sau ieirea din coal nainte de absolvirea unuia din nivelurile acesteia sau ieirea
din coal n general, indiferent de nivel, fr obinerea diplomei care s ateste finalizarea
studiilor sau ieirea din sistemul de nvmnt fr un act care s-l certifice pe piaa
muncii.
Din punct de vedere economic, abandonul colar reprezint un indicator al eficienei
sistemului colar; cu ct indicele este mai mic, cu att sistemul colar este mai eficient.
Fiecare caz de abandon colar are o istorie proprie care presupune o analiz
complex, o interpretare psihogenetic, dinamic i funcional a situaiei particulare a
fiecrui subiect aflat n aceast situaie. Astfel, o parte din cei care au abandonat coala
provin:
o din familii dezorganizate cu domiciliul instabil;
o din familii dezinteresate de coal sau are au n concepia lor de a-i lsa copiii s
urmeze doar 4 clase:
o din familii cu situaie financiar precar i nu au posibilitatea susinerii costurilor
colare;
o din familii rezultate din prini divorai, caz n care copiii au prsit domiciliul,
pleac la frai mai mari, apoi pleac din localitate, stau n concubinaj sau se
cstoresc;
o din familii monoparentale prin divor, separare sau prin deces;
o tat sau mam alcoolici;
o navet grea copiii care nu au rezistat fizic navetei au abandonat coala.
Cadrul didactic poate fi promotorul unor programe al cror scop este prevenirea i
combaterea abandonului colar.
Abandonul colar al multor elevi este din nefericire o certitudine. El este unul din
problemele mari cu care se confrunt instituia educativ i este deci nevoie ca coala s
ntind o mn celorlalte instituii implicate n monitorizarea acestui fenomen.
n acest sens este necesar elaborarea unor strategii de tratare difereniat i
individualizat a elevilor aflai n situaia de a abandona coala. Dar pentru punerea n
aplicare a unor astfel de strategii e nevoie ns de o bun cunoatere a particularitii
psihologice ale elevilor, pentru a putea fi identificate acele dimensiuni psihologice care
permit realizarea unor dezvoltri ulterioare ale elevului cu dificulti colare. Variaiile mari
de ritm intelectual i stil de lucru, de rezisten la efortul de durat, de abiliti
comunicaionale i nevoi cognitive, existente n general ntre elevi, impun aciuni de
organizare difereniat a procesului de predare-nvare, pe grupe de elevi, n care s primeze
ns sarcinile individuale de nvare.