Sunteți pe pagina 1din 6

TOTUL DESPRE GEOGRAFIA ROMANIEI

Geografie - 309 voturi


Voteaza
Fiind situata pe jumatate in peninsula Balcanica si acoperind o suprafata eliptica, de 238,391
km, Romania ocupa mare parte din bazinul inferior al Dunarii si regiunile din estul bazinului de
mijloc al acestui fluviu. Se afla atat la sudul, cat si la nordul Muntilor Carpati, care formeaza
bariera naturala intre bazinele Dunarii.
Pozitionare: Sud-estul Europei, la granita cu Marea Neagra, intre Bulgaria si Ucraina
Teren: Campia Transilvaniei este separata de Podisul Moldovei prin Carpatii Orientali si de
Campia Romana prin Carpatii Meridionali (Alpii Transilvaniei)
Extremele altitudinii:
cel mai jos punct: Marea Neagra, 0 m
cel mai inalt punct: Vf. Moldoveanu, 2.544 m
Resurse naturale: petrol (resurse in scadere), cherestea, gaze naturale, carbune, sare, teren arabil,
energie hidraulica.
Folosirea terenurilor:
teren arabil: 41%
semanaturi permanente: 3%
pasuni permanente: 21%
paduri: 29%
altele: 6% (estimativ, 1993)
Terenuri irigate: 30.016 km amenajati din care cca. 15.000 km in functiune; (2005)
Riscuri naturale: cutremure mai severe in sud si sud-est; structurile geologice si climatul
provoaca alunecari de teren; inundattii frecvente in Nordul si Vestul tarii.
Mediu inconjurator - probleme curente: eroziune a solului si degradare; poluare a apei; poluare a
aerului in sud din motive industriale; contaminare a Deltei Dunarii.
Mediu inconjurator - intelegeri internationale: partasa la: Poluarea Aerului, Tratatul Antarctic,
Biodiversitate, Schimbarea Climatului, Desertificare, Specii pe cale de Disparitie, Modificari ale
Mediului nconjurator, Risc de Dezastru Natural, Legea Marii, Interzicerea Testului Nuclear,
Protejarea Stratului de Ozon, Poluarea provocata de Vase, Delte semnate, dar inca nu ratificate:
Poluarea Aerului - Poluanti Organici Persistenti, Protocolul pentru Mediul Antarctic, Protocolul
de la Kyoto pentru Schimbarea Climatului Geografie - nota: controleaza cea mai usor de
traversat ruta intre Balcani, Republica Moldova si Ucraina
Clima - Romania
Temperat; ierni reci, innorate cu ninsori si ceata frecvente; veri insorite cu ploi si furtuni
frecvente
Amplasarea Romaniei ii da un climat continental, in special in Vechiul Regat (la est si la sud de
Carpatii Meridionali) si mai putin in Transilvania, unde climatul este mai mult moderat. O iarna
lunga si severa (decembrie - martie), o vara fierbinte (aprilie - iulie), si o toamna prelungita
(august - noiembrie) sunt principalele anotimpuri, cu o tranzitie rapida din primavara in vara.
n Bucuresti, temperatura medie in sezonul rece este de -7 C iar vara mercurul termometrelor
indica o medie de 25 C. Totusi fenomenul de incalzire globala tinde sa schimbe aceste valori si in
Romania. In vara anului 2007 s-au atins temperaturi de 40-42 grade C in unele zone ale tarii.

Relief - Romania
Raportat la suprafata relativ mica a Romaniei, relieful se caracterizeaza printr-o mare diversitate
si complexitate. Din intreaga suprafata a Romaniei, 28% este ocupata de munti (peste 800 m
altitudine), 42% de dealuri si podisuri (200-800 m altitudine) si 30% de campii (sub 200 m
altitudine).
Relieful este axat pe arcul Carpatilor. n centrul teritoriului se afla Podisul Transilvaniei,
inconjurat de lanturile muntoase ale Carpatilor Orientali, Meridionali si Occidentali, la exteriorul
carora se intind, ca o treapta mai joasa, podisuri si campii, catre care trecerea se face prin
intermediul dealurilor subcarpatice.
Munti - Romania
Carpatii romanesti fac parte din sectorul estic al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin
directia generala a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate si structura. Rezistenta
Platformei Ruse le-a impus Carpatilor la formare o directie de la nord-nord-vest spre sud-sud-est,
directie modificata apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean.
Carpatii romanesti se impart in trei mari grupe:
Carpatii Orientali cuprinsi intre granita nordica a Romaniei si Valea Prahovei reprezinta cel mai
lung sector al Carpatilor romanesti. Masivele care alcatuiesc Carpatii Orientali au urmatoarea
alcatuire: in vest roci vulcanice, in centru roci cristaline iar in est si sud roci sedimentare.
Principalele resurse sunt: minereuri de cupru, plumb, aur, argint, mangan, carbuni, ape minerale
etc.
Carpatii Meridionali cuprinsi intre Valea Prahovei in est si culoarul Timis-Cerna in vest. n
aceasta grupa se intalnesc cei mai inalti munti din Romania, 11 varfuri au altitudini de peste 2500
m. Muntii sunt formati din roci cristaline si culmi calcaroase.
Carpatii Occidentali cuprinsi intre Valea Dunarii la sud si Valea Somesului la nord. Grupa este
caracterizata de altitudinile cele mai reduse ale Carpatilor romanesti. Principalele resurse sunt:
minereuri feroase si neferoase, carbuni, materiale de constructii, izvoare minerale etc.
Dealuri si podisuri - Romania - Aceste unitati morfologice constituie o treapta intermediara de
relief intre munti si campii, fiind situate la interiorul si preexteriorul arcului carpatic. Cele mai
importante sunt: Podisul Somesan, Podisul Transilvaniei, Piemonturile Vestice, Subcarpatii,
Podisul Moldovei, Dobrogea. Aceasta unitate morfologica cuprinsa intre valea Dunarii, Marea
Neagra si granita cu Bulgaria este alcatuita din urmatoarele zone de relief: Muntii Dobrogei,
intre valea Dunarii si podisul Babadagului Podisul Dobrogei de Nord, cuprins intre Dunare,
Muntii Dobrogei, Marea Neagra si Podisul Dobrogei de Sud, Podisul Dobrogei de Sud cuprins
intre Podisul Dobrogei de Nord, Dunare, Marea Neagra si granita cu Bulgaria. Campiile si Delta
Dunarii.
Aceste unitati morfologice constituie cele mai recente formatii geologice pe care s-a dezvoltat
cel mai tanar relief. Campia Romana cuprinsa intre Piemontul Getic, Subcarpati, Podisul
Moldovei si valea Dunarii se imparte morfologic in urmatoarele sectoare: Campia Piemontana,
Campia de divagare, Campia dunareana. Este cea mai mare campie a Romaniei. Campia de Vest
cuprinde extremitatea estica a marii campii panonice. Principalele resurse sunt: zacaminte de
petrol, gaze naturale si ape termale. Delta Dunarii reprezinta cea mai noua unitate naturala din
Romania.

Este situata in nord-estul Podisului Dobrogei si este alcatuita dintr-o asociere de grinduri
fluviatile, de cordoane litorale vechi si noi, de resturi ale reliefului predeltaic, de depresiuni cu
suprafete si adancimi variabile si de albii vechi si noi ale Dunarii. Este traversata de paralela 45
latitudine nordica.
Geologie - Romania
Pozitia Romaniei intre cratonul Panonic, cel Getic si cel Scitic determina structura sa geologica
articulata in jurul lantului Carpatic, parte din orogeneza alpina. Punctul unde cele trei cratoane se
intalnesc este tara Vrancei, epicentrul multor cutremure. n timp ce podisul ardelean este ridicat
deaspura campiilor apuseana si dunareana, la rasarit podisul moldovean este crestat de eroziunea
hidrografica, din cauza coborarii nivelului de baza in decursul perioadei messiniene, cand
Mediterana si bazinul Pontic se golisera de ape. n Neozoic sedimente mai recente, fluviatile,
continentale si eoliene, au acoperit podisurile si campiile, fiind la randul lor erodate de topirea
post-glaciara de acum 12-9000 de ani. Printre aceste sedimente, loess-ul. Rocele cele mai
varstnice, din orogeneza hercinica de varsta paleozoica, apar in Muntii Macinului

Hidrografie - Romania
Reteaua hidrografica a Romaniei - cea mai mare parte a apelor curgatoare de pe teritoriul
Romaniei izvorasc din Carpati si apartin bazinului Dunarii (exceptie fac unele rauri din
Dobrogea). Datorita configuatiei reliefului, reteaua apelor curgatoare este dispusa radiar. Apele
curgatoare principale care izvorasc din Carpati au un profil longitudinal caracterizat prin pante
mari in regiunea muntoasa, mai line in regiunea dealurilor si piemonturilor si foarte line in
regiunea de campie. Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul Romaniei sunt: al Dunarii si
al Marii Negre.
Raurile din vestul Romaniei Viseul, Iza, Somesul, Crasna, Crisurile, Muresul, Bega se varsa prin
intermediul Tisei in Dunare, iar Timisul, Carasul, Nera, Cerna, direct in Dunare. Jiul, Oltul,
Vedea, Argesul, Ialomita, Siretul, Prutul sunt tributare Dunarii. Din bazinul Marii Negre fac parte
Casimcea, Taita, Telita. n afara de aceste bazine hidrografice pe teritoriul Romaniei sunt cateva
zone semiendoreice. Principalul colector al apelor curgatoare de pe teritoriul Romaniei, Dunarea,
are o lungime in limitele Romaniei de 1075 km.
Resursele de apa - Romania
Resursele de apa endogene (care se formeaza din precipitatiile cazute pe teritoriul tarii) sunt
evaluate la 42 km/an. Aceasta reprezinta abia 0.67% din totalul resurselor de apa endogene de
6.223 km/an ale tarilor europene. Resursele endogene specifice ale Romaniei raportate la
populatie sunt de 1.894 m/an, loc. iar cele raportate la suprafata sunt de 0,18 m.
Dupa ambele criterii Romania este una din tarile cu resursele de apa cele mai scazute din Europa,
asa cum rezulta din graficul alaturat. Daca se iau in considerare si resursele de apa exogene (care
reprezinta aportul raurilor care se formeaza pe teritoriul altor tari si intra apoi pe teritoriul tarii) in cazul Romaniei Dunarea si cursurile de apa din bazinul Siretului superior - de 170 km/an,
resursele totale de apa ale Romaniei se ridica la 212 km/an. De aceea, Romania depinde in
foarte mare parte de resursele de apa venind din diferite tari din amonte.Aceste resurse de apa nu
sunt in totalitate utilizabile.

Din cauza regimului variabil al resurselor de apa, o parte din aceste resurse se scurg in perioadele
de viitura, pe cand, in perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a
mari resursele utilizabile este nevoie de regularizarea debitelor prin lacuri de acumulare care sa
retina debitele excendentare in perioadele ploioase, pentru a le face disponibile in perioadele
secetoase. De aceea, spre deosebire de tarile din Europa de Vest si de Nord, lipsa unor resurse
suficiente de apa risca sa devina un factor limitativ al dezvoltarii economice daca nu este
promovata o politica stricta de utilizare rationala a apelor.
Consumuri specifice de apa pe cap de locuitor ale diferitor tari europene. Penuria de resurse de
apa ale Romaniei, dependenta de resursele exogene si necesitatea regularizarii debitelor a fost
scoasa in evidenta inca din 1960 prin Planul de amenajare a apelor din Romania. Drept urmare,
autoritatile responsabile cu gospodarirea apelor din acea vreme au luat decizia de rezerva apelor
interioare ale tarii, utilizand cu precadere apele exogene ale Dunarii, de a initia un amplu
program de realizare de lacuri de acumulare pentru marirea resurselor endogene utilizabile si de
a promova o politica de economisire si utilizare rationala a resurselor de apa.
Totusi, in anii urmatori, importanta unei gospodaririi rationale a apelor a fost adeseori neglijata.
De doua ori (in 1968 si 2004) organele centrale de gospodarire a apelor au fost desfiintate, de
fiecare data cu urmari negative grave. Consumurile de apa au crescut foarte mult; desi este o tara
saraca in resurse de apa, Romania este unul din cei mai mari consumatori de apa din Europa.
Consumul de apa specific pe locuitor al Romaniei depaseste cu mult valorile altor tari europene
cu un nivel de dezvoltare mult mai ridicat.
Lacurile - Romania
n Romania sunt circa 2300 de lacuri (plus circa 1150 de iazuri) care ocupa o suprafata totala de
aproape 2620 km, adica 1,1% din teritoriul Romaniei. Caracteristica este insa predominarea
lacurilor cu suprafete sub 1 km (90% din numarul total al lacurilor).
Cele mai mari lacuri sunt raspandite pe litoralul Marii Negre si in Lunca Dunarii iar cele mai
mici (sub 0,5 km) in regiunile montane. Dupa raportul dintre evaporabilitate si cantitatea
precipitatiilor atmosferice, lacurile din Romania se impart in doua mari categorii: Lacurile zonei
cu umiditate deficitara, sunt repartizate geografic astfel: Lacurile din Dobrogea, situate in lungul
zonei litorale maritime si de-a lungul vaii Dunarii.
Sudul Deltei Dunarii se intinde complexul lagunar Razelm, format din doua grupe: nordica (a
lacurilor cu apa dulce) si sudica (a lacurilor sarate). Lacurile din Podisul Moldovei, in
majoritatea lor artificiale (iazuri), iar in cazuri izolate formate datorita alunecarilor de terenuri si
conurilor de dejectie laterale, au adancime mica (2-3 m); majoritatea sunt lacuri de apa dulce, dar
in Campia Jijiei ele au o mineralizare destul de ridicata.
Lacurile din Podisul Transilvaniei, legate, ca geneza, de masivele saline din zona diapira
(lacurile Ursu, Negru etc). Unele din ele s-au format prin prabusirea vechilor saline (lacul Avram
Iancu, Sic etc). Lacurile din Campia Romana, formate in majoritatea lor datorita fenomenelor de
sufoziune din depozitele de loess (Ianca, Plopul, Colentina etc). Lacurile de lunca, raspandite dea lungul luncilor raurilor mai importante, avand un regim hidrologic strans legat de cel al raurilor
(Potelu, Rastu, Suhaia etc).
Lacurile zonei cu umiditate excedentara, sunt repartizate geografic astfel: Lacurile din Carpatii
Orientali, lacuri de baraj (Lacul Rosu), vulcanice (Sf. Ana), glaciare (Lala, Buhaescu, Iezer etc.).
Lacurile din Carpatii Meridionali, lacuri glaciare (Zanoaga, Bucura, Capra, Balea, Galcescu etc),

care constituie, in majoritatea lor, obarsii ale raurilor.Marea Neagra Marea Neagra formeaza
granita Romaniei pe o distanta de 245 km.
Vegetatia - Romania
Flora Romaniei este compusa din urmatoarele elemente fitogeografice: nordic si alpin (circa
14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european
etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric,
balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic,
ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%,
dacic propriu-zis), cosmopolit si adventiv (circa 4%). Variatia conditiilor topoclimatice
determina o diferentiere a invelisului vegetal prin etajarea formatiilor vegetale: Vegetatia alpina
si subalpina, care ocupa culmile muntoase mai inalte de 1500-1700 m, este reprezentata prin
pajisti alpine, formate din graminee, ciuperacee si plante cu flori viu colorate, rogozul alpin,
parusca etc.
n cadrul lor se intalnesc si tufisuri pitice de smirdar, salcii pitice si alti arbusti, tufarisuri
subalpine si jneapan, ienupar pitic, afini. Pajistile alpine alterneaza pajisi subalpine, formate pe
terenuri despadurite, in care predomina iarba stancilor, parusca si taposica.
Vegetatia montana, care acopera regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-1500 m, este
reprezentata prin:paduri de molid, in care predomina molidisurile pure, iar in locurile mai joase,
doar local, intalnindu-se brad si pin.paduri amestecate de fag cu rasinoase, in care specii
caracteristice sunt fagul, bradul si molidul.paduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului
(in amestec slab cu bradul),a molidului (in pareta superioara), teiului, paltinului, frasinului,
ulmului etc.Vegetatia de dealuri si de podisuri este reprezentata prin:paduri de fag, care se
continua din zona montanapaduri amestecate de fag cu gorunpaduri de gorun si pajisti secundare
stepizate dezvoltate pe locul padurii de gorunpaduri de stejar pedunculat, in care predomina
stejarul pedunculat in amestec cu diverse alte esente lemnoasepaduri de cer si garnita, cu pajisti
stepizate si pajisti stepice secundarepajisti dezvoltate pe locul padurilor alcatuite din diverse
specii de stejar si pajisti xeromezofile de silvostepa.
Vegetatia de campie este reprezentata prin:paduri de stejar pedunculatpaduri de cer si garnita si
pajisti formate pe locul fostelor paduri de stejari, vegetatie de silvostepa, care cuprinde paduri
izolate de stejar brumariu si de stejar pufospajisti xerofile de stepa, unde predomina paiusul,
colilia etc.Vegetatia luncilor este reprezentata prin paduri de salcie, plop, prin sleauri de lunca si
pajisti de lunca. Vegetatia acvatica. Baltile si lacurile prezinta in general o repartizare zonala a
vegetatiei in raport cu adancimea. La mal apare o zona de rogozuri si stanjenei de balta, urmata
apoi de o zona de stuf (foarte extinsa in Delta Dunarii), in care predomina stuful in amestec cu
papura si pipirigul. n zona centrala predomina nuferi si broscarita iar la adancimi mai mari
bradisul.
Fauna - Romania - Datorita pozitiei geografice si diversitatii conditiilor naturale, in Romania
exista o fauna bogata si variata, care cuprinde atat elemente locale vechi cat si elemente relativ
tinere. Fauna terestra - n Romania sunt urmatoarele complexe faunistice: Complexul alpin, care
constituie domeniul caprei negre, al vulturului barbos, al cintezei alpine si scatiului. Dintre
reptile ajung pana aici vipera comuna si soparla de munte.Complexul padurilor, cu o fauna
bogata si variata, in care apar: cerbi, ursi, rasi, jderi, veverite, soareci de padure, pajura, vulturul
plesuv, ciuful de padure, huhurezul, uliul, ciocanitoarea pestrita, pitigoiul, cinteza, gaita, cucul,
dumbraveanca, porumbelul si sitarul.

Mai apar si specii apte sa traiasca in diferite conditii geografice ca: mistreti, caprioare, iepuri,
lupi, viezuri, dihori, nevastuici si arici. Dintre reptile, cea mai larga raspandire o au: sarpele de
alun si naparca. n padurile de campie traiesc cotofene, stancute, ciori, granguri, botgrosi,
privighetori, dumbravence, pupeze, sitari, becatine, soimul dunarean si viesparul.
Complexul de stepa are o fauna alcatuita mai ales din rozatoare, dintre care cel mai reprezentativ
este popandaul. Mai apar: harciogul, soarecii de camp si cateii-pamantului. Animalele mai mari
sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepa, dihorul patat. Dintre pasari se intalnesc: ciocarlia
de camp, ciocarlia mare, prepelita, graurul, dumbraveanca etc. Dintre reptile apar: serpi, soparle,
broaste testoase.
Este de remarcat prezenta unor insecte caracteristice, cum este calugarita. Fauna acvatica - Fauna
acvatica se repartizeaza in urmatoarele complexe faunistice: Complexul lacurilor alpine, in
general cu o fauna saraca, datorita conditilor si caracterizata prin prezenta
salmonidelor.Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioara a padurilor),
caracterizat prin prezenta pastravului, a ochianei si a boisteanului.
Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o fauna amestecata si foarte variata, formata din
animale de apa dulce, marine si relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci si cele usor
salmastre traiesc scoici, raci, melcisori. Complexul luncilor si al deltei are o fauna bogata si
variata, alcatuita in primul rand din specii al caror mod de viata este amfibiu. Pe malurile raurilor
traiesc vidre si nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistretul si
iepurele.
Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca testoasa de balta, sarpele de apa
si batracienii: broasca de lac, tritonii, buhaiul de balta. Pasarile de balta sunt numeroase si variate
in special in Lunca si Delta Dunarii: pelicanul comun, pelicanul cret, califarul alb, califarul rosu,
lebada muta, lebada cantatoare, lisita, rata salbatica mare, garlita, starcul, lopatarul, starcul alb,
tiganusul, gainusa, pitigoiul de stuf, privighetoarea de stuf etc.
Dintre pasarile rapitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de balta. Rauri. n
functie de particularitatile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se disting urmatoarele
etaje de fauna: Pesti (in portiunile de munte fauna pastravului, a lipanului si a moioageib) in
cursul mijlociu al raurilor fauna scobarului si a cleanuluic) in cursul inferior fauna mrenei, care
cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, si fauna bibanului, care cuprinde: babusca, obletele, crapul,
stiuca) in senalul Dunarii si in portiunea inferioara a raurilor de ses fauna crapului, care cuprinde
un foarte mare numar de specii, printre care pesti marini migratori (nisetrul, pastruga, morunul,
scrumbia de Dunare), cega, pesti care se retrag periodic in balti (vaduvita, somnul, crapul, salaul,
platica, stiuca) si pesti care traiesc de obicei in baltile Dunarii (zvarluga, bibanul-soare, carasul,
rosioara).
Marea Neagra are o fauna formata din numeroase specii de nevertebrate, pesti si mamifere
marine (delfinul). Dintre nevertebrate se intalnesc unele gasteropode, celenterate, unele moluste,
protozoare, s.a. Dintre pesti se intalnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, caini-de-mare,
sturioni si palamide.