Sunteți pe pagina 1din 4

1

FORMULE DE CALCUL PRESCURTAT

(a+b)2=a2+2ab+b2  ; (a-b)2=a2-2ab+b2  ; a2-b2=(a+b)(a-b) ; (a+b+c)2=a2+b2+c2+2ab+2ac+2bc ;

(a+b)3=a3+3a2b+3ab2+b3 ; (a-b)3=a3-3a2b+3ab2-b3 ;

a3+b3=(a+b)(a2-ab+b2) ; a3-b3=(a-b)(a2+ab+b2) ;

PROPRIETATILE PUTERILOR

an∙am=an+m ; an:am=an -m ; (an)m=an∙m ; (a∙b)n=an∙bn ; (a:b)n=an:bn ; a0=1 ; 0n=0 ; 1n=1

PROPRIETATILE RADICALILOR
a  b  a  b  ; a / b  a / b  ; x 2  x  ;  y   y  ; a≥0 ; b≥0 ; y≥0 ; exemple:
2

18  9  2  9  2  3 2  ; 5 3  25  3  25  3  75  ;   3   3  3  ;  6 
2
 6.
2

MODULUL
Definitie  : |X|=X daca X≥0 si |X|= -X daca X≤0 ;
Proprietati : |X|≥0 ; |a∙b|=|a|∙|b| ; |a+b|≤|a|+|b| ;
Exemple  : |-5|= -(-5)=5 ; |7|=7 ; |-2|= -(-2)=2  ; |+4|=4 ;

FUNCTIA LINIARA f :RR , f(x)=ax+b

P(x,y)
 Gf daca si numai daca f(x)=y ;
A(x,y)
 Gf∩ox daca f(x)=y si y=0 ;
B(x,y)  Gf∩oy daca f(x)=y si x=0 ;

Daca f si g sunt doua functii atunci Q(x,y)  Gf∩Gg


daca f(x)=g(x)=y ;

A(-b/a , 0) si B(0 , b)

MULTIMI DE NUMERE
Multimea numerelor naturale notata cu N : 0,1,2,3,4,…∞
Multimea numerelor intregi notata cu Z : -∞ … ,-4,-3,-2,-1,0,1,2,3,4,…+∞
Multimea numerelor rationale notata cu Q: exemple -3/4 ;5/2 ;-12/4 ;0,23 ;-5,(24) ;4,20(576) ;
Multimea numerelor reale notata cu R ; exemple : -3/4 ;5/2 ;-1/4 ; 7 5 ;  6  ; -5,(24) ;
4,20(576) ; 0,202002000200… ;-5,2323323332333323… ;

Orice numar natural este numar intreg : N  Z.


Orice numar intreg este numar rational : Z  Q.
Orice numar rational este numar real : Q  R.
Avem urmatoarele relatii de incluziune intre aceste multimi : N  Z  Q  R.
Numerele reale care nu sunt numere rationale se numesc numere irationale.

FIGURI PLANE REMARCABILE


2

BC  AD AB  AC  sin A

 AB  CD   BE
AΔABC= AABCD= AABCD= CD∙AE
2 2 2
PΔABC= AB+BC+CA PABCD= AB+BC+CD+DA PABCD= 2∙(AB+BC)

AC  BD
AABCD= AB∙BC AABCD=
2
AC2=AB2+BC2
PABCD= 2∙(AB+BC) PABCD= 4∙AB

poligoane regulate : l=latura poligonului ; a=apotema poligonului ; A=aria ; P=perimetrul ;

P=3∙l P=4∙l P=6∙l


l2 3 l 3 l 3l 2 3 l 3
A ;a  A  l2 ; a  A ;a 
4 6 2 2 2
l=R 3 l=R 2 l=R
l 3 3R
h  d=l 2 =2R
2 2

TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
Teorema catetei: b2=a∙n ; c2=a∙m
3

bc
Teorema inaltimii: h2=m∙n ; h
a

Teorema lui Pitagora: a2=b2+c2 ; c2=h2+m2 si b2=h2+n2


bc a h
Aria tr. dreptunghic: A 
2 2

FUNCTII TRIGONOMETRICE

functia 30° 60° 45° functia 30° 60° 45°


1 3 2 3
sin tg 3 1
2 2 2 3
3 1 2 3
cos ctg 1
2 2 2 3 3

c.o. AB c.a. BC c.o. AB c.a. BC


sin x°=  cos x°=  tg x°=  ctg x°= 
i. AC i. AC c.a. BC c.o. AB
NOTATII UTILIZATE IN GEOMETRIA CORPURILOR REGULATE
Al –aria laterala ; At –aria totala ; V- volumul ; ap-apotema piramidei ; atr-apotema trunchiului
Ab-aria bazei mici ; AB-aria bazei mari ; Pb-perimetrul bazei mici ; PB-perimetrul bazei mari ;
h-inaltimea corpului ; m-muchia laterala ; ab-apotema bazei mici ; aB-apotema bazei mari ;
l-latura bazei mici ; L-latura bazei mari ; g-generatoarea (la cilindru ,con ,trunchi de con) ;
r-raza bazei mici ; R-raza bazei mari (sau raza sferei).

PRISMA , PIRAMIDA , TRUNCHIUL DE PIRAMIDA

PB  a p  Pb  PB   a tr
Al=PB∙m Al= Al=
2 2
At=Al+2∙AB At=Al+AB At=Al+Ab+AB
V=AB∙h
A h
V= B V=

h  Ab  AB  Ab  AB 
3 3

CILINDRUL ,CONUL ,TRUNCHIUL DE CON


4

A= 2 Rg Al=  Rg Al=  g  R  r 
At= 2 R  g  R  At=  R  g  R  At=
 g R  r    R 2   r 2

V=  R 2 h V=
 R 2h
V=

h R2  r2  R r 
3 3
SFERA ,CALOTA SFERICA ,PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC

As= 4 R 2 Ac= 2 Rh At= 2   ab  ac  bc 


4 R 3
Vs= R2=r2+(R-h)2 V= a∙b∙c
3
d 2  a 2  b2  c2
TRIUNGHIURI ASEMENEA ,TEOREMA LUI THALES

AB AC BC AB AC
rezulta:   rezulta: 
MN MP NP AM AN
CERCUL
Daca m AOB  x o atunci :
 Rx o
Lc= 2 R ; LAB=
180 o
 R 2xo
Ac=  R 2 ; AOAB=
360 o

S-ar putea să vă placă și