitate psihic substanial
care aduce revelaia limitelor
existeniale. Suferina omului
eminescian este o suferin
obinuit. E de o intensitate
tragic cu adevrat, deoarece
viaa apare ca o lupt sub semnul
unei voine, iar existena e o durere
prelungit, un lung prilej pentru
durere. Suferina e o realitate trit.
Eliberarea de suferin are loc doar
prin suferin. Singurtatea, sor bun
cu nstrinarea, presupune restrngerea,
replierea, rentoarcerea la sine, ceea ce
provoac nchiderea n cerc un cerc
existenial. Singurtatea este o realitate
absolut, esenial pentru suflet,
asigurndu-i acestuia posibilitatea
de ase identifica absolut cu el nsui.
Timpul i spaiul Inseparabile, dup
Novalis, aceste mari teme romantice
se succed una dup alta. Spaiul este
solidul fr mas. Timpul este fluidul
fr mas. Omul eminescian apropie
i identific i el cele dou forme de
percepere a universului printr-o
struitoare ncercare de a le unifica
ntr-o singur reprezentare, ntr-un
singur tablou.
Cercul cunoaterii, nglobat n cercul
contiinei, se lrgete nespus de mult,
cuprinznd tot ce ine de real i istorie.
Cercul este semnul cel mai sugestiv al

unitii de fore care se pun n uman.


Acest cerc sugereaz perfeciunea,
desvrirea, armonia. Eminescu concepe
universul ca cerc, sfer sau ca roat.
n concepia lui Mihai Cimpoi, omul
eminescian, ca om tragic, tie c este
actor atras n teatrul lumii care-l
amenin cu pierderea identitii.
Lumea teatralizat este o lume pe care
omul eminescian o privete de pe
marginea uitrii.
Omul eminescian este att de proaspt
i actual, nct ofer un cmp de
investigaii pentru cercettor larg
n cutarea tragicului din el.
Caracteristici ale romantismului
- afirmarea originalitatii si a libertatii
de creatie, reactia impotriva ierarhiei
genurilor si a doctrinelor clasice ale
obiectivitatii si imitatiei; domeniile de
creatie favorite sunt lirica si drama;
- redescoperirea puterilor inimii, ale
afectivitatii;
- reactia impotriva limitelor de orice
fel si expansiunea eului, reasezat in
centrul lumii;
- trecerea de la rational spre zonele
tainice ale sufletului;- cultiva misterul,
taina, obscuritatea, tenebrele, demoniacul;
- ironia romantica - joc secund, ecou al
marii ironii q divinitatii creatoare;
- predilectia pentru mit si simbol, pentru
inspiratia din folclor si istorie;
- infinitul spatial si temporal;
- nemultumiti de prezentul care le pare
fad si decadent, romanticii cauta
universuri compensatorii: fie se intorc
spre trecut, mai cu seama in Evul Mediu,
fie se cufunda in lumea visului, a
reveriei si a iubirii;
- cultiva, ca stari de spirit", melancolia,
nostalgia, ironia, voluptatea suferintei;
- solitudinea: eroii romantici sunt niste
mari singuratici; a- figuri tutelare: titanul, geniul, profetul,
regele, naturile prometeice, demonul si
ingerul.
In al doilea sens, romantismul se refera
la o dominanta perena a sensibilitatii
umane, la o coordonata eterna a
imaginatiei umane, fiind astfel un arhetip.
Cosmogonia Aceasta tema trateaza nasterea
si stingerea universului, avand ca motive
luceferii, stelele, luna si zborul prin spatial
sidelar.Tema este ilustrata indeosebi in
"Scrisoarea I" , prin cugetarea batranului
dascal la soarta universului, la modul in care
a luat nastere si la felul in care se va stinge.
Cosmosul mai este tratat de Eminescu in
poemul "Luceafarul" in "Rugaciunea
unui dac" si in poemul postumintitulat"Genaia".
"Scrisoarea I", "Luceafarul" si "Rugaciunea
unui dac" sunt cateva din lucrarile care au
ca tema "Facerea si desfacerea", denumire
data de George Calinescu. Unul din motivele
cuprinse de aceasta tema este proportia
gigantica a spatiului si timpului universal.
Acest motiv reprezinta viziunea romantica
eminesciana a Cosmosului in antiteza cu
fiinta umana neinsemnata si muritoare;
aceasta viziune mai cuprinde si evolutia
Cosmosului(situata intre cele doua capete:
geneza si stingerea), armonia nascuta din
rotirea astrilor si perspectiva mitologica.
"Scrisoarea I" este lucrarea reprezentativa
acestei teme, fiind alcatuita dintr-o
cosmogonie cuprinsa in doua cugetari:
una pe tema destinului uman si una pe
tema soartei geniului.
In prima parte a textului(versurile 1 -28)
ne este prezentat un cadru romantic, la vreme
de seara, unde lumina enigmatica a lunii se
imprastie peste o lume vana, nascuta dintr-un
vis al Nefiintei. Aceasta priveliste din natura
scoate la iveala mai multe ipostaze ale fiintei
umane, dintre care retinem doar doua:
"Vezi pe-un rege ce-mpanzeste globu-n planuri
pe un veac/,Cand la ziua cea de maine abia
cugeta un sarac./Desi trepte osedite le-au iesit
din urna sortii,/Deopotriva-i stapaneste raza
ta si geniul mortii"

In alta parte a poemului, Eminescu ii prezinta


pe oameni ca fiind "umbre pe panza vremii",
care se metamorfozeaza in "mii de coji" si
in "nume trecatoare" duse de timp; trecatoare
este si gloria, umilul om sarac si regele
cel puternic fiind uniti de acelasi destin,
care cuprinde tot ceea ce se afla sub patina
vremii: "geniul mortii". Nimeni si nimic nu
poate sta in calea acestui destin: nici
Timpul(care va deveni eternitate moarta),
nici Universul(care candva nu va mai exista)
si nici geniul(care traieste drama unei minti
ingradite de timpul prea scurt al vietii umane); i
ntregul poem este strabatut de ideea romantica a
succesiunii generatiilor, a evolutiei si a mortii
universale.A II-a secventa(versurile 29-38) este
dominata de imaginea romantica a "batranului dascal"
, reprezentand geniul. Aici se afla in antiteza:
infatisarea umila cu gandirea savantului, "disparut
din cercul ideilor, in lumea contemporana, tristetea
celui care vede mizeria vietii; toate acestea se
incadreaza in romantism.Elemente romantice gasim
si in episodul cosmogonic(versurile 39-86).Viziunea
mitologica a nasterii Universului; timpul anterior
nasterii celei dintai planete coincide cu "A fost odata."
al basmelor. Tot la mitologie face referire si
imaginea titanului intunecat, cu sugestii in care
Fiinta, Nefiinta si Nepatrunsul apar ca niste zeitati,
iar pacea intruchipata ce stapanea Haosul "pare a
fi un dragon mitic", dupa spusele lui George Calinescu.
Viziunea gigantica a Cosmosului in care rotirea lenta
a planetelor creeaza impresia de armonie.
Proiectarea omului pe fundalul eternitatii; acest
fragment este situat intre episodul nasterii Universului
si cel al stingerii(versurile 61 -74). Personajele sunt
caracterizate cu ajutorul antitezei romantice: oamenii sunt
"muste de-o zi" ce traiesc pe o planeta minuscula
.Viziunea stingerii Universului este prezentata in
ultima parte a poemului(versurile 75 -86); spaima
creata de moartea Universului face ca planetele sa
inghete si ca timpul sa devina vesnicie prin trecere
in nefiinta.