Sunteți pe pagina 1din 9

2011

Analiza structurala Studiu asupra


comportamentului unei structuri in trei
concepte de modelare diferite
Concept
In lucrare se studiaza modul in care se comporta o cladire, in
functie de modelarea ei structurala. In prima variata se va prezenta o structura
alcatuita numai din diafragme, in a doua varianta se va prezenta o structura
alcatuita din cadre, iar in ultima varianta o structura alcatuita din cadre si
diafragme.

Aschilean Ioana Dorina


Thijov Laura Elena
Tosa Florin - Virgil

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I

Analiza structurala Studiu asupra


comportamentului unei structuri in trei concepte de
modelare diferite

Din analiza asupra comportamentului structural in cele trei concepte mai sus amintite, va
rezulta modul de raspuns a elementelor structurale in functie de conlucrarea elementelor.
Am ales sa reprezentam tridimensional cele 3 modele structurale, pentru a avea o analiza cat
mai apropiata de realitate a structurii. Astfel am cosiderat pe traveie o deschidere de 5 m, iar
deschiderile pe cealalta directie le-am considerat diferite. Momentele inerdiale ale cladirii sunt
diferite in cazul modelarii in perspectiva, precum si centrele de rigiditate si centrele de masa in cazul
analizei seismice sunt mult mai apropiate de realitate, decat rezultatele obtinute in 2d. Dupa cum o
sa observam analiza modala, respectiv modurile fundamentale de vibratie vor avea un raspuns mult
mai apropiat de realitate decat in cazul modelarii 2d.
Motivele mai sus mentionate ne-au determinat sa optam pentru o analiza 3d a structurii din
tema lucrarii si sa incarcam structura cu forte naormate, recurgand astfel la o analiza avansata , care
sa ofere rezultate cat mai fidele.
1. Generalitati:
Cladirea va avea un regim de inaltime de P+8E, avand o inaltime totala de 27 de m.
S-a considerat acelasi amplasamet pentru cele 3 modele structurale, si anume Bucuresti.

Penru analiza seismica s-a ales:


- ag=0.16g (acceleratia gravitationala)
- T.c=1.6s (Perioada de colt)
Factorul de inportanta clasa 2 de importanta(1.2).
Factor de comportare s-a ales diferit in functie de tipul structurii, astfel:
- Pentru structura 1 q=4,6
- Pentru structura 2 q=3
- Pentru structura 3 q=6.25
Presiunea de referinta a vantului Q.ref=0.4kPa, incarcari transmise unghiular la ultimele
nivele ale cladirii
Incarcari utile 3kN/mp pe planseul curent si 0.75kN pe terasa
Incarcari din zapada 1,56kN/mp

Analiza Structurala

Pagin 2

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I


2. Modelul 1:
-partea ceruta in
tema

Structura din modelul 1, este modelata din diafragme. Toate elementele structurale au fost
discretizate.
Aceasta structura este foarte rigida, dar si foarte costisitoare. In practica nu se folesesc
structuri alcatuite 100% din diafragme. In partea din fata, datorita consolei si golurilor care se
formeaza, apar eforturile cele mai mari si deplasarile cele mai mari din greutate proprie (vezi filmul 1)
774.87 kN/m.

La aceasta structura s-au ales la parter, pana la etajul 5 inclusiv diaframe de 40 cm grosime
din beton C35/40. Iar de la etajul 4 in sus, diafragme de 30cm grosime.
S-a gandit o modelare in plan a etajului, astfel incat sa rezulte o excentricitate cat mai mica intre
centrul de masa si centrul de ridgiditate, prin urmare rezultant un moment de torsiune mic in urma
analizei seismice.

Analiza Structurala

Pagin 3

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I


Datorita rigiditatii foarte mari pe care o ofera structurii elementele care o
compun, respectiv diafragmele, deplasarile laterale rezultate au fost foarte mici. Forma structurii
permite o distributie foarte buna a eforturilor in elementele structurale.

In SLEN au rezultat pe directia


mai rigida deplasari foarte mici,
maxima obtinuta, fiind de 0.2cm, iar pe
directia mai putin rigida, deplasarea
maxima fiind de 0.4cm.
La parter structura fiind mai
putin rigida, elementele marginale sunt
fosrte solicitate, pentru acestea
rezultand cele mai mari eforturi
sectionale.
Datorita masei mari a cladirii,
in momentul producerii unui seism se
observa la partea superioara o tendinta
de smulgere a ultimului nivel, Fapt
pentru care in cazul in care se va
hotara sa se introduca un etaj
suplimentar dintr-un alt material,
depilda hotel, se recomanda sa se
verifice efectele secundare care pot
aparea in urma acestui fenomen.
( vezi film modala).
In sectiunea data in tema, cladirea isi schimba configuratia de la etajul 4 in sus, lucru de care
s-a tinut cont in modelare, avand astfel urmatoarele planuri de nivel:
Structura Parter

Analiza Structurala

Structura Etaj

Pagin 4

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I

Tabel Analiza Modala (EXTREME GLOBALE):

Pe directia y, masa relativa actioneaza in proportie de 92.38%, iar pe directia x, masa relativa
actioneaza in proportie de 87.11%.

3. Modelul 2:

In modelul doi structura este in cadre, fara diafragme. Placile s-au considerat rigide (ipoteza
micilor deformatii este valabila, astfel placile sunt nedeformabile in plan).
Am considerat ca arhitectura cladirii ramane aceiasi si am incarcat cadrul astfel:
In partea unde apar console scurte, aceste sau incarcat
cu greutatea aferenta unui zid de inchidere, aprox. 9kN/ml.
Pe grinzile exterioare s-a considerat de asemenea ca
descarca peretii de inchidere de aprox 9kN/ml.
Structura si-a schimat forma de la nivelul 4 in sus.
Stalpii s-au redus in sectiune, iar in zonele mai solicitate
s-au prevazut elemente structurale cu sectiuni marite (si
anume in zonele unde staplul descarca in mijlocul grinzi,
ceea ce nu se recomanda la o structura de inaltimea celei
din figura. In aceste zone fiind prevazute grinzi cu sectiuni
mai mari).
In acest caz elementele structurale sunt puternic
solicitate si datorita neregularitatii structurii pe verticala
se produc momente mari, de asemenea forte taietoare
mari si forte axiale concentrate in punct si nu distribuite
pe ml, precum in cazul precedent.
S-au respectat aceleasi incarcari exterioare, iar la
seism s-a modificat q, definit in partea 1.

Analiza Structurala

Pagin 5

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I

Deplasarile in SLEN (combinatiile cu seismul), sunt foarte mari in comparatie cu structura precedenta,
de la modelul1, respectiv 3.6 cm maxim pe o directie si 3. Cm maxim pe cealalta directie.

Configuratia nivelelor:
Neregularitatile structurale se simt mai puternic in acest caz, eforturile fiind directionate catre
lelemente structurale mai putin rigide, ceia ce duce la o deformare mult mai mare a elementeleor in
momentul aparitiei actiunii seismice. Structura este mult mai flexibila, existand riscul sa se
prabusasca sub greutate proprie, datorita pierderii stabilitatii in urma deplasarilor laterale survenite.

Analiza Structurala

Pagin 6

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I


In practica se evita folosirea acestor structuri pentru acest regim de inaltime si se recomanda
utilizarea cel putin a unui sambure central format din fiafragme, care sa preia eforturile din
elementele structurale.
Tabel Analiza Modala (EXTREME GLOBALE):

Fata de modelul 1 frecventa scade semnificativ de la 23.82Hz la 7.26Hz. Pentru astfel de sctructuri
exista riscul mai mare sa se prabusasca sub greutate proprie, datorita pierderii stabilitatii in urma
deplasarilor laterale survenite in timpul unei actiuni seismice.

4. Modelul 3:

In structura modelata in al treilea exemplu, s-au dispus diafragme atat in zonele centrale
cat si in zonele marginale, legate intre ele prin grinzi de cuplare. Diafragmele au lorul de a prelua
eforturile transversale transmise din exterior structurii.
In practica acest tip de structura este unul dintre cele mai des intalnite, pentru un
asemenea regim de inaltime.
In cazul de fata structura a fost
gandita relativ simetric pe verticala, iar pe
console s-a prevazut aceiasi metoda pentru a se
pastra arhitectura cladirii, adica s-au incarcat
grinzile si placa marginala cu pereti de inchidere,
greutate de 9kN/ml. Placile si diafragmele s-au
discretizat in calcul.
Restul incarcarilor s-au pastrat,
schimbandus-e in cazul analizei seismice q
factorul de comportare seimica, dupa cum s-a
descris in partea 1.
Deplasarile laterale, aparute in urma seismului nu sunt foarte mari, insa aparemici
momentevde torsiune, fata de primul model, datorita faptului ca centrul de rigiditate are o
xcentricitate mare fata de centrul de masa in cazul ales.
Valoare deplasarilor laterale in SLEN este de 0.3 cm maxim pe o directie si 0.2 cm maxim
pe cealalta directie.
Analiza Structurala

Pagin 7

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I

Momentele rezultate sunt obisnuite pentru o asemenea structura, precum si fortele taietoare si forta
axiala transmisa elementelor de fundare. Eforturile exterioare sunt transmise prin intermediul
grinzilor de cuplare in diafragme.
Totusi diafragmele din interior s-ar putea pozitiona in asa fel incat sa apara torsiuni si mai mici in
structura, respectandu-se o asezare mai simetrica a acestora in planul de nivel, desi nu este cazul,
rezultand momente obisnuite pentru o astfel de structura, in combinatia cea mai defavorabila.
Planul de nivel:

Partea mai putin rigida

Partea mai rigida

Dupa cum se observa in partea din


stanga a cladirii este mai putin rigida,
partea din dreapta a cladirii este mai
rigida, ceea ce duce la aparitia
momentului de torsiune, lucru care
poate evita prin remodelarea
structurala a cladirii, astfel incat
centrul de masa sa coincida sau sa
o excentricitate mai mica fata de
centrul de rigiditate.

iar

se

aiba

Structura este in parametrii normali de exploatare si daca nu i se aduc modificarile mai sus
mentionate. In figura atasata lateral dreapta apar momentele maxime din combinatia cea mai
defavorabila M.max=116kN*m in elementele structurale grinda si stalpi.
Analiza Structurala

Pagin 8

Universitatea tehnica Cluj-Napoca Master Inginerie Structurala, anul I


Tabel Analiza Modala (EXTREME GLOBALE):

Masa Totala a cladirii a scazul in modelul 3 fata de modelul 1, deci consumul de material
este mai mic, frecenta este apropiata de primul model, respectiv 23.01Hz, fata de 23.82Hz in primul
model., iar perioada de vibratie T=0.27s, fata de T=0.23s in primul model.

Concluzie:
Sistelul structural 1 este prea rigid, iar sistemul structural 2 este prea flexibil. In practica
este mai utilizat sistemul structural din exemplul al treilea, tinand cont de factorii investitii/risc.

Analiza Structurala

Pagin 9